Două femei, mamă și fiică, au fost găsite fără viață într-un apartament din Cahul, după ce localnicii au alertat Poliția, reclamând un miros înțepător care provenea din locuință.

La fața locului s-au deplasat polițiștii, care au constatat că ușa apartamentului era încuiată din interior. În locuință au fost depistate trupurile neînsuflețite ale unei femei de 64 de ani și fiicei acesteia, în vârstă de 36 de ani, care avea grad de dizabilitate.

Potrivit constatărilor preliminare, fiica prezenta semne de asfixiere, iar mama – semne de strangulare. În apartament a fost găsit și un bilet de adio, care ar fi fost lăsat de femeia de 64 de ani.

Corpurile neînsuflețite au fost transportate pentru efectuarea expertizei medico-legale, care urmează să stabilească exact cauzele deceselor.

Poliția continuă documentarea cazului pentru a stabili toate circumstanțele producerii tragediei.

Articolul Tragedie la Cahul: Mamă și fiică, găsite fără viață în apartament. Un bilet de adio, descoperit în locuință apare prima dată în Realitatea.md.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Avertismentul Ursulei von der Leyen: Europa trebuie să fie pregătită pentru dezastre simultane în mai multe țări apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Israelul și Grecia au semnat un acord militar de peste 3 miliarde de euro. Noul „Scut al lui Ahile” va folosi IA apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia se îndreaptă spre încheierea războiului din Ucraina. Afirmația a fost făcută în cadrul întrevederii cu premierul indian Narendra Modi, desfășurată la Bișkek, în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS).

Situația din Ucraina a fost abordată direct în timpul discuțiilor. Narendra Modi a declarat că India susține eforturile de pace și a pledat pentru soluționarea problemelor pe cale pașnică.

„Fiecare zi în care războiul continuă înseamnă, practic, un pas înapoi pentru omenire, în timp ce fiecare pas către pace oferă întregii umanități o speranță reală pentru pace”, a spus premierul indian.

Modi a subliniat că este necesară trecerea „de la războiul fără sfârșit la încheierea războiului și a acțiunilor militare” și a insistat că toate problemele trebuie soluționate prin mijloace pașnice.

„Acest lucru este foarte important pentru întreaga omenire. Trebuie să soluționăm toate problemele prin mijloace pașnice. Acesta este și mesajul Indiei: India este țara lui Gandhi, țara lui Buddha”, a declarat Narendra Modi.

Premierul indian a amintit că cei doi lideri au discutat în mod repetat despre situația din Ucraina și a precizat că India va continua să susțină eforturile pentru pace. Modi și-a exprimat, de asemenea, speranța că subiectul va fi discutat în detaliu în cadrul întrevederii de la Bișkek.

În replică, Vladimir Putin a transmis că Moscova se află deja pe această cale.

„Noi ne îndreptăm pe această cale”, a declarat liderul de la Kremlin.

Declarația vine în contextul în care Rusia și India încearcă să își consolideze relațiile politice și economice. Putin a calificat relațiile ruso-indiene drept un „parteneriat strategic privilegiat” și a subliniat că schimburile comerciale dintre cele două țări au înregistrat o creștere de 2,6% în prima jumătate a acestui an.

La rândul său, Narendra Modi a evidențiat importanța menținerii cooperării bilaterale și a declarat că India și Rusia trebuie să pună pe primul loc interesele celor două țări și ale popoarelor lor.

Întrevederea de la Bișkek a avut loc cu doar câteva zile înaintea summitului BRICS, care urmează să fie găzduit de India. Modi a anunțat că autoritățile indiene așteaptă vizita lui Vladimir Putin și a delegației ruse la New Delhi, apreciind că aceasta va contribui atât la consolidarea relațiilor bilaterale, cât și la aprofundarea cooperării în cadrul BRICS.

Summitul OCS de la Bișkek reunește liderii mai multor state asiatice și are loc în perioada în care războiul din Ucraina continuă să fie unul dintre principalele subiecte ale agendei internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia se îndreaptă spre încheierea războiului din Ucraina, susține Vladimir Putin apare prima dată în Realitatea.md.

Salariile angajaților din domeniul educației din Ucraina vor crește cu încă 20% de la 1 septembrie 2026. Anunțul a fost făcut de premierul ucrainean Serghei Korețki, care a precizat că, de la începutul acestui an, veniturile cadrelor didactice au mai fost majorate cu 30%.

Potrivit premierului, creșterea vizează salariile de funcție ale cadrelor didactice și științifico-didactice, de la care sunt calculate majoritatea sporurilor și plăților suplimentare.

Tot de la 1 septembrie va fi schimbat și sistemul de salarizare din educație. Ucraina renunță la grila unică de salarizare și trece la un sistem în care salariul de funcție va fi stabilit în funcție de postul ocupat și de o valoare de bază, care în prezent corespunde salariului mediu pe economie.

Noul mecanism va fi aplicat în școli, instituții de învățământ superior, centre de resurse și incluziune, precum și în instituțiile de învățământ de stat.

Pentru angajații din învățământul preșcolar și extrașcolar, profesional și profesional tehnic postsecundar, autoritățile locale sunt îndemnate să asigure o majorare corespunzătoare a salariilor începând cu 1 septembrie 2026.

Totodată, va fi menținut suplimentul de 2.600 de grivne pentru profesorii care lucrează cu prezență fizică în localitățile din apropierea frontului.

Cadrele didactice din colegiile care pregătesc specialiști pentru industria de apărare, sectorul energetic, construcția de mașini și prelucrarea metalelor vor primi, de asemenea, un supliment de 10% la salariul de funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ucraina majorează din nou salariile profesorilor: creștere de 20% de la 1 septembrie apare prima dată în Realitatea.md.

O motocicletă furată din Italia în 2012 a fost depistată de polițiștii de frontieră la PTF Stânca, în timp ce un cetățean moldovean încerca să intre în România. Vehiculul a fost indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor.

Incidentul a avut loc pe 29 august, în jurul orei 09:20. La Punctul de Trecere a Frontierei Stânca s-a prezentat pentru control un cetățean moldovean de 39 de ani, care conducea o motocicletă înmatriculată în Republica Moldova.

Deși, potrivit seriei înscrise în certificatul de înmatriculare, vehiculul nu figura cu alerte în bazele de date, polițiștii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la situația juridică a acestuia și au efectuat verificări suplimentare.

În urma controlului, oamenii legii au constatat că motocicleta avea o altă serie decât cea indicată în documente. După identificarea seriei originale, s-a stabilit că vehiculul figura în bazele de date ca fiind furat, cu o alertă introdusă de autoritățile italiene în anul 2012.

Șoferul le-a spus polițiștilor că a cumpărat motocicleta în Republica Moldova, în 2024, cu suma de 9.000 de euro. Bărbatul susține că nu știa că vehiculul este furat sau că ar fi implicat într-un litigiu.

Polițiștii de frontieră continuă cercetările pentru infracțiunea de tăinuire. Motocicleta, a cărei valoare este estimată la aproximativ 190.000 de lei, a fost indisponibilizată până la finalizarea verificărilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldovean, oprit la frontiera cu România. Motocicleta pe care o conducea era furată din Italia apare prima dată în Realitatea.md.

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ziua Limbii Române, sărbătorită la Bălți prin muzică, poezie și tradiții apare prima dată în Realitatea.md.

O mină antitanc germană din perioada celui de-al Doilea Război Mondial a fost găsită în apele Nistrului, în apropiere de orașul Bender. Obiectul exploziv a fost observat de un bărbat în timpul unei plimbări pe malul râului, al cărui nivel a scăzut, scrie presa din regiune.

Potrivit autorităților locale, bărbatul a remarcat obiectul suspect în apă, la aproximativ un metru de mal, și a alertat serviciul de gardă al Direcției de Poliție din Bender.

La fața locului au intervenit geniștii, care au scos obiectul din apă și au stabilit că este o mină antitanc germană rămasă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Muniția prezenta urme de coroziune, iar detonatorul era parțial deteriorat. Mina a fost predată militarilor, pe bază de recipisă, pentru a fi transportată și distrusă în condiții de siguranță.

Autoritățile le recomandă cetățenilor să nu atingă și să nu deplaseze obiectele suspecte, iar în cazul identificării unor astfel de obiecte să anunțe imediat serviciile specializate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mină antitanc din al Doilea Război Mondial, găsită în Nistru, lângă Bender apare prima dată în Realitatea.md.

Poliția va fi prezentă în preajma instituțiilor de învățământ pe 1 septembrie, pentru a asigura siguranța elevilor și fluidizarea traficului în prima zi de școală. Oamenii legii vor supraveghea trecerile pentru pietoni, zonele aglomerate și vor interveni în cazul unor situații care pot pune în pericol copiii.

Potrivit Poliției, echipajele vor fi mobilizate în apropierea școlilor pentru prevenirea accidentelor și asigurarea ordinii publice. Polițiștii îi vor îndruma pe elevi și le vor reaminti importanța respectării regulilor de circulație.

Autoritățile îi îndeamnă pe părinți să stabilească împreună cu cei mici cel mai sigur traseu spre școală și să discute cu aceștia despre regulile de circulație și măsurile de siguranță în mediul online.

Totodată, șoferii sunt îndemnați să manifeste prudență sporită în apropierea instituțiilor de învățământ, să reducă viteza și să acorde prioritate pietonilor.

Poliția amintește că siguranța copiilor este o responsabilitate comună, iar respectarea regulilor poate preveni incidentele și accidentele în prima zi de școală și pe tot parcursul anului școlar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Prima zi de școală, sub atenta supraveghere a Poliției: recomandări pentru părinți și șoferi apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele rus Vladimir Putin se teme pentru propria sa securitate, dacă va opri războiului din Ucraina fără măcar să cucerească întreaga regiune Donbas, scrie The Economist, citat de presa rusă de opoziție. Jurnaliștii citează persoane din anturajul liderului de la Kremlin.

Conform publicației, Putin le-ar fi spus la un moment dat celor apropiați: „Mă vor spânzura”. Contextul în care a fost rostită această frază, precum și celelalte detalii ale conversației, nu sunt precizate.

Autorii de la The Economist notează că starea de spirit în rândul elitei ruse este și mai sumbră, informează hotnews.ro. În opinia lor, cea mai mare problemă pentru Putin este nu atât de starea economiei Rusiei sau lipsa unor noi succese militare, cât de timpul irosit și eșecul pe care nu îl poate ascunde Moscova.

În același timp, conducerea de la Moscova consideră că războiul nu poate fi lăsat în forma în care se află acum, însă modul în care sunt percepute acțiunile militare din Ucraina în interiorul Rusiei contează.

Jurnaliștii nu exclud că Moscova ar putea recurge la escaladare, pentru a ieși din impas. Printre scenariile probabile, The Economist menționează intensificarea războiului hibrid și a actelor de sabotaj îndreptate împotriva țărilor partenere ale Ucrainei.

Agențiile de informații occidentale se tem că Rusia va ataca fabricile europene care produc arme și echipamente militare pentru Forțele Armate Ucrainene, dar unele surse din cadrul serviciilor secrete consideră că Putin nu dorește o confruntare militară directă cu NATO.

În ceea ce privește frontul din Ucraina, sursele The Economist afirmă că Putin intenționează să trimită încă 300.000 – 400.000 de oameni pe front, fără a declara neapărat o nouă mobilizare.

Articolul Fricile lui Vladimir Putin: De ce liderul rus nu încheie războiul din Ucraina și ce ar putea urma apare prima dată în Realitatea.md.

Modernizarea sistemelor termice din aproape 2 000 de blocuri din Chișinău și Bălți ar urma să fie declarată de utilitate publică de interes național. Este prevederea a două proiecte de lege elaborate de Ministerul Energiei, unul pentru Chișinău și altul pentru Bălți, prin care autoritățile încearcă să deblocheze lucrările și să evite riscul pierderii finanțării externe, scrie Bani.md.

În Chișinău sunt vizate peste 1 700 de blocuri, iar în Bălți – peste 296, unde urmează a fi modernizate instalațiile și rețelele termice din interiorul blocurilor, instalarea punctelor termice individuale și îmbunătățirea sistemelor comune de distribuție.

Problema care a dus la elaborarea celor două proiecte de lege este legată de accesul în blocuri. Unele lucrări trebuie efectuate în spațiile comune sau, în anumite cazuri, în interiorul unor locuințe, iar legislația actuală poate impune acordul coproprietarilor. Pentru un număr atât de mare de imobile, obținerea acestor acorduri poate întârzia lucrările.

Prin urmare, se propune instituirea unei servituți legale speciale, care ar permite companiilor de termoficare să aibă acces la spațiile necesare pentru executarea lucrărilor fără acordul prealabil al coproprietarilor. Măsura ar fi limitată la lucrările prevăzute în proiecte și pe durata executării acestora. Proprietarii vor trebui să fie informați înainte de începerea lucrărilor, iar eventualele prejudicii provocate în timpul intervențiilor urmează să fie compensate integral. Servitutea ar înceta automat după recepția finală a lucrărilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În nota informativă pentru Bălți, autoritățile avertizează că blocajul afectează peste 296 de blocuri și creează un risc real de pierdere a finanțării externe. Fără o intervenție legislativă, documentul spune că proiectul nu poate fi implementat, iar lucrările de modernizare nu pot fi realizate.

Și în cazul Chișinăului există riscul ca finanțarea să fie afectată. Nota informativă arată că mecanismele juridice actuale nu permit realizarea investiției în condițiile și termenele asumate prin acordurile externe. Nerespectarea acestor obligații poate duce la suspendarea sau pierderea finanțării.

Investițiile sunt estimate la aproximativ 344 de milioane de euro. Proiectul din Chișinău este de circa 326 de milioane de euro, iar la Bălți investiția se ridică la aproximativ 17,8 milioane de euro.

Articolul Modernizarea sistemelor termice din aproape două mii de blocuri din Chișinău și Bălți va fi declarată de utilitate publică apare prima dată în Realitatea.md.

Un grup de poliţişti şi voluntari a petrecut aproape opt ore săpând printre resturi pentru a recupera două seifuri, care conţineau aur în valoare de milioane de dolari și bani cash, dintr-o sucursală bancară afectată de o viitură devastatoare din Nepal.

Imaginile difuzate luni de poliţia nepaleză arată zeci de persoane care lucrau în jurul celor două seifuri grele din sucursala Trishuli Dhunge a Băncii de Dezvoltare Agricolă din districtul Nuwakot, una dintre zonele afectate de inundaţii.

„După circa opt ore de eforturi susţinute”, autorităţile au reuşit să transporte la loc sigur în jur de 15 milioane de rupii nepaleze în numerar, aur evaluat la aproximativ 500 de milioane de rupii – aproximativ 100.000 de dolari în numerar şi 3,3 milioane de dolari în aur – şi documente importante ale instituţiei.

În imagini pot fi văzuţi poliţişti şi alţi participanţi la operaţiune lucrând în echipă pentru a muta seifurile la loc sigur, într-o zonă în care viiturile au avariat drumuri, locuinţe şi alte infrastructuri.

करिब ८ घण्टाको निरन्तर प्रयास पछि कृषि विकास बैंक, त्रिशूली ढुंगे शाखाबाट करिब रु. १.५ करोड नगद, अनुमानित रु. ५० करोडको सुन तथा महत्वपूर्ण कागजात सुरक्षित स्थानमा सार्दै नेपाल प्रहरी । pic.twitter.com/vAOoOP2VT8

— Nepal Police (@NepalPoliceHQ) August 30, 2026

Recuperarea banilor şi a aurului se adaugă la sarcinile pe care forţele de securitate şi echipele pentru intervenţii în situaţii de urgenţă le desfăşoară de câteva zile în zonele afectate de inundaţii, în timp ce operaţiunile de căutare a persoanelor dispărute şi operaţiunile de asistenţă pentru comunităţile izolate continuă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Aurul și banii dintr-o bancă, îngropate de viitura din Nepal. Polițiștii le-au recuperat după 8 ore de săpături apare prima dată în Realitatea.md.

Trei copii din raionul Criuleni au rămas fără ocrotire părintească în urma unei tragedii produse astăzi, 31 august. Ministerul Muncii și Protecției Sociale anunță că autoritățile au intervenit pentru a le asigura protecție, siguranță și sprijin în această perioadă dificilă.

Specialiștii din cadrul structurii teritoriale de asistență socială, împreună cu autoritatea tutelară locală și alte instituții competente, evaluează situația copiilor și stabilesc măsurile de protecție și îngrijire necesare. Potrivit Ministerului Muncii, copiii vor beneficia, în funcție de necesități, de servicii sociale și psihologice.

În prezent, autoritățile caută membri ai familiei extinse sau persoane din rețeaua de suport care ar putea să le ofere copiilor un mediu sigur și stabil. Situația acestora va fi monitorizată în continuare, iar soluția privind îngrijirea lor va fi identificată împreună cu familia extinsă și rețeaua de sprijin.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale precizează că este alături de cei trei copii și că întreprinde toate acțiunile necesare pentru protejarea acestora.

Tragedie într-o familie din raionul Criuleni s-a produs azi, 31 august. Un bărbat de 47 de ani și soția sa, în vârstă de 42 de ani, au fost găsiți morți, iar poliția suspectează că femeia ar fi fost împușcată de soțul ei, care ulterior s-ar fi sinucis.

Oamenii legii au fost sesizați de fiica cuplului, în vârstă de 15 ani. Ajunși la fața locului, aceștia au depistat cadavrele celor doi soți. În urma examinării preliminare, medicul legist a stabilit că aceștia prezentau plăgi prin împușcare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tragedia de la Criuleni, care a lăsat trei copii orfani de părinți: Autoritățile anunță că se caută tutore apare prima dată în Realitatea.md.

În ultimele săptămâni, conducerea Găgăuziei prezintă reforma legislației electorale drept un atac al Chișinăului asupra statutului special al regiunii autonome. Din această perspectivă, Parlamentul Republicii Moldova ar „retrage” Adunării Populare a Găgăuziei dreptul de a stabili independent regulile propriilor alegeri, ar introduce o condiție lingvistică discriminatorie pentru candidații la funcția de bașcan și ar tergiversa intenționat stabilirea datei alegerilor pentru șeful regiunii autonome, amplificând criza politică din regiune.

În realitate, este vorba despre un proces mai complex: o parte dintre modificări reprezintă consecința directă a hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie 2026, care a stabilit că Parlamentul, și nu Adunarea Populară, trebuie să reglementeze legislația electorală, se arată într-o analiză publicată de IPN. Alte prevederi controversate, în special cerința lingvistică, sunt introduse pentru prima dată și sunt deja contestate la Curtea Constituțională. Iar vacantarea funcției de bașcan este legată de o condamnare într-un dosar penal, nu de tergiversări procedurale. În același timp, comunicarea autorităților centrale privind detaliile reformei nu este pe deplin transparentă, ceea ce lasă loc acuzațiilor reciproce.

Ce s-a întâmplat?

La 9 iulie 2026, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să stabilească independent mecanismele de organizare a propriilor alegeri. Curtea a decis că legislația electorală poate fi reglementată doar de Parlamentul Republicii Moldova.

Trei săptămâni mai târziu, pe 27 iulie, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege al deputatului PAS Igor Chiriac, care prevede crearea unui organ electoral permanent pentru regiunea autonomia și trecerea de la sistemul uninominal la cel proporțional pentru alegerea Adunării Populare.

La 31 iulie, proiectul a fost aprobat în prima lectură cu 52 de voturi ale deputaților PAS, iar pe 24 august — în lectura a doua.

În paralel, criza instituțională din Găgăuzia s-a acutizat. La 31 iulie, ședința Adunării Populare, în cadrul căreia urma să fie discutată problema alegerilor pentru funcția de bașcan, a eșuat din lipsă de cvorum. Pe 17 august, Adunarea Populară a declarat funcția de bașcan vacantă, după condamnarea fostului bașcan Evghenia Guțul la șapte ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a unui partid și primirea de bani din partea grupării lui Ilan Șor.

Pe 28 august, în autonomie a început oficial perioada electorală. Alegerile pentru Adunarea Populară sunt programate pentru 15 noiembrie 2026, iar campania electorală va începe pe 16 octombrie.

Ce se schimbă în regulile electorale?

Reforma aprobată de Parlament introduce mai multe modificări importante.

În Găgăuzia urmează să fie creat un Consiliu Electoral Central permanent, format din 7–11 membri, spre deosebire de practica actuală, când organele electorale sunt constituite pentru fiecare scrutin în parte.

Adunarea Populară urmează să treacă de la sistemul majoritar, bazat pe circumscripții uninominale, la sistemul proporțional. Totuși, alegerile din 15 noiembrie 2026 se vor desfășura în baza vechiului sistem.

De asemenea, este introdus conceptul de „alegeri regionale”, care va include într-un cadru juridic comun alegerea bașcanului, alegerile pentru Adunarea Populară și referendumurile regionale.

Una dintre cele mai controversate modificări este introducerea, pentru prima dată, a obligației ca persoanele care candidează la funcția de bașcan să cunoască limba de stat — limba română.

Narativul Comratului: „ni se ia autonomia”

Conducerea Găgăuziei susține că reforma reduce competențele regiunii autonome și afectează statutul său special. Reprezentanții Adunării Populare au cerut implicarea structurilor europene și au insistat asupra unor consultări publice și juridice mai ample înainte de modificarea legislației.

Unul dintre principalele puncte de dispută rămâne cerința lingvistică pentru candidații la funcția de bașcan.

Deputatul Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor, a sesizat Curtea Constituțională, susținând că această prevedere contravine Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stabilește cerința cunoașterii limbii găgăuze, și nu a limbii de stat.

Până când se va pronunța Curtea Constituțională, legalitatea aplicării acestei cerințe în cazul regiunii autonome cu statut juridic special rămâne o chestiune deschisă.

Cine stabilește regulile?

Din punct de vedere juridic, hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie stabilește că reglementarea legislației electorale este de competența Parlamentului Republicii Moldova.

În același timp, legislația prevede consultarea Găgăuziei atunci când sunt adoptate proiecte care îi afectează statutul și competențele.

Prin urmare, disputa nu mai este doar despre cine are dreptul să reglementeze alegerile. Curtea a răspuns deja la această întrebare.

Problema este și în ce măsură au fost respectate consultările cu regiunea autonomă înainte de adoptarea modificărilor.

Astfel, conflictul actual depășește problema strict electorală.

Este o dispută despre locul unde se termină competențele Chișinăului și unde începe autonomia Găgăuziei.

Iar modul în care această graniță va fi stabilită în practică va depinde din nou, în mare măsură, de Curtea Constituțională.

„Cerința lingvistică reprezintă o discriminare a Găgăuziei”

Autorul proiectului de lege, Igor Chiriac, susține că obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan nu reprezintă o măsură îndreptată în mod special împotriva regiunii autonome, ci o normă aplicată la nivel național pentru toate funcțiile publice importante: „este o normă nu doar pentru regiune, ci pentru toate alegerile”, a spus Igor Chiriac.

Din această perspectivă, cerința se înscrie într-un principiu general: șeful unei regiuni, care prin natura funcției sale interacționează cu autoritățile centrale, trebuie să cunoască limba de stat.

Totuși, acest argument are un punct vulnerabil, invocat de Igor Dodon: Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei prevede cunoașterea limbii găgăuze și nu a limbii de stat. Tocmai această neconcordanță este contestată în prezent la Curtea Constituțională.

Până la pronunțarea Curții, întrebarea dacă o asemenea normă națională poate fi aplicată unei regiuni autonome cu statut juridic special rămâne deschisă. Nu este un fapt juridic clarificat, ci obiectul unui litigiu constituțional.

În context, trebuie precizat că fostul bașcan Evghenia Guțul utiliza predominant limba rusă în aparițiile sale publice.

„Funcția de bașcan este menținută vacantă în mod intenționat”

Faptele nu confirmă versiunea potrivit căreia autoritățile centrale ar tergiversa intenționat soluționarea problemei.

Funcția a devenit vacantă în urma condamnării definitive într-un dosar penal: Evghenia Guțul a fost reținută în martie 2025 și, ulterior, condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a unui partid și primirea de fonduri din partea unei grupări asociate cu Ilan Șor.

O întârziere reală există însă, dar aceasta s-a produs în interiorul Găgăuziei.

La 31 iulie, ședința plenară a Adunării Populare, în cadrul căreia urma să fie declarată oficial vacantarea funcției și discutată data noilor alegeri, a eșuat din lipsă de cvorum.

Funcția de bașcan a fost declarată oficial vacantă abia pe 17 august.

Iar până la sfârșitul lunii august, data alegerilor pentru noul bașcan nu fusese încă stabilită. Acesta este singurul element al situației în care acuzația de „tergiversare” poate fi raportată la procedurile din interiorul regiunii autonome, și nu la autoritățile centrale.

Contextul geopolitic

Disputa lingvistică și procedurală se desfășoară într-un context geopolitic mult mai larg.

Pe de o parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, asociază opoziția Adunării Populare față de reformă cu influența Moscovei.

Pe de altă parte, Guvernul Republicii Moldova, condus de premierul Vasile Tofan, mizează pe apropierea regiunii autonome de Turcia ca un centru alternativ de atracție.

Pe 30 iulie, Tofan a numit Găgăuzia un „activ important”, capabil să construiască „punți” cu Turcia.

Iar pe 20 august, Igor Grosu a primit o delegație parlamentară turcă, condusă de Kürşad Zorlu, și a propus extinderea proiectelor turcești în regiune.

Din 1994 până în prezent, Turcia a implementat în Republica Moldova aproximativ 500 de proiecte în valoare de peste 80 de milioane de dolari, iar schimburile comerciale dintre cele două țări au depășit un miliard de euro în 2025.

În același timp, conducerea Adunării Populare caută sprijin și pe dimensiunea europeană. Valentin Gaidarji a apelat la Uniunea Europeană, OSCE și Consiliul Europei în contextul disputei dintre Comrat și Chișinău.

Concluzie

Întrebarea esențială nu este cine „are dreptate” — Chișinăul, care invocă hotărârea Curții Constituționale și principiul unei legislații electorale unitare, sau Comratul, care insistă asupra statutului său special și asupra dreptului la consultări.

Ambele argumente au o bază reală și sunt prevăzute de norme diferite, care au ajuns acum în contradicție. Tocmai această contradicție, și nu neapărat reaua-voință a uneia dintre părți, se află la baza actualei crize.

Mult mai important este modul în care această contradicție va fi soluționată în practică: dacă Curtea Constituțională se va pronunța asupra cerinței lingvistice înainte de începerea campaniei electorale, pe 16 octombrie; dacă va fi stabilită data alegerilor pentru funcția de bașcan și potrivit cărei proceduri; precum și cât de consistente vor fi viitoarele consultări dintre Parlament și Adunarea Populară a Găgăuziei privind detaliile reformei.

De răspunsurile la aceste întrebări va depinde dacă alegerile din 15 noiembrie pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor rămâne un simplu scrutin electoral sau se vor transforma într-o nouă etapă a confruntării dintre regiunea autonomă și autoritățile centrale.

Articolul De ce alegerile din Găgăuzia au devenit dispută despre statutul autonomiei apare prima dată în Realitatea.md.

Nivelului Rinului a crescut brusc în Germania după ploile din ultima perioadă, a anunțat luni Autoritatea responsabilă pentru transportul fluvial în Germania, dar cu toate acestea dificultățile privind transportul fluvial nu s-au încheiat încă, în pofida faptului că navele pot încărca mai multă marfă, transmite Reuters, notează Agerpres.

Nivelul Rinului a atins niveluri minime istorice la începutul lunii august, industria având de suferit de pe urma majorării scumpirii transportului, blocajelor logistice și producției reduse.

Administrația Federală pentru Căi Navigabile și Navigație din Germania (WSV) a informat luni că nivelul apei la punctul de blocare Kaub, lângă Koblenz, se situa luni la aproximativ 72 cm, în creștere de la 60 de cm, vineri. Rinul a scăzut sub pragul de 10 cm la mijlocul lunii august, sub minimul istoric înregistrat anterior, 25 cm în 2018. În prezent, nivelul Rinului este cu aproximativ un metru sub adâncimea navigabilă.

Navele continuă să navigheze parțial încărcate, deși sunt capabile să transporte mai multă marfă. Pentru navigarea navelor complet încărcate este nevoie de un nivel al Rinului de aproximativ 1,5 metri la Kaub.

Încărcătura trebuie distribuită pe mai multe nave, ceea ce crește costurile pentru industrie, iar în paralel o mare parte din marfă a fost mutată spre transportul rutier și feroviar.

‘Sunt prognozate ploi în această săptămână, dar orice îmbunătățire va depinde de cantitățile de precipitații care vor cădea’, a declarat un trader de materii prime

WSV prognozează că nivelul Rinului ar putea scădea la sfârșitul acestei săptămâni, dar, cu toate acestea, este așteptat să rămână peste nivelurile înregistrate la începutul lunii august.

Germania și alte țări europene au fost afectate de mai multe valuri succesive de căldură și precipitații limitate în această vară, ceea ce a dus la scăderea nivelului apei pe căi navigabile precum Rinul, o rută vitală de transport pentru cereale, minerale, cărbune și produse petroliere rafinate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Nivelul Rinului crește brusc în Germania: Ce se întâmplă cu transporturile apare prima dată în Realitatea.md.

A șasea navă fantomă rusească, care ar fi circulat sub drapel fals, a fost reținută de către UE. Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Este vorba despre un petrolier care ar fi încălcat dreptul maritim internațional. Nava a fost verificată pe 30 august, în Marea Mediterană.

„Vânzările ilegale de petrol de la navele flotei umbră reprezintă o linie critică pentru războiul Rusiei în Ucraina, iar noi vom continua să le întrerupem”, a transmis Kallas.

Miniștrii Apărării din Uniunea Europeană urmează să se reunească marți în Irlanda, pentru a discuta măsurile împotriva flotei fantomă a Rusiei.

Articolul Kallas: A șasea navă fantomă rusească a fost reținută de către UE apare prima dată în Realitatea.md.

Muncă egală, riscuri egale… recompense diferite. Grâul crescut la Iași și cel crescut la Drochia are exact aceeași valoare pe masă, dar un cost de producție radical diferit în bilanțul contabil. Subvenția europeană nu este doar o cifră pe o hârtie, ci diferența dintre faliment și dezvoltare. Nordnews.md a făcut o analiză comparativă despre prețul adevărat al cerealelor de pe ambele maluri ale Prutului.

Fermierul Daniel Leahu din Drochia, gestionează 400 de hectare de teren arabil, pe 100 dintre ele fiind cultivat grâu. El spune că, la fel ca mulți alți fermieri din țară, este pus în situația să facă agricultură modernă cu bani puțini, riscuri majore și, în mod constant, să caute soluții pentru a acoperi lipsurile pe diverse segmente ale procesului de producere. Chiar și în aceste condiții, fermierul se arată relativ mulțumit de recolta obținută.

„O medie, dacă vorbim la cultura de grâu, suntem în jur de 14-15 mii de lei deja investite, toate cheltuielile directe și indirecte. La un sine cost de producție de circa 6 tone la hectar, la un preț de 2,80-2,90 lei pe kg la ziua de azi, suntem pe profit cu 10-15%. Ceea ce consider, într-un ciclu atât de lung, cu atâtea investiții și riscuri, într-un an normal din punct de vedere pluviometric… e încă bine”, spune Daniel Leahu.

Agricultorii moldoveni, spune Daniel Leahu trebuie să concureze cu prețurile de pe piața globală la cereale în condiții inegale. Aceasta fiindcă statul, într-o anumită măsură îi ajută, dar acest sprijin nici pe departe nu este comparabil cu volumul subvențiilor directe la hectar, de care beneficiază agricultorii din statele Uniunii Europene: „Noi încercăm acum pe genunchi și din topor să facem agricultură regenerativă și performantă. Pe alocuri ne reușește dar pe alocuri din păcate încă nu. Noi vrem să trăim și să facem agricultură ca în Uniunea Europeană, cu pesticide și norme ca acolo, dar cu banii din Republica Moldova! Concurăm cu marfa ieftină din Ucraina și cu piața din România, care are subvenții. Iată, noi suntem la mijloc”.

La lipsa subvențiilor la hectar se adaugă discrepanța uriașă dintre prețul grâului la poarta fermei și prețul pâinii din magazine. Astăzi grâul, care este baza producerii unei pâini, este evaluat la doar 0,06-0,07 % (6-7 sutimi) din cost.

„Trebuie să vindem în jur de 15 kg de grâu ca să cumpărăm un kilogram de pâine! Tehnologic, dintr-un kilogram de grâu se produce un kilogram de pâine. Ce se întâmplă de la 1 kg la 15 kg? Cine consumă celelalte 14 kg? În agricultură câștigă vânzătorii de inputuri, de motorină, arendașii… Agricultorul de rând e omul care muncește, și pe mașină, și pe combină, iar noaptea pe tractor ca să fac ordine pe câmp”, precizează fermierul.

Vasile Lungu, agricultor de peste Prut, din județul Iași, activează în domeniu de 43 de ani, 18 dintre care a muncit la stat, iar restul în afacerea proprie. El spune că până la începutul anilor 2000 în agricultura din România situația era mai grea decât acum peste Prut. Lucrurile au început să se schimbe abia odată cu obținerea de către România a statului de țară-candidat EU și, respective, a fondurilor de preaderare. După aderarea României la UE, fermierii români au început să primească și subsidii la hectar. Plus la aceasta, prin diverse programe există oportunități de a obține granturi nerambursabile. În prezent, agricultorii români beneficiază de subvenții de peste 170 de euro la hectar.

„Principalele avantaje care le-am avut este subvenția care am primit-o pe hectar, dar mai ales fondurile europene pentru investiții și dezvoltare. Am beneficiat de proiecte din 2007 până în prezent, de peste 10 milioane de euro grant și cam tot atâția banii am investit noi, ținând cont că majoritatea proiectelor au fost cu cofinanțare 50%, 50% grant. S-a schimbat fața agriculturii în România pentru că acele fonduri ne-au permis să schimbăm tractoare, utilaje, mașini agricole performante, care au o productivitate mare, de exemplu tractoare de 335 de cai, de 360 de cai, care au o productivitate foarte mare și face lucrări de foarte bună calitate, comparativ cu vechiul nostru tractor românesc universal 650”, a spus Vasile Lungu.

Drept răspuns la secetele care bântuie lumea în ultimii ani, cu suport european nerambursabil, Vasile Lungu a reușit să instaleze sisteme performante de irigare pe o suprafață de circa 1500 de hectare din cele aproape 2 mii pe care le are in gestiune, ceea ce-i asigură cantitativ și calitativ producție de top chiar și în anii secetoși.

„Am modernizat atât infrastructura subterană, cât și pompele, stațiile de pompare, astfel încât acum cam 80% din suprafață este irigată, bine irigată. Și când spun bine irigată, înseamnă o udare în fiecare săptămână între 25 și 30 de litri de apă la metru pătrat”, precizează Vasile Lungu.

Dacă ne referim la culturile de câmp, Vasile Lungu a distribuit câte 250 de hectare pentru grâu, rapiță și floarea soarelui, iar pe alte 400 de hectare crește porumb. El spune că, din cauza situației geopolitice în lume și a războaielor declanșate în ultimii ani, cheltuielile în agricultură au crescut enorm.

„Avem mari probleme, mari dificultăți din nou cu închiderea strâmtorii Ormuz, cu aprovizionarea si cu motorina. Motorina de la 5 lei si ceva o folosim la 10 lei si un pic. Per litru îngrășămintele de la 1.200-1.300 de lei ne-am dus către 5.000 de lei pe tonă. Vă dați seama că toate au dus la dublarea costurilor care le investim în fiecare an pentru un hectar. Dacă până în 2020 cu 3.000 de lei, deja înființăm un hectar de cultură, indiferent că era grâu, porumb, floarea soarelui. Acum suntem deja la 6500 de lei”, mai spune fermierul din Iași.

Scumpirea masivă a inputurilor și a creditelor, parțial sunt amortizate de subvenții europene. La fel, pentru a echilibra investițiile și veniturile, fermierul de la Iași are producția agricolă diversificată. În afară de cerealiere, pe circa 185 de hectare el crește plante horticole, iar pe alte 155 de hectare cultivă struguri.

Analizând situația din agricultura de pe cele două maluri ale Prutului, experții independenți în domeniu susțin că, principala deosebire constă în filozofia de subvenționare. În timp ce UE oferă subvenția ca un sprijin direct de venit acordat garantat pe hectar, în Republica Moldova sistemul se află într-o tranziție anevoioasă.

„Diferențele constau cel mai mult în modul în care se gândește sistemul. În România, sprijinul este acordat fermierilor din oficiu, ca suport de venit necondiționat de foarte multe aspecte, pentru a susține financiar firmele. În Republica Moldova, am avut un sistem de subvenții post-investiții unde cei bogați primeau foarte mult, iar restul nu primeau nimic. În anul curent încercăm să implementăm un sistem similar cu cel din România, dar din conturi proprii, din bani foarte puțini”, spune Viorel Gîrbu.

Expertul atrage atenția că, în UE plățile directe reprezintă în jur de 9-10% din venitul fermierilor și ele conferă o anumită predictibilitate acestora. Însă subvențiile la hectar beneficiază și de alte oportunități.

„În Uniunea Europeană, un agricultor poate cumula, în funcție de situația sa, mai multe plăți, deci o plată de bază, un sprijin, o ecoschemă, dar și alte forme de sprijin. Dar ele sunt toate plățile care sunt utilizate în Uniunea Europeană. Ele, de fapt, sunt condiționate din niște reguli foarte stricte, care au conexiune cu mediul, cu sănătatea animalilor, plantelor, cu siguranța alimentară, dar și cu bune practice europene. Asta e un lucru pe care noi trebuie să vă învățăm în Moldova”, a precizat Viorel Chivriga, analist economic IDIS „Viitorul”.

În lipsa unui buget masiv de subvenționare cum este cel european, distribuirea suportului de la stat, spun experții, trebuie să fi acompaniat și de o analiză a structurii culturilor agricole raportată la competitivitatea lor.

„Faptul că Moldova a mers pe domeniul cultivării cerealelor este unul din factorii eșecului sistemului agricol. Cerealele în Ucraina, orice am face noi, sunt mai ieftine. Input-urile sunt practic două categorie foarte importante. Primul, ține de combustibil, motorină care se folosește în agricultură. Iar cultură este un consumator destul de mare de motorină, de combustibil, undeva un sfert din costurile în care acest sector se formează din costurile legate de combustibil. Iar cel de-a doua categorie de cheltuieli țin de îngrășăminte”, declară expertul economic Viorel Gîrbu.

Experții independenți susțin că una din mizele integrării europene este tocmai accesul la Politica Agricolă Comună, un mecanism multianual care oferă zeci de miliarde de euro sub formă de plăți per hectar, ecoscheme și fonduri pentru dezvoltare rurală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ANALIZĂ Agricultori de pe ambele maluri ale Prutului: aceeași cultură, costuri diferite apare prima dată în Realitatea.md.

Circulaţia pe Transfăgărăşan se închide în zilele de marţi şi miercuri, cu ocazia evenimentului “Bentley Transfăgărășan Experience”. Astfel, în intervalul orar 07:00 – 11:00, pe sectorul de drum km 104+400 – km 116+808b de pe Transfăgărăşan, circulaţia maşinilor va fi interzisă.

„În vederea desfășurării evenimentului “Bentley Transfăgărășan Experience”, circulația rutieră se va închide marți, 01.09.2026 și miercuri, 02.09.2026, în intervalul orar 07:00 – 11:00, pe DN7C – Transfăgărășan, sectorul de drum km 104+400 – km 116+808b, transmite Antena 3 CNN.

Participanții la trafic sunt rugați să manifeste prudență sporită, să respecte semnalizarea rutieră temporară instituită în zonă, precum și indicațiile personalului de dirijare a traficului”, au transmis autorităţile.

Transfăgărășanul, drumul spectaculos care traversează axa nord-sud a munților Făgăraș, s-a clasat pe locul 4 într-un top al celor mai bune rute pentru vehiculele electrice.

„Bucurați-vă de priveliștile frumoase ale munților Făgăraș din România în cadrul itinerariului nostru pentru vehicule electrice, al patrulea cel mai bun itinerariu rutier. Există 90 de stații de încărcare disponibile pe acest segment de drum de 136,2 km, unde o reîncărcare costă doar 2,87 EUR.

Combinată cu un rating de 4,8 pe TripAdvisor, Autostrada Transfăgărășan obține un scor de 91,93 din 100 în indicele nostru pentru itinerarii rutiere cu vehicule electrice”, este descrierea făcută în studiul iSelect.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul România: Transfăgărășanul se închide temporar. În ce zile și interval orar nu se va putea circula apare prima dată în Realitatea.md.

Mărturii șocante vin la 24 de ore după naufragiul unui feribot în Marea Mediterană, din largul Ciprului de Nord. Părinți povestesc îngroziți cum nu și-au putut salva copiii. 18 oameni sunt de negăsit. Supraviețuitorii spun că s-au călcat în picioare să iasă din cabina ambarcațiunii, unde erau zeci dintre ei. Căpitanul și alți 7 membrii au echipajului au fost încătușați pentru că ar fi ignorat avertismentele pasagerilor

„Tipa: Nu-mi da drumul! Și eu nu i-am dat drumul fiicei mele, jur că nu i-am dat drumul. O valiză a căzut peste mine. Când valiza a căzut peste mine, mi-a alunecat din mână”, povestește o femeie.

Este mărturia cutremurătoare a unei pasagere de pe feribotul scufundat lângă Ciprul de Nord. Femeia povestește că fiica ei i-a alunecat printre degete și acum este de negăsit.

„I-am văzut piciorul, purta pantaloni cu dungi. I-am prins piciorul. Pantoful ei era plin de ulei, plin de ulei. Și pantoful i-a alunecat din mână. A alunecat printre două valize. Fiica mea s-a dus în direcția asta. Fiica mea este încă în mare. Am reușit să ies de acolo călcând peste 20 de oameni. Toată lumea lupta pentru propria viață”, mai povestește femeia.

„S-a întâmplat brusc. S-a scufundat brusc. Nu am putut interveni. Ne-am pierdut copiii. Am făcut tot ce am putut, dar nu am reușit să ne salvăm copiii”, spune un alt pasager.

Autoritățile din Ciprul de Nord au cerut ajutor pentru căutările dispăruților. O ambarcațiune pentru ape foarte adânci a fost adusă în zonă, din Turcia. Feribotul se află la 500 de metri sub nivelul mării. „Am reușit să recuperăm 249 de oameni. După cum știți, din păcate, am pierdut opt dintre aceste 249 de persoane”.

„Doi dintre prietenii noștri sunt dispăruți. Unul a ieșit. Aveam trei prieteni dispăruți. Unul a ieșit din interior”, spune unul dintre pasageri.

Alerta a fost dată duminică la scurt timp după ce feribotul plecase spre Turcia. Pasagerii au fost primii care au văzut apă la bord și spun că membrii echipajului au ignorat situația.

„A început să intre apă în interior. Apoi am început să avem deja un metru de apă. După aceea, când a intrat în valuri, partea din față a cedat. Căpitanul a venit, s-a uitat și a spus: Nu se întâmplă nimic. Pățim asta mereu. Apa intra prin șuruburi,” spune unul dintre pasageri.

Când și-au dat seama că feribotul se duce la fund s-a instalat panica.

Salvatorii i-au cules cu bărci și elicoptere pe cei care au reușit să iasă pe singura bucată din feribot rămasă la suprafață.

Căpitanul și membrii echipajului au fost încătușați de poliție pentru neglijență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că o barcă de pasageri cu aproape 270 de persoane la bord s-a răsturnat duminică, 30 august, în largul Ciprului de Nord, iar operațiunile de căutare și salvare sunt în curs.

Articolul Căpitanul feribotului naufragiat în Marea Mediterană, încătușat: Mărturiile unei mame care și-a pierdut fiica apare prima dată în Realitatea.md.

Vladimir Putin și Xi Jinping s-au întâlnit la Bișkek. Acolo are lor reuniunea liderelor statelor membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai.

Presa rusă scrie că printre subiectele abordate a fost liberalizarea completă regimului de vize între Rusia și China. Actualmente, măsura este temporară și se testează.

Alte subiecte ale discuției deocamdată nu sunt dezvăluite, însă printre oficialii ruși prezenți se numără ministrul de Externe Serghei Lavrov, câțiva vicepremier, consilierii lui Putin, miniștrii Economiei, Energiei și directorul agenției Rosatom, potrivit Komersant.

De asemenea, liderul rus a adresat condoleanțe părții chineze, urmare a tragediei din Nepal, informează presa rusă. Pe lângă cei doi oficial, urmează și discuții în format larg, inclusiv cu președintele Kazahstanului Jomart Tokaev și premierul indian Narendra Modi.

Articolul Întrevedere Putin – Xi la Bișkek. Reuniunea la care au dat mâna și subiectele pe care le-au discutat apare prima dată în Realitatea.md.

Circulația rutieră pe strada Mitropolit Dosoftei, pe tronsonul dintre străzile Henri Coandă și Mihai Viteazul, va fi redeschisă în această seară, 31 august. Lucrările de reparație continuă însă, iar muncitorii vor interveni în perioada următoare la trotuare și la carosabil.

Potrivit Primăriei Chișinău, luni este așternut primul strat de asfalt pe cea de-a doua parte a carosabilului. Astfel, începând cu ziua de marți, 1 septembrie, traficul pe întregul tronson va fi reluat, chiar la începutul noului an școlar.

Lucrările nu vor fi încheiate odată cu redeschiderea circulației. În următoarele zile, muncitorii urmează să aștearnă și cel de-al doilea strat de asfalt, iar intervențiile vor continua și la trotuare.

Lucrările de reparație au început la 22 iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Veste bună pentru șoferi: Strada Mitropolit Dosoftei din Capitală se redeschide apare prima dată în Realitatea.md.

Un motociclist în vârstă de 24 de ani a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale după ce a fost implicat într-un accident rutier. Incidentul a avut loc astăzi, 31 august, pe bulevardul Grigore Vieru. 

Potrivit Poliției Capitalei, preliminar, un automobil de model Ford și o motocicletă s-au tamponat. Circumstanțele producerii impactului urmează să fie stabilite.

Oamenii legii documentează cazul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sursa: tg/GBM Online

Articolul VIDEO Un Ford și o motocicletă s-au tamponat în Chișinău: Un tânăr, transportat la spital apare prima dată în Realitatea.md.

Un Volvo și un Lexus s-au ciocnit luni, 31 august, pe strada Albișoara din Chișinău, informează Cristina Talpă, ofițer de presă al Poliției capitalei, pentru Realitatea.md.

Potrivit acesteia, poliția a fost sesizată despre accident la ora 12:57.

„Potrivit informațiilor preliminare, în accident, în circumstanțe care urmează a fi stabilite, s-au tamponat două automobile de marca Volvo și Lexus”, a precizat Talpă.

Ofițerul de presă a menționat că în urma impactului nu au fost înregistrate persoane traumatizate, fiind cauzate doar pagube materiale.

Polițiștii documentează în continuare cazul pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Accident rutier pe Albișoara! Un Volvo și un Lexus s-au tamponat apare prima dată în Realitatea.md.

România a reușit să răspundă asertiv, nu doar defensiv, în fața provocărilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ministra interimară al Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Țoiu a subliniat că România avansează proiectele de conectivitate energetică cu R. Moldova și Ucraina și a preluat președinția a două formate regionale pentru a sprijini procesul de aderare la UE a țărilor vecine, inclusiv a Republicii Moldova.

„Poate lucrul cel mai important pe care vreau să-l spun despre ultimul an și despre anii care urmează este că această instabilitate în relațiile internaționale nu este temporară. Lecția pe care am învățat-o este că în fața acestor furtuni, miza nu este să ne adăpostim, ci să înaintăm. România, în fața celor mai mari provocări la care a făcut față de la Revoluție încoace, a reușit să răspundă nu doar defensiv, ci asertiv, asigurându-se că agenda proprie este prezentată, tratată și negociată ca prioritate în toate formatele în care facem parte”, a afirmat Oana Țoiu la evenimentul din 31 august, transmite Moldova1.

Oficiala a deschis discuțiile despre prioritățile diplomatice ale României cu componenta de securitate, calificând-o drept tema care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, în 2026. România a înregistrat cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic al NATO, iar MAE a trebuit să privească deschis aceste riscuri și să ia decizii concrete.

„Nu putem să discutăm despre prioritățile politice externe ale României fără să ne axăm pe componenta de securitate, pentru că a fost componenta care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, agenda ultimului an. Cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic. Am reușit să ne uităm deschis la aceste riscuri și la frecvența lor crescută, la efectele negative de securitate generate asupra României de războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și să luăm deciziile și măsurile necesare”, a declarat Țoiu.

Una dintre măsurile concrete adoptate a fost introducerea în Codul penal a unor pedepse mai dure, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care se organizează să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse. Ministra a explicat că profitul generat ilegal pe teritoriul României nu poate deveni sursă de finanțare pentru armamentul folosit într-un război care generează riscuri de securitate și victime civile în Ucraina.

România și-a reafirmat angajamentul față de Ucraina și față de procesul de pace, Țoiu subliniind că țara va continua să fie alături de vecinul său în atingerea unei păci sustenabile. Ministrul a marcat și un moment simbolic important: pe 31 august, pentru prima dată în istorie, Ziua Limbii Române este celebrată în Ucraina, la Cernăuți, Odesa și în alte comunități românofone.

„Chiar astăzi se celebrează pentru prima dată în istorie Ziua Limbii Române în Ucraina, pe 31 august. Atât la Cernăuți, cât și la Odesa, cât și în celelalte comunități au avut loc evenimente pentru a celebra asta. Este promisiunea pe care am făcut-o la începutul verii trecute, la Cernăuți, când am invitat și pe ministrul de externe al Ucrainei, prima dată când ministrul de externe a ajuns la Cernăuți”, a spus Țoiu.

Ea a adăugat că evenimentul este rezultatul unui efort consolidat de mai mulți ani, finalizat prin parteneriatul strategic semnat de președinții celor două țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Oana Țoiu, despre prioritățile diplomației române: Securitatea, Ucraina și sprijinul pentru Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Un grup infracțional organizat, specializat în contrabandă și format din cetățeni români și moldoveni, care introduceau în România țigări ascunse în camioane ce transportau fructe și legume, a fost destructurat. Potrivit presei române, șase persoane reținute urmează să fie prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă. În acest dosar, anchetatorii au estimat un prejudiciu de peste 11 milioane de euro adus bugetului de stat.

Potrivit autorităților din România, rețeaua ilegală activa pe teritoriul țării din anul 2025.

„Modul de operare consta în utilizarea de autocamioane cu temperatura controlată și mărfuri de acoperire constând în legume şi fructe. Spre exemplu, în cursul zilei de 29.08.2026, în jurul orelor 21:30, s-a procedat la oprirea în trafic a unui autoturism şi a unui autocamion în vederea efectuării unor percheziţii auto asupra mijloacelor de transport care intraseră în România prin zona municipiului Giurgiu. În urma verificării, în compartimentul de marfă al autocamionului, a fost descoperită o cantitate importantă de ţigarete, disimulată într-o partidă de marfă constând în ceapă”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, duminică, 30 august, după descoperirea transportului de la Giurgiu, oamenii legii au desfășurat 22 de percheziții la domiciliu și 26 de percheziții în autovehicule pe raza judeţelor Teleorman, Neamţ, Bacău, Vaslui, Botoşani, Iaşi, Giurgiu şi a municipiului București.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În urma activităților procedurale desfășurate în perioada 29-30 august 2026, au fost indisponibilizate 6.337.197 de țigarete, precum și alte mijloace materiale de probă. De asemenea, nouă autovehicule au fost ridicate în vederea instituirii unor măsuri asigurătorii. Totodată, pe parcursul documentării activităților ilicite au fost indisponibilizate alte 7.199.780 de țigarete.

În cauză sunt continuate cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și deținerea de către orice persoană sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate corespunzător ori cu marcaje false, peste limita de 10.000 de țigarete, în vederea stabilirii întregii activități infracționale, a tuturor persoanelor implicate și dispunerii măsurilor legale care se impun”, transmite Poliția de Frontieră Română.

Articolul Camioane cu fructe și legume, folosite pentru contrabandă cu țigări. Rețea de moldoveni și români, destructurată apare prima dată în Realitatea.md.