Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit data alegerilor guvernatorului Găgăuziei pe 15 noiembrie 2026. Scrutinul va avea loc concomitent cu alegerile membrilor Adunării Populare.

Conform membrilor CEC, au existat trei tentative ale Adunării Populare de a stabili data scrutinului. Fiecare dintre aceste încercări, însă, a eșuat.

Decizia a fost votată cu șase voturi pentru și două abțineri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform datelordin Registrul de stat al alegătorilor, valabile pe 26 august 2026, în unitățile administrativ-teritoriale din Găgăuzia sunt înregistrați 129.315 de alegători.

Articolul CEC a stabilit data alegerilor guvernatorului Găgăuziei, după ce Adunarea Populară nu a reușit să adopte decizia apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi, 28 august, începe perioada electorală pentru alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei, care vor avea loc la 15 noiembrie 2026. Potrivit Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a scrutinului, perioada electorală cuprinde toate etapele necesare pregătirii și desfășurării alegerilor.

În această perioadă vor fi constituite organele electorale inferioare și secțiile de votare, vor fi recepționate și examinate documentele în vederea înregistrării candidaților la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei. De asemenea, vor fi actualizate listele electorale și vor fi desfășurate activități de informare a alegătorilor și de instruire a funcționarilor electorali. Etapele ulterioare vor viza organizarea votării și totalizarea rezultatelor alegerilor.

„Potrivit prevederilor legale, perioada electorală se va încheia odată cu confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor deputaților aleși în Adunarea Populară a Găgăuziei. Campania electorală în cadrul alegerilor va începe la 16 octombrie 2026”, transmite Comisia Electorală Centrală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că miercuri, 26 august, CEC a aprobat calendarul pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Potrivit documentului, perioada electorală va începe pe 28 august. Până la 16 septembrie urmează să fie constituit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, iar până la 26 septembrie – consiliile electorale de nivelul I.

Alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei: CEC a stabilit toate termenele

Articolul A început perioada electorală pentru alegerile din Adunarea Populară a Găgăuziei apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 1 noiembrie 2026 vor avea loc alegeri locale noi pentru funcția de primar al satului Chirsova din UTA Găgăuzia. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), aceasta a luat act de sesizarea Judecătoriei Comrat, prin care primarului localității i-a fost aplicată sancțiunea complementară de privare de dreptul de a ocupa funcția pentru o perioadă de șase luni.

În conformitate cu prevederile legale, mandatul edilului încetează de drept înainte de termen în caz de existența unei hotărâri definite și irevocabile prin care se interzice de a ocupa funcția de primar pentru o perioadă mai mare de cinci luni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 1 noiembrie 2026, alegeri locale noi vor avea loc în satele Cairaclia și Novosiolovca, raionul Taraclia, orașul Costești, raionul Rîșcani, satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia și satul Tomai, UTA Găgăuzia. În aceeași zi, în satul Delacău, raionul Anenii Noi, va avea loc un referendum local.

Articolul Într-o nouă localitate din Găgăuzia vor avea loc alegeri locale noi. CEC a stabilit data scrutinului apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 15 august, la Vulcănești a avut loc așa-numitul „Consilliu cu poporul” — oficial, o întâlnire a locuitorilor consacrată statutului juridic special al Găgăuziei. În realitate, întâlnirea a devenit platforma de pe care au fost formulate două cerințe politice clare: anularea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, stabilite pentru 15 noiembrie, și susținerea convocării celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei. La reuniune a participat și a luat cuvântul președintele APG, Valentin Gaidarji, transmite deschide.md.

Nemulțumirile existente în autonomie nu pot fi reduse la o simplă campanie politică. Găgăuzia traversează de mai mult timp o perioadă de instabilitate: mandatul actualei Adunări Populare a expirat, organizarea unui nou scrutin a fost blocată luni la rând, bașcanul Evghenia Guțul a fost condamnat la închisoare, iar între Comrat și Chișinău persistă un conflict privind modificările legislației electorale și competențele autonomiei.

Întrebarea este cine încearcă acum să transforme aceste nemulțumiri într-o mobilizare politică și cu ce obiectiv.

Printre principalii promotori ai reuniunii de la Vulcănești se regăsesc persoane cunoscute pentru legăturile lor politice cu Evghenia Guțul și cu structurile asociate lui Ilan Șor. În același timp, una dintre principalele revendicări formulate la Vulcănești — amânarea alegerilor — ar prelungi actuala situație politică din autonomie și mandatele unei conduceri care ar trebui deja să fi trecut testul unui nou scrutin.

Un an fără alegeri

Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a expirat la începutul anului 2026. De atunci, autonomia funcționează fără un legislativ regional ales pentru un nou mandat.

Deputații APG au încercat luni la rând să ajungă la o formulă pentru organizarea scrutinului. În iunie, o nouă tentativă a eșuat, iar președintele interimar al Adunării Populare, Nikolai Ormanji, și-a anunțat demisia în semn de protest.

Conflictul electoral se suprapune peste criza provocată de situația bașcanului Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023.

Conducerea Executivului găgăuz a continuat însă să o susțină public.

Prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, care asigură interimatul la conducerea autonomiei, a apărat atât legitimitatea Evgheniei Guțul, cât și activitatea lui Ilan Șor. Uzun l-a descris anterior pe Șor drept „un politician ambițios care a vrut să rezolve problemele Moldovei”.

Pe 13 august, cu două zile înaintea reuniunii de la Vulcănești, Uzun a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a APG a chestiunii privind constatarea vacanței funcției de bașcan până la epuizarea tuturor căilor juridice de atac, chiar dacă sentința as intrat în forța deplină.

Până la urmă, Adunarea Populară a constatat vacanța funcției. Teoretic, decizia deschide calea pentru alegerea unui nou bașcan. Data scrutinului nu a fost însă stabilită.

În acest context, apare o întrebare inevitabilă: cui îi folosește prelungirea actualei stări de incertitudine?

Actuala conducere a autonomiei își păstrează funcțiile în lipsa unor noi alegeri, iar amânarea scrutinului pentru APG ar prelungi și această situație.

Ce s-a întâmplat la Vulcănești

Solicitarea către Primăria Vulcănești pentru organizarea reuniunii din 15 august a fost depusă de Ivan Fuer și Mihail Țurcan, reprezentanți ai organizației obștești „Patrioții Găgăuziei”.

Potrivit portalului găgăuz Nokta, la eveniment, alături de președintele APG, Valentin Gaidarji, au luat cuvântul reprezentantul organizației „Platforma 111”, Dmitri Kiseev, fostul consilier al Evgheniei Guțul, Mihail Vlah, și activistul Ivan Bessarab.

Deși organizatorii au anunțat că la miting au participat aproximativ 200 de cetățeni, imaginile publicate de la fața locului indică însă o prezență considerabil mai redusă, de ordinul câtorva zeci de persoane. În acest context, însăși formularea „Consiliul cu poporul” ridică semne de întrebare asupra reprezentativității unei reuniuni prezentate drept expresie a voinței locuitorilor.

Rezoluția adoptată la Vulcănești susține că organizarea alegerilor pentru APG pe 15 noiembrie 2026 „își pierde sensul” dacă Parlamentul Republicii Moldova nu va ține cont de propunerile autonomiei privind legislația electorală.

Mai mult, în cadrul discursului său, Dmitri Kiseev a mers mai departe și a cerut Adunării Populare să renunțe la data stabilită pentru scrutin până când autoritățile centrale nu vor modifica prevederile legislative contestate la Comrat.

Poziția trebuie privită și prin prisma disputei juridice mai ample dintre autonomie și autoritățile centrale privind competențele electorale. Reprezentanții Găgăuziei invocă Legea privind statutul juridic special al autonomiei și dreptul acesteia de a-și reglementa propriile alegeri. Chișinăul insistă asupra supremației Constituției și asupra necesității încadrării legislației regionale în sistemul juridic național.

Reuniunea de la Vulcănești nu s-a limitat însă la problema scrutinului. Participanții au susținut și convocarea celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei și au desemnat delegați din partea orașului Vulcănești.

Organizatorii au anunțat că reuniuni similare urmează să aibă loc și în alte localități ale autonomiei.

Astfel, surse din interiorul autonomiei au declarat pentru Deschide.MD că această acțiune, prezentată inițial drept o întâlnire locală, ar urma să se transforme într-o campanie politică la nivelul întregii regiuni.

Șor spune că s-a retras, dar oamenii lui au rămas

Kiseev, Vlah și Bessarab nu sunt simpli locuitori care au ieșit spontan în stradă și nici localnici. Sunt niște persoane bine cunoscute în regiune, ca portavoce a mediului radical de care au obosit și cei din autonomie.

Aceștia sunt descriși în presă drept parte a rețelei politice rămase după dispariția partidului „Șor”. Caracterizarea nu apare de nicăieri, existând și un precedent.

În februarie 2025, fostul deputat al APG Serghei Cernev numea public una dintre inițiativele de convocare a unui asemenea congres drept o reuniune a „oamenilor lui Șor”. Potrivit lui Cernev, organizatorii ar fi evitat în mod deliberat ca Marina Tauber sau chiar Ilan Șor să apară public, tocmai pentru a crea impresia unei mobilizări spontane a oamenilor.

Cernev mai susținea că în spatele inițiativei se afla conducerea de atunci a APG și că rezoluția urma să fie utilizată ca instrument de presiune asupra Chișinăului.

Surse din interiorul rețelei

O acuzație și mai directă a venit din partea lui Alexandr Parinov, fost angajat în structurile de securitate asociate rețelei lui Ilan Șor și administrator al canalului de Telegram „ADOR TV”.

Parinov susține că atât organizarea „Consiliului cu poporul” de la Vulcănești, cât și inițiativa convocării celui de-al III-lea Congres sunt promovate activ de media finanțată de gruparea Șor.

El afirmă, de asemenea, că organizațiile implicate în actuala mobilizare ar avea conexiuni cu persoane dirijate de la distanță de Marina Tauber.

Anterior, Deschide.MD a publicat un material care arată că Tauber a nimerit în vizorul FSB-ului rusesc în legătură cu delapidări de proporții, care au fost alocate din partea Kremlinului pentru operațiuni de influență în R. Moldova.

Deschide și: Raport către FSB: Marina Tauber și alți lideri din gruparea „ȘOR” au furat milioane de dolari dați de Moscova pentru activiștii partidului

Surse din interiorul rețelei relatează că, acum, ea are nevoie de un succes pentru a-și curăța imaginea și a scăpa de pedeapsă.

Totodată, se vehiculează că ambele organizații obștești „Platforma 111” și „Patrioții Găgăuziei” sunt create și dirijate din umbră direct de Maria Albot, încă o persoană din cercul apropiat al lui Ilan Șor. Astfel, persoane publice precum Gaidarji, Kiseev și Vlah ar reprezenta doar fațada publică a campaniei, dirijată, din umbră, de la Moscova.

Aceste informații nu constituie, de unele singure, dovada că reuniunea din 15 august a fost comandată direct de Șor sau Tauber. Ele se suprapun, însă, peste alte elemente verificabile: participarea unor persoane apropiate conducerii Evgheniei Guțul, promovarea unei agende favorabile amânării scrutinului și reluarea ideii unui congres care a mai fost asociat în trecut cu reprezentanți ai fostului Partid „Șor”.

Privite împreună, aceste elemente justifică cel puțin întrebarea dacă în spatele unei mobilizări prezentate drept inițiativă civică nu există și o infrastructură politică mult mai bine organizată.

Rezistență anti-Șor în interiorul autonomiei

Nici în interiorul Adunării Populare reuniunea de la Vulcănești nu este privită unanim drept expresie a voinței locuitorilor autonomiei.

La ședința APG din 17 august, deputatul socialist Leonid Chiosea a declarat că niciunul dintre deputații din raionul Vulcănești nu ar fi fost invitat la „Consiliul cu poporul”, contrar afirmațiilor organizatorilor.

Chiosea i-a criticat dur pe cei care se prezintă drept „patrioți” ai Găgăuziei și a făcut distincție între aceștia și locuitorii care, în opinia sa, apără în mod autentic interesele autonomiei.

Declarațiile sale arată că disputa nu poate fi redusă la formula simplă „Găgăuzia împotriva Chișinăului”. Există diferențe importante și în interiorul autonomiei privind modul în care trebuie apărate competențele acesteia și, mai ales, cine are legitimitatea de a vorbi în numele locuitorilor.

Ce urmează

Conflictul dintre Chișinău și Comrat este real. La fel sunt și nemulțumirile unei părți a populației Găgăuziei privind relația cu autoritățile centrale, modificările legislației electorale și viitorul autonomiei.

Aceste probleme nu dispar doar pentru că în jurul lor apar persoane asociate politic cu Ilan Șor.

Dar tocmai existența unor nemulțumiri autentice face importantă întrebarea cine încearcă să le exploateze.

Mobilizarea unei autonomii regionale printr-o serie de „adunări populare” locale, care se transformă treptat într-o mișcare comună de protest și înaintează revendicări ultimative către autoritățile centrale, reprezintă un scenariu deja tradițional pentru spațiul ex-sovietic. Precedentele Osetiei de Nord, Crimeei sau Donbassului provoacă motive reale de îngrijorare.

Asta nu înseamnă că Găgăuzia va repeta automat acel traseu.

Dar înseamnă că modelul însuși, folosirea unor nemulțumiri reale ale populației unei regiuni (de obicei majoritar vorbitoare de limbă rusă) pentru a construi o pârghie politică de presiune asupra statului, este suficient de universal și suficient de riscant pentru ca atât Chișinăul, cât și societatea să-l trateze cu maximă seriozitate.

Găgăuzia are un legislativ al cărui mandat a expirat, funcția de bașcan a fost declarată vacantă, iar data alegerilor pentru noul șef al autonomiei nu este încă stabilită. Este un vid politic real, iar principalii beneficiari ai amânării unei resetări electorale sunt, inevitabil, cei care dețin deja pârghiile puterii în autonomie.

De aceea, dezbaterea despre Găgăuzia nu trebuie redusă nici la acuzațiile Chișinăului, nici la retorica celor care pretind că vorbesc în numele întregii autonomii.

Întrebarea esențială trebuie adresată organizatorilor reuniunii de la Vulcănești și celor care susțin blocarea scrutinului: dacă actuala conducere reprezintă într-adevăr voința locuitorilor Găgăuziei, de ce ar trebui amânat momentul în care acești locuitori sunt chemați din nou la urne?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Oamenii lui Șor și miza blocării alegerilor: Cine mobilizează Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Populară a declarat vacantă funcția de guvernator al Găgăuziei. Decizia a fost aprobată la ședința legislativului de la Comrat, cu votul a 11 dintre 20 deputați prezenți.

Data alegerilor bașcanului urmează să fie decisă într-o altă ședință a Adunării Populare. Unul dintre scenariile discutate în spațiul public este ca scrutinul să aibă loc pe 15  noiembrie, concomitent cu alegerile noii componențe a organului legislativ din autonomie.

Chestiunea privind vacanța funcției de bașcan urma să fie examinată pe 31 iulie. Atunci, însă, ședința Adunării Populare nu s-a putut desfășura din lipsă de cvorum.

După ce Evghenia Guțul a fost reținută, apoi condamnată, atribuțiile bașcanului sunt exercitate de Ilia Uzun, care a devenit interimar. Ultimul a primit recent calificativul „nesatisfăcător” de la Adunarea Populară, care i-a evaluat activitatea.

Articolul Adunarea Populară a declarat vacantă funcția de guvernator al Găgăuziei apare prima dată în Realitatea.md.

Adoptarea rapidă a modificărilor legii, necesare pentru a desfășura alegeri în Găgăuzia pe 15 noiembrie, este recomandată de Promo-LEX. Organizația non-guvernamentală, totuși, punctează că alte reglementări aplicate trebuie consultate pe platforma parlamentară.

Asociația a transmis Legislativului mai multe sugestii pentru a îmbunătăți legislația electorală. Conform organizației, este necesară „implementarea recomandărilor misiunilor naționale și internaționale de observare a alegerilor, soluționarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, precum și realizarea angajamentelor asumate în Foaia de parcurs pentru Funcționarea instituțiilor democratice”.

În privința dreptului de vot în Găgăguzia, Promo-LEX recomandă ca termenul înregistrării domiciliului sau reședinței temporare pentru alegerea deputaților în Adunarea Populară și a bașcanului să fie de cel puțin 12 luni înaintea primului tur. În cazul candidaților la funcția de deputat în Adunarea Populară, Asociația recomandă reducerea condiției de locuire în autonomie de la 5 la 3 ani, având la baza prevederile din Ulojenie – legea supremă din regiune.

În cazul concurenților electorali care vor să participe la alegerile guvernatorului, asociația sugerează că în lege trebuie să fie stabilit că aceștia trebuie să locuiască în autonomie în momentul desfășurării alegerilor.

Cu referire la numărul semnăturilor necesare pentru înregistrare la alegerea bașcanului, Promo-LEX recomandă eliminarea pragului minim de 1500. ONG-ul precizează că, raportat la cei 128.996 de alegători înregistrați în autonomie pe 1 iulie 2026, este depășit pragul de 1% din numărul cetățenilor cu drept de vot.

Cu referire la legislația națională, Promo-LEX propune ajustarea Codului electoral astfel încât regulile care garantează eficacitatea soluționării litigiilor electorale să nu poată fi modificate decât cu cel puțin un an înainte de scrutinul național. De asemenea, asociația cere instituirea unui cadru normativ general privind activitatea părților terțe în procesul electoral, dar și introducerea unor prevederi specifice care să garanteze participarea eficientă și deplină a persoanelor cu dizabilități la proces, accesibilitatea procedurilor, spațiilor și materialelor electorale, posibilitatea acordării asistenței și crearea condițiilor adecvate pentru acest exercițiu în instituțiile de asistență socială și cele medicale.

„La fel, Asociația Promo-LEX recomandă examinarea oportunității de a înăspri sancțiunile penale pentru falsificarea rezultatelor votului, în special atunci când votarea implică persoane cu dizabilități, având în vedere starea lor de vulnerabilitate”, se arată în recomandările asociației.

Organizația mai sugerează ca grupurilor de inițiativă constituite de cetățeni pentru inițierea referendumurilor să li se ofere dreptul de a promova anumite opțiuni în campanie în calitate de participanți la referendum.

Se mai recomandă retragerea prevederilor care ar permite organelor electorale examinarea din oficiu a actelor, acțiunilor sau inacțiunilor organelor electorale inferioare.

„Promo-LEX susține reglementarea mai detaliată a utilizării abuzive a resurselor administrative și recomandă adoptarea definiției de „resurse administrative” formulată de către Comisia de la Veneția, pentru a delimita mai clar activitatea de serviciu a deținătorilor de funcții publice de promovarea politică sau electorală. Totodată, este necesar ca obligația de a pune la dispoziție spații pentru întâlnirile cu alegătorii să fie extinsă și asupra autorităților administrației publice locale, nu doar pentru autoritățile publice centrale și persoanele juridice de drept public”, mai transmit experții organizației.

Cu referire la votul prin corespondență, Promo-LEX recomandă aprobarea listei statelor eligibile într-un termen care să permită o perioadă suficientă pentru informarea și pregătirea a potențialilor alegători. Actualmente, perioada stabilită este de cel puțin 60 de zile, conform Asociației.

Articolul Alegerile din Găgăuzia: Ce modificări la Codul Electoral recomandă Promo-LEX apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul Vasile Tofan evită să le recomande tinerilor dacă să-și cumpere acum o locuință sau să mai aștepte. Șeful Guvernului spune însă că una dintre prioritățile Executivului este să reducă presiunile care mențin prețurile ridicate pe piața imobiliară.

Întrebat ce le-ar recomanda tinerilor care se gândesc să cumpere un apartament – să o facă acum sau să mai aștepte –, Tofan a spus că este o decizie cu o responsabilitate foarte mare. Premierul a precizat că Guvernul își propune să tempereze creșterea prețurilor la locuințe și chiar să creeze condiții pentru ieftinirea acestora.

”Focusul acestui guvern este să modereze creșterea prețurilor și chiar să încerce să aducă la prețuri mai joase la imobiliare”, a declarat Tofan.

Potrivit lui, prețurile ridicate ale locuințelor reprezintă una dintre problemele care îi determină pe tineri să ia în calcul plecarea din țară, deoarece nu își pot permite să-și întemeieze o familie și să-și cumpere măcar o garsonieră. Tofan consideră că scumpirea locuințelor nu poate fi pusă exclusiv pe seama dezvoltatorilor sau brokerilor. Premierul a enumerat mai multe probleme structurale care, în opinia sa, contribuie la creșterea costurilor de construcție.

Primul factor este prețul materialelor de construcție. Tofan susține că Moldova ajunge să importe chiar și piatră, deși dispune de resurse proprii.

Trebuie să ne gândim cum putem extrage mai multă piatră în Moldova, că ajungem să importăm și piatră, ceea ce este absurd”, a spus premierul.

O altă problemă identificată de Tofan este costul forței de muncă. Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a aduce mai mulți oameni în câmpul muncii, astfel încât construcțiile să poată fi realizate la costuri mai mici, afirmă premierul. Al treilea factor este prețul terenurilor. Tofan critică și procedurile birocratice prin care terenurile sunt introduse în circuitul economic, despre care spune că sunt, uneori, afectate de corupție.

Premierul consideră că autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a aduce mai multe terenuri neutilizate în circuitul economic, astfel încât dezvoltatorii să poată construi mai mult. Șeful Guvernului susține că Executivul își va concentra eforturile asupra reducerii costurilor factorilor de producție, pentru a permite dezvoltarea construcțiilor și, implicit, temperarea prețurilor locuințelor:

 „Focusul acestei guvernări va fi să reducem factorii de producție, astfel ca să se poată construi mai mult și astfel să temperăm prețurile la imobiliare”.

Prețul apartamentelor din Chișinău a crescut de peste 2,5 ori în ultimii 10 ani, ajungând de la o medie de circa 565 €/m² în 2015 la un maxim istoric de aproximativ 1.720 – 1.900 €/m². Această scumpire a fost impulsionată de creșterea costurilor de construcție, volumul redus de locuințe date în exploatare și cererea susținută pe fondul creditării ipotecare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cumpărăm sau așteptăm? Ce spune premierul Tofan despre prețurile la apartamente în Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Înainte de a aproba în a doua lectură modificările la Codul Electoral necesare pentru a desfășura alegeri în Găgăuzia, Parlamentul anunță consultări publice. Reuniunea va avea loc pe 5 august, începând cu ora 10:00, în sala Europa a Legislativului.

„Persoanele interesate să participe la eveniment urmează să se înregistreze la adresa de e-mail: cji@parlament.md, sau aliona.prisacaru@parlament.md sau la nr. de tel. 022 820 537 până la 4 august 2026, ora 17:00”, anunță serviciul de presă al Parlamentului.

Pe 30 iulie, Parlamentul a aprobat în prima lectură modificările la Codul Electoral. După acuzații că nu s-ar fi respectat procesul de consultare, speakerul Igor Grosu anunța că proiectul va fi discutat public până la aprobare în a doua lectură. Se așteaptă ca deputații să se reunească într-o sesiune extraordinară în perioada 24-25 august, pentru a vota mai multe inițiativa, inclusiv reglementările privind alegerile în autonomie.

Adunarea Populară a Găgăuziei propune mai multe modificări la proiectul elaborat, printre care excluderea din prevederi a noțiunii de „candidat independent camuflat” și vor clarificări privind restricțiile aplicate oficialilor locali în procesul electoral.

„Incertitudine juridică”. Adunarea Populară nu acceptă reglementarea termenului „candidat independent camuflat” în lege

Articolul Alegeri în Găgăuzia: Parlamentul anunță consultări publice, pentru modificarea Codului Electoral apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat luni propuneri la proiectul de modificare a Codului Electoral, elaborat de Parlament. Deputații din regiune cer excluderea din prevederi a noțiunii de „candidat independent camuflat”.

Oficialii consideră că o astfel de formulare poate crea „incertitudine juridică, deoarece legea nu ar trebui să conțină noțiuni care permit o interpretare largă și o evaluare subiectivă a participanților la alegeri”, informează IPN. În opinia lor, eventualele încălcări ar trebui stabilite prin norme concrete, precum regulile privind finanțarea, agitația electorală și raportarea candidaților.

De asemenea, deputații de la Comrat vor clarificări privind restricțiile aplicate oficialilor locali, în procesul electoral. Este vorba inclusiv despre competențele bașcanului, membrilor Comitetului Executiv și conducătorii subdiviziunilor acestuia.

Membrii Adunării Populare mai propun ca în noul Cod Electoral să fie stabilit dreptul Comisiei Electorale Centrale de a acorda asistență și de a exercita supravegherea asupra organizării și desfășurării alegerilor regionale, precum și de a adopta decizii privind activitatea organelor electorale.

Propunerile vizează și procedura de desemnare a candidaților independenți. În cazul alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și pentru deputații Adunării Populare, se propune ca verificarea semnăturilor de susținere a lor să fie atribuită Consiliului Electoral Central al Găgăuziei. În cazul alegerilor regionale, aceștia vor ca semnăturile să poată fi colectate în orice localitate din regiune.

Deputații de la Comrat mai propun să fie prevăzut că Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este un organ colegial independent, care activează pe principiile imparțialității și neutralității politice.

Propunerile Adunării Populare au fost elaborate în contextul modificării cadrului juridic privind organizarea alegerilor în Găgăuzia, după decizia Curții Constituționale de pe 9 iulie, care a limitat atribuțiile autorităților locale în organizarea alegerilor.

Înalta Curte a declarat neconstituționale mai multe prevederi ale legii, care vizau formarea organului electoral regional și participarea Adunării Populare la aprobarea componenței acestuia.

Articolul „Incertitudine juridică”. Adunarea Populară nu acceptă reglementarea termenului „candidat independent camuflat” în lege apare prima dată în Realitatea.md.

Găgăuzia se află de aproape un an într-o criză a cărei esență rămâne neclară pentru mulți. Tocmai acest spațiu de incertitudine este exploatat de actorii care promovează narative precum „lichidarea autonomiei” sau transformarea Găgăuziei într-o „a doua Transnistrie”.

În acest material, IPN explică de ce Chișinăul și Comratul nu au reușit să ajungă la un compromis timp de aproape un an: cum trebuie numit organul electoral al autonomiei – Comisia Electorală Centrală sau Consiliul Electoral Central, ce sistem electoral este mai potrivit – pe circumscripții sau pe liste de partid – și care sunt termenele în care trebuie operate schimbările.

Dar există și o altă dispută, mai puțin vizibilă – cea privind modul în care este interpretată această criză. Unii numesc decizia Curții Constituționale o ajustare a legislației, alții o văd drept „dezmembrare” a autonomiei. Vizita ambasadorului rus la Comrat este văzută de unii ca o întâlnire diplomatică obișnuită, iar de alții ca un semnal politic într-un moment de tensiune între centru și regiune.

Cum a început totul

Actuala situație nu a apărut peste noapte. Rădăcinile ei pot fi urmărite cu câțiva ani înainte de decizia Curții Constituționale, odată cu extinderea influenței echipei lui Ilan Șor în Găgăuzia. În 2023, Evghenia Guțul a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan al regiunii, scrutin marcat de acuzații privind cumpărarea de voturi.

Drept rezultat, regiunea s-a trezit izolată: relațiile Comratului cu Chișinăul s-au deteriorat, sprijinul din partea Turciei a scăzut, partenerii internaționali s-au retras. Timp de doi ani, investițiile promise de Șor și Guțul nu au mai apărut, iar numărul întreprinderilor din regiune a scăzut. Găgăuzia a ieșit inclusiv din grupul de lucru comun cu Parlamentul Republicii Moldova, creat în 2015 pentru soluționarea prin dialog – nu prin instanțe și confruntare – a problemelor dintre centru și Comrat.

Unul dintre rezultatele acestei perioade a fost desființarea, în 2025, a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei. Deputații Adunării Populare au dizolvat instituția, invocând economii bugetare. Ulterior, s-a constatat că nu mai exista cine să organizeze noi alegeri: organul electoral pur și simplu dispăruse. Pe 12 noiembrie 2025 au expirat mandatele deputaților legislaturii în exercițiu. A urmat un șir de încercări eșuate de a reconstitui comisia electorală – de fiecare dată, Cancelaria de Stat contesta deciziile Adunării Populare, iar instanțele le anulau.

Motivul formal pentru care dosarul a ajuns la Curtea Constituțională a fost un detaliu aparent minor – denumirea organului electoral: în legislația locală acesta era numit CEC, iar în Codul Electoral național – Consiliul Electoral Central. Găgăuzii puteau corecta această și alte neconcordanțe încă din 2022, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Pe 9 martie 2026, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a sesizat Curtea Constituțională. Discuția nu mai viza doar denumirea instituției, ci însăși esența Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei din 1994 – dacă regiunea are dreptul să-și formeze singură comisia electorală și să participe la numirea șefilor poliției, serviciului de informații și justiției pe teritoriul său.

Înainte de decizia instanței, părțile ajunseseră aproape la un acord. Un grup de lucru comun Chișinău-Comrat elaborase un document care prevedea ca Adunarea Populară să aprobe componența comisiei electorale, dar numai după verificarea candidaților de către instituțiile competente. La Chișinău se spunea atunci că problema era rezolvată „în proporție de 95%”. Totuși, deputații Adunării Populare nu au venit să voteze documentul.

Ce a decis Curtea Constituțională

Pe 9 iulie 2026, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale unele prevederi ale legii. Adunarea Populară nu mai poate forma singură comisia electorală, stabili regulile alegerilor și participa la numirea conducătorilor unor instituții precum poliția, serviciul de informații și justiția. Președinta Curții, Domnica Manole, a explicat simplu: într-un stat unitar nu pot exista două centre de putere. Organizarea alegerilor și controlul asupra structurilor de forță sunt de competența exclusivă a Parlamentului, nu a autorităților locale.

Există însă un detaliu important, adesea omis. Criticii deciziei fac aproape întotdeauna trimitere la Legea privind statutul special al Găgăuziei din 1994, dar mai rar invocă prevederile Constituției: articolele 1, 107 și 109 consacră principiul statului unitar, în timp ce articolul 111 stabilește dreptul autonomiei de a gestiona problemele de interes local.

Curtea nu a „luat” competențe, ci a eliminat o construcție juridică veche, menținută timp de trei decenii mai degrabă ca un compromis politic încheiat în 1994 pentru a preveni conflictul, decât ca un sistem temeinic.

Disputa despre formulări

După decizia Curții, disputa s-a mutat pe un plan practic: după ce reguli vor avea loc alegerile din 15 noiembrie. Pe 30 iulie, Parlamentul a adoptat în prima lectură amendamentele. Potrivit acestora, componența Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – între 7 și 11 membri – va fi formată după reguli similare celor aplicate în întreaga țară.

Totodată, deputații Adunării Populare vor fi aleși, începând cu următorul ciclu electoral, nu pe circumscripții, cum era până acum, ci pe liste de partid. Dar nu de această dată: alegerile din 15 noiembrie (dacă) vor avea loc, se vor desfășura după vechiul sistem, pe circumscripții.

Chiar și procesul de adoptare a amendamentelor a devenit motiv de dispută. Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a declarat că 52 de deputați ai partidului de guvernământ au semnat proiectul de lege „în 2 minute și 2 secunde”, sugerând că nu a existat o dezbatere reală. În Parlament, această afirmație a fost calificată drept neadevărată. Președintele legislativului, Igor Grosu, a răspuns solicitării Adunării Populare de retragere a proiectului spunând că regiunea a avut doi ani la dispoziție pentru a-și ajusta legislația locală.

În paralel, se desfășoară o altă criză – cea legată de funcția de bașcan. Sentința Evgheniei Guțul a rămas definitivă, iar legea prevede că, într-o astfel de situație, funcția devine vacantă și trebuie organizate alegeri noi în cel mult trei luni.

Această chestiune urmează să fie examinată de Adunarea Populară. Deocamdată, atribuțiile de bașcan sunt exercitate de prim-vicebașcanul Ilia Uzun.

Înseamnă oare toate acestea că regiunea se „curăță” treptat de influența lui Șor? În mare măsură, da. Acțiunile întreprinse până acum de Chișinău au urmărit două obiective principale: reducerea influenței apropiaților Kremlinului în regiune și alinierea cadrului legislativ. Dacă, pe plan juridic, Șor nu mai poate interveni direct în această luptă pe teritoriul Republicii Moldova, în spațiul informațional influența sa și a canalelor media afiliate Kremlinului duc un adevărat război informațional.

Cum este povestită această criză – și de ce

„Criza” din Găgăuzia este un exemplu bun al modului în care aceleași fapte se transformă în povești complet diferite, în funcție de cine le relatează.

Modificările juridice operate sunt prezentate drept atac asupra poporului găgăuz. Însă decizia Curții Constituționale este, în esență, o unificare tehnică a legislației. Astfel de lucruri se întâmplă în orice stat unitar atunci când trebuie eliminate contradicțiile dintre normele locale și cele generale. Dar presa pro-Kremlin prezintă decizia drept „dezmembrarea autonomiei” sau „atac asupra poporului găgăuz”. În realitate, decizia instanței nu vizează deloc limba, învățământul, cultura sau bugetul local – toate acestea rămân în competența regiunii. Aceste acuzații funcționează pentru că ele lovesc nu în fapte, ci în memoria conflictului din anii ’90 – atât cel găgăuz, cât și cel transnistrean – adică în emoții, nu în normele și procedurile juridice.

Chișinăului i se transmite tot mai des de la Moscova o amenințare deghizată în avertisment. Formula „dacă Moldova merge spre Europa, va pierde Găgăuzia și Transnistria” a fost rostită de mai multe ori, în variante diferite, de politicieni ruși. Nu este o previziune a Kremlinului, ci doar un instrument de presiune: un semnal că loialitatea regiunii față de Moscova este o pârghie care poate fi activată sau dezactivată în funcție de direcția pe care o ia Chișinăul. Este semnificativ faptul că președinta Sandu a fost nevoită să dezmintă separat, la un summit internațional, scenariul „a doua Transnistrie” pentru Găgăuzia. Chiar faptul că întrebarea a fost pusă spune mai multe despre eficiența acestui narativ decât orice dezmințire.

Acum, orice instituție de stat sau decizie privind Găgăuzia este prezentată drept armă îndreptată împotriva autonomiei. Sesizarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională, deciziile Adunării Populare contestate de Cancelaria de Stat – toate acestea sunt descrise doar ca „atac asupra Găgăuziei”.

Cu câteva luni în urmă a avut loc și o vizită neanunțată a ambasadorului rus la Comrat. Aceasta s-a produs atunci în plin proces de negocieri, la scurt timp după ce fusese discutat un compromis al Comratului cu centrul. Formal, este o practică diplomatică obișnuită – ambasadorii vizitează regiunile. Dar coincidența de timp aici nu a fost întâmplătoare. Astfel de vizite funcționează nu atât ca discuții de substanță, cât ca o demonstrație că una dintre părțile conflictului are un protector extern, care își manifestă interesul exact în momentul de maximă tensiune.

Cum funcționează lucrurile în alte autonomii din Europa

Actualul președinte al Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a invocat într-una dintre intervențiile sale exemplele unor autonomii europene – însă comparația pare să contrazică mai degrabă poziția pe care o susține. Tirolul de Sud din Italia păstrează până la 90% din impozitele locale colectate și gestionează autonom domenii precum educația și infrastructura. Totuși, statutul regiunii este consacrat direct în Constituția Italiei, iar autoritățile de la Roma pot bloca o lege regională dacă aceasta afectează interesele naționale.

Insulele Åland din Finlanda dispun de propriul parlament și de dreptul de veto asupra tratatelor internaționale care le vizează. Cu toate acestea, autonomia lor funcționează strict în limitele legii naționale, pe care insulele nu o pot modifica unilateral, iar Curtea Supremă a Finlandei se asigură că actele autorităților locale nu contravin Constituției.

Principiul general este simplu: cu cât autonomia este mai largă, cu atât mai clar trebuie stabilite limitele acesteia în legislația generală a statului – nu prin formulări vagi, specifice unei perioade de tranziție. Tocmai această claritate a lipsit modelului găgăuz timp de trei decenii. Acesta a fost creat în 1994 ca o soluție pentru a opri un conflict, dar cu siguranță nu ca un sistem gândit temeinic de separare a puterilor.

Articolul Explainer: Cum a început blocajul politic în Găgăuzia și ce se întâmplă în alte state apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Populară urma să stabilească pe 31 iulie data alegerilor bașcanului Găgăuziei. Din lipsă de cvorum, ședința aleșilor din regiune nu a avut loc.

Deputații din Găgăuzia trebuie să declare vacantă funcția de guvernator, conform rupor.md. Data următoarei ședințe urmează să fie anunțată. Deocamdată nu se cunoaște dacă subiectul va fi inclus pe ordinea de zi. După ce Evghenia Guțul a fost reținută, apoi condamnată, atribuțiile bașcanului sunt exercitate de Ilia Uzun, care a devenit interimar.

Actualmente, în Parlamentul Republicii Moldova se află în examinare un proiect privind modificarea Codului Electoral, care vizează organizarea alegerilor în regiune. Comratul a cerut anterior ca dezbaterea inițiativei să fie amânată, însă prevederile au fost votate în prima lectură, în ultima ședință din sesiunea plenară de vară a Legislativului.

În a doua lectură, reglementările ar urma să fie examinate într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, în perioada 24-25 august.

Pe lângă chestiuni referitoare la alegeri, Adunarea Populară urma să aprobe mai multe decizii privind repartizarea și utilizarea mijloacelor, dar și să adopte o declarație privind protejarea statutului constituțional al regiunii autonome, în contextul deciziei Curții Constituționale de a limita atribuțiile puterii locale.

Articolul O nouă ședință eșuată a Adunării Populare. Urma să fie stabilită data alegerilor pentru funcția de bașcan apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Populară a Găgăuziei cere Parlamentului să suspende examinarea proiectului de modificare a Codului Electoral. Documentul prevede schimbări privind organizarea alegerilor în regiune.

Reprezentanții autonomiei susțin că inițiativa a fost promovată fără respectarea procedurilor de consultare obligatorie, transmite IPN. Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a declarat că legislația obligă Parlamentul să transmită spre coordonare proiectele care vizează statutul regiunii autonome.

Oficialii de la Comrat mai spun că proiectul urmează să fie inclus pe agenda ședinței plenare din această săptămână, înainte ca Adunarea Populară să formuleze o poziție oficială. Aceștia solicită suspendarea temporară a examinării, organizarea audierilor publice și transmiterea către ei a întregului dosar, inclusiv nota informativă și tabelul comparativ.

Conducerea Adunării Populare susține că modificările propuse ar reduce competențele Găgăuziei în organizarea alegerilor. Printre prevederile contestate se numără transferarea către Comisia Electorală Centrală a atribuțiilor privind stabilirea datei scrutinului și organizarea alegerilor regionale, modificarea sistemului electoral în unul proporțional, precum și introducerea unor condiții privind cunoașterea limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a cerut o întâlnire directă cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Vasile Tofan. El a declarat că tensiunile dintre Chișinău și Comrat sunt alimentate de informații denaturate și a spus că legislativul regional este deschis unui dialog sincer și constructiv.

Totodată, reprezentanții Adunării Populare au menționat că susțin desfășurarea alegerilor în Găgăuzia în luna noiembrie, dar insistă ca acestea să aibă loc în baza unor reguli convenite cu autoritățile regionale și cu respectarea statutului special al regiunii.

PAS a înregistrat un proiect în Parlament, privind modificarea Codului Electoral, pentru a desfășura alegeri în Găgăuzia. Igor Grosu a spus că este pregătit să discute cu oficialii din regiune, după ce va decongestiona agenda.

Alegerile în Găgăuzia vor avea loc doar în noiembrie. Modificările la Codul Electoral, propuse de PAS

Articolul Comratul cere Parlamentului suspendarea examinării modificărilor la Codul Electoral. Justificările invocate apare prima dată în Realitatea.md.

Un proiect de modificare a Codului Electoral, pentru a organiza alegeri în Găgăuzia, a fost înregistrat de PAS în Parlament. Dacă majoritatea din Legislativ spune că inițiativa este spre binele țării, opinia opoziției se divizează.

Ion Chicu din fracțiunea „Alternativa”, declară că „nu vede nimic rău” în organizarea alegerilor în conformitate cu reglementările propuse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, liderul socialiștilor Igor Dodon, afirmă că inițiativa ar fi contrară Legii Supreme. La rândul său, deputatul Vasile Costiuc din „Democrația Acasă” a lăsat de înțeles că fracțiunea sa nu va susține din principiu proiectul.

Ce păreri au parlamentarii despre inițiativă, vedeți în materialul atașat.

Articolul Unii salută, iar alții nu vor vota. Opinia deputaților despre modificarea Codului Electoral, pentru alegeri în Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.

PAS propune modificări la Codul Electoral. Un proiect corespunzător a fost înregistrat în Parlament pe 27 iulie, fiind vizate în special alegerile din Găgăuzia.

Conform documentului, scrutinul în regiune se va desfășura, prin lege, în a doua sau a treia duminică a lunii noiembrie. Adunata Populară va aproba dată cel târziu cu 80 de zile înainte de alegeri.

Dacă termenul este încălcat sau există blocaje, Comisia Electorală Centrală va stabili ziua scrutinului, cel târziu cu 75 de zile înainte de votare.

Noile reglementări vor explica și noțiunea de „candidat independent camuflat”, vor reglementa cerințele pe care trebuie să le întrunească potențialii candidați pentru funcția de bașcan sau deputat în Adunarea Populară, dar și în cadrul autorităților locale.

Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarjî, a fost invitat luni la Parlament, pentru discuții asupra proiectului. În opinia sa, Comratul și Chișinăul au găsit numitoare comune asupra unor chestiuni, iar în cazul altelor ar fi necesară expertiză juridică.

Articolul Alegerile în Găgăuzia vor avea loc doar în noiembrie. Modificările la Codul Electoral, propuse de PAS apare prima dată în Realitatea.md.

Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea fi organizate după reguli noi. Un proiect de modificare a Codului Electoral, înregistrat la Parlament, propune crearea unui Consiliu Electoral Central al Găgăuziei, care va organiza alegerile regionale și va funcționa ca autoritate electorală permanentă în Găgăuzia, transmite IPN.

Inițiativa vine după modificările legislative și hotărârile Curții Constituționale prin care au fost revizuite competențele autorităților din regiune în domeniul electoral. Proiectul introduce în Codul Electoral noțiunea de „alegeri regionale”, care va include scrutinul pentru alegerea bașcanului, a Adunării Populare și referendumurile de competența Găgăuziei.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Chiriac, unul dintre autorii proiectului, a precizat pentru IPN că obiectivul imediat al proiectului este de a crea cadrul legal necesar pentru desfășurarea alegerilor în regiunea autonomă în acest an.

Astăzi, la Parlament, au avut loc consultări cu reprezentanții Găgăuziei pe marginea modificărilor propuse. Potrivit lui Igor Chiriac, aceștia pledează în continuare pentru păstrarea actualului sistem electoral, însă legislația trebuie aplicată unitar pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Proiectul prevede și modificarea sistemului electoral pentru Adunarea Populară, prin trecerea de la actualul sistem uninominal la unul proporțional, similar celui utilizat la celelalte tipuri de alegeri. Totuși, pentru scrutinul care urmează să fie organizat în acest an este prevăzută o derogare, astfel încât alegerile să se desfășoare după regulile actuale.

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, consideră că modificările propuse la Codul Electoral necesită o analiză mai aprofundată și avertizează asupra unor posibile riscuri pentru drepturile locuitorilor regiunii autonome. Potrivit lui, sunt necesare expertize juridice suplimentare, analize comparative cu legislația altor state și ajustarea soluțiilor legislative la standardele europene.

Documentul prevede că viitorul Consiliu Electoral Central al Găgăuziei va avea între șapte și 11 membri. Președintele instituției va fi numit de Comisia Electorală Centrală, doi membri vor fi desemnați de Adunarea Populară, iar ceilalți vor fi selectați în condițiile prevăzute de Codul Electoral. Dacă autoritățile competente nu vor face desemnările în termen, locurile vacante vor fi completate de CEC din Registrul funcționarilor electorali.

Proiectul mai stabilește că CEC va asista și supraveghea organizarea alegerilor regionale și va adopta hotărârile necesare desfășurării acestora.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament și urmează să fie examinat de deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Parlamentul schimbă regulile pentru alegerile din Găgăuzia. Se propune o autoritate permanentă apare prima dată în Realitatea.md.

Primarul comunei Coșnița, raionul Dubăsari rămâne în funcție, după ce Comisia Electorală Centrală a respins, în ședința de astăzi, cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă pentru un referendum local de revocare a acestuia.

Potrivit CEC, în cadrul examinării documentelor, Comisia a solicitat grupului de inițiativă înlăturarea unor neconformități, clarificări suplimentare, precum și punctul de vedere al primarului. Deși condițiile procedurale privind constituirea grupului au fost respectate, CEC a constatat că nu au fost prezentate probe care să confirme, în modul stabilit de lege, existența temeiurilor pentru inițierea referendumului de revocare.

Comisia a precizat că, potrivit Codului electoral, revocarea unui primar prin referendum poate fi inițiată doar dacă acesta nu respectă interesele comunității, nu își exercită adecvat atribuțiile sau încalcă normele morale și etice, iar aceste fapte trebuie confirmate în modul prevăzut de lege. CEC a subliniat că este vorba despre o măsură excepțională, aplicabilă doar în baza unor probe pertinente, iar argumentele invocate de inițiatori nu au fost susținute de suficiente elemente de fapt și de drept.

În consecință, CEC a respins atât cererea de înregistrare a grupului de inițiativă, cât și solicitarea de eliberare a legitimațiilor membrilor și a listelor de subscripție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Primarul de Coșnița rămâne în funcție: CEC a respins referendumul de revocare apare prima dată în Realitatea.md.

Fiul actriței, regizoarei și fondatoarei proiectului Zâmbărele, Victoria Roșca, Ovidiu, în vârstă de 13 ani, a fost lovit de o trotinetă electrică, condusă de un tată și fiul său, scrie Cancan.md. Totul s-a întâmplat în după amiaza zilei de duminică, 19 iulie, pe strada Arborilor din Capitală. Femeia susține că băiatul ei s-a ales cu numeroase răni, iar ceea ce a descoperit ulterior despre intervenția autorităților a revoltat-o. Din spusele ei, incidentul nu ar fi fost înregistrat oficial.

Victoria Roșca scrie că fiului ei i s-a acordat primul ajutor medical, dar Poliția nu ar fi fost alertată.

Redacția Realitatea.md a solicitat o reacție din partea reprezentanților Poliției municipiului Chișinău, care au comunicat că vor reveni ulterior cu informații.

Articolul Fiul Victoriei Roșca, lovit violent de o trotinetă electrică. Actrița acuză autoritățile că nu au înregistrat cazul apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat inițiativa fracțiunii Alternativa din Parlament de a organiza un referendum privind amalgamarea. Autoritatea a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate, pentru a a respecta cerințele legale de claritate, neutralitate și precizie.

Membrii CEC atrag atenția că prima întrebare folosește termeni care nu corespund legislației în vigoare, informează IPN. Potrivit Comisiei, noțiunile de „lichidare” și „primării” pot crea confuzii, deoarece reforma vizează unitățile administrativ-teritoriale, nu instituția primăriei, iar termenul „lichidare” nu descrie suficient de clar efectele juridice ale unei eventuale reorganizări.

În cazul celei de-a doua întrebări, Comisia consideră că aceasta nu supune consultării o problemă de fond, ci propune organizarea unui alt referendum. Din acest motiv, formularea nu permite identificarea clară a obiectului consultării și nici a efectelor pe care le-ar produce rezultatul votului, precizează funcționarii de la CEC.

În aviz sunt invocate și hotărâri ale Curții Constituționale, potrivit cărora întrebările din cadrul unui referendum trebuie formulate clar, neutru și fără ambiguități.

Totodată, CEC reamintește că referendumul consultativ nu produce efecte juridice obligatorii, ci are rolul de a reflecta opinia cetățenilor. Dacă scrutinul ar urma să aibă loc pe 27 septembrie, așa cum s-a propus, decizia Parlamentului trebuie aprobată cel târziu săptămâna viitoare.

Estimările CEC indică că desfășurarea referendumului ar costa aproximativ 200 de milioane de lei, sumă care include cheltuielile pentru activitatea organelor electorale și a altor instituții implicate. Acestea urmează să fie incluse în bugetul aprobat de Parlament, cu avizul Guvernului.

„Alternativa” a propus proiect privind desfășurarea unui referendum republican consultativ pe tema reformei administrației publice locale, planificat pentru 27 septembrie 2026.

Articolul CEC cere reformularea întrebărilor, dacă se va desfășura referendumul privind amalgamarea. Avizul aprobat de Comisie apare prima dată în Realitatea.md.

Solicitarea primarului localității Gaidar, Ilia Chiosea, de a dizolva consiliul local, a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală (CEC). Oficialul invoca faptul că timp de șase luni aleșii nu au adoptat vreo decizie.

CEC a stabilit că în cadrul ședinței Consiliului sătesc Gaidar din 6 aprilie 2026 au fost adoptate decizii. De asemenea, la ședința de pe 13 decembrie 202,  persoanele vizate în decizia de ridicare a mandatelor au participat efectiv la exercitarea dreptului de vot.

„Aceste împrejurări de fapt contrazic susținerile referitoare la absența adoptării deciziilor de către consiliul sătesc în perioada de referință”, au punctat membrii CEC.

Primarul din Gaidar a sesizat CEC pe 2 iunie și a cerut dizolvarea consiliului local, invocând faptul autoritatea nu își poate exercita atribuțiile. Comisia a examinat chestiunea în ședința de pe 7 iulie.

Satul în care consiliul local nu a adoptat nici o decizie timp de jumătate de an. Primarul s-a adresat la CEC

Articolul Fără alegeri la Gaidar! CEC respinge solicitarea de a dizolva consiliul local apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Populară a aprobat, pe 3 iulie, decizia prin care stabilește 15 noiembrie 2026 drept dată a desfășurării alegerilor legislative în Găgăuzia. Hotărârea a fost votată unanim.

Se întâmplă înainte de pronunțarea deciziei Curții Constituționale privind sesizarea Ministerului Justiției, în care se cere verificarea legalității mai multor prevederi privind Găgăuzia, inclusiv referitoare la organizarea alegerilor în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În iunie 2026, s-a așteptat ca în Adunarea Populară a Găgăuziei să fie aprobat un proiect de hotărâre cu privire la organizarea viitoarelor alegeri pentru legislativul de la Comrat. Documentul urma să votat 2 iunie, iar reglementările – aplicate o singură dată, la scrutinul care urmează. Aprobarea documentului a picat, după ce aleșii locali s-au certat cu oamenii lui Șor din regiune și s-a constatat lipsă de cvorum.

Drept urmare, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a demisionat. Pe 3 iulie, aleșii locali au luat act de decizia lui și l-au ales pe Valentin Gaidarji în funcția de speaker.

Adunarea Populară a acceptat demisia lui Ormanji și a ales un nou speaker

Articolul Înainte de verdictul CC, Adunarea Populară aprobă o nouă dată pentru alegerile din Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală a prezentat rezultatele preliminare ale referendumului local desfășurat în Coșnița, privind interzicerea schimbării destinației unor terenuri din extravilanul localității.

Potrivit datelor anunțate, 1.466 de alegători, ceea ce reprezintă 95,69%, au votat „DA”, susținând inițiativa, în timp ce 66 de persoane (4,31%) au votat „NU”.

Conform legislației, decizia se consideră adoptată dacă este susținută de majoritatea cetățenilor care au participat la referendum.

CEC precizează că aceste date sunt preliminare și pot suferi modificări până la recepționarea documentelor în original de la organele electorale inferioare.

Precizăm că, anul trecut, Consiliul Local Coșnița a respins modificarea destinației terenului vizat pentru exploatare în carieră. Ulterior, compania a contestat hotărârea în instanță și a obținut o decizie favorabilă, fapt ce a dus la convocarea unei ședințe extraordinare pentru reanalizarea subiectului și organizarea unui referendum local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Referendum la Coșnița: Majoritatea alegătorilor susțin interzicerea schimbării destinației terenurilor apare prima dată în Realitatea.md.

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, afirmă că responsabilitatea pentru incidentul în care o dronă s-a prăbușit și a explodat în raionul Orhei aparține statului agresor, Federația Rusă.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova, unde oficialul a comentat situația de securitate generată de războiul din Ucraina.

„Nu contează proveniența dronei, unicul vinovat este statul agresor – Federația Rusă”, a spus aceasta.

În intervenția sa, Doina Gherman a descris incidentul drept unul „grav” și o consecință directă a conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ea a subliniat că riscurile de securitate rămân ridicate în regiune și a făcut apel la vigilență atât din partea instituțiilor, cât și a cetățenilor.

Oficialul a mai menționat că Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat pe acest subiect, reiterând condamnarea războiului și necesitatea menținerii securității în contextul regional actual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Doina Gherman, despre drona explodată la Orhei: „Nu contează proveniența, unicul vinovat este Rusia” apare prima dată în Realitatea.md.

Membrii Adunării Populare de la Comrat urmau să aprobe marți un document privind desfășurarea alegerilor în regiune. Ședința nu a avut loc din lipsă de cvorum, fapt care nu a încurcat aleșilor locali să se certe între ei. În sală erau prezenți doar 13 dintre 33 de deputați.

Ilia Uzun a făcut schimb de replici cu membrii Adunării Populare, pe marginea proiectului. El a insistat că prevederile nu ar fi legale.

Tensiunile au crescut după ce a intervenit Vladimir Cîsa și l-a acuzat pe bașcanul interimat că ar tergiversa intenționat procesul de deblocare a procesului electoral în regiune. Replicile s-au transformat apoi în insulte reciproce între cei doi.

Săptămâna trecută s-a aflat că Adunarea Populară a Găgăuziei a elaborat varianta finală a unui proiect de hotărâre cu privire la organizarea viitoarelor alegeri pentru legislativul de la Comrat. Documentul urma să votat 2 iunie, iar reglementările – aplicate o singură dată, la scrutinul care urmează.

Prevederile care vor reglementa alegerile din Găgăuzia. Vor fi aplicate doar o singură dată

Articolul Alegerile din Găgăuzia, din nou în aer. A fost lipsă de cvorum la ședința Adunării Populare apare prima dată în Realitatea.md.

Buletinele de vot și listele electorale erau păstrate în sediul Primăriei la Ruseștii Noi, Ialoveni, se arată în raportul de constatare al Promo-LEX. Președintele secții de votare a susținut că edificiul respectiv are bază, din acest motiv materialele electorale au fost depozitate acolo.

La Orhei, o femeie și-a aplicat ștampila „Votat” pe mână, iar alt alegător – pe o foaie pe care o deținea. Tot acolo, Poliția a intervenit după ce o persoană a fotografiat buletinul.

Un alt incident a vizat un cetățean care a aplicat ștampila pe buletin chiar pe masa membrului secției de votare. De asemenea, o femeie l-a ținut nepliat, orientat cu partea vizibilă către funcționarii electorali, până a-l arunca în urnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, au fost raportate cazuri când reprezentanții lui Ramiz Ansarov s-au aflat neautorizat în preajma secției de votare și au adus acolo persoane sau au staționat vehicule.

Alte deficiențe s-au referit la problemele de conexiune cu internetul sau la deficiențe în utilizarea sistemelor electronice pentru identificarea alegătorilor.

Turul doi al alegerilor locale noi a avut loc pe 31 mai la Taraclia, la Orhei și în localitatea Ruseștii Noi din raionul Ialoveni.

Articolul Buletinele de vot și listele electorale, păstrate în Primărie. Promo-LEX anunță ce încălcări a mai constatat la alegeri apare prima dată în Realitatea.md.

Membrii „Democrația Acasă” par să fi dat o petrecere după ce candidata formațiunii a învins în turul doi a alegerilor locale la Ruseștii Noi, Ialoveni. Vasile Costiuc i-a oferit flori Dianei Nastas.

În timp ce ținea un discurs, politicianul avea o sticlă de șampanie în mână și începuse să o deschidă. În imaginile publicate pe pagina partidului se mai văd farfurii, șervețele, iar în apropiere pare să fie încins grătarul.

„Începutul e bun. Aveți un vot categoric. Dacă nu umblau cu avioanele, și în satul vecin era așa. Doamna primar, felicitări”, a spus Vasile Costiuc.

Pe 31 mai a avut loc turul doi al alegerilor locale noi la Taraclia, în localitatea Ruseștii Noi din Ialoveni și la Orhei.

La Orhei a învins concurentul independent Ramiz Ansarov, iar la Taracilia – candidata socialiștilor, Ecaterina Iacobceac.

Articolul STOP CADRU „Democrația Acasă” a dat petrecere după victoria de la Ruseștii Noi? Flori, șampanie și frigărui apare prima dată în Realitatea.md.