Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Nivelul Dunării începe să crească în Bulgaria, dar restricțiile de navigație rămân în vigoare apare prima dată în Realitatea.md.

Liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a îndemnat ţările musulmane să se unească împotriva Statelor Unite şi a Israelului, într-un nou mesaj scris transmis duminică, 30 august, la şase luni de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, relatează știrileprotv.ro.

Mojtaba Khamenei, care i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi a ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie, nu a mai fost văzut în public de atunci, iar autorităţile nu au difuzat nicio înregistrare video sau audio cu el.

„Soluţia problemelor Oummei (comunităţii musulmane) rezidă în unitatea de cuvânt, prietenie şi cooperare pe calea binelui”, a declarat ayatollahul, potrivit site-ului său oficial.

„Oricine, indiferent de funcţia pe care o ocupă, face ceva care duce la divizarea dintre musulmani şi creează conflicte în cadrul comunităţii musulmane, în cunoştinţă de cauză sau nu, în mod voluntar sau involuntar, a servit obiectivele duşmanilor islamului”, a adăugat el.

El a făcut apel la liderii ţărilor din regiune să „îşi recunoască adevăratul duşman, să îi înţeleagă planul şi să îl combată”, desemnând Statele Unite şi Israelul drept duşmanii tuturor, şi nu doar ai Iranului.

Ca răspuns la ofensiva israeliano-americană, Iranul a vizat ţările aliate ale Washingtonului din regiune, în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit, Qatar şi Bahrain.

Liderul suprem, care are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte marile orientări ale Iranului, a făcut încă o dată apel la liderii şi poporul iranian să lase deoparte divergenţele şi să se unească în lupta împotriva duşmanilor juraţi ai ţării, Statele Unite şi Israel, subliniind că nu trebuie „să se permită în niciun fel apariţia unor divergenţe” în rândul poporului iranian.

Vineri, într-o declaraţie scrisă anterioară, acesta afirmase că „este interzis să se comită orice acţiune care să dăuneze coeziunii sociale”.

De asemenea, el a făcut apel la de-dolarizarea progresivă a economiei iraniene şi la consolidarea producţiei pentru relansarea economiei, după luni de blocadă navală americană şi decenii de sancţiuni internaţionale. Statele Unite au anunţat luni o înăsprire a acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Liderul suprem al Iranului, mesaj după șase luni de război: SUA și Israelul sunt „dușmanii tuturor” țărilor din regiune apare prima dată în Realitatea.md.

Cel puțin 734 de persoane au murit, iar peste 3.000 sunt date dispărute în urma inundațiilor și alunecărilor de teren devastatoare produse în apropierea graniței dintre Nepal și China. Catastrofa a fost declanșată miercuri de prăbușirea unui ghețar din Himalaya, care a provocat viituri masive pe sistemele râurilor Trishuli și Bhotekoshi. Mai multe sate și localități au fost îngropate sub ape și tone de aluviuni, iar bilanțul victimelor ar putea crește, informează adevărul.ro.

În Nepal, aproximativ 933 de muncitori de la 11 proiecte hidroenergetice și tuneluri din districtele Rasuwa și Nuwakot sunt în continuare dați dispăruți.

Echipele de salvare întâmpină dificultăți majore din cauza noroiului, drumurilor și podurilor distruse și a condițiilor meteorologice nefavorabile. Aproximativ 19.000 de membri ai forțelor de securitate și 16 elicoptere participă la operațiunile de căutare și salvare, iar India a trimis specialiști în intervenții în tuneluri și personal medical, notează Al Jazeera.

Situația este complicată și de formarea unui lac de baraj, după acumularea de aluviuni, care a determinat temporar suspendarea operațiunilor de salvare. Autoritățile chineze monitorizează zona cu sateliți, radare și drone, în timp ce sute de salvatori încearcă să restabilească accesul către regiunile afectate. Operațiunile de salvare au fost reluate după ce amenințarea reprezentată de lac a fost considerată gestionabilă.

Katrina Yu, corespondenta Al Jazeera la Beijing, a declarat că, potrivit autorităților chineze, riscul pare să fi fost redus, dar nu a dispărut.

„Autoritățile monitorizează îndeaproape lacul de baraj, situat la un kilometru în amonte de portul Gyirong și de zona de frontieră. Monitorizarea se realizează cu ajutorul sateliților, radarelor și dronelor”, a spus ea, adăugând că „autoritățile sunt încrezătoare că, în cazul în care situația din jurul lacului de baraj s-ar deteriora, vor putea avertiza echipele de salvare aflate mai jos cu aproximativ 30 de minute înainte”.

Pagube de miliarde de dolari în Nepal

În Tibet au fost raportate alte victime și sute de cetățeni străini dispăruți. Nepalul estimează că pagubele provocate de dezastru depășesc 4 miliarde de dolari, iar comunitatea internațională a început să trimită ajutoare și fonduri pentru operațiunile de urgență.

Nepalul și China colaborează pentru a identifica cetățenii dispăruți și cetățenii străini.

Însă eforturile s-au dovedit a fi dificile, având în vedere că drumurile și podurile au fost distruse.

Duminică dimineață, nivelul apei din râul Trishuli a crescut în urma unor noi precipitații, determinând locuitorii și echipele de salvare să se refugieze pe terenuri mai înalte, a declarat un oficial al poliției nepaleze.

Un alt reporter Al Jazeera a afirmat că autoritățile „nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor de ajutorare, care include asistența umanitară și redeschiderea drumurilor”, din cauza „terenului accidentat și a lipsei resurselor suficiente”.

Cum a început dezastrul din Nepal și Tibet

Apar noi informații despre modul în care s-au produs viiturile devastatoare care au lovit Nepalul și Tibetul pe 26 august. Imagini filmate în Himalaya surprind momentul în care o cantitate uriașă de gheață și rocă s-a desprins de pe versant, declanșând un lanț de evenimente care avea să provoace viituri și alunecări de teren de proporții.

Imaginile arată bucăți masive de gheață care se desprind de pe o creastă a muntelui Langtang Lirung, pe partea nepaleză a frontierei. Martorii au povestit că au auzit un zgomot puternic înainte ca gheața, rocile și resturile să se prăbușească în vale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Bilanț devastator al inundațiilor de la granița Nepalului cu China: cel puțin 750 de morți și peste 3.000 de dispăruți apare prima dată în Realitatea.md.

Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri trilaterale între președintele american Donald Trump, liderul rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei sale secrete la Moscova de la începutul acestei săptămâni. Potrivit unor surse, demersul face parte din eforturile administrației Trump de a relansa negocierile de pace și de a găsi o soluție pentru încheierea războiului din Ucraina, transmite adevărul.ro.

Vizita lui Ratcliffe la Moscova, prima de acest fel de când a preluat conducerea CIA, a inclus întâlniri cu șeful serviciului rus de informații externe SVR, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Alexander Bortnikov.

Potrivit surselor citate de Axios, unul dintre obiectivele deplasării a fost să afle dacă oficialii ruși din domeniul informațiilor îl pot convinge pe Vladimir Putin să revină la negocierile mediate de Statele Unite. CIA nu a comentat informațiile, iar Donald Trump a descris anterior vizita drept o misiune „de rutină”.

Zelenski, informat despre propunerea unui summit

Oficialii americani l-au informat vineri, 28 august, pe Volodimir Zelenski despre discuțiile purtate de Ratcliffe la Moscova și despre propunerea privind un summit între cei trei lideri. Ideea unei întâlniri Trump-Putin-Zelenski nu este nouă: administrația americană a mai încercat să o promoveze, Zelenski fiind de acord, în timp ce Putin a respins-o.

Sursele citate de Axios susțin că Ratcliffe a prezentat, de asemenea, oficialilor ruși o evaluare pesimistă a situației de pe front și a încurajat Moscova să ajungă la un acord înainte ca situația să se agraveze. Directorul CIA ar fi ajuns la concluzia că Alexander Bortnikov poate fi un interlocutor constructiv și ar putea contribui la reluarea eforturilor diplomatice.

Kievul rămâne sceptic în privința intențiilor Moscovei

În timp ce Washingtonul încearcă să repornească negocierile, oficialii ucraineni rămân sceptici în privința intențiilor lui Vladimir Putin. Kievul susține că deține informații potrivit cărora Rusia pregătește o nouă escaladare militară.

Pavlo Palisa, adjunctul șefului de cabinet al lui Zelenski, a declarat vineri că Putin ar fi ordonat armatei ruse să pregătească mai multe scenarii pentru o posibilă ofensivă în nordul Ucrainei, cu Kievul și regiunea Cernihiv printre zonele considerate importante.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de administrația Trump, sunt suspendate din februarie, iar până acum s-au înregistrat puține progrese.

Trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au purtat în ultimele luni discuții separate cu negociatorii ruși și ucraineni, în încercarea de a identifica o cale către reluarea dialogului. Potrivit oficialilor ucraineni, negocierile ar putea fi reluate în septembrie.

Zelenski a mulțumit recent Statelor Unite pentru modul în care gestionează dialogul cu Moscova și a afirmat că administrația Trump promovează o abordare realistă în privința măsurilor necesare pentru încheierea războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Trump, Putin și Zelenski, la aceeași masă? Șeful CIA propune o reuniune la vârf pentru pace apare prima dată în Realitatea.md.

Armata rusă pregătește atacuri de amploare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat duminică, 30 august, Ministerul rus al Apărării, la două zile după un atac devastator asupra unui depozit din apropierea Kievului, scrie mediafax.ro.

Într-o postare pe Telegram, Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse „au început pregătirile pentru lansarea unor atacuri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei”, conform Politico.

Kremlinul susține că atacurile ar reprezenta o ripostă la loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia.

La începutul lunii, ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal, a declarat pentru Politico că „Putin vrea să distrugă complet sistemul energetic al Ucrainei”. El a spus că autoritățile de la Kiev încearcă să consolideze sistemul energetic și infrastructura pentru a evita repetarea penelor de curent din iarna trecută.

Ministerul Apărării a mai anunțat că Rusia a efectuat „atacuri coordonate” asupra unei instalații industriale din Kiev. Un atac lansat vineri asupra unui depozit din Myla, în apropierea capitalei ucrainene, a ucis 38 de persoane, a anunțat duminică președintele Volodimir Zelenski. Alte 20 de persoane au fost rănite, iar patru sunt date dispărute.

Incendiile provocate de atac au avariat cel puțin 50 de locuințe.

„În total, numai în această săptămână, rușii au lansat aproape 2.000 de drone de atac, peste 1.600 de bombe aeriene și 31 de rachete de diferite tipuri”, a spus Zelenski.

Oficialii ucraineni susțin, de asemenea, că informațiile de care dispun arată că Rusia pregătește un nou atac terestru asupra Kievului.

Pavlo Palisa, adjunct al șefului administrației prezidențiale ucrainene, a declarat că liderii militari ruși au primit ordin de la Kremlin să pregătească atacuri atât asupra Kievului, cât și asupra orașului Cernihiv.

Articolul Rusia pregătește „atacuri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei” apare prima dată în Realitatea.md.

O barcă de pasageri cu aproape 270 de persoane la bord s-a răsturnat duminică, 30 august, în largul Ciprului de Nord, iar operațiunile de căutare și salvare sunt în curs, potrivit presei cipriote turce și hotnews.ro.

În largul orașului Girne, o navă de pasageri aparținând companiei Filo Denizcilik s-a răsturnat după ce a luat apă la prova din motive încă necunoscute.

Se știe că la bord se aflau 259 de pasageri și 8 membri ai echipajului, iar echipele de căutare și salvare ale Pazei de Coastă intervin în zonă, scrie publicația locală Kibris Postasi.

Evacuarea pasagerilor de pe nava care s-a răsturnat în largul orașului Girne se desfășoară cu ajutorul ambarcațiunilor, ambulanțelor și elicopterelor.

Ambulanțele se deplasează una după alta, fără încetare, pentru a prelua pasagerii aduși la țărm și a-i preda echipelor medicale. Operațiunile de salvare și evacuare continuă intens în zonă, notează publicația citată.

Primarul cipriot turc din Kyrenia, Murat Senkul, a confirmat că la bordul bărcii se aflau în total aporape 270 de persoane, inclusiv pasageri și echipaj, și a declarat că situația era „gravă”.

Un feribot de pasageri s-a răsturnat în largul coastei orașului Kyrenia duminică după-amiază, la scurt timp după ce a părăsit portul orașului, potrivit relatărilor presei cipriote turce.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul O navă cu 270 de pasageri s-a scufundat lângă Ciprul de de Nord. Oficial local: Situația este gravă apare prima dată în Realitatea.md.

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Islandezii resping prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE apare prima dată în Realitatea.md.

Un vulcan uriaș aflat în apropierea orașului Napoli ar putea reprezenta o amenințare pentru sute de mii de persoane. Oamenii de știință monitorizează îndeaproape activitatea vulcanică, iar Italia are deja un plan pentru evacuarea a aproximativ 500.000 de persoane în cazul în care situația se agravează, informează știrileprotv.ro.

Campi Flegrei, cunoscut și sub numele de Câmpiile Flegree, nu este un vulcan clasic, cu un singur crater. Este format dintr-o calderă de mari dimensiuni situată la vest de Napoli, în interiorul căreia se află mai multe centre vulcanice.

„Este format dintr-o calderă mare, la vest de Napoli, cu mai multe centre vulcanice. Zona este cunoscută pentru ridicarea și coborârea pe termen lung a suprafeței terestre, fenomene însoțite de cutremure”, descrie site-ul iMeteo.sk.

Activitate seismică tot mai intensă

În ultimii ani, zona a înregistrat o creștere a activității seismice. La sfârșitul lunii iulie, regiunea a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea 4,7, unul dintre cele mai puternice seisme produse acolo în ultimii ani. Peste 20 de persoane au fost rănite, iar mai multe clădiri au fost avariate.

Oamenii de știință monitorizează aproape permanent situația. Deși nivelul de alertă nu este considerat critic în acest moment, situația s-ar putea înrăutăți în orice moment.

Nivelul de alertă este în continuare galben, iar suprafața terenului se ridică, în medie, cu aproximativ un centimetru pe lună începând din februarie.

Italia are un plan pentru evacuarea a 500.000 de oameni

În cazul în care activitatea vulcanică se intensifică, evacuarea ar urma să vizeze aproximativ 500.000 de persoane care locuiesc în zona roșie, considerată expusă riscului unei erupții.

Pentru locuitorii din această zonă a fost pregătit un plan de evacuare care trebuie pus în aplicare în 72 de ore. După anunțarea necesității evacuării, oamenii vor avea la dispoziție 12 ore pentru a se pregăti. Următoarele 48 de ore sunt rezervate evacuării propriu-zise, iar ultimele 12 ore reprezintă o marjă de siguranță.

Experții nu pot anticipa cu exactitate o eventuală erupție

Situația este dificil de anticipat, avertizează specialiștii. Anul trecut, experții au atras atenția că, în anumite privințe, activitatea supervulcanului ar putea semăna cu cea a vulcanului Etna.

„Ne-ar putea surprinde chiar atunci când totul pare să fie în regulă și calm. Dacă nu există mișcări, asta nu înseamnă că vulcanul nu este activ. Prin urmare, nu avem absolut nicio certitudine cu privire la momentul și locul în care se va deschide fisura eruptivă”, avertiza la acea vreme vulcanologul Giuseppe Mastrolorenzo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Bomba cu ceas” din Europa care amenință jumătate de milion de oameni. Autoritățile au un plan de evacuare în 72 de ore apare prima dată în Realitatea.md.

Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate duminică, 30 august, după ce sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană în apropierea frontierei României cu Ucraina. În județul Tulcea a fost emis și un mesaj RO-Alert pentru populație, scrie antena3.ro.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale al României, ținta a fost detectată la ora 10:36, la aproximativ 20 de kilometri est de Vâlcove, Ucraina, în proximitatea frontierei române.

Două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană Borcea au fost mobilizate pentru monitorizarea situației. În urma notificării Centrului Național Militar de Comandă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis, la ora 10:50, un mesaj RO-Alert pentru nord-estul județului Tulcea.

Alerta aeriană a fost încheiată la ora 11:18. MApN precizează că nu au fost raportate pătrunderi ale țintei în spațiul aerian național.

Incidentul are loc la o zi după ce un fragment de dronă de dimensiuni mari a fost descoperit între stabilopozi, pe plaja Modern din Constanța. Autoritățile au securizat zona și au restricționat accesul pe dig pentru verificări.

Potrivit presei române, în aceeași zi au fost semnalate alte două incidente cu fragmente de drone pe litoral, inclusiv unul în Eforie Sud, unde un fragment ar fi fost adus la mal de valuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alertă la granița României: Două F-16, ridicate după detectarea unei drone în apropiere de Tulcea apare prima dată în Realitatea.md.

Cel puțin o persoană a murit și cinci au fost rănite, unele grav, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în urma unor focuri de armă la un festival rave din Aarau, în nordul Elveției, lângă Zurich, a informat poliția cantonală, potrivit hotnews.ro.

„Aarau: Focuri de armă în timpul nopții în cadrul unui eveniment la Schachen. Mai multe victime. Intervenție masivă a poliției în curs. Păstrați distanța față de zonă”, a indicat poliția pe X, fără a oferi mai multe detalii în acest moment.

Poliția cantonală Aargau a precizat că este în curs o operațiune de căutare a autorului sau autorilor și a făcut apel la public să furnizeze orice înregistrări video sau fotografii ale incidentului.

Ziarul elvețian Blick a precizat pe site-ul său că aceste focuri de armă au fost trase înainte de ora 03:00 (04:00 în România) la „Aarauer Rave”, un festival anual de muzică techno care a adunat aproximativ 3.500 de persoane la hipodromul din Aarau între ora 15:00 sâmbătă și ora 02:00 duminică.

Incidentul s-ar fi „produs la hipodrom”, a declarat pentru ziar Vanessa Rumpold, purtătoarea de cuvânt a poliției.

Deocamdată, poliția poate confirma că „au fost trase mai multe focuri de armă în mijlocul unui grup numeros de persoane”, a adăugat ea.

Potrivit ziarului, un martor a vorbit despre „raze de focuri de armă”.

Într-un clip video neverificat care circulă pe rețelele de socializare se aud numeroase focuri de armă.

Elveția are una dintre cele mai ridicate rate de deținere de arme din Europa, deși incidentele armate violente sunt rare, iar în 2019 au fost aprobate norme mai stricte privind controlul armelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Focuri de armă la un festival lângă Zurich, soldat cu cel puțin un mort și cinci răniți. Intervenție masivă a poliției apare prima dată în Realitatea.md.

Mai multe incendii au izbucnit în Kiev în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. În sectorul Obolonski, o clădire de locuințe cu 12 etaje a fost lovită, iar focul s-a extins între etajele doi și cinci. Trei persoane au fost rănite și preluate de echipajele medicale. În urma atacului a fost raportat și decesul unei fetițe de doi ani, scrie Unian.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, incendiul din bloc a fost lichidat. Alte incendii au fost raportate în sectoarele Podilski și Holosiivski, unde au fost afectate clădiri nerezidențiale și administrative. Pompierii au intervenit pentru localizarea și stingerea focarelor.

Atacul face parte dintr-o ofensivă aeriană de amploare asupra Ucrainei. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în cursul zilei de 29 august 224 de drone de atac, dintre care 199 au fost distruse de apărarea antiaeriană.

Oficialii ucraineni susțin că dronele rusești propulsate cu reacție, inclusiv variantele de „Shahed”, reprezintă o provocare suplimentară pentru apărarea antiaeriană. În prezent, acestea sunt interceptate în principal cu rachete, iar rata de distrugere este estimată la aproximativ 80%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Atac rusesc asupra Kievului: Trei persoane au fost rănite, iar un bloc a luat foc apare prima dată în Realitatea.md.

Doliu în instituțiile publice din Republica Moldova, după ce doi tineri moldoveni și-au pierdut viața în urma unei tragedii produse pe litoralul Bulgariei.

Una dintre victime este Elena Triboi, în vârstă de 25 de ani, inspector în cadrul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale a Centrului Național Anticorupție. Cealaltă victimă este Gheorghe Gheorghița, angajat al Ministerului Justiției.

CNA a anunțat cu profundă tristețe moartea Elenei Triboi, despre care colegii spun că a fost un model de profesionalism, dăruire și omenie.

„Vestea că viața ei a fost curmată atât de brusc ne-a cutremurat profund și a lăsat un gol imens în sufletele noastre”, au transmis reprezentanții CNA.

La rândul său, Ministerul Justiției a anunțat cu „profundă tristețe și durere” pierderea prematură și tragică a lui Gheorghe Gheorghița.

Potrivit instituției, tânărul și-a început activitatea în cadrul Direcției elaborare acte normative în toamna anului 2023 și a avut o ascensiune profesională apreciată de colegi, contribuind la mai multe proiecte promovate cu succes.

„L-am cunoscut ca pe un tânăr educat, dedicat și cu o atitudine responsabilă. Va rămâne în amintirea noastră prin energia, bunătatea, căldura și chipul său luminos”, se arată în mesajul Ministerului Justiției.

Tragedia s-a produs în zona unei plaje nesupravegheate din apropierea orașului Ahtopol, scrie presa locală. Un grup format din patru tineri, două fete și doi băieți, cu vârste cuprinse între 20 și 25 de ani, a mers pe plaja neamenajată. Trei dintre ei au intrat în mare, în condițiile în care apa era agitată.

Unul dintre băieți a reușit să ajungă la mal, însă ceilalți doi au fost trași de curenți. Salvatorii au intervenit pentru căutarea victimelor, iar trupul Elenei Triboi a fost recuperat primul.

Ulterior, în urma unei ample operațiuni de căutare desfășurate pe parcursul după-amiezii, salvatorii au găsit și scos la mal trupul celui de-al doilea tânăr.

Realitatea a solicitat detalii suplimentare de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), iar acestea vor fi comunicate public imediat ce vor fi disponibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Vacanță transformată în tragedie în Bulgaria: O angajată a CNA și un funcționar al Justiției au murit înecați apare prima dată în Realitatea.md.

Europa se apropie de sezonul rece cu rezerve de gaze mult sub nivelul obișnuit pentru această perioadă. Depozitele din Uniunea Europeană sunt umplute în proporție de doar 63%, față de aproximativ 80% cât era media la sfârșitul lunii august în anii precedenți, iar traderii avertizează deja asupra riscului unor noi scumpiri.

Potrivit datelor citate de The Guardian, la ritmul actual de alimentare a depozitelor, UE ar putea intra în sezonul de încălzire cu rezerve cu aproximativ o cincime sub media ultimilor cinci ani. Nivelul ar fi, astfel, cel mai redus pentru această perioadă din 2013.

Analiștii avertizează că rezervele scăzute cresc riscul unor fluctuații puternice ale prețurilor la gaze în timpul iernii. Situația s-ar putea agrava în cazul unor perioade prelungite de frig sau al unor intervale cu vânt slab, când cererea de gaze pentru încălzire și producerea energiei electrice ar putea crește.

Prețul gazelor ar putea trece de 100 de euro/MWh

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit în ultimele săptămâni 68 de euro/MWh, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și ajungând la mai mult decât dublul valorii de la începutul anului.

Traderii se tem că, în sezonul rece, Europa va trebui să concureze cu cumpărătorii asiatici pentru transporturile de gaze naturale lichefiate. Analiștii Goldman Sachs estimează că, în cazul în care exporturile de gaze din Orientul Mijlociu nu revin, prețul de referință al gazelor în Europa ar putea ajunge la peste 100 de euro/MWh, pentru ca piața să poată atrage suficiente livrări pentru acoperirea cererii de iarnă.

Germania are depozitele umplute doar pe jumătate

Situația este deosebit de dificilă în unele dintre cele mai mari economii europene. În Germania, țara cu cea mai mare capacitate de stocare a gazelor din Europa, depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 50%.

În Belgia, nivelul este de aproximativ 51%, iar în Țările de Jos – de circa 45%. În schimb, state precum Italia și Polonia au reușit să-și completeze rezervele peste pragul de 80%.

Marea Britanie, printre cele mai vulnerabile

Marea Britanie este considerată una dintre țările europene expuse fluctuațiilor de pe piața gazelor. Regatul Unit este un mare consumator de gaze, dar dispune de capacități interne de stocare relativ reduse. Țara se bazează în mare parte pe importuri prin conducte din Europa și pe livrări de gaze naturale lichefiate din Statele Unite și Orientul Mijlociu.

Directorul executiv al Centrica, compania care deține British Gas, a avertizat că Marea Britanie are foarte puține gaze stocate pentru iarna care urmează. În plus, producția britanică din Marea Nordului este în declin, ceea ce ar putea accentua dependența de importuri.

De ce au scăzut rezervele

Nivelul redus al stocurilor este explicat prin mai mulți factori. O parte dintre rezerve au fost consumate în timpul unei perioade reci la sfârșitul iernii trecute, iar în această vară producția de energie pe bază de gaze a fost mai ridicată decât de obicei în timpul valurilor de căldură.

În mod normal, depozitele sunt alimentate pe timpul verii, când cererea și prețurile sunt mai mici, pentru ca gazele să fie disponibile în lunile reci. În prezent, însă, ritmul de umplere este lent, iar incertitudinile privind aprovizionarea globală amplifică presiunea asupra pieței.

Deși analiștii nu anticipează neapărat o penurie efectivă de gaze în Europa, aceștia avertizează că rezervele insuficiente pot însemna prețuri mai mari și facturi mai scumpe pentru consumatori în această iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Panică înainte de iarnă în Europa. Depozitele de gaze au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani apare prima dată în Realitatea.md.

Topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya crește riscul unor dezastre precum cel produs recent la granița dintre Nepal și Tibet, unde inundațiile și fluxurile de resturi au provocat sute de victime. Specialiștii avertizează că încălzirea regiunii destabilizează atât ghețarii, cât și terenurile pe care aceștia se află.

Potrivit explicațiilor oferite de Jonathan Bamber, profesor de glaciologie la Universitatea din Bristol, cauza dezastrului ar putea fi legată de desprinderea unei mase uriașe de gheață dintr-un ghețar. Blocul s-ar fi prăbușit pe o distanță de peste 1.000 de metri, antrenând în vale cantități enorme de gheață, rocă și apă.

Regiunea Himalaya extinsă, cunoscută și drept „al treilea pol”, adăpostește cea mai mare concentrație de gheață glaciară din lume în afara zonelor polare. O mare parte dintre ghețari se află de-a lungul arcului Himalayei, la granița dintre Nepal și China.

Zona este deosebit de vulnerabilă din cauza reliefului abrupt. Pe lângă avalanșe, aici sunt frecvente căderile de pietre, alunecările de teren și inundațiile provocate de ruperea lacurilor glaciare.

Ghețarii se topesc mai repede

Potrivit specialistului citat, încălzirea globală accelerează pierderea gheții. De la începutul revoluției industriale, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius, însă unele regiuni s-au încălzit mult mai rapid decât media.

Himalaya se numără printre aceste regiuni, iar ritmul de topire a ghețarilor a crescut semnificativ în ultimele decenii.

Datele analizate pentru perioada 1976–2024 arată că, în Himalaya și Munții Înalți din Asia, rata pierderii de gheață în cel mai recent deceniu este cu aproximativ 25% mai mare decât media pe termen lung.

Ghețarii instabili pot deveni capcane mortale

Topirea gheții nu înseamnă doar creșterea cantității de apă din râuri. Pe măsură ce permafrostul se dezgheață, rocile, gheața și solul de pe versanții abrupți devin instabile.

Un risc important îl reprezintă seracurile, blocuri mari de gheață care se formează atunci când ghețarii trec peste terenuri abrupte și se fracturează. Aceste formațiuni sunt instabile și se pot desprinde brusc.

În cazul unui bloc de aproximativ 600 de metri lățime și 50 de metri grosime, masa de gheață care se prăbușește poate ajunge la aproximativ 500.000 de tone.

Un alt pericol îl reprezintă lacurile formate în apropierea ghețarilor și barate de gheață sau de morene. Dacă aceste baraje naturale cedează, cantități uriașe de apă pot fi eliberate brusc și pot provoca viituri devastatoare în aval.

Specialiștii atrag atenția că aceste fenomene sunt legate de un sistem climatic aflat într-o schimbare rapidă. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea comunităților din regiunile vulnerabile sunt considerate esențiale pentru diminuarea riscurilor.

Potrivit profesorului Jonathan Bamber, lumea dispune deja de tehnologii și cunoștințe pentru a limita efectele crizei climatice, însă principala problemă rămâne lipsa unei acțiuni politice suficient de rapide și ferme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ”Al treilea pol” al planetei se topește. Topirea ghețarilor poate amplifica riscul de avalanșe și inundații apare prima dată în Realitatea.md.

Un incendiu de proporții a izbucnit sâmbătă, 29 august, în stațiunea Sozopol, una dintre destinațiile turistice cunoscute de pe litoralul Bulgariei. Flăcările au fost însoțite de un fum dens, care s-a extins în zonă și a determinat evacuarea turiștilor din hotelurile din apropiere, transmite antena3.ro.

Pompierii au intervenit pentru a limita extinderea focului și pentru a proteja clădirile din zonă. Din cauza fumului și a riscului ca flăcările să ajungă la construcțiile din apropiere, mai mulți turiști au fost scoși din hoteluri ca măsură de precauție.

Imagini publicate pe rețelele sociale surprind coloane mari de fum care se ridică deasupra stațiunii. Deocamdată nu sunt disponibile informații complete despre cauza izbucnirii incendiului sau despre eventuale victime. Autoritățile urmează să stabilească circumstanțele producerii incendiului și amploarea pagubelor.

În jur de 75.000–80.000 de moldoveni aleg anual să meargă în vacanță în Bulgaria prin intermediul agențiilor de turism, marea majoritate a acestora călătorind în perioada estivă pentru sejururi la Marea Neagră.

Articolul VIDEO Incendiu puternic într-o stațiune din Bulgaria. Turiștii din mai multe hoteluri, evacuați apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că Statele Unite au furnizat Kievului informații despre o serie de întâlniri de la Moscova din ultimele zile, relatează Reuters, citat de Agerpres.ro. 

”Am primit informații de la partea americană despre întâlnirile de la Moscova care au avut loc în aceste zile. Au fost o serie de întâlniri acolo”, a transmis Zelenski pe Telegram, fără a intra în detalii despre cine a participat la întâlniri.

”Le mulțumesc pentru informații și pentru tonul necesar al conversației cu Rusia”, a adăugat Zelenski.

Wall Street Journal a relatat miercuri că directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit la Moscova pentru a avertiza Rusia cu privire la orice atac asupra unui membru al NATO. Kremlinul a respins informația, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu va ataca o țară NATO, minimalizând relatările din presă despre deplasarea lui Ratcliffe.

Două surse au declarat pentru Reuters că, în timpul întâlnirii, Ratcliffe a ridicat posibilitatea unei operațiuni rusești împotriva unui membru al NATO, deși nu este clar dacă acesta a fost scopul principal al călătoriei. Discuțiile au acoperit și sprijinul Rusiei pentru Iran, a declarat o sursă pentru Reuters.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Șeful CIA, la Moscova: Zelenski spune că SUA l-au informat despre discuțiile cu serviciile secrete ruse apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Putin îl primește pe Lukașenko la Kremlin: Discuții de importanță majoră despre securitate apare prima dată în Realitatea.md.

Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Norvegia, Liliana Guțan, și-a exprimat profunda tristețe după aflarea veștii despre decesul Regelui Harald al V-lea.

„Cu inima grea am aflat despre trecerea în neființă a Majestății Sale Regele Harald al V-lea”, a transmis Liliana Guțan.

Fosta ambasadoare a rememorat cei trei ani în care a reprezentat Republica Moldova la Oslo și a vorbit despre căldura și buna dispoziție cu care a fost primită de monarhul norvegian.

”Timp de trei ani am avut privilegiul de a reprezenta Moldova la Oslo, iar căldura și buna dispoziție cu care Majestatea Sa m-a primit – culminând cu prima vizită de stat efectuată vreodată de un președinte al Republicii Moldova, pe care am avut onoarea să o co-organizez – rămân printre cele mai dragi amintiri ale mandatului meu”, a scris Guțan.

În mesajul său, diplomata a transmis condoleanțe Reginei Sonja, Regelui Haakon, întregii familii regale, precum și poporului norvegian: „Fie-i țărâna ușoară. Gândurile și cele mai profunde condoleanțe ale mele se îndreaptă către Majestatea Sa Regina Sonja, Majestatea Sa Regele Haakon, întreaga Familie Regală și poporul Norvegiei”.

Regele Harald al V-a al Norvegiei s-a stins din viață la vârsta de 89 de ani, a anunțat vineri Palatul Regal. După 35 de ani de domnie, Harald va fi succedat de fiul său, Haakon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Fosta ambasadoare a Moldovei în Norvegia, mesaj de condoleanțe după moartea Regelui Harald apare prima dată în Realitatea.md.

Donald Trump a declarat că ia în considerare să schimbe denumirea Oceanului Pacific, cel mai mare din lume, sau a Oceanului Atlantic în „Oceanul Americii”. Președintele SUA a spus că după ce a redenumit Golful Mexicului în Golful Americii și Lacul Ontario în Lacul America, tot ce mai lipsește este un ocean.

„Acum ne lipsește doar un ocean. Poate va trebui să redenumim Atlanticul și/sau Pacificul. Poate îl vom schimba”, a declarat Donald Trump la un eveniment în Biroul Oval, unde a semnat un ordin executiv prin care Lacul Ontario a fost redenumit Lacul America.

Întrebat de reporteri despre noul nume al lacului de la granița americano-canadiană, Trump a reamintit că a redenumit și Golful Mexic în Golful Americii, în urma unui ordin executiv din 20 ianuarie 2025, în aceeași zi în care a preluat mandatul, transmite antena3.ro.

„L-am schimbat și acum este numit în mod obișnuit Golful Americii. Așadar, dacă stai să te gândești, avem un golf și avem un lac”, a explicat președintele, care nu a ezitat să-și extindă aspirațiile la unul dintre cele două oceane care mărginesc Statele Unite.

Ordinele de schimbare a numelui afectează doar înregistrările și documentele federale americane, fără implicații în afara sferei oficiale a Statelor Unite.

Dacă la începutul mandatului republicanului Mexicul era vizat, acum este rândul Canadei, cu care Trump se află într-un război comercial.

„Schimbarea în ‘Lacul America’ este ceva la care mă gândesc de mult timp”, a afirmat președintele american, care a lansat încă de marți amenințarea cu privire la Lacul Ontario, prin intermediul rețelelor de socializare.

Noul nume dat de Trump vine pe fondul escaladării războiului comercial cu Canada. Premierul canadian Mark Carney a subliniat joi că Lacul Ontario se numește așa „astăzi și pentru totdeauna”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Trump vrea să schimbe și numele Oceanului Pacific sau Atlantic apare prima dată în Realitatea.md.

Haakon a devenit noul rege al Norvegiei după ce, vineri, tatăl său, Regele Harald a murit la vârsta de 89 de ani. Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a înrăutățit.

„Da, eram un membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta… La școală, asta mă făcea să mă simt neliniștit”, a scris el în autobiografia sa din 2023, intitulată „Haakon”, amintindu-și de anii petrecuți la o școală primară de stat în anii 1980.

În copilărie, prefera să rămână în umbră „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenția o puteau avea”, a scris el. A decis să nu încerce să calce pe urmele tatălui și bunicului său la Universitatea Oxford din Anglia și s-a înscris, în schimb, la Universitatea din California, Berkeley.

Voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Alte atracții erau scena muzicală din California – inclusiv un concert memorabil, supravegheat intens de poliție, susținut de rapperul Nas, născut în Brooklyn, în plină rivalitate hip-hop dintre Coasta de Est și Coasta de Vest. Și apoi era surf-ul. „În apă, puteam fi eu însumi”, a scris el.

La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică. Când relația a devenit publică, presa s-a concentrat pe faptul că ea era o persoană de rând și o mamă singură care își petrecuse o mare parte din tinerețe în cluburile de muzică house din Norvegia.

Această agitație s-a potolit după ce regele Harald — care se căsătorise și el cu o persoană de rând, regina Sonja, în ciuda obiecțiilor propriului tată — a primit-o public în familie.

Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să iasă din carapacea sa și a descris-o ca fiind contraponderea emoțională la mintea sa analitică. „Nu mă descurc prea bine în relațiile sociale. Mette are un talent înnăscut. Ea poate intra într-o încăpere și se înțelege bine cu toată lumea”, a scris prințul în autobiografia sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Haakon a devenit al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă — care a început atunci când țara a votat, în cadrul unui referendum, să devină monarhie în locul unei republici, odată cu declararea independenței depline față de Suedia în 1905.

După acel referendum, prințul Carl al Danemarcei a devenit regele Haakon al VII-lea al Norvegiei — continuând, din punct de vedere numeric, linia regilor norvegieni din epoca vikingilor și din Evul Mediu.

Omologul și strănepotul acelui monarh a scris în autobiografia sa că a ajuns să-și accepte rolul public: „Găsesc sens și bucurie în asta și pot încerca să fiu de ajutor celorlalți.”

Dacă își păstrează numele, va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deși încă mai poate alege să și-l schimbe.

Articolul Prințul care a vrut să fie cât mai departe de casă ajunge pe tron. Cine este Haakon, noul rege al Norvegiei apare prima dată în Realitatea.md.

Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Sunt un procuror îngrijorat’, pentru că ‘oricine poate fi împușcat”, a declarat în fața presei procurorul Julien Moinil. Circa 170 de incidente armate au avut loc la Bruxelles din 2025, dintre care 69 în acest an.

În 2025, două persoane au fost ucise în urma acestor focuri de armă, din care majoritatea zdrobitoare este legată de traficul de droguri.

Acest nou val de incidente armate, trei în trei zile la sfârșitul lunii august, a vizat în special un comisariat de cartier, în care doi indivizi cagulați au tras cu mitraliere Kalașnikov.

Este vorba, în majoritatea acestor incidente, despre reglări de conturi între două bande criminale. ‘În mod manifest, ar exista un diferend și deci avem o dinamică de represalii’, a explicat el. Iar acest lucru nu se va opri atâta timp cât ‘capii de rețea’, care se află în multe cazuri peste hotare, nu vor fi arestați.

Anumiți șefi de bande se află de asemenea în închisoare, dar continuă să ordone atacuri armate din celulele lor, a mai denunțat magistratul. În acest punct el a făcut apel, încă o dată, la autorități, să doteze închisorile cu aparte de bruiaj ale telefoanelor mobile pentru a evita continuarea acestor activități criminale.

Este de asemenea indispensabilă întărirea poliției judiciare, chiar cea care are misiunea de a destructura aceste rețele, care dispun de o ‘mână de lucru’ abundentă și care poate fi ușor reînnoită.

Zeci de tineri francezi, minori în majoritate, sunt astfel recrutați de aceste rețele, în nordul Franței sau la Marseille, și justiția este adesea neputincioasă, chiar atunci când îi arestează. ‘S-a constatat deja acest lucru, dar acolo asta ia o amploare foarte îngrijorătoare’, a subliniat acest procuror, adăugând că s-a întâlnit deja cu omologii săi din Marsilia și Lille pentru a discuta despre acest subiect.

Un alt motiv de îngrijorare, autorii de delicte sunt străini fără formă de ședere legală. El a dat exemplul unei recente arestări a 20 de cetățeni străini, legați de traficul de droguri, „eliberați de Biroul pentru străini”. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut 7.000 de persoane fără forme legale de ședere și peste 90% nu au avut de suferit din cauza acestui lucru.

‘Într-o țară care funcționează normal, o persoană care nu are un permis de rezidență și care vinde cocaină trebuie îndepărtată’, a afirmat el.

Cele două fenomene, străinii fără forme legale și minorii, le permit rețelelor criminale să dispună de ‘o mână de lucru uriașă’, a mai afirmat el.

Julien Moinil a tras un semnal de alarmă și anul trecut, după o altă serie de atacuri armate, și a cerut o întărire a mijloacelor judiciare, fără mult succes, după cum susține el. Poliției judiciare îi lipsesc peste 80 de anchetatori, susține el, făcând apel la stat, ca și anul trecut, să acopere acest deficit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Atacuri cu Kalașnikov și răfuieli între bande la Bruxelles. Procuror: „Oricine poate fi împușcat” apare prima dată în Realitatea.md.

O dronă turcă a pătruns în spaţiul aerian al Greciei şi a survolat un aeroport din estul ţării, necesitând intervenţia unei patrule de avioane de vânătoare F-16, a aflat vineri AFP din surse concordante.

„O dronă turcă a pătruns ilegal” în spaţiul aerian grec, în apropiere de Alexandroupolis (nord-est), „provocând mobilizarea imediată a forţelor aeriene”, a anunţat postul public de televiziune ERTnews. Solicitată de AFP, o sursă militară elenă a confirmat incidentul.

Aparatul „s-a deplasat către un punct situat în apropierea pistei de aterizare a aeroportului din Alexandroupolis, chiar în momentul în care un avion de linie încerca să decoleze”, afirmă ERTnews, considerând această situaţie „deosebit de îngrijorătoare”.

„Avioanele F-16 greceşti aflate în stare de alertă au decolat imediat şi, în câteva minute, s-au apropiat de drona turcă, procedând la identificarea şi interceptarea acesteia”, a relatat postul de televiziune, transmite News.ro.

Acţiunea avioanelor de luptă a avut ca rezultat îndepărtarea dronei din spaţiul aerian grec, ieşirea acesteia fiind înregistrată în regiunea insulei greceşti Samothraki, potrivit ERTnews.

Incidentul nu a afectat siguranţa zborului în cauză de pe aeroportul din Alexandroupolis, care, din precauţie, a folosit o altă pistă pentru a decola în mod normal către aeroportul internaţional din Atena.

„Nu este un incident grav”, a declarat pentru AFP sursa militară. Acesta se încadrează în categoria „incidentelor şi interceptărilor zilnice” efectuate de armata greacă, „fie în nord-estul, fie în sud-estul (Mării) Egee”.

Încălcările spaţiului aerian grec de către aeronave turce au redevenit o practică obişnuită în 2026, concentrându-se în Marea Egee şi fiind efectuate acum în special cu drone, potrivit datelor Ministerului Apărării.

De la zero încălcări turceşti în 2024, numărul acestora a crescut la 225 în 2025 şi la 433 în 2026 până la începutul lunii august, dintre care multe sunt efectuate acum de drone de diferite tipuri, înarmate şi neînarmate.

Autorităţile elene protestează în mod regulat faţă de aceste încălcări ale spaţiului aerian naţional.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Grecia a ridicat avioane F-16 după ce o dronă turcă a pătruns în spațiul aerian elen apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Romîniei, Nicușor Dan va convoca, săptămâna viitoare, partidele politice la consultări pentru o nouă desemnare a premierului. Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, scenariul aflat în acest moment în discuție este ca europarlamentarul Eugen Tomac să fie desemnat din nou pentru funcția de prim-ministru, de această dată pentru a conduce un guvern susținut de PSD.

Nicușor Dan a anunțat joi seară că va organiza, pe 1 septembrie, consultări cu partidele politice pentru desemnarea unui nou premier. Șeful statului a precizat că discuțiile ar putea avea un caracter formal sau informal, fără să ofere detalii despre profilul candidatului pe care îl are în vedere.

Nicușor Dan a indicat însă că viitorul Executiv ar urma să fie unul politic, afirmând că este mai probabil ca portofoliile ministeriale să fie ocupate de politicieni și nu de tehnocrați. Președintele a explicat, într-o conferință de presă susținută la Chișinău, și motivele pentru care nu a făcut o nouă desemnare pentru funcția de premier pe perioada verii.

„După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România”, a spus Nicușor Dan.

Eugen Tomac, la a doua încercare

Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, PSD intenționează să meargă la consultările de la Cotroceni cu propunerea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Social-democrații păstrează însă deschisă posibilitatea unei alte soluții, în condițiile în care partidul este flexibil în privința numelui celui care ar urma să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria.

Una dintre variantele vehiculate în ultimele luni a fost Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor. Desemnarea sa ar putea întâmpina însă un obstacol politic. Deși nu mai este oficial membru al PNL, Nazare ar putea avea nevoie de un vot formal în forurile de conducere ale partidului pentru a putea fi susținut pentru funcția de premier. O astfel de procedură pare puțin probabilă în actualul context, după ce PNL a decis să nu refacă alianța cu PSD.

Social-democrații sunt însă deschiși și unei alte variante, care ar avea și susținerea președintelui Nicușor Dan. Este vorba despre europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al șefului statului, care ar putea primi din nou mandatul de a încerca formarea unui guvern. Acesta ar urma să conducă un guvern PSD din care unul sau două ministere – Externe și Apărare – i-ar reveni președintelui Nicușor Dan.

La prima desemnare, Tomac și-a depus mandatul după ce a devenit clar că nu poate obține susținerea necesară în Parlament. De această dată, însă, contextul politic este diferit, iar surse politice susțin că șansele ca europarlamentarul să formeze un Executiv ar fi mai mari.

UDMR ar putea face parte din Guvern

Principalul argument pentru această variantă ține de configurația votului din Parlament. Printre parlamentarii care ar putea susține învestirea unui guvern condus de Eugen Tomac s-ar număra și cei ai UDMR, ceea ce ar crește șansele formării unei majorități.

Vicepremierul interimar Tanczos Barna a lăsat de înțeles, într-o intervenție la B1 TV, că UDMR ar putea contribui la învestirea unui guvern susținut de PSD și nu a exclus nici participarea formațiunii la viitorul Executiv.

„Am spus de la bun început că la noi singura linie roșie este o excludere a unei colaborări cu AUR. Deci în orice variantă, nici un guvern minoritar care e susținut de AUR nu o să fie susținut de UDMR. În rest, încercăm și noi să fim un fel de catalizator, să încercăm să mediem, încercăm să venim cu variante alternative”, a declarat liderul UDMR, joi, la B1 TV.

Rămâne însă problema aritmeticii parlamentare. PSD are în prezent 127 de parlamentari, UDMR – 31, iar grupul minorităților naționale – 17. La acest nucleu s-ar putea adăuga cei 18 parlamentari din grupul Uniți pentru România, controlat de Victor Ponta, precum și cei șapte aleși din grupul PACE. Un sprijin suplimentar ar putea veni și din a aproximativ 20 de parlamentari liberali din gruparea „puciștilor”.

În această configurație, o eventuală majoritate ar ajunge la aproximativ 220 de parlamentari, cu 13 voturi sub pragul de 233 necesar pentru învestirea Guvernului. Prin urmare, voturile pentru un nou Executiv ar urma să depindă în continuare de poziționarea AUR, SOS și POT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Eugen Tomac, din nou în cărți pentru funcția de premier al României? Nicușor Dan reia consultările cu partidele apare prima dată în Realitatea.md.

Ţările riverane Mării Baltice vor să creeze forțe operative comună, pentru apărarea împotriva dronelor. Existența acestor subdiviziuni le va permite să reacționeze rapid la amenințări și atacuri hibride, conform ministrului german de Interne, Alexander Dobrindt.

Obiectivul este înfiinţarea unui grup operativ, care să permită schimbul rapid de informaţii, a declarat Dobrindt înaintea unei întâlniri în oraşul Flensburg, din nordul Germaniei, cu omologii săi din țările amplasate pe malul Mării Baltice.

„Puteri străine încearcă zilnic să atace şi să submineze democrația, securitatea şi puterea economică în cadrul UE”, a declarat ministrul de interne într-un comentariu privind obiectivul întâlnirii.

Totodată, oficialul  a avertizat că astfel de atacuri ar putea căpăta o nouă dimensiune în lunile următoare, iar amenințarea hibridă rămâne omniprezentă, informează news.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De când Moscova şi-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina în 2022, în Marea Baltică, mărginită de opt ţări membre NATO şi de Rusia, au avut loc numeroase incidente și posibile acțiuni de sabotaj, care au afectat cablurile submarine și rețelele critice de gaz.

Germania se află într-o stare de alertă sporită în special în ceea ce priveşte ameninţările cu drone, după ce, la începutul acestei luni, a fost descoperit un apărat de zbor fără pilot cu încărcătură explozibilă pe aeroportul din Leipzig, iar altele au fost descoperite în apropiere.

Articolul Statele de pe malul Mării Baltice vor să creeze forțe comune pentru apărare împotriva dronelor apare prima dată în Realitatea.md.

Doi politicieni din Olanda au vizitat regiunea transnistreană și s-au fotografiat în tricoluri ale clubului Sheriff, cu mitraliere, lângă drapelul autorităților separatiste, informează NewsMaker. Este vorba despre Tom de Nooijer, viceprimar al municipalității Oldebroek, dar și Marlon U., fost candidat la funcția de consilier municipal în localitatea Almere din partea partidului Forum voor Democratie (FvD).

Pe contul de Instagram al lui Marlon U. au fost publicate și imagini care arată cum cei doi au participat la exerciții de tragere în regiunea transnistreană. Apoi acestea ar fi fost șterse.

Tom de Nooijer a refuzat să ofere detalii despre vizită presei din Olanda, invocând caracterul privat al călătoriei.

Biroul Politici de Reintegrare a transmis pentru Newsmaker că nu a fost informat despre vizita politicianului olandez în regiunea transnistreană, iar deplasările private ale cetățenilor străini în regiune nu fac obiectul mecanismului de notificare prealabilă a autorităților Republicii Moldova. Autoritatea, însă, a criticat comportamentul reprezentanților Țărilor de Jos.

„Este absolut inacceptabilă difuzarea în spațiul public a imaginilor ce afișează simboluri separatiste și promovează propaganda războiului. Respectiv, persoana vizată care a fost implicată în această situație inadmisibilă urmează să vină cu declarațiile de resort pentru a corecta gafa comisă și a reafirma sprijinul pentru caracterul suveran și teritorial integru al Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții Biroului.

Oficialii au mai menționat că misiunile diplomatice și organizațiile internaționale acreditate în Republica Moldova „au fost în repetate rânduri ghidate și au primit recomandări referitor la vizitele de lucru și activitățile desfășurate în regiunea transnistreană a țării”, fiind menționată importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele recunoscute internațional și combaterea „manifestării unor elemente anticonstituționale și secesioniste”.

Fotografiile celor doi politicieni au provocat reacții și în Olanda, unde au fost criticați de mai mulți reprezentanți ai unor formațiuni care le sunt opozante, fiind menționată inclusiv legătura strânsă a administrației de la Tiraspol cu Moscova.

Pe 27 august, Tom de Nooijer și-a cerut scuze pentru vizită și pentru publicarea fotografiei. Politicianul a explicat că a mers în regiunea transnistreană din „interes istoric pentru trecutul sovietic”, că a folosit armele exclusiv pe poligon și că nu intenționa să transmită mesaje politice.

Articolul Politicieni olandezi s-au fotografiat în tricouri Sheriff, cu mitraliere, lângă drapelul transnistrean. Reacția BPR apare prima dată în Realitatea.md.