Noul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, recunoaște că situația economică a Moldovei nu este deloc bună, iar autoritățile trebuie să adopte decizii politice grele, ca să fie mai ușor în viitor. Declarațiile oficialului au fost făcute după ședința Guvernului din 2 septembrie.

„N-aș vrea să intru pe domeniu Ministerului Finanțelor, dar vă spun un lucru, situația financiară nu este una ușoară. Cu un deficit relativ mare, împrumuturi mai ales pe termen scurt, trebuie să faci niște alegeri grele. Și cred că guvernul Tofan e aici ca să facă aceste alegeri și să nu mai trăiască făcute pe viitor. Alegerile grele de azi înseamnă o viață mai bună pe viitor. Și dacă nu le facem acum, să știți că pe viitor ne va fi mai greu. Numai de aceea responsabilitatea politică este să faci alegerile grele acum, ca să-ți fie mai bine în viitor”, explică Năsui

Amintim că Claudiu Năsui a fost investit în funcția de ministru al Economiei în data de 28 august 2026.

Claudiu Năsui are 35 ani și este membru și deputat USR, anterior exercitând funcția de Ministru al Economiei în Guvernul României, condus de Florin Cîțu.

Legături cu securitatea comunistă, abuzuri și susținere pentru Georgescu? Controversele viitorului ministru Năsui

Articolul Ministrul Năsui recunoaște că situația economică a Moldovei nu este deloc bună apare prima dată în Realitatea.md.

Un miliard de lei va fi alocat pentru proiecte de infrastructură în localitățile rurale, iar alte 560 de milioane de lei vor fi direcționate pentru plățile unice acordate angajaților din sectorul bugetar. Despre principalele prevederi ale proiectului de rectificare a bugetului de stat pentru 2026 a vorbit ministra Finanțelor, Victoria Belous, care a precizat că deficitul bugetar va ajunge la 23,07 miliarde de lei, adică 5,95% din PIB.

Potrivit Victoriei Belous, cea mai mare alocare, de un miliard de lei, va merge către Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

„Respectiv, un miliard de lei, cea mai importantă sumă, se dau pentru localitățile rurale în mare parte”, a precizat ministra.

O altă sumă importantă, de 560 de milioane de lei, este prevăzută pentru plățile unice destinate mai multor categorii de angajați din sectorul bugetar.

„O sumă foarte importantă este alocarea acelor plăți unice, care deja s-a discutat pentru profesori și alte categorii din sectorul bugetat, care vor primi câte 4000, 3000 sau 2000 de lei, această măsură costă bugetul de stat circa 560 milioane de lei”, a spus Belous.

Ministra a anunțat și alocarea suplimentară a 300 de milioane de lei pentru infrastructura rutieră, în special pentru pregătirea de sezonul rece. Rectificarea presupune și redistribuiri între programele autorităților, inclusiv reducerea unor alocări pentru proiecte investiționale care nu au avansat conform planificării. Belous a precizat că aceste modificări sunt făcute în urma solicitărilor autorităților și a analizei proiectelor.

„Deja facem niște redistribuiri între programele autorităților la care au fost solicitate. Facem rectificări de la proiectele investiționale după propunerile venite de la autorități. Nu o face Ministerul Finanțelor din dorința de a optimiza cheltuielile, dar, în urmă, evaluăm fiecare proiect. Nivelul de prestare în servicii în parcursul anului deja se fac ajustări”, a explicat aceasta.

Ministra susține că asemenea ajustări sunt făcute în fiecare an și nu reprezintă o măsură de austeritate. Potrivit proiectului de rectificare, cheltuielile bugetului de stat vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu 600,5 milioane de lei. Diferența va fi acoperită prin majorarea deficitului cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei. Deficitul va reprezenta 5,95% din PIB.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Rectificări la bugetul de stat: Unde vor ajunge cele mai mari sume și cu cât va crește deficitul apare prima dată în Realitatea.md.

Este prematur ca modificările pregătite pentru taxarea consumului de energie electrică și gaze naturale să fie prezentate automat drept scumpiri, declară vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Potrivit acesteia, mecanismul a fost conceput astfel încât să protejeze în primul rând gospodăriile cu venituri mai mici și consum redus. Ea a explicat că, în cazul energiei electrice, pentru un consum de până la 150 kW ar urma să fie aplicată o cotă TVA de 0%, scrie BANI.MD.

„Consumul mediu de energie electrică în Republica Moldova este de 140 de kW pe lună”, a spus vicepreședintele Parlamentului. Ea a precizat că nu susține că nimeni nu va fi afectat de noile reguli, însă consideră că persoanele care consumă mai puțin sunt, de regulă, cele cu locuințe mai mici și posibilități financiare mai reduse.

În schimb, gospodăriile care consumă 300–400 kW lunar ar avea, în opinia sa, o capacitate financiară mai mare de a suporta costurile.

Referindu-se la gazele naturale, Gherman a declarat că pragul prevăzut este de 150, iar până la acest nivel consumatorii ar urma să achite în continuare TVA de 8%. Potrivit datelor invocate de ea, consumul mediu de gaze naturale în Republica Moldova se situează între 50 și 100.

„Acest mecanism a fost targetat în favoarea oamenilor cu posibilități financiare mai mici. Nu vor fi afectați cei mai social vulnerabili”, a declarat Doina Gherman.

Aceasta a mai afirmat că autoritățile lucrează „foarte intens” la un nou mecanism de protecție a consumatorilor pentru sezonul rece. Potrivit acesteia, premierul a avut „o abordare foarte serioasă și responsabilă”, iar înainte de elaborarea mecanismului au fost realizate analize ample.

Gherman a precizat că noile reguli pentru energia electrică ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, ceea ce, potrivit ei, lasă suficient timp autorităților pentru a reevalua mecanismul și pentru eventuale modificări.

„Avem o perioadă în care putem să mai examinăm, să vedem, să mai analizăm care este situația și, de ce nu, să mai intervenim. Totul este flexibil”, a conchis vicepreședinta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Gherman, despre noile reguli pentru lumină și gaze: Nu este corect să spunem că vor fi scumpiri apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit cursul oficial de schimb valutar pentru astăzi, 2 septembrie.

Un euro are valoarea de 20 de lei și 6 bani.
Dolarul american costă 17 lei și 31 de bani.
Leul românesc valorează 3 lei și 81 de bani.
Rubla rusească este cotată la 19 bani, iar hrivna ucraineană – 38 de bani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Curs valutar 2 septembrie 2026: Cât valorează un euro și un dolar   apare prima dată în Realitatea.md.

Serviciul Vamal a încasat la bugetul de stat peste 950,14 milioane de lei în perioada 24–31 august 2026. Suma reprezintă 125,3% din cifra de control stabilită pentru această perioadă.

De la începutul anului, încasările Serviciului Vamal au ajuns la aproximativ 28,16 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că cifra de control pentru această perioadă a fost realizată în proporție de 102,9%.

O parte din bani provine din taxele achitate pentru bunurile introduse în țară de persoane fizice peste limita neimpozabilă. În perioada 24–31 august, aceste plăți au însumat aproximativ 22,6 milioane de lei, reprezentând 2,4% din totalul încasărilor săptămânale.

Potrivit Serviciului Vamal, banii colectați sunt transferați la bugetul de stat, de unde sunt utilizați pentru finanțarea salariilor, dezvoltarea infrastructurii și realizarea proiectelor sociale.

În aceeași perioadă, vameșii au perfectat 12.957 de declarații vamale, iar prin posturile vamale din țară au fost înregistrate 124.117 traversări ale mijloacelor de transport.

Cele mai aglomerate posturi vamale au fost Leușeni, cu 27.812 traversări, și Sculeni, cu 22.213 traversări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Aproape un miliard de lei, colectat de Serviciul Vamal în șapte zile apare prima dată în Realitatea.md.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

Articolul Salariul mediu a ajuns la 16,8 mii de lei în Moldova. Cât a crescut în termeni reali apare prima dată în Realitatea.md.

Situația de pe piața carburanților începe să se îmbunătățească. În ultimele patru zile, în Republica Moldova au fost importate peste 10.600 de tone de motorină și mai mult de 3.000 de tone de benzină, prin principalele puncte de intrare în țară.

Numărul stațiilor care nu au motorină a scăzut la 21. Este vorba despre stații gestionate de operatori care nu fac importuri directe de carburanți.

În același timp, stocurile comerciale au crescut în ultimele zile. În prezent, sunt disponibile cantități suficiente pentru aproximativ 10 zile de consum mediu la motorină și 12 zile la benzină. Calculul include stocurile din depozite, Portul Internațional Liber Giurgiulești și stațiile de alimentare, anunță Ministerul Energiei.

Amintim că, starea de alertă în sectorul energetic și starea de alertă hidrologică au fost prelungite în Republica Moldova cu încă 30 de zile, începând cu 27 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 13 mii de tone de motorină și benzină au intrat în țară în patru zile: Câte zile de consum sunt asigurate apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 82 de milioane de lei au fost autorizați spre plată, în luna august, pentru mai multe măsuri de sprijin destinate agricultorilor și dezvoltării sectorului agricol. Cei mai mulți bani, 50 de milioane de lei, sunt destinați compensării pierderilor provocate de seceta și arșița din anul 2025.

Ajutorul pentru pierderile cauzate de condițiile meteo extreme va ajunge la 333 de beneficiari.

Alte 22,3 milioane de lei au fost alocate prin Programul LEADER. Din această sumă, 22,26 milioane de lei provin din Planul de creștere pentru anii 2025–2027, iar 40 de mii de lei din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Pentru modernizarea exploatațiilor au fost autorizate 3,18 milioane de lei, bani care reprezintă prima tranșă pentru două proiecte depuse în anul 2025.

Totodată, potrivit MAIA, alte 6,71 milioane de lei au fost autorizate pentru trei cereri de plată, depuse după realizarea investițiilor. Acestea vizează investiții în ferme zootehnice, sectorul vitivinicol, precum și în infrastructura pentru producerea, prelucrarea și comercializarea produselor de origine animală.

În total, valoarea subvențiilor autorizate spre plată în luna august se ridică la 82,19 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 82 de milioane de lei pentru agricultori, autorizați la plată în august: Unde ajung cei mai mulți bani apare prima dată în Realitatea.md.

Dorin Scobioală și Ecaterina Cheptănaru au fost declarați compatibili cu funcția de director general al companiei publice Teleradio-Moldova. Cei doi au fost admiși la etapa interviului.

În cazul lui Andrei Zapșa și Sergiu Sandulescu, Consiliul de Supraveghere al TRM urmează să decidă asupra reconfirmării lor în concurs, după ce Serviciul de Informații și Securitate a identificat factori de risc, transmite IPN.

Cu referire la dosarul lui Andrei Zapșa, Consiliul a luat act de avizul SIS privind verificarea compatibilității cu funcția și i-a oferit posibilitatea să se expună asupra factorilor de risc identificați. Explicațiile urmează să fie prezentate în cadrul unei ședințe ulterioare a Consiliului. O decizie similară a fost luată și în cazul lui Sergiu Sandulescu.

Consiliul de Supraveghere urmează să decidă, într-o ședință care se va desfășura pe 2 septembrie, asupra reconfirmării celor doi candidați în concurs.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concursul pentru funcția de director general al TRM a fost suspendat pe 17 iulie, după ce SIS a solicitat verificări suplimentare în privința celor patru candidați admiși la interviu. SIS a motivat necesitatea verificărilor prin evoluțiile de securitate și intensificarea acțiunilor de război hibrid asupra spațiului informațional național. În urma solicitării, Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare al TRM a amânat etapa interviului până la finalizarea verificărilor.

Concursul a fost lansat după demisia fostului director general al TRM, Vlad Țurcanu, în mai 2026, în urma scandalului legat de punctajele acordate de juriul Republicii Moldova la concursul Eurovision.

Articolul Analiza SIS: Doar doi dintre cei patru candidați pentru șefia TRM sunt compatibili cu funcția apare prima dată în Realitatea.md.

Benzina se scumpește cu 28 de bani, iar motorina se ieftinește cu 20 de bani. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat noile prețuri ale carburanților pentru ziua de 2 septembrie 2026.

Astfel, pentru un litru de benzină, șoferii vor achita 31,53 lei, iar pentru un litru de motorină – 33,69 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ANRE a afișat noile prețuri ale carburanților. Benzina se scumpește 28 de bani apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit cursul oficial de schimb valutar pentru astăzi, 1 septembrie. 

Un euro are valoarea de 20 de lei și 11 bani.

Dolarul american costă 17 lei și 27 de bani. 

Leul românesc valorează 3 lei și 82 de bani. 

Rubla rusească este cotată la 20 de bani, iar hrivna ucraineană – 38 de bani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Curs valutar 1 septembrie 2026: Cât valorează un euro și un dolar apare prima dată în Realitatea.md.

Muncă egală, riscuri egale… recompense diferite. Grâul crescut la Iași și cel crescut la Drochia are exact aceeași valoare pe masă, dar un cost de producție radical diferit în bilanțul contabil. Subvenția europeană nu este doar o cifră pe o hârtie, ci diferența dintre faliment și dezvoltare. Nordnews.md a făcut o analiză comparativă despre prețul adevărat al cerealelor de pe ambele maluri ale Prutului.

Fermierul Daniel Leahu din Drochia, gestionează 400 de hectare de teren arabil, pe 100 dintre ele fiind cultivat grâu. El spune că, la fel ca mulți alți fermieri din țară, este pus în situația să facă agricultură modernă cu bani puțini, riscuri majore și, în mod constant, să caute soluții pentru a acoperi lipsurile pe diverse segmente ale procesului de producere. Chiar și în aceste condiții, fermierul se arată relativ mulțumit de recolta obținută.

„O medie, dacă vorbim la cultura de grâu, suntem în jur de 14-15 mii de lei deja investite, toate cheltuielile directe și indirecte. La un sine cost de producție de circa 6 tone la hectar, la un preț de 2,80-2,90 lei pe kg la ziua de azi, suntem pe profit cu 10-15%. Ceea ce consider, într-un ciclu atât de lung, cu atâtea investiții și riscuri, într-un an normal din punct de vedere pluviometric… e încă bine”, spune Daniel Leahu.

Agricultorii moldoveni, spune Daniel Leahu trebuie să concureze cu prețurile de pe piața globală la cereale în condiții inegale. Aceasta fiindcă statul, într-o anumită măsură îi ajută, dar acest sprijin nici pe departe nu este comparabil cu volumul subvențiilor directe la hectar, de care beneficiază agricultorii din statele Uniunii Europene: „Noi încercăm acum pe genunchi și din topor să facem agricultură regenerativă și performantă. Pe alocuri ne reușește dar pe alocuri din păcate încă nu. Noi vrem să trăim și să facem agricultură ca în Uniunea Europeană, cu pesticide și norme ca acolo, dar cu banii din Republica Moldova! Concurăm cu marfa ieftină din Ucraina și cu piața din România, care are subvenții. Iată, noi suntem la mijloc”.

La lipsa subvențiilor la hectar se adaugă discrepanța uriașă dintre prețul grâului la poarta fermei și prețul pâinii din magazine. Astăzi grâul, care este baza producerii unei pâini, este evaluat la doar 0,06-0,07 % (6-7 sutimi) din cost.

„Trebuie să vindem în jur de 15 kg de grâu ca să cumpărăm un kilogram de pâine! Tehnologic, dintr-un kilogram de grâu se produce un kilogram de pâine. Ce se întâmplă de la 1 kg la 15 kg? Cine consumă celelalte 14 kg? În agricultură câștigă vânzătorii de inputuri, de motorină, arendașii… Agricultorul de rând e omul care muncește, și pe mașină, și pe combină, iar noaptea pe tractor ca să fac ordine pe câmp”, precizează fermierul.

Vasile Lungu, agricultor de peste Prut, din județul Iași, activează în domeniu de 43 de ani, 18 dintre care a muncit la stat, iar restul în afacerea proprie. El spune că până la începutul anilor 2000 în agricultura din România situația era mai grea decât acum peste Prut. Lucrurile au început să se schimbe abia odată cu obținerea de către România a statului de țară-candidat EU și, respective, a fondurilor de preaderare. După aderarea României la UE, fermierii români au început să primească și subsidii la hectar. Plus la aceasta, prin diverse programe există oportunități de a obține granturi nerambursabile. În prezent, agricultorii români beneficiază de subvenții de peste 170 de euro la hectar.

„Principalele avantaje care le-am avut este subvenția care am primit-o pe hectar, dar mai ales fondurile europene pentru investiții și dezvoltare. Am beneficiat de proiecte din 2007 până în prezent, de peste 10 milioane de euro grant și cam tot atâția banii am investit noi, ținând cont că majoritatea proiectelor au fost cu cofinanțare 50%, 50% grant. S-a schimbat fața agriculturii în România pentru că acele fonduri ne-au permis să schimbăm tractoare, utilaje, mașini agricole performante, care au o productivitate mare, de exemplu tractoare de 335 de cai, de 360 de cai, care au o productivitate foarte mare și face lucrări de foarte bună calitate, comparativ cu vechiul nostru tractor românesc universal 650”, a spus Vasile Lungu.

Drept răspuns la secetele care bântuie lumea în ultimii ani, cu suport european nerambursabil, Vasile Lungu a reușit să instaleze sisteme performante de irigare pe o suprafață de circa 1500 de hectare din cele aproape 2 mii pe care le are in gestiune, ceea ce-i asigură cantitativ și calitativ producție de top chiar și în anii secetoși.

„Am modernizat atât infrastructura subterană, cât și pompele, stațiile de pompare, astfel încât acum cam 80% din suprafață este irigată, bine irigată. Și când spun bine irigată, înseamnă o udare în fiecare săptămână între 25 și 30 de litri de apă la metru pătrat”, precizează Vasile Lungu.

Dacă ne referim la culturile de câmp, Vasile Lungu a distribuit câte 250 de hectare pentru grâu, rapiță și floarea soarelui, iar pe alte 400 de hectare crește porumb. El spune că, din cauza situației geopolitice în lume și a războaielor declanșate în ultimii ani, cheltuielile în agricultură au crescut enorm.

„Avem mari probleme, mari dificultăți din nou cu închiderea strâmtorii Ormuz, cu aprovizionarea si cu motorina. Motorina de la 5 lei si ceva o folosim la 10 lei si un pic. Per litru îngrășămintele de la 1.200-1.300 de lei ne-am dus către 5.000 de lei pe tonă. Vă dați seama că toate au dus la dublarea costurilor care le investim în fiecare an pentru un hectar. Dacă până în 2020 cu 3.000 de lei, deja înființăm un hectar de cultură, indiferent că era grâu, porumb, floarea soarelui. Acum suntem deja la 6500 de lei”, mai spune fermierul din Iași.

Scumpirea masivă a inputurilor și a creditelor, parțial sunt amortizate de subvenții europene. La fel, pentru a echilibra investițiile și veniturile, fermierul de la Iași are producția agricolă diversificată. În afară de cerealiere, pe circa 185 de hectare el crește plante horticole, iar pe alte 155 de hectare cultivă struguri.

Analizând situația din agricultura de pe cele două maluri ale Prutului, experții independenți în domeniu susțin că, principala deosebire constă în filozofia de subvenționare. În timp ce UE oferă subvenția ca un sprijin direct de venit acordat garantat pe hectar, în Republica Moldova sistemul se află într-o tranziție anevoioasă.

„Diferențele constau cel mai mult în modul în care se gândește sistemul. În România, sprijinul este acordat fermierilor din oficiu, ca suport de venit necondiționat de foarte multe aspecte, pentru a susține financiar firmele. În Republica Moldova, am avut un sistem de subvenții post-investiții unde cei bogați primeau foarte mult, iar restul nu primeau nimic. În anul curent încercăm să implementăm un sistem similar cu cel din România, dar din conturi proprii, din bani foarte puțini”, spune Viorel Gîrbu.

Expertul atrage atenția că, în UE plățile directe reprezintă în jur de 9-10% din venitul fermierilor și ele conferă o anumită predictibilitate acestora. Însă subvențiile la hectar beneficiază și de alte oportunități.

„În Uniunea Europeană, un agricultor poate cumula, în funcție de situația sa, mai multe plăți, deci o plată de bază, un sprijin, o ecoschemă, dar și alte forme de sprijin. Dar ele sunt toate plățile care sunt utilizate în Uniunea Europeană. Ele, de fapt, sunt condiționate din niște reguli foarte stricte, care au conexiune cu mediul, cu sănătatea animalilor, plantelor, cu siguranța alimentară, dar și cu bune practice europene. Asta e un lucru pe care noi trebuie să vă învățăm în Moldova”, a precizat Viorel Chivriga, analist economic IDIS „Viitorul”.

În lipsa unui buget masiv de subvenționare cum este cel european, distribuirea suportului de la stat, spun experții, trebuie să fi acompaniat și de o analiză a structurii culturilor agricole raportată la competitivitatea lor.

„Faptul că Moldova a mers pe domeniul cultivării cerealelor este unul din factorii eșecului sistemului agricol. Cerealele în Ucraina, orice am face noi, sunt mai ieftine. Input-urile sunt practic două categorie foarte importante. Primul, ține de combustibil, motorină care se folosește în agricultură. Iar cultură este un consumator destul de mare de motorină, de combustibil, undeva un sfert din costurile în care acest sector se formează din costurile legate de combustibil. Iar cel de-a doua categorie de cheltuieli țin de îngrășăminte”, declară expertul economic Viorel Gîrbu.

Experții independenți susțin că una din mizele integrării europene este tocmai accesul la Politica Agricolă Comună, un mecanism multianual care oferă zeci de miliarde de euro sub formă de plăți per hectar, ecoscheme și fonduri pentru dezvoltare rurală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ANALIZĂ Agricultori de pe ambele maluri ale Prutului: aceeași cultură, costuri diferite apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernul pregătește o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei. Diferența va fi acoperită printr-un deficit mai mare care urmează să crească cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB, potrivit proiectului și notei de fundamentare analizate de BANI.MD, care au fost publicate pentru consultare.

La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei, sau 5,99% din PIB. Veniturile sunt estimate la 134,25 miliarde de lei, iar cheltuielile la 157,5 miliarde de lei.

Una dintre cele mai interesante schimbări este reorientarea banilor de la proiecte investiționale spre cheltuieli sociale, salariale și infrastructură locală. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu 959,8 milioane de lei, în timp ce cheltuielile din resursele generale ale statului cresc cu 3,73 miliarde de lei.

Printre cele mai mari tăieri figurează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, care pierde 257,8 milioane de lei, iar construcția noului penitenciar din Chișinău este redusă cu 250 milioane de lei. Programul de dezvoltare a pădurilor pierde 230,1 milioane de lei, proiectul de modernizare a mașinilor și echipamentelor agricole  161 milioane de lei, iar proiectul privind gestionarea riscurilor de dezastre și reziliența climatică 144,5 milioane de lei.

Totodată, sursa citată precizează că sunt reduse și fondurile pentru proiectul de interconectare electroenergetică Moldova -România prin Vulcănești-Chișinău, cu 80,2 milioane de lei, pentru eficiență energetică – cu 65,4 milioane de lei, pentru „Moldova Drumuri IV” – cu 57 milioane de lei, iar proiectele de irigare pierd 40 milioane de lei. În schimb, „Moldova Drumuri III” primește suplimentar 310 milioane de lei, proiectul KfW pentru IMM-uri – 137,9 milioane, învățământul superior – 93,4 milioane, iar proiectul de reziliență în agricultură – 90,8 milioane de lei.

Per total, cheltuielile capitale sunt reduse cu 668,6 milioane de lei, sau 5,8%, iar componenta proiectelor externe scade cu nu mai puțin de 22,4%. Ministerul Finanțelor explică unele întârzieri prin necesitatea ajustării documentației tehnice, obținerea actelor permisive, revizuirea conceptelor și inclusiv anularea unor achiziții în urma contestațiilor.

În paralel, autoritățile pompează bani pentru acoperirea cheltuielilor sociale și curente. Transferurile către bugetul asigurărilor sociale vor fi majorate cu 1,61 miliarde de lei, dintre care 550 milioane de lei sunt destinate compensațiilor monetare pentru energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește încă 1 miliard de lei, Fondul Rutier – 300 milioane, iar pentru riscurile bugetare legate de insuficiența banilor pentru resurse energetice sunt rezervate 200 milioane de lei.

Alte 560 milioane de lei sunt prevăzute pentru plăți unice acordate bugetarilor. Cadrele didactice, personalul științific și alte categorii din educație și cercetare vor putea primi 4.000 de lei, o serie de angajați din administrație, justiție, apărare, ordine publică, cultură, sănătate și asistență socială – 3.000 de lei, iar muncitorii calificați și necalificați – 2.000 de lei. Condiția este ca salariul mediu lunar calculat conform proiectului să nu depășească 20.000 de lei.

Proiectul conține și o particularitate care vizează angajații care dețin mai multe norme, plafonul de 20.000 de lei va fi verificat separat pentru fiecare normă, fără cumularea veniturilor, iar plata se poate acorda pentru fiecare normă eligibilă. În cazul angajaților din educație și cercetare, cei 4.000 de lei vor fi achitați în patru tranșe lunare egale, începând din octombrie, iar aceste plăți nu vor fi supuse impozitului pe venit, contribuțiilor sociale sau primelor de asigurare medicală.

Statul va cheltui mai mult și pe salariile propriu-zise. Cheltuielile de personal cresc cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde de lei. Din această sumă, 337,3 milioane de lei reprezintă suplimentarea alocațiilor pentru plata salariilor, iar 132,9 milioane sunt necesare inclusiv după creșterea numărului de posturi în unele autorități în urma reorganizărilor.

O altă surpriză vine din partea veniturilor. Guvernul reduce prognoza granturilor cu 837 milioane de lei, inclusiv cu 133,7 milioane de lei din cauza excluderii unei debursări planificate de la Banca Mondială. În schimb, bugetul ar urma să încaseze cu 310,4 milioane de lei mai mult din profitul disponibil transferat de BNM și cu 440,7 milioane de lei mai mult din dividende și defalcările din profitul întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni.

Încasările din TVA sunt revizuite în creștere cu 600 milioane de lei, deși statul estimează în același timp restituiri de TVA mai mari cu 800 milioane de lei, inclusiv 400 milioane de lei pentru rambursările către producătorii agricoli. Bugetul ar urma să primească și cu 100 milioane de lei mai mult din accizele pe tutun produs în Moldova și cu 30 milioane mai mult din alcoolul produs în țară. În schimb, veniturile din accizele pe automobilele importate sunt reduse cu 100 milioane de lei.

Rectificarea vine și cu o creștere a costului datoriei. Serviciul datoriei de stat va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane de lei mai mult decât se planifica inițial. Ministerul Finanțelor pune majorarea inclusiv pe seama creșterii dobânzilor, după ce rata de bază a BNM a urcat de la 5% la 7,5%.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, cu 6,85 miliarde peste nivelul prevăzut inițial. Datoria externă ar urma să crească la 100,79 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB să urce la 42%.

Documentele mai arată că Guvernul intenționează să investească 80 milioane de lei în majorarea participației statului la capitalul companiei „Moldova HiTech Park”, în timp ce capitalul Î.S. „Litoral” va fi suplimentat cu 200.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rectificarea este construită pe o prognoză economică mai puțin optimistă decât cea folosită la elaborarea bugetului. Creșterea economică pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie prognozată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%. Totodată, salariul mediu nominal estimat a fost coborât de la 17.400 la 17.000 de lei, iar investițiile în active imobilizate sunt prognozate la 58,1 miliarde de lei, față de 64,1 miliarde anticipate inițial.

Articolul Guvernul pregătește rectificarea bugetului: Deficitul crește cu 2,17 miliarde de lei, iar mai multe proiecte pierd finanțare apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova a ajuns într-o situație bugetară complicată, în care o parte a cheltuielilor statului este finanțată din împrumuturi, iar Guvernul este nevoit să contracteze constant datorii noi pentru a le rambursa pe cele ajunse la scadență, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1.

Potrivit lui, în ultimii șapte ani cheltuielile statului au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Dacă în primii ani de independență diferența dintre venituri și cheltuieli era de circa 3%, în prezent aceasta ar fi ajuns la aproximativ 20%, scrie bani.md.

„Fiecare unul din cinci lei pe care noi vrem să-l cheltuim în anul acesta, noi nu-l avem, trebuie să-l împrumutăm. În șapte ani de zile, noi am cheltuit cu 94 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat”, a declarat Ioniță.

Economistul atrage atenția că problema nu este doar creșterea datoriei, ci și costul tot mai mare al deservirii acesteia. Potrivit lui, dacă în urmă cu aproximativ 15 ani statul achita circa 500 de milioane de lei anual sub formă de dobânzi, ulterior suma a urcat la 2 miliarde de lei, iar în prezent se apropie de 7 miliarde de lei.

„Circa 10% din toți banii pe care îi câștigăm trebuie să-i plătim pentru dobânzi”, a afirmat economistul.

Ioniță susține că structura finanțării deficitului bugetar s-a deteriorat în ultimii ani. Dacă în perioada 2010-2014 o parte importantă a necesarului de finanțare era acoperită prin granturi, iar în anii 2020-2024 prin împrumuturi externe relativ ieftine, în 2025-2026 statul s-ar fi orientat tot mai mult către piața internă.

„După ce am rupt relația cu FMI, în 2025-2026 ne împrumutăm de pe intern, care este foarte scump. Cu circa 2 miliarde de lei a crescut plata dobânzilor pentru creditele luate pe intern”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că nivelul datoriei publice, estimat la aproximativ 40% din PIB, nu pare alarmant dacă este comparat cu cel al unor economii dezvoltate, unde datoria poate ajunge sau chiar depăși 100% din PIB. Problema Republicii Moldova ar fi însă maturitatea foarte scurtă a împrumuturilor.

Potrivit lui Ioniță, termenul mediu al împrumuturilor contractate de stat ar fi de numai aproximativ 260 de zile, în condițiile în care țările dezvoltate se pot finanța pe perioade de 20, 30 sau chiar mai mulți ani.

O mare parte dintre împrumuturile interne ale Guvernului ar fi contractate pentru 180 sau 364 de zile, în timp ce emisiunile pe cinci sau zece ani reprezintă o pondere foarte redusă.

„Asta e partea proastă cu datoriile noastre: ele sunt de scurtă durată și scumpe”, a punctat economistul.

În aceste condiții, susține Ioniță, Guvernul trebuie să refinanțeze permanent datoria ajunsă la scadență. În medie, statul ar împrumuta în prezent aproximativ 5 miliarde de lei în fiecare lună.

„În fiecare lună ne-am împrumutat cu 5 miliarde. În opt luni de zile avem 40 de miliarde. Ați întreba unde sunt banii? Din aproximativ 40 de miliarde, 35 de miliarde sunt datorii luate anterior”, a explicat economistul.

El a precizat că împrumuturile contractate pentru numai șase luni trebuie deja refinanțate în cursul aceluiași an. Astfel, datoria contractată în ianuarie ar fi fost rambursată în iunie-iulie, cea din februarie ajunge ulterior la scadență, iar împrumuturile din martie trebuie rambursate începând din septembrie.

Potrivit calculelor prezentate de Ioniță, pe parcursul acestui an Guvernul ar urma să ramburseze circa 60 de miliarde de lei, o mare parte din bani fiind obținută prin contractarea unor noi împrumuturi.

Economistul avertizează și asupra faptului că refinanțarea se face la costuri mai ridicate. Dacă anterior statul contractase datorii mai ieftine, în prezent noile împrumuturi interne ar avea dobânzi de aproximativ 9-10% sau chiar mai mult.

„Luăm datorii mai scumpe ca să întoarcem datorii mai ieftine”, a rezumat Ioniță situația.

În opinia sa, această evoluție limitează inclusiv capacitatea Guvernului de a utiliza împrumuturile pentru investiții și dezvoltare economică, întrucât o parte semnificativă a finanțării noi este destinată rostogolirii datoriei existente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ioniță consideră că situația reprezintă unul dintre argumentele pentru o reformă fiscală, în condițiile în care statul nu poate continua pe termen lung să majoreze diferența dintre cheltuieli și veniturile pe care le colectează.

Articolul Economist: Guvernul împrumută 5 miliarde de lei lunar ca să plătească împrumuturile vechi apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit cursul oficial de schimb valutar pentru astăzi, 31 august. 

Un euro are valoarea de 20 de lei și 15 bani.

Dolarul american costă 17 lei și 28 de bani. 

Leul românesc valorează 3 lei și 83 de bani. 

Rubla rusească este cotată la 20 de bani, iar hrivna ucraineană – 38 de bani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Curs valutar 31 august 2026: Cât valorează un euro și un dolar apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova a exportat produse vitivinicole în valoare de 116,2 milioane de dolari în primele șapte luni ale anului curent, cu 5% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Volumul exporturilor a scăzut cu 16%, până la 61,5 milioane de litri. Datele au fost prezentate la cea de-a XI-a ediție a Conferinței naționale vitivinicole, transmite IPN.

Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, a menționat printre principalele provocări ale sectorului temperaturile ridicate și seceta hidrologică, cea mai severă din ultimele trei decenii.

„Acum este nevoie să privim dincolo de următoarea recoltă și să punem în discuție necesitatea de noi investiții, tehnologii și posibilitățile de finanțare, stabilirea de noi parteneriate”, a declarat Ștefan Iamandi.

Potrivit datelor prezentate, vinurile liniștite au generat exporturi de 69,5 milioane de dolari, în volum de 47,8 milioane de litri. Prețul mediu a crescut cu 8% pentru vinurile îmbuteliate și cu 11% pentru cele în vrac. La vinurile spumante, prețul mediu per sticlă a crescut cu 11%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Exporturile de vinuri ale Republicii Moldova au scăzut cu 5% în primele șapte luni ale anului apare prima dată în Realitatea.md.

Europa se apropie de sezonul rece cu rezerve de gaze mult sub nivelul obișnuit pentru această perioadă. Depozitele din Uniunea Europeană sunt umplute în proporție de doar 63%, față de aproximativ 80% cât era media la sfârșitul lunii august în anii precedenți, iar traderii avertizează deja asupra riscului unor noi scumpiri.

Potrivit datelor citate de The Guardian, la ritmul actual de alimentare a depozitelor, UE ar putea intra în sezonul de încălzire cu rezerve cu aproximativ o cincime sub media ultimilor cinci ani. Nivelul ar fi, astfel, cel mai redus pentru această perioadă din 2013.

Analiștii avertizează că rezervele scăzute cresc riscul unor fluctuații puternice ale prețurilor la gaze în timpul iernii. Situația s-ar putea agrava în cazul unor perioade prelungite de frig sau al unor intervale cu vânt slab, când cererea de gaze pentru încălzire și producerea energiei electrice ar putea crește.

Prețul gazelor ar putea trece de 100 de euro/MWh

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit în ultimele săptămâni 68 de euro/MWh, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și ajungând la mai mult decât dublul valorii de la începutul anului.

Traderii se tem că, în sezonul rece, Europa va trebui să concureze cu cumpărătorii asiatici pentru transporturile de gaze naturale lichefiate. Analiștii Goldman Sachs estimează că, în cazul în care exporturile de gaze din Orientul Mijlociu nu revin, prețul de referință al gazelor în Europa ar putea ajunge la peste 100 de euro/MWh, pentru ca piața să poată atrage suficiente livrări pentru acoperirea cererii de iarnă.

Germania are depozitele umplute doar pe jumătate

Situația este deosebit de dificilă în unele dintre cele mai mari economii europene. În Germania, țara cu cea mai mare capacitate de stocare a gazelor din Europa, depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 50%.

În Belgia, nivelul este de aproximativ 51%, iar în Țările de Jos – de circa 45%. În schimb, state precum Italia și Polonia au reușit să-și completeze rezervele peste pragul de 80%.

Marea Britanie, printre cele mai vulnerabile

Marea Britanie este considerată una dintre țările europene expuse fluctuațiilor de pe piața gazelor. Regatul Unit este un mare consumator de gaze, dar dispune de capacități interne de stocare relativ reduse. Țara se bazează în mare parte pe importuri prin conducte din Europa și pe livrări de gaze naturale lichefiate din Statele Unite și Orientul Mijlociu.

Directorul executiv al Centrica, compania care deține British Gas, a avertizat că Marea Britanie are foarte puține gaze stocate pentru iarna care urmează. În plus, producția britanică din Marea Nordului este în declin, ceea ce ar putea accentua dependența de importuri.

De ce au scăzut rezervele

Nivelul redus al stocurilor este explicat prin mai mulți factori. O parte dintre rezerve au fost consumate în timpul unei perioade reci la sfârșitul iernii trecute, iar în această vară producția de energie pe bază de gaze a fost mai ridicată decât de obicei în timpul valurilor de căldură.

În mod normal, depozitele sunt alimentate pe timpul verii, când cererea și prețurile sunt mai mici, pentru ca gazele să fie disponibile în lunile reci. În prezent, însă, ritmul de umplere este lent, iar incertitudinile privind aprovizionarea globală amplifică presiunea asupra pieței.

Deși analiștii nu anticipează neapărat o penurie efectivă de gaze în Europa, aceștia avertizează că rezervele insuficiente pot însemna prețuri mai mari și facturi mai scumpe pentru consumatori în această iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Panică înainte de iarnă în Europa. Depozitele de gaze au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani apare prima dată în Realitatea.md.

Agenția Proprietății Publice (APP) a lansat consultări publice asupra unui proiect de hotărâre de Guvern prin care propune dizolvarea prin lichidare a șapte întreprinderi de stat și radierea unei alte întreprinderi. Proiectul prevede lichidarea următoarelor entități:

• ÎS „Auto cu autofinanțare Centrul «Servis»”;
• ÎS „Bioreg”;
• ÎS „Revista «Sud-Est»”;
• ÎS „Gaudeamus-Cinema”;
• ÎS „Asociația de Creație Artistică și Impresariat «Interarta»”;
• ÎS „Studioul «Arta-Cinema»”;
• ÎS „Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare”.

Totodată, APP propune radierea ÎS „Centrul Auto Specializat «Nistru – Tavria»”. Potrivit autorității, întreprinderile vizate au fost incluse în categoria celor recomandate pentru lichidare în urma procesului de triere a întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital de stat. Decizia a fost consemnată în procesul-verbal al Comisiei de triere din 29 decembrie 2023.

APP precizează că entitățile propuse pentru lichidare nu desfășoară activități economice și nu prezintă rapoarte și dări de seamă statistice, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. De asemenea, conform informațiilor Serviciului Fiscal de Stat, acestea nu înregistrează datorii față de bugetul public național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul APP propune lichidarea a șapte întreprinderi de stat și radierea unei alte companii apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 5.000 de tone de motorină și mai mult de 2.000 de tone de benzină au fost importate în Republica Moldova în ultimele două zile. Carburanții au intrat în țară prin Portul Internațional Liber Giurgiulești și punctele vamale Ungheni și Leușeni.

Potrivit Ministerului Energiei, importurile au permis refacerea treptată a stocurilor și reaprovizionarea stațiilor de alimentare.

Numărul benzinăriilor care se confruntă cu lipsa unuia dintre tipurile de carburanți a scăzut la 24. La 25 august erau 48 de stații cu deficit de motorină, iar la 11 august – 109, din cele peste 500 de stații existente în țară.

În prezent, stocurile comerciale ajung pentru aproximativ 9 zile de consum mediu la motorină și 12 zile la benzină. Calculul include carburanții aflați în depozite, Portul Giurgiulești și stațiile de alimentare.

Ministerul Energiei susține că monitorizează în continuare situația de pe piață împreună cu operatorii și autoritățile responsabile, pentru ca aprovizionarea cu carburanți să revină la normal în toate regiunile țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste șapte mii de tone de carburanți au ajuns în Moldova în două zile: Ce se întâmplă la benzinării apare prima dată în Realitatea.md.

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Grâul și porumbul se scumpesc puternic: Războiul din Marea Neagră reaprinde temerile privind o criză alimentară apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova se confruntă cu o perioadă dificilă în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, iar reducerea deficitului bugetar trebuie să devină una dintre principalele priorități ale politicii bugetar-fiscale. Declarația aparține lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit expertului, noua politică bugetar-fiscală urmărește două obiective: reducerea deficitului bugetar și majorarea cheltuielilor pentru investiții publice. În opinia sa, Republica Moldova are nevoie de investiții publice mai mari pentru a se apropia de standardele europene, însă acest lucru trebuie realizat în condițiile unei gestionări mai prudente a deficitului.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a subliniat Veaceslav Ioniță, referindu-se la faptul că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu circa 94 de miliarde de lei.

Expertul a menționat că, începând cu anul 2020, deficitul bugetar al Republicii Moldova a depășit limitele considerate normale. Pentru anul 2026, deficitul este planificat la aproape 21 de miliarde de lei, comparativ cu puțin peste 18 miliarde de lei în 2025. Raportat la PIB, deficitul bugetar a ajuns de la niveluri de până la 2% înainte de 2020 la 3,4% în 2022, 5,3% în 2023 și este estimat la 5,5% în 2026. Obiectivul noii politici bugetar-fiscale este revenirea sub pragul de 3%, ceea ce, potrivit expertului, presupune majorarea veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul, susține economistul, intenționează să utilizeze trei instrumente: revizuirea facilităților fiscale, majorarea poverii fiscale pentru anumite segmente și produse și identificarea unor noi surse de venit, inclusiv prin impozitarea comerțului online. Veaceslav Ioniță atrage atenția și asupra creșterii costurilor de finanțare a deficitului. Cheltuielile pentru plata dobânzilor la creditele contractate de stat au crescut de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la circa 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Potrivit expertului, o problemă importantă este faptul că Republica Moldova se finanțează tot mai mult prin împrumuturi interne, contractate de la băncile comerciale la costuri mai mari decât împrumuturile externe. În 2026, costurile cu dobânzile la împrumuturilor interne este estimat la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Expertul precizează că, deși datoria publică a Republicii Moldova nu este foarte mare raportată la PIB, problema principală ține de structura și termenul împrumuturilor. Datoria publică a crescut de la până la 60 de miliarde de lei în 2019 la 98,5 miliarde de lei în 2022 și 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru al anului 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar potrivit estimării expertului, în trimestrul al doilea a depășit 150 de miliarde de lei.

Analistul economic atrage atenția că o mare parte dintre împrumuturile Guvernului sunt contractate pe termene foarte scurte. Dacă țările dezvoltate se împrumută pe termen lung 10-20 de ani, uneori 30 și mai mult, în Moldova astăzi durata medie a unui împrumut este de 260-270 de zile. Jumătate din împrumuturile Guvernului din prima jumătate a anului, deja trebuie achitate în a doua jumătate a anului. În acest an, statul se împrumută lunar cu aproximativ 5 miliarde de lei, dintre care circa 4,5 miliarde de lei sunt utilizați pentru achitarea creditelor vechi. În opinia expertului, una dintre primele măsuri pe care ar trebui să le întreprindă Guvernul este creșterea capacității de atragere a granturilor externe. Granturile reprezintă venituri nerambursabile și pot reduce necesitatea contractării unor împrumuturi costisitoare.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de către expert, în ultimii cinci ani granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, iar în 2025 – 1,3% din PIB. În prima jumătate a anului 2026, nivelul anualizat ar fi ajuns la circa 0,6% din PIB. În 2025, cea mai mare parte a granturilor primite de Republica Moldova au provenit de la Comisia Europeană – 59%, urmată de Banca Germană – 16%, PNUD – 12%, Banca Mondială – 8%, UNICEF – 2%, iar alți donatori au contribuit cu 3%.

Veaceslav Ioniță consideră că situația actuală este rezultatul acumulării unor deficite bugetare și al trecerii treptate de la granturi și împrumuturi externe mai ieftine la împrumuturi interne, mai scumpe și contractate pe termene scurte. Expertul susține că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată exclusiv prin majorarea impozitelor, iar consolidarea finanțelor publice trebuie să fie însoțită de creșterea capacității de atragere a finanțării externe nerambursabile și a împrumuturilor externe în condiții avantajoase.

„Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Moldova se împrumută tot mai scump pentru a acoperi deficitul bugetar. Economist: Trăim cea mai dramatică perioadă apare prima dată în Realitatea.md.

Fermierii care au încheiat contracte eligibile de asigurare în agricultură în anul 2025 pot solicita, în perioada 1–30 septembrie, sprijin financiar din partea statului pentru acoperirea unei părți din costul primelor de asigurare. Cererile pot fi depuse la direcțiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Solicitările vor fi recepționate de luni până vineri, între orele 08:00 și 17:00, în baza condițiilor prevăzute de legislația privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat.

Sprijinul se oferă în limita mijloacelor financiare disponibile. Valoarea ajutorului va depinde de cota stabilită de Guvern, precum și de lista riscurilor și bunurilor agricole pentru care statul acordă sprijin.

Sunt eligibili agricultorii care au încheiat în 2025 contracte de asigurare în agricultură care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Sprijin financiar pentru fermierii care și-au asigurat culturile: Când pot fi depuse cererile apare prima dată în Realitatea.md.

Benzina se scumpește cu 17 bani, iar motorina se ieftinește cu 32 de bani. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat noile prețuri ale carburanților pentru perioada 29 august – 1 septembrie.

Astfel, pentru un litru de benzină, șoferii vor achita 31,25 de lei, iar pentru un litru de motorină – 32,89 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Prețul benzinei crește, iar cel al motorinei scade! Noi prețuri la pompă pentru weekend apare prima dată în Realitatea.md.

Europa întâmpină dificultăţi în refacerea stocurilor de gaze naturale înainte de iarnă, iar analiştii avertizează că preţurile ar putea reveni la niveluri nemaiîntâlnite de la criza energetică din 2022, transmite CNBC.

Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în prezent în proporţie de aproximativ 63%, cu circa 18 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă.

Una dintre principalele cauze este reducerea exporturilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu, provocată de perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. În acelaşi timp, vara foarte călduroasă a crescut consumul de energie, în timp ce producţia nucleară şi cea eoliană au fost mai reduse.

Preţul gazelor europene, măsurat prin contractele de referinţă TTF, a depăşit marţi 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, notează News.ro.

În cazul unei ierni reci şi al menţinerii problemelor de aprovizionare, Morningstar estimează că preţurile ar putea ajunge la 90-120 de euro/MWh. Goldman Sachs consideră că acestea ar putea fi nevoite să depăşească 100 de euro pentru ca Europa să atragă suficiente transporturi de GNL din SUA, în competiţie cu Asia.

Situaţia depinde în mare măsură de reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă exporturile din Orientul Mijlociu nu revin la niveluri ridicate înainte de iarnă, Europa s-ar putea confrunta cu facturi mai mari şi, în scenariul cel mai dificil, cu limitarea consumului de gaze în industrie.

Presiunea este amplificată de apropierea interdicţiei complete asupra importurilor de GNL rusesc, prevăzută pentru începutul anului 2027. Potrivit estimărilor Morningstar, în condiţiile actuale Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de GNL american, echivalentul a circa 77% din exporturile totale ale SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Probleme cu rezervele de gaze în Europa: Se apropie riscul unor prețuri record apare prima dată în Realitatea.md.

35 de ani de independență înseamnă și 35 de ani de muncă pentru o economie construită aici, acasă. În această perioadă, Camera de Comerț și Industrie a avut un rol important în susținerea antreprenorilor, promovarea produselor autohtone și conectarea companiilor moldovenești la piețele externe.

De la expoziții și târguri până la facilitarea parteneriatelor și promovarea exporturilor, CCI a contribuit la transformarea produsului moldovenesc într-un brand tot mai vizibil.

Finalul verii aduce la Moldexpo nu doar produse locale, ci și o importantă platformă de promovare a antreprenorilor moldoveni. În perioada 28–30 august, Expoziția Națională „Produs Autohton”, organizată de Camera de Comerț și Industrie reunește circa 300 de producători din țară.

• La 35 de ani de independență, cât de independentă este, de fapt, economia Moldovei?
• Ce s-a schimbat în activitatea CCI în cei 35 de ani de independență?
• Cât de important este să alegem produsele fabricate în Moldova?
• Ce îi împiedică astăzi pe producătorii autohtoni să se dezvolte mai rapid?
• Are producătorul moldovean șanse reale să concureze cu produsele străine?
• Ce face concret CCI pentru ca produsele moldovenești să ajungă pe piețele externe?
• Cât de pregătiți sunt antreprenorii moldoveni pentru piața Uniunii Europene?
• Putem vorbi despre „Produs Autohton” ca despre un brand național?
• Poate mediul de afaceri să devină o punte reală pentru reintegrarea economică a regiunii transnistrene?
• Cum poate CCI să contribuie la atragerea investițiilor și a partenerilor străini?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 28 august, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie, invitat la “Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.