Linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, cu o lungime de 158 de kilometri, a fost inaugurată în prezența președintei Maia Sandu, a comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, și a reprezentanților Băncii Mondiale. Noua infrastructură de 400 kV va permite diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie electrică, reducerea dependenței de nodul energetic de la Cuciurgan și consolidarea conexiunilor cu România și piața europeană.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că linia reprezintă un proiect strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, oferind o rută suplimentară de transport al electricității și sporind siguranța întregului sistem energetic, inclusiv la nivel regional.

La eveniment, președinta Maia Sandu a afirmat că noua infrastructură reprezintă un pas important spre independența energetică și reduce vulnerabilitatea țării în fața presiunilor externe.

Șefa statului a amintit că primele demersuri pentru realizarea proiectului au început în 2013, iar în septembrie 2019 a fost aprobat un acord de finanțare de 61 de milioane de euro cu Banca Mondială. Inițial, linia urma să fie finalizată în august 2024, însă termenul a fost prelungit, inclusiv din cauza războiului din Ucraina și a dificultăților de livrare a echipamentelor. Construcția liniei a fost încheiată în noiembrie 2025, iar stația electrică de la Vulcănești a fost finalizată în iunie 2026.

La rândul său, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că noua conexiune oferă Republicii Moldova mai multe posibilități de procurare a energiei electrice și reduce riscul utilizării resurselor energetice ca instrument de șantaj. Oficiala a reiterat sprijinul Uniunii Europene pentru consolidarea securității energetice a țării, menționând însă că prețurile la energie continuă să reprezinte o povară pentru multe familii.

Ulrich Schmitt, managerul de țară al Grupului Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, a calificat proiectul drept cea mai mare investiție în infrastructura de transport al energiei electrice realizată în țară de la independență. Potrivit acestuia, construcția a presupus inclusiv realizarea unei linii noi, care traversează aproximativ 35 de localități.

În perspectivă, autoritățile pregătesc alte două proiecte majore de interconectare: linia electrică Bălți–Suceava, estimată la 77 de milioane de euro, și linia Strășeni–Gutinaș, care va fi construită cu sprijinul Statelor Unite, printr-un grant de 130 de milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Linia electrică Vulcănești–Chișinău, inaugurată: Moldova obține o nouă conexiune energetică cu România apare prima dată în Realitatea.md.

Doar aproximativ 20 dintre cele 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat, aflate în prezent în activitate, înregistrează profit. Declarația a fost făcută de șeful Agenției Proprietății Publice, Ion Dodon, care susține că această situație reflectă problemele acumulate de-a lungul anilor în gestionarea patrimoniului public, transmite IPN.

Potrivit șefului APP, statul gestionează în total 168 de entități, însă mai puțin de jumătate sunt active. Restul se află în proces de lichidare sau insolvabilitate ori sunt inactive.

„Avem în total 168 de întreprinderi, dintre care 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat sunt active. Restul sunt în proces de lichidare, de insolvabilitate sau sunt inactive. Profit din cele 76 de întreprinderi aduc aproximativ 20. Este foarte puțin. Acest lucru este rezultatul a zeci de ani de ineficiență”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, de la Realitatea TV.

Oficialul a vorbit și despre remunerarea membrilor consiliilor de administrație, care primesc o indemnizație lunară de 6 300 de lei, la care se pot adăuga plăți suplimentare în funcție de rezultatele financiare ale întreprinderilor.

„Acolo unde întreprinderile au înregistrat un profit mare, membrii Consiliului pot primi remunerații suplimentare. În unele entități, într-adevăr, au fost remunerații care au depășit limitele bunului-simț. Nu vom admite acest lucru în continuare”, a explicat Ion Dodon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Întreprinderile de stat, în pierdere: Doar 20 din 76 de entități active înregistrează profit apare prima dată în Realitatea.md.

Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de turbulențe pe piața gazelor naturale, după ce meteorologii au identificat semnele unui fenomen atmosferic neobișnuit, care ar putea aduce un val puternic de frig și o reducere simultană a producției de energie eoliană. Avertismentul vine într-un moment delicat, în care depozitele europene de gaze sunt umplute la doar 74%, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului de la criza energetică din 2022, relatează Bloomberg, transmite BANI.MD.

Potrivit datelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, deasupra Arcticii se conturează un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă. Acesta presupune creșterea rapidă a temperaturilor în stratosfera polară, ceea ce poate slăbi sau chiar inversa vânturile puternice care mențin aerul rece în apropierea Polului Nord.

În anumite condiții, fenomenul poate destabiliza vortexul polar și favoriza pătrunderea maselor de aer arctic spre Europa, provocând scăderi accentuate ale temperaturilor. Meteorologii avertizează însă că amploarea și localizarea efectelor rămân incerte.

Problema pentru piața energetică europeană este că un asemenea episod ar putea produce două efecte simultane: creșterea consumului de gaze pentru încălzirea locuințelor și diminuarea vitezei vântului, ceea ce ar reduce producția centralelor eoliene. Deficitul de electricitate ar trebui compensat inclusiv prin funcționarea mai intensă a centralelor pe gaze naturale.

Calculele BloombergNEF arată că o singură săptămână de frig sever ar putea anula practic întregul surplus de gaze acumulat în depozitele europene pe parcursul lunii octombrie.

Concret, dacă în perioada 2–8 decembrie temperaturile medii vor coborî cu 5 grade Celsius sub media ultimilor zece ani, consumul suplimentar pentru încălzire în nord-vestul Europei, Italia, Spania și Austria ar putea crește cu aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi.

În scenariul în care această cerere suplimentară va fi acoperită integral din depozite, gradul de umplere a acestora ar putea coborî la numai 15,5% până la sfârșitul lunii martie 2027, comparativ cu aproximativ 17% într-un scenariu cu temperaturi normale.

Un asemenea nivel ar plasa rezervele europene la doar 0,5 puncte procentuale peste pragul minim estimat de BloombergNEF, sub care ar putea fi necesară utilizarea gazelor considerate rezerve strategice.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Europa a intrat în sezonul rece cu stocuri semnificativ mai mici decât în anii precedenți. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, nivelurile reduse ale rezervelor ar putea menține presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor inclusiv în 2027.

Un val prelungit de frig, combinat cu producția redusă de energie eoliană, ar putea obliga statele europene să intensifice importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), într-o perioadă în care aprovizionarea mondială rămâne vulnerabilă.

Pentru Republica Moldova, evoluțiile de pe piața europeană sunt importante deoarece prețurile angro ale gazelor influențează costurile de achiziție ale furnizorilor. O eventuală scumpire pe piețele regionale ar putea exercita presiuni suplimentare asupra costurilor de aprovizionare, fără a însemna automat o majorare a tarifelor pentru consumatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Europa, în fața unui nou șoc energetic? Un fenomen meteo rar ar putea afecta rezervele de gaze apare prima dată în Realitatea.md.

Timpii de așteptare pentru camioanele care traversează frontiera se mențin la punctele vamale Sculeni–Sculeni și Giurgiulești–Galați, deși numărul mijloacelor de transport aflate în cozi s-a redus. În ultimele 24 de ore, prin punctele vamale de frontieră au trecut 2.825 de camioane, pe ambele sensuri de circulație, anunță Serviciul Vamal (SV).

Situația este influențată și de suspendarea temporară a circulației prin punctul Costești–Stânca, unde pe 7 noiembrie au loc lucrări de reparație capitală la Nodul Hidrotehnic Costești–Stânca.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să aleagă puncte alternative de trecere, în funcție de tipul încărcăturii. Camioanele fără marfă sunt îndemnate să opteze pentru postul Cahul–Oancea, iar cele care transportă mărfuri pot utiliza Leușeni–Albița, unde nu sunt înregistrate, deocamdată, fluxuri mari de camioane.

SV le recomandă transportatorilor să pregătească din timp documentele și formalitățile necesare, să utilizeze sistemul NCTS pentru tranzitul comun, acolo unde este posibil, și să depună anticipat declarațiile vamale electronice. De asemenea, șoferii sunt îndemnați să achite rovinieta pentru drumurile din România înainte de a ajunge la frontieră.

Între timp, autoritățile din Republica Moldova și România continuă măsurile pentru fluidizarea traficului. Printre acestea se numără deschiderea a două piste suplimentare de control la Giurgiulești–Galați și separarea fluxului de camioane fără încărcătură la Leușeni–Albița.

Autoritățile anunță că monitorizează situația și va reveni cu informații despre evoluția traficului și reluarea circulației prin Costești–Stânca.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 2.800 de camioane au traversat frontiera în ultimele 24 de ore: Unde se formează cozi apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a suspendat pentru șase luni licența companiei BPAY, care oferă servicii de plată și emite monedă electronică. Decizia a intrat în vigoare din 7 noiembrie și a fost luată după ce un control al BNM a scos la iveală mai multe încălcări în activitatea companiei. În această perioadă, serviciile de plată și cardurile BPAY nu vor putea fi utilizate.

Potrivit Băncii Naționale, verificările au vizat activitatea companiei din perioada 27 octombrie 2023 – 23 februarie 2026. Inspectorii au constatat probleme legate de respectarea condițiilor de licențiere, neîndeplinirea unor cerințe impuse anterior de BNM, precum și deficiențe în sistemul de control intern și gestionarea riscurilor.

Reprezentanții BPAY au declarat că decizia BNM i-a luat prin surprindere. Compania precizează că, deși serviciile sunt suspendate, clienții își vor putea recupera banii. Aceștia pot solicita transferarea soldului într-un cont bancar deschis pe numele lor la o altă instituție financiară sau pot ridica banii în numerar de la ghișeele BPAY.

Pe durata suspendării, compania este obligată să păstreze posibilitatea verificării soldurilor conturilor, să elibereze extrase la cererea clienților și să gestioneze obligațiile pe care le are față de aceștia. Totodată, BNM i-a cerut să remedieze încălcările constatate.

BPAY a fost înregistrată în 2010 și are nouă fondatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BNM a suspendat licența BPAY pentru șase luni: Ce se întâmplă cu banii clienților apare prima dată în Realitatea.md.

Cumpărăturile online ale moldovenilor de pe platformele și magazinele din străinătate ar putea ajunge la 20,1 miliarde de lei în 2027, de aproape 13 ori mai mult decât în 2015. Numărul tranzacțiilor ar urma să atingă 53 de milioane, iar în Republica Moldova ar putea intra 15,9 milioane de colete și pachete mici. Prognoza a fost prezentată de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, scrie BANI.MD.

În trimestrul al treilea din 2026, moldovenii au cheltuit online peste hotare 4,62 miliarde de lei, cu 455 de milioane de lei sau 11% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, economistul estimează achiziții de 17,5 miliarde de lei, față de 15,1 miliarde în 2025. Din cele 20,1 miliarde de lei prognozate pentru 2027, circa 2,2 miliarde ar urma să reprezinte achiziții de conținut digital, care sunt deja impozitate.

Numărul tranzacțiilor online peste hotare ar urma să crească de la 40,1 milioane în 2025 la 46,2 milioane în 2026 și la 53 de milioane în 2027. Valoarea medie a unei tranzacții este estimată la 379 de lei pentru ambii ani, cu 26% mai puțin decât în 2017, când o plată online peste hotare era, în medie, de 516 lei.

În același timp, coletele din străinătate ar urma să fie mai numeroase și să aibă o valoare medie mai mare. Prezentarea indică o creștere de la 11,9 milioane de colete și pachete mici în 2025 la 13,9 milioane în 2026 și la 15,9 milioane în 2027. Valoarea medie a unui colet ar putea ajunge la 1 326 de lei în 2027, față de 1 096 de lei în 2025.

Magazinele online din Republica Moldova înregistrează, la rândul lor, o creștere a vânzărilor, însă pierd din pondere în fața platformelor străine. Plățile online către comercianții locali ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei în 2027, față de 3,6 miliarde în 2025. Ponderea acestora în totalul cumpărăturilor achitate online ar rămâne însă sub 20%, după ce în 2023 ajunsese la 25%. Potrivit unui sondaj al IDIS „Viitorul”, circa 80% dintre cumpărăturile online sunt achitate la curier, în numerar sau cu cardul, și nu apar în statisticile plăților efectuate online.

Cumpărăturile online din străinătate cresc mai repede decât vânzările Republicii Moldova peste hotare. Pentru 2027, Ioniță estimează importuri online de 20,1 miliarde de lei și exporturi de aproximativ 4 miliarde de lei. Diferența ar ajunge astfel la 16,1 miliarde de lei, față de 11,4 miliarde în 2025 și circa 750 de milioane de lei în 2015.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, până la 1 noiembrie 2026, coletele cu bunuri în valoare de până la 150 de euro, comandate de persoane fizice de la comercianți din străinătate, beneficiau de scutire de TVA la import. De la 1 noiembrie, pentru aceste comenzi se aplică TVA de 20% la valoarea bunurilor. Regula se aplică și comenzilor plasate în octombrie, dacă bunurile au intrat în țară și au fost declarate la vamă începând cu 1 noiembrie.

Articolul Comenzile moldovenilor din străinătate ar putea depăși 20 de miliarde de lei în 2027 apare prima dată în Realitatea.md.

Companiile de taxi au declarat obligații fiscale suplimentare de aproape 873 de mii de lei, după ce Serviciul Fiscal de Stat a depistat nereguli în raportările acestora. Totodată, au fost declarați încă 326 de șoferi, ale căror salarii nu figurau în dările de seamă fiscale.

Fiscul a început verificările pe 19 octombrie și a vizat companiile care prestează servicii de taxi prin intermediul platformelor electronice. În urma analizei informațiilor prezentate de operatorii de taxi Agenției Naționale Transport Auto, au fost depistate mai multe nereguli.

Mai exact, 49 de companii nu au declarat TVA pentru serviciile cumpărate din străinătate, iar 41 nu au raportat șoferii în documentele fiscale. În cazul a 26 de companii au fost constatate ambele abateri.

După ce au fost informate despre nereguli și despre obligațiile pe care trebuie să le respecte, firmele vizate au depus declarații fiscale inițiale sau corectate. Până la 5 noiembrie, acestea au declarat obligații fiscale în valoare totală de 872.965 de lei.

Din această sumă, 356.248 de lei reprezintă contribuții de asigurări sociale, iar 223.310 lei – prime de asigurare medicală. Alte 156.335 de lei sunt impozite pe veniturile din salarii, iar 137.071 de lei reprezintă TVA pentru serviciile cumpărate din străinătate.

Serviciul Fiscal de Stat le recomandă companiilor să declare corect veniturile, să includă toți șoferii în rapoartele salariale și să achite la timp impozitele și contribuțiile. De asemenea, firmele trebuie să folosească aparate de casă la încasările în numerar și să declare TVA pentru serviciile importate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Aproape 873 de mii de lei, declarați suplimentar de firmele de taxi după controalele fiscale apare prima dată în Realitatea.md.

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

Articolul Schimbări în sistemul de salarizare a bugetarilor. Ce prevede proiectul Ministerului Finanțelor apare prima dată în Realitatea.md.

Persoanele care își vor vinde apartamentul sau casa vor beneficia de reguli fiscale noi începând cu anul 2027. Modificările vizează condițiile în care o locuință este considerată de bază și cheltuielile pentru reparații care vor putea fi deduse la calcularea impozitului. Anunțul a fost făcut de ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Potrivit acesteia, pentru ca o locuință să fie considerată locuință de bază, iar vânzarea să fie scutită de impozit, va fi suficientă îndeplinirea uneia dintre două condiții: proprietarul să fi avut domiciliul în imobil cel puțin trei ani sau locuința să fie înregistrată drept unica proprietate de acest tip în Registrul bunurilor imobile.

Ministra a explicat că modificarea urmărește să elimine situațiile în care proprietarii își vând singura locuință, dar nu pot beneficia de scutirea de impozit din cauza faptului că nu au avut domiciliul înregistrat oficial la acea adresă.

O altă schimbare vizează proprietarii care au investit în reparația imobilului înainte de vânzare. Din 2027, cheltuielile pentru lucrările de reparație vor putea fi luate în calcul la stabilirea impozitului datorat, cu condiția ca proprietarii să dețină facturi și dovezi de plată care să confirme investițiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul IMPORTANT! Din 2027, se schimbă impozitarea la vânzarea locuințelor. Ce reguli vor fi aplicate apare prima dată în Realitatea.md.

Benzina se ieftinește cu 28 de bani, iar motorina cu 21 de bani. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat noile prețuri ale carburanților, valabile în perioada 7-9 noiembrie.

Astfel, șoferii vor achita 30,52 de lei pentru un litru de benzină și 35,73 de lei pentru unul de motorină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ANRE precizează că prețurile maximale de comercializare cu amănuntul pentru principalele produse petroliere continuă să înregistreze o tendință de reducere. Comparativ cu valorile înregistrate la sfârșitul lunii septembrie, prețul maximal al benzinei COR 95 s-a redus cu 3,83 lei/litru, iar cel al motorinei standard cu 1,11 lei/litru.

Evoluția prețurilor de pe piața internă reflectă diminuarea cotațiilor internaționale Platts pentru produsele petroliere, tendință care s-a accentuat în ultima perioadă. Astfel, în intervalul ultimelor 14 zile utilizat la calcularea prețurilor maximale, cotațiile Platts la combustibili s-au redus cu circa 17,4% în cazul benzinei și cu 10,2% în cazul motorinei.

Totodată, cotația petrolului Brent a înregistrat o scădere de peste 15%, pe fondul perspectivelor de detensionare a conflictului din Orientul Mijlociu și al așteptărilor privind diminuarea riscurilor geopolitice.

Articolul Weekendul vine cu prețuri mai mici la carburanți: Benzina se ieftinește cu 28 de bani apare prima dată în Realitatea.md.

Ani la rând, Vasluiul a fost considerat cel mai sărac județ din România. În 2026, locul acesta i-a revenit Giurgiului. Potrivit datelor companiei de cercetare de piață NIQ, un locuitor din Giurgiu are la dispoziție în medie 5.816 euro pe an pentru cheltuieli și economii, adică jumătate din media națională. La polul opus, Bucureștiul rămâne de departe pe primul loc, cu o putere de cumpărare de aproape patru ori mai mare, transmite digi24.ro.

Locuitorii din Giurgiu au cea mai mică putere de cumpărare din țară. Venitul pe care îl are disponibil fiecare locuitor al județului este de 5.816 euro, arată datele companiei de cercetare de piață NIQ. Asta reprezintă doar jumătate din media națională, de 11.283 de euro.

De altfel, puterea de cumpărare este sub media națională în 33 din cele 41 de județe ale țării.

Bucureștiul joacă într-o cu totul altă ligă. Cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 22.941 de euro, locuitorii Capitalei au mai mult decât dublul mediei naționale disponibil pentru cheltuieli și economii. Comparativ cu cel mai sărac județ, puterea de cumpărare este de aproape patru ori mai mare, ceea ce arată o polarizare puternică la nivelul județelor țării.

Datele companiei de consultanță arată că numai Bucureștiul și primele opt județe din clasament înregistrează niveluri ale puterii de cumpărare peste media națională. Însă chiar și aici sunt diferențe mari. De exemplu, pe locul secund în top este județul Cluj, unde venitul disponibil este de 17.274 de euro. Suma este cu aproape 25% sub cea pe care o au la dispoziție locuitorii Capitalei.

Bucureștiul este și singura regiune unde puterea de cumpărare depășește media europeană, cu 8,5%.

Dacă facem o comparație la nivel european, România ocupă locul 32 din cele 42 de țări europene analizate în anul 2026. Față de anul trecut țara noastră a coborât un loc, deși puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut ușor, de la 11.105 euro la 11.283 euro. Suma reprezintă 53% din media europeană de 21.153 de euro, față de 55% anul trecut.

La fel ca în anii precedenți, Liechtenstein ocupă primul loc în clasamentul european al puterii de cumpărare în 2026. Locuitorii țării beneficiază de o putere de cumpărare de 78.520 euro pe cap de locuitor, de 3,7 ori mai mare decât media europeană. Elveția și Islanda ocupă pozițiile a doua și a treia. În timp ce rezidenții Elveției dispun de 54.730 euro pe cap de locuitor, locuitorii Islandei au la dispoziție 44.692 euro pe cap de locuitor.

Ucraina continuă să ocupe ultima poziție, cu o putere de cumpărare de numai 3.456 euro pe locuitor, adică doar 16% din media europeană.

Articolul Vasluiul nu mai este cel mai sărac județ din România. Cine i-a luat locul în 2026 apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova riscă falimentul dacă menține deficitul bugetar actual de 6% din PIB, avertizează premierul Vasile Tofan. Guvernul urmărește reducerea acestui deficit sub 5% în 2027 și sub 4% în 2028, o măsură care implică economii semnificative la cheltuielile publice. Conform estimărilor, un punct procentual din PIB în 2027 reprezintă 4,3 miliarde de lei. Actualul deficit bugetar pentru 2026 este de aproximativ 23,07 miliarde de lei (5,95% din PIB), rezultat din cheltuieli de 103,35 miliarde de lei și venituri de 80,27 miliarde de lei.

Premierul Vasile Tofan avertizează că Republica Moldova nu își poate permite să mențină un deficit bugetar de 6% din Produsul Intern Brut (PIB), întrucât o asemenea situație ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Șeful Executivului a anunțat că Guvernul intenționează să reducă deficitul sub 5% din PIB în 2027, iar în 2028 să îl coboare sub pragul de 4%.

„Noi, anul ăsta, după rectificare, avem un deficit bugetar de 6% din PIB. Țara asta o să falimenteze dacă noi o să ținem deficitul ăsta de 6% din PIB. Pentru anul viitor ne propunem să aducem deficitul cel puțin sub 5% din PIB. Încă peste un an acest deficit ar trebui să se ducă sub 4% din PIB”, a declarat Vasile Tofan în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Premierul a explicat că reducerea deficitului presupune economii de miliarde de lei și o abordare mult mai strictă a cheltuielilor publice. Potrivit estimărilor prezentate de acesta, PIB-ul Republicii Moldova ar urma să ajungă în 2027 la aproximativ 430 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că fiecare punct procentual din PIB reprezintă 4,3 miliarde de lei.

„PIB-ul nostru este de 430 de miliarde de lei, planificate pentru anul viitor. Deci, înțelegeți, fiecare punct procentual din PIB înseamnă circa 4,3 miliarde de lei”, a subliniat șeful Guvernului.

Raportat la această prognoză economică, un deficit de 5% din PIB ar echivala cu aproximativ 21,5 miliarde de lei. Astfel, pentru a coborî sub acest prag, autoritățile vor trebui să limiteze diferența dintre cheltuielile și veniturile bugetare la mai puțin de această sumă. Declarațiile vin în condițiile în care, după rectificarea bugetară pentru anul 2026, deficitul Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. Veniturile bugetului de stat sunt estimate la 80,27 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ajung la 103,35 miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Vasile Tofan: Republica Moldova riscă să falimenteze dacă nu reduce deficitul bugetar apare prima dată în Realitatea.md.

Aproximativ 275 de mii de cereri pentru compensațiile la energie au fost depuse până în prezent. Circa 60 la sută dintre solicitanți s-au înregistrat individual, online, iar alte 40 la sută au beneficiat de sprijinul asistenților sociali. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat, la o emisiune de la Moldova 1, că oamenii nu trebuie să se grăbească, întrucât ordinea înregistrării nu influențează acordarea compensațiilor.

Ministra a explicat că în primele zile s-a înregistrat un număr mare de solicitări, ceea ce a provocat aglomerație și cozi în unele locuri. Totuși, autoritățile dau asigurări că cetățenii au suficient timp pentru a depune cererile, termenul-limită fiind 27 noiembrie.

„Nu înseamnă că, dacă te-ai înregistrat printre primii, ai șanse mai mari să primești compensația”, a subliniat Natalia Plugaru.

Oficiala a vorbit și despre cazul femeii care a decedat la Soroca, după ce i s-a făcut rău în timp ce se afla la coadă pentru înregistrarea la compensații. Ministra a precizat că, potrivit informațiilor pe care le deține, decesul nu ar avea legătură cu aglomerația, femeia având un istoric medical care ar fi determinat tragedia. Ea a menționat că Ministerul Sănătății se poate expune asupra circumstanțelor medicale ale cazului.

Natalia Plugaru a mai precizat că cererile nu sunt procesate imediat după înregistrare. Acestea sunt evaluate automat, în baza unor criterii prestabilite, iar sistemul va calcula compensațiile după încheierea perioadei de depunere a solicitărilor.

Astfel, persoanele care s-au înregistrat deja nu trebuie să telefoneze pentru a afla dacă s-au calificat sau ce valoare vor avea compensațiile. Rezultatele vor fi disponibile după 27 noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Natalia Plugaru: 275 de mii de cereri pentru compensațiile la energie au fost depuse până acum apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit cursul oficial de schimb valutar pentru astăzi, 6 noiembrie.

Un euro are valoarea de 20 de lei și 10 bani.

Dolarul american costă 17 lei și 92 de bani.

Leul românesc valorează 3 lei și 76 de bani.

Rubla rusească este cotată la 21 de bani, iar hrivna ucraineană – 39 de bani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Curs valutar 6 noiembrie 2026: Cât valorează un euro și un dolar apare prima dată în Realitatea.md.

Scumpirile vor continua să pună presiune pe buzunarele moldovenilor și în anul 2027. Banca Națională a Moldovei (BNM) a revizuit în creștere prognoza inflației și avertizează că prețurile vor continua să urce într-un ritm accelerat până la sfârșitul anului 2026, iar revenirea inflației în limitele considerate normale este așteptată abia în trimestrul III al anului viitor, notează BANI.MD.

Potrivit deciziei de politică monetară din 5 noiembrie, inflația medie anuală va constitui 7,3% în 2026 și 6,9% în 2027. Comparativ cu estimările din august, BNM a majorat prognoza cu 0,1 puncte procentuale pentru anul curent și cu 0,7 puncte procentuale pentru anul viitor.

Datele arată că presiunile inflaționiste s-au intensificat deja. În septembrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, cu 1,64 puncte procentuale peste nivelul din august. Indicatorul depășește semnificativ limita superioară de 6,5% a intervalului urmărit de BNM.

Pentru trimestrul III, inflația medie anuală a constituit 7,3%, în creștere cu 0,62 puncte procentuale față de trimestrul precedent.

Principala amenințare pentru perioada următoare vine din sectorul energetic. BNM anticipează majorări mai ample ale tarifelor la serviciile reglementate în trimestrul IV 2026, dar și în primul, al doilea și al patrulea trimestru din 2027. Aceste ajustări riscă să se transmită în prețurile altor bunuri și servicii, amplificând povara financiară asupra populației.

La scumpirile anticipate se adaugă creșterea prețurilor la combustibili, pe fondul cotațiilor internaționale mai ridicate ale petrolului, precum și majorarea prețurilor alimentelor pe piețele externe începând cu anul viitor.

BNM avertizează că evoluția inflației rămâne vulnerabilă și la tensiunile geopolitice, războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și eventualele perturbări ale aprovizionării cu resurse energetice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Scumpirile nu se opresc nici în 2027: BNM a majorat prognoza inflației pentru anul viitor apare prima dată în Realitatea.md.

Mai puțin de 1.000 de agricultori au cerut până acum rambursarea TVA, deși aproximativ 10.000 de agenți economici din domeniu ar putea beneficia de acest mecanism. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, îi îndeamnă pe fermieri să depună cereri și îi asigură că banii sunt restituiți în termen.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/credite.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

„Avem sub 1.000 de agenți economici care au depus cereri de rambursare a TVA, în timp ce agricultori avem circa 10.000. Îndemnăm fiecare să nu-i fie frică de birocrație, deoarece cei care au aplicat au demonstrat că este posibil să beneficiezi de rambursarea TVA atunci când faci agricultură”, a declarat ministra joi, 5 noiembrie.

În aceeași intervenție, Victoria Belous a vorbit despre creditele cu dobândă preferențială pentru agricultori. Potrivit acesteia, în 2025 și 2026, fermierii au putut accesa împrumuturi în lei moldovenești, cu o dobândă de aproximativ 5%. Ministra i-a îndemnat pe agenții economici din domeniul agricol să profite de acest mecanism de finanțare.

Totodată, Belous a anunțat că, pe parcursul lunii noiembrie, va merge în raioane pentru a explica măsura privind aplicarea taxării inverse pentru producătorii de cereale. Explicațiile vor fi prezentate și online. Măsura este prevăzută pentru anul 2027 și ar urma să le permită agricultorilor să păstreze mai mulți bani la dispoziție pentru activitatea lor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Aproape zece mii de fermieri pot recupera TVA, dar puțini depun cereri. Belous: Să nu le fie frică de birocrație apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul Vasile Tofan a comentat majorarea ratei de bază cu două puncte procentuale și efectele acesteia asupra creditelor și mediului de afaceri, în cadrul prezentării raportului celor 100 de zile de mandat.

Șeful Guvernului a declarat că Banca Națională trebuie să-și păstreze independența și să stabilească politica monetară în funcție de indicatorii inflației, fără intervenții din partea Executivului.

„În momentul în care Guvernul începe să sune Banca Națională și să dicteze politica monetară, lucrurile se termină foarte prost, pentru că ele se termină cu hiperinflație”, a afirmat Tofan.

Premierul a explicat că majorarea inflației determină, de regulă, creșterea ratei de bază, iar deciziile privind politica monetară trebuie să aparțină exclusiv regulatorului bancar.

Banca Națională a Moldovei (BNM) majorează rata de bază cu două puncte procentuale, de la 9% la 11% anual. Decizia va pune presiune suplimentară asupra dobânzilor la creditele acordate de băncile comerciale, ceea ce ar putea însemna împrumuturi mai scumpe pentru populație și agenții economici.

Hotărârea a fost adoptată unanim de Comitetul executiv al BNM, în ședința din 5 noiembrie 2026. Totodată, BNM a majorat rata dobânzii la creditele overnight de la 11% la 13%, rata pentru operațiunile repo de la 9,25% la 11,25%, iar rata la depozitele overnight de la 7% la 9%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tofan, despre scumpirea creditelor: Guvernul nu va dicta Băncii Naționale ce rată de bază să stabilească apare prima dată în Realitatea.md.

Benzina se ieftinește cu 21 de bani, iar motorina cu 16 bani. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat noile prețuri la carburanți pentru vineri, 6 noiembrie.

Astfel, șoferii vor scoate din buzunar 30,80 de lei pentru un litru de benzină și 35,94 de lei pentru unul de motorină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard se stabilesc de către Agenția Naționala pentru Reglementare în Energetică în baza Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere și sunt calculate reieșind din următoarele:

PL – valoarea medie a cotațiilor medii Platts pentru 14 zile anterioare zilei efectuării calculului;
CV – rata oficială medie de schimb a monedei naționale în raport cu dolarul SUA pentru 14 zile anterioare zilei efectuării calculului;
MC – marja comercială specifică și adaosul suplimentar stabilit de CNMC pentru motorină;
AC – cota accizelor, aplicate în conformitate cu Codul Fiscal, pentru 14 zile anterioare;
TVA – cota TVA aplicată în conformitate cu Codul Fiscal.

Articolul A doua zi de ieftiniri la pompă: Cât vor costa benzina și motorina apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a Moldovei (BNM) majorează rata de bază cu două puncte procentuale, de la 9% la 11% anual. Decizia va pune presiune suplimentară asupra dobânzilor la creditele acordate de băncile comerciale, ceea ce ar putea însemna împrumuturi mai scumpe pentru populație și agenții economici.

Hotărârea a fost adoptată unanim de Comitetul executiv al BNM, în ședința din 5 noiembrie 2026. Totodată, BNM a majorat rata dobânzii la creditele overnight de la 11% la 13%, rata pentru operațiunile repo de la 9,25% la 11,25%, iar rata la depozitele overnight de la 7% la 9%.

Banca centrală motivează decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste și riscurile tot mai mari privind stabilitatea prețurilor. Inflația anuală a ajuns la 8,6% în septembrie, în creștere cu 1,64 puncte procentuale față de luna precedentă. Potrivit BNM, majorarea dobânzilor urmărește temperarea consumului, stimularea economisirii și limitarea creșterii prețurilor.

Banca centrală estimează că inflația va continua să crească până la sfârșitul anului 2026, urmând să intre pe o traiectorie descendentă începând cu primul trimestru din 2027. Revenirea în intervalul țintă este prognozată abia pentru trimestrul III al anului viitor.

Amintim că ultima majorare a ratei de bază a avut loc în septembrie, când BNM a ridicat-o cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual.

Cea mai mare rată de bază din istoria Băncii Naționale a Moldovei a fost de 21,50% pe an, fiind stabilită la data de 4 august 2022. Această decizie a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei în contextul unei crize inflaționiste severe, generată de scumpirea masivă a resurselor energetice și a produselor alimentare la nivel mondial și regional. Majorarea a avut scopul de a tempera creșterea prețurilor și de a stabiliza moneda națională.

La polul opus, cea mai mică valoare din istorie a fost înregistrată în noiembrie 2020, când rata de bază a coborât până la 2,65% pe an.

Articolul Creditele se vor scumpi! BNM majorează rata de bază la 11%, cel mai ridicat nivel din ultima perioadă apare prima dată în Realitatea.md.

Informația privind dublarea salariilor deputaților este falsă, susține deputatul PAS Radu Marian, în timp ce colegii săi de partid, ministra Finanțelor, Victoria Belous, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, vorbesc despre majorări și explică modul în care vor fi ajustate plățile începând cu 2027.

Deputatul PAS Radu Marian susține că salariile parlamentarilor nu se vor dubla, iar bugetul pentru remunerarea acestora va rămâne aproximativ același. Potrivit lui, modificările urmăresc transparentizarea plăților: banii pentru consultanță și protocol, acordați separat până acum, vor fi incluși în salariu.

„Să știți că este un fals, că salariile deputaților se vor dubla, nu este adevărat. (…) Majoritatea salariilor nu se vor schimba”, a declarat deputatul PAS.

Acesta a explicat că, în prezent, venitul unui deputat, dacă sunt incluse și plățile suplimentare, ajunge la aproximativ 39.000 de lei. După aplicarea noii legi a salarizării, salariul net ar urma să fie de circa 35.000–37.000 de lei.

Întrebat dacă deputații vor trebui să acopere din salariu și cheltuielile pentru consultanță, Marian a spus că acest lucru va depinde de modul în care fiecare ales va decide să gestioneze aceste servicii.

Salariile deputaților urmează să fie majorate de la 1 ianuarie 2027, însă cheltuielile suplimentare de la buget nu vor crește semnificativ, întrucât unele plăți de care beneficiază în prezent aleșii poporului vor fi incluse în salariul de bază. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a oferit explicații privind modificările pregătite la Legea salarizării.

Salariile deputaților, dublate. Grosu: ”Trebuie să facem ordine în acest sistem!”

Salariile de bază ale deputaților din Republica Moldova vor crește de la 20.800 de lei la 45.900 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2027. Anunțul a fost făcut de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii ”Rezoomat” la Realitatea TV. Modificările fac parte dintr-un proiect pentru noua lege a salarizării în sectorul bugetar, aflat în consultare.

Proiectul prevede creșterea salariului brut al președintelui țării de la 22.000 la 55.000 de lei. Lefurile vor fi ajustate și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului, însă nu sunt planificate creșteri pentru miniștri

Articolul Radu Marian contrazice declarațiile colegilor de partid despre dublarea salariilor deputaților: „Este fals” apare prima dată în Realitatea.md.

Cifra de afaceri a contribuabililor monitorizați de Serviciul Fiscal de Stat a crescut cu 2,37 miliarde de lei, sau cu 11%, iar obligațiile fiscale achitate la bugetul public național s-au majorat cu 232,61 milioane de lei, echivalentul unei creșteri de 16%. Datele vizează perioada septembrie 2025 – septembrie 2026 și au fost prezentate de SFS în cadrul bilanțului Programului de conformare voluntară, scrie BANI.MD.

Potrivit instituției, obligațiile fiscale calculate au crescut cu 17%, sau cu 233,68 milioane de lei. În același timp, restanțele la bugetul public național s-au redus cu aproximativ 1,85 milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 12% față de începutul perioadei de monitorizare.

Salariul mediu lunar înregistrat la contribuabilii incluși în program a ajuns la 6 770 de lei în august 2026, față de 5 048 de lei la începutul perioadei de conformare. Creșterea este de 1 722 de lei, sau de circa 34%.

SFS mai raportează o majorare cu 24% a ponderii impozitelor și taxelor calculate la un leu din vânzări și cu 26% a ponderii celor achitate. Totodată, 99% dintre declarațiile și dările de seamă au fost prezentate în termen.

Monitorizarea a vizat contribuabili din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, industria prelucrătoare, industria alimentară, serviciile suport, construcții și tranzacții imobiliare. Aceste domenii au fost incluse în program în urma identificării unor riscuri sporite de neconformare fiscală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cifra de afaceri a contribuabililor monitorizați de SFS a crescut cu 11% într-un an apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit cursul oficial de schimb valutar pentru astăzi, 5 noiembrie.

Un euro are valoarea de 20 de lei și 17 bani.

Dolarul american costă 17 lei și 92 de bani.

Leul românesc valorează 3 lei și 77 de bani.

Rubla rusească este cotată la 21 de bani, iar hrivna ucraineană – 39 de bani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Curs valutar 5 noiembrie 2026: Cât valorează un euro și un dolar apare prima dată în Realitatea.md.

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice, scrie bani.md.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.

Articolul Comisia Europeană: Veniturile din reforma fiscală ar putea fi insuficiente pentru majorările salariale apare prima dată în Realitatea.md.

Gazul petrolier lichefiat s-a scumpit cu peste 2,5 lei pe litru în ultima lună la stațiile PECO din Republica Moldova, apropiindu-se de pragul de 18 lei, transmite IPN.

Dacă acum o lună un litru de GPL costa în jur de 15,40 lei, în prezent prețul a ajuns la 17,99 lei. Astfel, scumpirea într-o lună a fost de aproximativ 17%.

Contactați de IPN, reprezentanții Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică au precizat că piața GPL este liberă, iar prețurile se formează în funcție de cerere și ofertă. Prin urmare, instituția nu stabilește și nu plafonează prețul gazului lichefiat.

În ceea ce privește stocurile, ANRE menționează că, pe 3 noiembrie, rezervele disponibile în Republica Moldova erau suficiente pentru acoperirea consumului timp de aproximativ 13 zile.

În același timp, prețurile la benzină și motorină continuă să scadă. Pentru joi, ANRE a redus cu 17 bani prețul maxim al benzinei COR 95 și cu opt bani pe cel al motorinei standard. Astfel, benzina va costa cel mult 31,01 lei litrul, iar motorina – 36,10 lei litrul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Gazul lichefiat s-a scumpit cu 17% într-o lună și se apropie de pragul de 18 lei pe litru apare prima dată în Realitatea.md.

Benzina se ieftinește cu 17 bani, iar motorina cu 8 bani. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat noile prețuri ale carburanților pentru joi, 5 noiembrie 2026.

Astfel, șoferii vor achita 31,01 lei pentru un litru de benzină și 36,10 lei pentru unul de motorină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard se stabilesc de către Agenția Naționala pentru Reglementare în Energetică în baza Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere și sunt calculate reieșind din următoarele:

PL – valoarea medie a cotațiilor medii Platts pentru 14 zile anterioare zilei efectuării calculului;
CV – rata oficială medie de schimb a monedei naționale în raport cu dolarul SUA pentru 14 zile anterioare zilei efectuării calculului;
MC – marja comercială specifică și adaosul suplimentar stabilit de CNMC pentru motorină;
AC – cota accizelor, aplicate în conformitate cu Codul Fiscal, pentru 14 zile anterioare;
TVA – cota TVA aplicată în conformitate cu Codul Fiscal.

Articolul Prețurile la pompă sunt în scădere. Cât vor costa benzina și motorina joi apare prima dată în Realitatea.md.