Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului Clinic Bălți se confruntă cu un număr tot mai mare de pacienți care se prezintă pentru probleme medicale ce nu necesită intervenție imediată. Potrivit instituției, zilnic sunt consultați aproximativ 200 de pacienți, ceea ce duce la suprasolicitarea continuă a personalului medical.

În acest context, reprezentanții spitalului îi îndeamnă pe pacienții care nu prezintă urgențe majore, dar au nevoie de consultații, investigații sau continuarea tratamentului, să se adreseze Departamentului de Asistență Medicală Specializată de Ambulator (Centrul consultativ).

Măsura are drept scop reducerea aglomerației la UPU și asigurarea unei intervenții cât mai rapide pentru persoanele aflate în stare gravă și care necesită asistență medicală de urgență.

Pentru programări la Centrul consultativ, pacienții pot apela numerele 0231 81 100, 0231 70 211 sau 0231 73 755, de luni până vineri, între orele 08:00 și 15:30.

Medicii și asistenții medicali de gardă vor continua să acorde prioritate cazurilor grave și urgențelor medicale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Urgențele din Bălți, suprasolicitate: Pacienții fără probleme acute, îndemnați să meargă la Centrul consultativ apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a anunțat duminica aceasta că Ucraina a lansat un atac cu drone la scară largă peste noapte, peste 600 de drone având ca țintă Moscova, în timp ce Kievul a fost atacat de armata rusă cu o rachetă balistică, informează Agerpres.

Autoritățile din ambele țări au raportat un total de șase decese peste noapte: trei în regiunea rusă Rostov (sud-vest) și trei în Ucraina, între care două în regiunea Zaporojie (sud) și unul în Krivoi Rog (centru), potrivit AFP.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 201 dintre drone au fost distruse de apărarea antiaeriană din regiunea Moscovei, în timp ce majoritatea au fost interceptate înainte de a ajunge în regiune.

El a adăugat că trei persoane au fost rănite în atacuri, dar nu a oferit informații despre posibilele pagube.

Cotidianul Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au vizat un depozit aparținând gigantului rus de retail online Wildberries și situri industriale în orașe din regiune. Flăcările au cuprins depozitul, iar imaginile de la fața locului arată un incendiu de amploare. Depozitul are o suprafață de peste 200.000 de metri pătrați și este cel mai mare centru logistic al companiei Wildberries.

Autoritățile ucrainene au raportat anterior că Rusia a lansat un nou atac cu rachete balistice peste noapte asupra Kievului.

Primarul Vitali Kliciko a declarat că s-au auzit explozii în capitala Ucrainei și i-a îndemnat pe locuitori să rămână în adăposturi în timp ce echipajele de urgență erau desfășurate la fața locului.

Au fost raportate incendii în mai multe locuri, a scris Kliciko pe Telegram.

Administrația militară a Kievului a anunțat că atacul a făcut trei răniți.

Armata ucraineană a anunțat că în alte părți ale țării, între care în orașele Kremenciuk și Krivoi Rog, au fost înregistrate atacuri cu rachete, bombe ghidate cu planare și drone.

Declarațiile ambelor părți nu au putut fi verificate independent.

Ucraina luptă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani. Kievul a avertizat în repetate rânduri cu privire la diminuarea stocurilor de rachete interceptoare pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot, care sunt utilizate pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete balistice.

În ultimele luni, atacurile aeriene s-au intensificat de ambele părți ale frontului, la patru ani și jumătate de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în ceea ce a devenit cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, remarcă AFP.

Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), luna trecută a fost cea mai sângeroasă pentru civilii din Ucraina din mai 2022, cu 437 de morți și 2.610 răniți.

Capitala Ucrainei a suferit pierderi deosebit de mari, cu cel puțin 54 de morți și 202 răniți. Forțele ruse au lansat în mod repetat bombardamente masive asupra Kievului, folosind rachete balistice și de croazieră.

La începutul lunii august, într-o serie de atacuri asupra orașului și-au pierdut viața cel puțin 17 persoane la Kiev și în regiunea înconjurătoare, dar Ucraina, confruntându-se cu o lipsă de interceptoare, nu a reușit să doboare nicio rachetă rusească.

De la începutul anului, agenția ONU a înregistrat 12.477 de victime civile (1.839 de morți și 10.638 de răniți), o creștere de 44% față de aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât dublu față de bilanțul înregistrat în 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Drone ucrainene spre Moscova, rachetă balistică rusească spre Kiev. Atacuri în ambele capitale apare prima dată în Realitatea.md.

Duminică, 16 august, vremea se menține caldă în Republica Moldova, cu cer variabil și temperaturi care vor ajunge până la 32 de grade Celsius în sudul țării.

În nordul țării, cerul va fi variabil, iar temperaturile vor oscila între 10 și 27 de grade Celsius.

În centrul țării, maximele vor ajunge la 31 de grade Celsius, iar valorile minime vor coborî până la 13 grade Celsius.

În sudul țării, se vor înregistra cele mai ridicate temperaturi, cu maxime de până la 32 de grade Celsius și minime de 15 grade.

La Chișinău, meteorologii prognozează temperaturi de până la 31 de grade Celsius. Noaptea, mercurul din termometre va coborî până la 13 grade. Cerul va fi variabil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cum va fi vremea duminică, 16 august: temperaturi de până la 32 de grade apare prima dată în Realitatea.md.

Un autocarul înmatriculat în Polonia, cu 59 de persoane la bord, s-a răsturnat duminică dimineață pe autostrada M3 din Ungaria. Cel puțin 12 oameni și-au pierdut viața, a anunțat premierul ungar Peter Magyar, transmite hotnews.ro.

„12 persoane și-au pierdut viața și cel puțin 10 au fost grav rănite în cursul nopții, după ce un autocar polonez s-a răsturnat într-un șanț pe autostrada M3”, a anunțat Peter Magyar, pe pagina sa de Facebook.

Premierul ungar nu a precizat naționalitatea victimelor.

Potrivit poliției ungare, accidentul a avut loc în jurul orei 01:00, pe autostrada M3, la kilometrul 139., în apropierea orașului Mezokeresztes.

Autocarul înmatriculat în Polonia circula în direcția Nyíregyháza, când a ieșit de pe carosabil și s-a răsturnat într-un șanț. La bord se aflau 57 de pasageri și doi șoferi, a relatat agenția de știri de stat MTI.

„Autocarul a ieșit de pe porțiunea de drum drept, a ajuns într-un șanț și s-a răsturnat. Informațiile preliminare indică faptul că șoferul probabil a adormit”, a anunțat poliția ungară, pe site-ul său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tragedie în Ungaria: 12 oameni au murit după ce un autocar s-a răsturnat pe autostradă apare prima dată în Realitatea.md.

Drona care a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în dimineața zilei de 16 august a fost doborâtă în România de un avion de vânătoare F-18 al Forțelor Aeriene Spaniole, a declarat ministrul interimar al Apărării de la București, Radu Miruță, scrie antena3.ro.

Potrivit oficialului român, aparatul de zbor a venit din Ucraina, a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona de frontieră dintre cele trei țări, după care a intrat în România la ora 04:44.

Avioanele F-18 spaniole, aflate în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, au fost ridicate preventiv. După aproximativ 15 minute de la intrarea dronei în spațiul aerian românesc, aceasta a fost identificată pe radarele avioanelor de luptă și doborâtă într-o zonă nelocuită dintre localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați.

Deocamdată, autoritățile române nu au stabilit tipul și proveniența dronei. Resturile aparatului urmează să fie recuperate, iar zona impactului a fost verificată cu ajutorul unui elicopter.

Precizăm că, o dronă de tip Shahed 138 (Geran 2) a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova în dimineața zilei de 16 august, după ce a intrat din Ucraina, informează Ministerul Apărării.

Drona a survolat teritoriul Republicii Moldova și a părăsit spațiul aerian al țării la ora 04:49, prin localitatea Slobozia Mare, raionul Cahul, îndreptându-se spre România.

Dronă Shahed, detectată deasupra Moldovei. A intrat din Ucraina și a ieșit spre România

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Drona care a traversat Moldova, doborâtă în România. A fost interceptată de un F-18 spaniol apare prima dată în Realitatea.md.

O dronă de tip Shahed 138 (Geran 2) a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova în dimineața zilei de 16 august, după ce a intrat din Ucraina, informează Ministerul Apărării.

Potrivit instituției, sistemele de supraveghere ale spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale au detectat aparatul de zbor la ora 04:31. Drona venea din direcția localității Cotlovina, regiunea Reni, Ucraina, și a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova prin satul Etulia, din UTA Găgăuzia.

La ora 04:40, o patrulă a Poliției de Frontieră a auzit sunetul unui aparat de zbor, fără să îl observe vizual, în direcția localităților Cișmichioi din Republica Moldova și Dolinskoe din Ucraina.

Obiectul zburător a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova la ora 04:49, prin localitatea Slobozia Mare, raionul Cahul, îndreptându-se spre localitatea Șivița din județul Galați, România.

Ministerul Apărării precizează că, potrivit informațiilor inițiale, drona a traversat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova în contextul atacurilor aeriene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Dronă Shahed, detectată deasupra Moldovei. A intrat din Ucraina și a ieșit spre România apare prima dată în Realitatea.md.

Șapte vagoane de marfă încărcate cu cereale au deraiat în seara zilei de 15 august, în apropierea satului Chircani, raionul Cahul, în timp ce trenul se deplasa spre Giurgiulești. Nu sunt raportate victime, iar vagoanele nu s-au răsturnat și încărcătura nu a fost afectată.

Potrivit Căii Ferate din Moldova (CFM), imediat după producerea incidentului au fost activate procedurile de intervenție. La fața locului a fost trimis trenul de intervenție și restabilire, iar echipele tehnice lucrează pentru repunerea vagoanelor pe șine și reluarea circulației.

Instituția precizează că echipele sale sunt mobilizate până la restabilirea completă a circulației pe segmentul afectat.

„CFM va reveni cu informații după finalizarea intervenției și a verificărilor tehnice”, au transmis reprezentanții Căii Ferate.

Calea Ferată din Moldova administrează o rețea de 1.157 de kilometri, utilizată zilnic pentru transportul de mărfuri și pasageri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Incident pe calea ferată: Șapte vagoane încărcate cu cereale au deraiat în drum spre Giurgiulești apare prima dată în Realitatea.md.

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Analiză: Ce se întâmplă dacă Moldova nu intră în UE până în 2030? The Economist indică „Planul B” apare prima dată în Realitatea.md.

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un student român a obținut 60 de mii de euro pentru a moderniza transportul public din Bălți cu ajutorul AI apare prima dată în Realitatea.md.

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Franța, Germania și Marea Britanie pregătesc un plan propriu pentru negocierile de pace din Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Cetățenii Republicii Moldova care locuiesc legal în Irlanda își pot preschimba permisul de conducere moldovenesc cu unul irlandez fără să susțină din nou examenele teoretic și practic. Acordul dintre cele două țări a intrat în vigoare pe 24 iulie 2026.

Documentul a fost semnat la Dublin, la 8 aprilie 2026, de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Departamentul Transporturilor din Irlanda.

Potrivit acordului, persoanele care dețin un permis de conducere moldovenesc valabil și au reședința legală în Irlanda îl pot preschimba cu un permis irlandez echivalent, fără examen auto.

Măsura se aplică permiselor pentru categoriile B, BE, C, CE, C1, C1E, D, DE, D1, D1E și H (tractor), dacă acestea au fost obținute pentru prima dată începând cu 8 mai 2022.

Categoria B din permisul moldovenesc va fi preschimbată în Irlanda pentru categoriile B și W (tractor).

Există și câteva situații speciale. Dacă o categorie a fost obținută după 8 mai 2022, iar categoriile care au stat la baza obținerii acesteia au fost obținute înainte de această dată, autoritățile irlandeze vor accepta și aceste categorii la preschimbare.

De asemenea, persoanele care au susținut până la 8 mai 2022 examenul pe un vehicul cu transmisie mecanică, dar au obținut ulterior o categorie suplimentară pe un vehicul cu transmisie automată, vor primi pentru acea categorie un permis cu mențiunea „automatic transmission”.

Acordul nu se aplică permiselor moldovenești obținute anterior prin schimbarea unor permise emise de țări cu care Irlanda nu are acorduri de preschimbare. De asemenea, nu pot fi preschimbate permisele provizorii moldovenești și nici permisele irlandeze pentru învățarea conducerii, cunoscute drept „learner permits”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Permisele moldovenești, preschimbate în Irlanda fără examen: Cine poate beneficia de noua regulă apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană a trimis sâmbătă trei elicoptere şi două avioane pentru stingerea incendiilor în Belgia, după ce autorităţile de la Bruxelles au solicitat ajutor de urgenţă pentru combaterea unui incendiu de vegetaţie care ar putea fi cel mai mare înregistrat vreodată în această ţară, transmite Reuters, potrivit News.ro.

Incendiul a izbucnit vineri în High Fens, cea mai mare rezervaţie naturală din Belgia, situată în estul ţării. Pompierilor li s-au alăturat fermieri şi militari pentru a încerca să ţină flăcările sub control.

Articolul VIDEO Belgia, lovită de cel mai mare incendiu de vegetație din istorie: UE intervine de urgență apare prima dată în Realitatea.md.

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tot mai mulți milionari în Moldova: Cel mai tânăr are doar 16 ani. De unde provin veniturile celor mai bogați cetățeni apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Mariupolul distrus de război se umple de blocuri noi: Rușii cumpără locuințe în orașul ucrainean ocupat apare prima dată în Realitatea.md.

Șapte proiecte pentru construcția unor centrale eoliene, cu o capacitate totală sprijinită de 170 MW, au fost desemnate câștigătoare în cadrul unei licitații pentru producerea energiei regenerabile. Investitorii vor fi obligați să instaleze și baterii pentru stocarea energiei produse.

Comisia de licitații a selectat proiectele în baza celui mai mic preț oferit pentru energia electrică. Prețurile propuse de câștigători variază între 1,2398 și 1,2528 lei pentru un kWh, fără TVA.

Cele mai multe proiecte au fost câștigate de consorțiul „Lumina Noastră” – patru centrale, cu o capacitate totală de 54 MW. Energia produsă va fi vândută la prețuri cuprinse între 1,2398 și 1,2442 lei/kWh.

Consorțiul „Navitas Energy” a obținut dreptul pentru un proiect de 40,5 MW, la un preț de 1,2455 lei/kWh. Alte 35 MW au fost atribuite consorțiului „LEAFWIND ENERGY” SRL și „Oromaxmontaj” SRL, la 1,2482 lei/kWh.

Consorțiul „Summa FIBA Enerji” a fost desemnat câștigător pentru 40,5 MW din capacitatea totală de 52 MW a centralei, la un preț de 1,2528 lei/kWh.

Fiecare proiect va trebui să aibă și un sistem de stocare a energiei. Capacitatea minimă este de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană care beneficiază de sprijin. Capacitatea exactă a bateriilor pentru fiecare proiect va fi stabilită ulterior prin hotărârea Guvernului.

Investitorii vor avea la dispoziție 36 de luni pentru a pune centralele în funcțiune, termenul urmând să fie calculat din momentul publicării în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului privind acordarea statutului de producător eligibil mare.

Noile centrale sunt menite să crească producția de energie regenerabilă din țară și să ofere mai multă flexibilitate sistemului electroenergetic prin folosirea bateriilor de stocare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Șapte parcuri eoliene noi vor fi construite în Moldova: Cât va costa energia produsă apare prima dată în Realitatea.md.

Nivelul apei pe Rin a coborât la un nou minim record, pe fondul valului de căldură prelungit din Europa, afectând una dintre cele mai importante rute de transport de mărfuri de pe continent, potrivit Reuters, transmite News.ro.

Datele agenţiei germane pentru navigaţie interioară WSV arată că, la Kaub, în apropiere de Koblenz, nivelul indicat de staţia de măsurare a coborât vineri seara la numai 6 centimetri, iar sâmbătă dimineaţă era de 8 centimetri. Recordul anterior, înregistrat în 2018, era de 25 de centimetri.

Rinul este în realitate cu aproximativ un metru mai adânc decât valoarea indicată de acest reper, însă cota de la Kaub este utilizată în mod tradiţional pentru evaluarea condiţiilor de navigaţie.

Transporturile sunt mutate pe camioane şi trenuri

Nivelul extrem de redus al apei face dificil transportul fluvial, astfel că cea mai mare parte a mărfurilor este redirecţionată către transportul rutier şi feroviar.

Rinul este o arteră esenţială pentru industria europeană, fiind utilizat pentru transportul de produse chimice, materii prime, combustibili şi alte mărfuri.

Companiile germane au început deja să raporteze perturbări. Producătorii de produse chimice, companiile de utilităţi, siderurgice şi firmele din sectorul agricol avertizează asupra creşterii costurilor, blocajelor în transport şi reducerii producţiei.

Nivelul apei la Kaub nu a mai depăşit 78 de centimetri de la jumătatea lunii iulie. Potrivit Institutului pentru Economie Mondială din Kiel, dacă nivelul rămâne sub acest prag timp de 30 de zile consecutive, producţia industrială poate scădea cu aproximativ 1%, situaţie întâlnită şi în 2018 şi 2022.

Seceta prelungită şi temperaturile ridicate din Europa amplifică astfel presiunile asupra industriei germane, obligând companiile să găsească alternative mai costisitoare pentru transportul mărfurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rinul a atins un nivel record de doar 6 centimetri:Transportul de mărfuri se mută pe şosele şi căi ferate apare prima dată în Realitatea.md.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, urmează să suporte o intervenție chirurgicală la picioare, după ce a suferit un incident în timp ce se afla în vacanță cu familia. Edilul a anunțat sâmbătă, 15 august, că se întoarce de urgență în țară.

„Fiind într-o scurtă vacanță împreună cu familia, am avut parte de un incident neplăcut, în urma căruia mă întorc de urgență și voi trece printr-o intervenție chirurgicală la picioare”, a scris Ion Ceban.

Primarul nu a oferit detalii despre incident, însă a precizat că revine în țară cu un avion de cursă simplă și că a făcut anunțul pentru a evita speculațiile.

„Nu vreau să las loc pentru speculații și interpretări, poze făcute pe ascuns și titluri tari la unele posturi”, a menționat edilul.

Ion Ceban a mai spus că, în pofida situației, activitatea Primăriei continuă.

„Vă asigur, sunt la fel de implicat și activitatea continuă, iar noi muncim exact ca și până acum”, a declarat primarul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Primarul Capitalei, Ion Ceban, anunță că va fi supus unei intervenții chirurgicale: Mă întorc de urgență în țară apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un control al averii și intereselor personale în cazul lui Ștefan Eremia, șeful Direcției plăți în avans din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Acesta se află în arest, fiind cercetat într-un dosar de trafic de influență.

ANI s-a autosesizat în contextul dosarului penal în care Eremia a fost reținut în data de 5 august. Potrivit anchetei, acesta ar fi pretins și primit 130 000 de lei de la reprezentantul unui agent economic. Banii ar fi fost oferiți pentru ca Eremia să influențeze membrii unei comisii din cadrul AIPA în procesul de acordare a unei subvenții.

În urma perchezițiilor efectuate în cadrul dosarului, oamenii legii au ridicat de la domiciliul lui Eremia aproximativ 2,5 milioane de lei. Acesta susține că banii îi aparțin și că reprezintă economii provenite, în mare parte, din sumele primite la nuntă.

În acest context, ANI a analizat declarația de avere și interese personale depusă de Eremia pentru anul 2025 și a decis inițierea controlului. În declarație, acesta a indicat venituri obținute în urma unor evenimente de familie: 90 000 de lei cu ocazia zilei de naștere și, la nuntă, 190 000 de lei, 75 750 de euro, 11 700 de dolari și 1 400 de lire sterline.

Tot în 2025, Eremia a declarat că a primit prin donație un apartament cu suprafața de 114,3 metri pătrați, a cărui valoare de piață indicată în declarație este de 5,992 milioane de lei.

În aceeași declarație figurează un BMW X5, fabricat în 2019, cu o valoare declarată de 390 000 de lei și o valoare de piață de 520 000 de lei. ANI mai notează că Eremia a indicat în posesie alte trei automobile: un Lexus din 2017, un Dodge din 2015 și un Mercedes din 2013.

Inspectorii de integritate vor verifica dacă veniturile declarate corespund modificărilor patrimoniale și dacă există justificări pentru sumele primite la evenimentele de familie. De asemenea, ANI va examina proveniența banilor și capacitatea financiară a lui Eremia și a membrilor familiei sale de a acumula economiile în numerar indicate în declarațiile de avere.

„Se atestă necesitatea de a demara procedura de control a averii și intereselor personale în privința dlui Ștefan Eremia, întru verificarea corespunderii veniturilor obținute în raport cu modificările patrimoniale suportate, cât și existența mijloacelor bănești obținute sub formă de donație de la evenimente de familie”, se arată în actul ANI.

Amintim că, la 7 august, Ștefan Eremia a fost plasat în arest în Penitenciarul nr. 13 fiind învinuit de trafic de influență. Acesta respinge acuzațiile care i se aduc și susține că cei aproximativ 2,5 milioane de lei ridicați în urma perchezițiilor îi aparțin și reprezintă banii primiți la nuntă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ANI a inițiat verificarea averii șefului unei direcții din cadrul AIPA, plasat în arest pentru trafic de influență apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul VIDEO Un ucrainean s-a acoperit cu smoală ca să jefuiască un magazin: Polițiștii au avut nevoie de 5 ore ca să-l curețe apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Moldova pierde teren în fața investitorilor: A coborât 19 poziții într-un singur an apare prima dată în Realitatea.md.

Necesarul de energie electrică al Republicii Moldova pentru sâmbătă, 15 august, este acoperit integral. Energocom anunță că a rezervat volumele necesare pentru consumul de astăzi și a achiziționat în total 9 392 MWh de energie.

Cea mai mare parte a energiei, 68,08%, provine din contracte bilaterale de import. Alte 28,56% sunt asigurate din surse regenerabile locale și eligibile.

Un procent de 1,95% din energia achiziționată vine de pe Piața pentru Ziua Următoare din România, prin OPCOM și Bursa Română de Mărfuri, iar 1,42% este furnizat de centralele electrice de termoficare.

Energocom precizează că, deși consumul pentru ziua de sâmbătă este acoperit, situația de pe piața regională rămâne dificilă. Energia disponibilă pe piețele externe este în continuare scumpă, în special în orele de vârf.

În acest context, consumatorii sunt îndemnați să folosească rațional energia electrică, în special între orele 18:00 și 23:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Avem suficient curent pentru sâmbătă, dar autoritățile cer economie: Energia disponibilă pe piețe rămâne scumpă apare prima dată în Realitatea.md.

Un cutremur cu magnitudinea 5 a fost resimțit sâmbătă dimineața devreme în sudul Spaniei, cu epicentrul în municipiul Alhendin din provincia Granada, în regiunea Andaluzia, și a provocat mai multe pagube materiale, dar nu și victime, informează EFE, transmite Agerpres.

Seismul s-a produs sâmbătă la ora 1:04 a.m., ora locală (23:00 GMT, vineri), la o adâncime de doi kilometri, potrivit Institutului Național Geografic (IGN).

Guvernul regional din Andaluzia a activat faza de urgență, situația operațională 1, a Planului de Risc Seismic din cauza cutremurului, care a fost resimțit în toate provinciile regiunii, cu excepția orașelor Huelva și Cadiz, și a provocat peste 80 de apeluri către serviciile de urgență.

Autoritățile au sfătuit populația să rămână calmă și să evite să intre și să iasă din clădiri, pe lângă alte măsuri preventive, cum ar fi îndepărtarea de fațade, cornișe, balcoane sau pereți.

Primăria din Granada a raportat că nu au fost înregistrate pagube grave sau probleme structurale extinse, deși se evaluează pagubele localizate, în special în clădirile vulnerabile.

Până în prezent, cutremurul a provocat desprinderi de tencuială, căderi ale unor elemente din fațada unor clădiri sau prăbușirea unor țigle din acoperișuri, precum și alte daune în diferite părți ale zonei metropolitane Granada, cum ar fi Armilla.

În Las Gabias, o clădire care ar fi putut fi avariată a fost evacuată ca măsură de precauție, în timp ce localitatea Huetor Vega a rămas fără curent.

Consiliul Provincial Granada va convoca de urgență comitetul de experți sâmbătă pentru a evalua starea clădirilor afectate de cutremur.

La șase minute după cutremurul cu epicentrul la Alhendin, un cutremur cu magnitudinea de 2,6, cu epicentrul la un kilometru adâncime, a lovit Gojar.

Vineri, alte trei cutremure mai mici au avut loc în aceeași zonă a zonei metropolitane Granada, ceea ce a alarmat și populația.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Panică în Spania după un cutremur cu magnitudinea 5: Autoritățile au activat planul de urgență apare prima dată în Realitatea.md.

Un Mercedes a fost grav avariat în urma unui accident produs sâmbătă dimineața, pe strada Ismail din  sectorul Centru al Capitalei. În coliziune a fost implicat și un troleibuz de rută, iar impactul s-a produs în jurul orei 09:00.

Din imaginile publicate pe rețelele de socializare se vede că geamul de pe partea șoferului troleibuzului s-a spart, iar ușa acestuia a fost ruptă.

Din fericire, nicio persoană nu a fost traumatizată în urma accidentului, au declarat oamenii legii pentru Realitatea.

Potrivit Poliției, circumstanțele exacte în care s-a produs accidentul urmează să fie stabilite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Accident în Capitală: Un Mercedes și un troleibuz, grav avariate. Ce spune Poliția apare prima dată în Realitatea.md.

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Victoria Belous, despre majorarea salariilor: Se amână intrarea în vigoare a legii salarizării, dar căutăm soluții apare prima dată în Realitatea.md.

O dronă de recunoaştere a fost adusă de valuri la ţărm în apropiere de Primorsko, iar un alt obiect asociat unei drone a fost găsit pe plaja din apropierea localităţii Lozenets. Descoperirile au ridicat semne de întrebare cu privire la originea aparatului fără pilot, BIRD.BG susţinând că drona găsită lângă Primorsko este de fabricaţie rusească, relatează Novinite, potrivit News.ro.

BIRD.BG a afirmat că imaginile de pe plajă au fost suficiente pentru ca echipa sa să identifice aparatul drept o dronă de recunoaştere Orlan-10. Publicaţia s-a întrebat dacă autorităţile bulgare vor reacţiona la această descoperire la fel de rapid cum au făcut-o în cazul dronei despre care au afirmat că era de fabricaţie ucraineană şi care a pătruns recent în spaţiul aerian bulgar în apropierea frontierei cu România.

„Obiectul de recunoaştere» care a fost adus de valuri în apropiere de Primorsko, aşa cum este prezentat în acest moment, este cel mai probabil o dronă rusească Orlan-10”, a scris BIRD.BG, afirmând că tipul aparatului poate fi identificat din imaginile pe care le-a primit.

Publicaţia a pus, de asemenea, sub semnul întrebării dacă dronele despre care se presupune că au origini diferite sunt identificate cu aceeaşi rapiditate şi a făcut o referire sarcastică la oficialii militari bulgari. Postarea BIRD.BG a inclus şi alte comentarii critice la adresa autorităţilor.

Anterior, Televiziunea Naţională Bulgară a relatat că specialişti de la Baza Navală Burgas examinau un aparat aerian fără pilot adus de mare pe o plajă din Primorsko. În urma inspecţiei, militarii au stabilit că obiectul era o dronă de recunoaştere.

Personalul Marinei a intervenit şi în urma unei sesizări separate privind fragmente ale unei drone descoperite pe plaja din apropierea satului Lozenets. Pentru siguranţa turiştilor şi a traficului maritim, echipe specializate ale Marinei au transportat obiectele recuperate la bazele navale din Varna şi Burgas, cu respectarea procedurilor de siguranţă necesare.

Operaţiunile au fost desfăşurate la ordinul şefului Apărării şi conform instrucţiunilor comandantului adjunct al Marinei.

Până în prezent, Ministerul Apărării nu a făcut nicio declaraţie oficială cu privire la vreuna dintre cele două descoperiri.

Cele mai recente incidente au loc la aproximativ o săptămână după ce o altă dronă a pătruns în spaţiul aerian bulgar şi a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, în apropierea frontierei cu România. Autorităţile bulgare au descris aparatul ca fiind de fabricaţie ucraineană şi au afirmat că structura sa din lemn şi un cip defect ar fi putut contribui la devierea acestuia de la traiectoria prevăzută.

Potrivit BIRD.BG, însă, imaginile cu drona respectivă par să indice mai degrabă un aparat rusesc ZALA Z-20 decât unul de fabricaţie ucraineană. Publicaţia a anunţat că intenţionează să publice informaţii suplimentare privind identificarea acestuia.

BIRD.BG a subliniat, de asemenea, că diferenţierea dintre sistemele ZALA şi Orlan este importantă, deoarece acestea au întrebuinţări diferite. Potrivit informaţiilor prezentate de publicaţie, ZALA este un sistem de generaţie mai nouă, utilizat pentru misiuni de recunoaştere, desemnarea cu precizie a ţintelor şi coordonarea muniţiilor fără pilot.

Aparatul ZALA descris de BIRD.BG are o anvergură de aproximativ patru metri şi o greutate maximă la decolare de 17-18 kilograme. Este lansat cu ajutorul unui sistem pneumatic şi aterizează folosind o paraşută sau un sistem cu pernă de aer. Drona este echipată şi cu computere de bord care utilizează algoritmi de inteligenţă artificială pentru detectarea şi prioritizarea automată a ţintelor.

Descoperirea din apropiere de Primorsko ridică, prin urmare, semne de întrebare cu privire la originea şi scopul aparatului găsit pe litoralul bulgăresc al Mării Negre.

Până când autorităţile vor prezenta o identificare oficială, afirmaţiile privind originea sa rusească rămân însă neconfirmate, sublniază Novinite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Dronă rusească pe litoralul Bulgariei? Aparatul a fost adus de valuri la Primorsko apare prima dată în Realitatea.md.