Hora este unul dintre cele mai vechi dansuri tradiționale din spațiul dintre Prut și Nistru. Jucată în cerc, simbolizează unitatea și comunitatea. Prima mențiune documentară datează din 1716, în „Descriptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir.

De-a lungul timpului, hora a cunoscut mai multe forme și ritmuri, în funcție de regiune și de comunitatea în care era jucată. În tradiția populară, dansul a fost transmis din generație în generație și a devenit parte importantă a marilor sărbători și obiceiuri.

Hora răsună și astăzi la sărbători, nunți și alte evenimente importante, adunând oameni de toate vârstele în același cerc. Pașii, muzica și mâinile prinse laolaltă transformă acest dans într-un simbol viu al identității și al legăturii dintre generații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova este mai mult decât un loc pe harta lumii. Moldova sunt oamenii și locurile în care ne simțim acasă. Locuri care păstrează vie istoria și cultura poporului nostru. Care răscolesc amintiri, ne provoacă emoții de bucurie și dor, ori de câte ori suntem departe de casă.

Articolul Hora – dansul care unește generații apare prima dată în Realitatea.md.

Echinocțiul de toamnă din 2026 va avea loc în noaptea de 22 spre 23 septembrie. Acest fenomen astronomic marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

Din această perioadă, durata zilelor va continua să scadă, iar nopțile vor deveni treptat mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. În același timp, în emisfera sudică, echinocțiul de toamnă marchează începutul primăverii astronomice, ceea ce înseamnă că anotimpurile se schimbă în sens opus față de emisfera nordică.

Fenomenul are loc atunci când longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade, iar astrul traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În apropierea echinocțiului, Soarele răsare aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea celui vestic.

După acest moment, traiectoria aparentă a astrului pe cer devine tot mai joasă. Răsăritul se produce mai târziu, apusul mai devreme, iar intervalul cu lumină naturală se reduce până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Termenul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, cu originea în latinescul „aequinoctium”. Denumirea este formată din cuvintele „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox, noctis”, cu sensul de „noapte”.

Numele face trimitere la apropierea dintre durata zilei și cea a nopții, caracteristică celor două echinocții care se produc în fiecare an, primăvara și toamna.

Articolul Echinocțiul de toamnă 2026: De la ce dată nopțile devin mai lungi decât zilele apare prima dată în Realitatea.md.

Urmărește o nouă ediție a emisiunii #LIFESTYLE cu Xenia Bugneac, dedicată îngrijirii pielii și regenerării tenului după perioada de vară. Ce efecte are expunerea la soare asupra pielii, de ce are nevoie tenul după sezonul estival și care sunt procedurile potrivite pentru refacerea acestuia?

Invitata ediției este Irina Chiosea, medic cosmetician, cu o vastă experiență în domeniul frumuseții și îngrijirii pielii.

Cu ce probleme se adresează cel mai frecvent pacienții la începutul unui nou sezon?

„Uscăciunea pielii, dereglarea nivelului de hidratare, pierderea elasticității și a turgescenței, porii dilatați, apariția vaselor capilare vizibile sau a petelor pigmentare — acestea sunt printre cele mai frecvente probleme cu care pacienții se adresează după perioada de vară. În majoritatea cazurilor, aceste manifestări apar în urma expunerii active la soare”, a menționat medicul cosmetician Irina Chiosea.

De ce este diagnosticul pielii o etapă obligatorie înainte de alegerea procedurilor?

Potrivit specialistului, o evaluare corectă a pielii permite identificarea particularităților individuale ale pacientului și stabilirea unui plan personalizat de îngrijire și tratament.

Medicina estetică se dezvoltă foarte rapid. Ce tehnologii considerați că au cel mai mare potențial?

„Pentru mine, acestea sunt tehnologiile injectabile, dar este foarte important ca atât aparatele, cât și preparatele utilizate să fie înregistrate și autorizate”, a explicat Irina Chiosea.

Poate îngrijirea la domiciliu înlocui procedurile profesionale?

Îngrijirea zilnică este o componentă esențială a sănătății și aspectului pielii, însă aceasta trebuie adaptată necesităților individuale și nu substituie, în toate cazurile, procedurile profesionale recomandate de specialist.

 Ce produse ar trebui să se regăsească obligatoriu în rutina de îngrijire în perioada de toamnă?

Potrivit expertului, după perioada de expunere intensă la soare, rutina de îngrijire trebuie să includă o curățare delicată, o hidratare adecvată, antioxidanți și ingrediente active, alese în funcție de particularitățile și necesitățile fiecărei persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ediția integrală #LIFESTYLE, afli și ce proceduri sunt recomandate după perioada de expunere intensă la soare, după ce criterii sunt alese preparatele și aparatura utilizate în cabinet, de ce este important să continuăm utilizarea SPF-ului și după încheierea verii și care sunt cele mai frecvente greșeli în îngrijirea pielii acasă.

Urmărește #LIFESTYLE cu Xenia Bugneac pe platformele Realitatea Media Group.

Pentru mai multe informații despre serviciile beauty oferite de medicul cosmetician, accesează pagina de Instagram doctor_irina_kiosya

Articolul #LIFESTYLE cu Xenia Bugneac: După vară – planul expertului pentru regenerarea pielii apare prima dată în Realitatea.md.

Concertul va aduce pe aceeași scenă nume cunoscute ale muzicii autohtone, alături de Orchestra Simfonică Națională a „Teleradio-Moldova”, sub bagheta prim-dirijorului Gheorghe Mustea, și Capela Corală „Moldova”, dirijată de Gabriela Tocari. Vor interpreta lucrări din creația lui Constantin Rusnac, într-un program care va reuni muzica orchestrală, corală și vocală.

Evenimentul este dedicat activității și creației maestrului Constantin Rusnac, compozitor, muzicolog și personalitate marcantă a culturii naționale. Publicul va avea ocazia să asculte creații interpretate de artiști din diferite generații, într-un program aniversar conceput pentru a pune în valoare moștenirea sa artistică.

Invitați speciali: Natalia Tanasiiciuc, Lidia Botezatu, Cristina Scarlat, Aliona Triboi, Taisia Caraman, Sergiu Garabajii, Veronica Roșca, Silvia Goncear, Gicu Cimbir, Lenuța Burghilă, Cătălin Josan, Natalia Proca, Tatiana Costiuc, Dan Melnic, Ruxanda Gîlcă, Mihaela Rotaru, Ilia Rusnac, Vasile Bucea, Igor Podgoreanu și Alexandr Candja.

Articolul Un concert aniversar dedicat maestrului Constantin Rusnac va avea loc la Teatrul Verde din Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

O nouă ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest se va desfășura în perioada 2–6 septembrie, la Centrul Mediacor din cadrul Universității de Stat din Moldova. Vizitatorii vor avea acces gratuit, zilnic, în intervalul 10:00 – 20:00.

Vor fi prezente edituri importante atât din România, cât și din Republica Moldova, cu carte exclusiv în limba română. Personalități culturale de pe ambele maluri ale Prutului vă vor oferi motive în plus să nu rataţi participarea la această nouă sărbătoare a cărţii.

Ioana Pârvulescu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Bogdan Crețu, Doina Ruști, Andreea Răsuceanu, Cristian Preda, Simona Antonescu, Domnica Petrovai, Sabina Fati, Andrei Crăciun, Dan Sociu, Moni Stănilă, Maria Pilchin, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Vitalie Ciobanu, Iulian Ciocan, dar și mulți alții vor interacționa cu publicul pornind de la cele mai incitante și actuale teme, în cadrul lansărilor de carte și al dezbaterilor.

Totodată, unele dintre cele mai importante edituri din România și Republica Moldova îi vor întâmpina pe iubitorii de carte cu cele mai noi oferte editoriale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Bookfest revine la Chișinău! Peste 30 de edituri își vor prezenta cărțile la Mediacor apare prima dată în Realitatea.md.

În satul Gaidar din autonomia Găgăuză se păstrează unul dintre cele mai rare monumente de arhitectură rurală din Republica Moldova – o moară de vânt construită în anul 1864 și ridicată în întregime din lemn, inclusiv mecanismele sale interioare.

Piesele componente ale morii au fost aduse din Ucraina și asamblate în satul Gaidar, unde a devenit, timp de generații, locul în care oamenii veneau să macine grâul și porumbul adus de pe câmpuri. Deși pare o construcție simplă, mecanismul interior este ingenios: toate procesele de măcinare pot fi controlate de o singură persoană.

Interiorul morii este alcătuit dintr-un sistem de roți, axe și rotițe din lemn, care transmit energia vântului către pietrele de moară. Atunci când palele se învârteau, întregul mecanism începea să funcționeze, transformând boabele de grâu în făină. .

Moara din Gaidar a continuat să funcționeze până în anul 2005. Chiar dacă tehnologiile moderne au înlocuit de mult metodele tradiționale de măcinare, această construcție a rămas un simbol al meșteșugurilor de altădată.

În Republica Moldova au mai rămas doar patru mori de vânt, însă dintre acestea moara din Gaidar este considerată cea mai bine păstrată. Tocmai de aceea, în ultimii ani, a devenit obiectul unui amplu proiect de conservare.

Restaurarea a fost realizată cu sprijinul Uniunii Europene, prin Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. Costurile lucrărilor de conservare și restaurare au depășit 50.000 de euro.

Specialiștii au urmărit păstrarea elementelor originale ale construcției. Lemnul a fost tratat și consolidat, mecanismele au fost reparate, iar structura morii a fost readusă cât mai aproape de forma sa inițială. Scopul restaurării a fost nu doar conservarea monumentului, ci și valorificarea lui ca obiectiv turistic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o construcție veche de peste un secol, ci și o filă vie din istoria satelor din sudul Moldovei – povestea unei tehnologii simple și ingenioase, în care vântul punea în mișcare mecanismele de lemn care măcinau cerealele.

Articolul Moara de vânt din Gaidar, una dintre puținele rămase în Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Primăria municipiului Chișinău organizează astăzi, 31 august, de Ziua Limbii Române, un concert în centrul Chișinăului. Mai exact, evenimentul va avea loc pe strada pietonală „Eugen Doga” din Capitală, începând cu ora 19:00, și va reuni pe aceeași scenă artiști cunoscuți, muzică simfonică și corală. RLIVE va transmite în direct concertul.

În scenă vor evolua Orchestra Simfonică, sub bagheta dirijorului Dumitru Cârciumaru, și Capela Corală Academică „Doina”, condusă de directorul artistic și prim-dirijor Ilona Stepan.

Programul îi va aduce în fața publicului pe Mariana Bulicanu, Dumitru Mîțu, Natalia Tanasiiciuc, Mihai Gandraman, Valeria Pronina, Veaceslav Timofti, Adriana Babin, Natalia Barbu, Cătălin Josan, Tania Cergă, Nicu Țărnă, Vitalie Todirașcu, Dana Markitan, Cristofor Aldea-Teodorovici și Brio Sonores.

Spectacolul va reuni și alte nume din lumea culturii: Nicolae Jelescu, Nicu Țurcanu, Cristian Peripeliuc, Valentin Delinschi, Lilia Cazacu, Eugen Matcovschi, Mariana Bratu, Victoria Țurcanu, Olesea Stăvilă, Mihaela Popescu, Radu Moraru, Cătălina Lungu și Nicoleta Zghibarță.

Potrivit municipalității, sărbătoarea nu se va limita la scenă. Publicul va putea descoperi creațiile meșterilor populari, produse autohtone și o varietate de bucate tradiționale, într-un spațiu care va pune în valoare tradițiile și patrimoniul cultural.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cristofor Aldea-Teodorovici, Natalia Barbu și Adriana Babin vor urca pe scenă la concertul din centrul Chișinăului apare prima dată în Realitatea.md.

O monedă americană de 10 cenți, bătută în urmă cu mai bine de 130 de ani, ar putea fi vândută pentru aproximativ 1,5 milioane de dolari la o licitație care va avea loc luna viitoare. Exemplarul face parte dintr-o serie extrem de rară, din care se cunosc doar nouă monede care s-au păstrat, potrivit The Hill.

Dincolo de valoarea lor la momentul emiterii, monedele de 10 cenți pe care majoritatea americanilor le-au uitat în pușculiță și moneda aflată în centrul licitației au foarte puține lucruri în comun.

Casa de licitații Stack’s Bowers estimează valoarea monedei la 1,5 milioane de dolari, de 15 milioane de ori mai mult decât valoarea sa nominală.

Moneda, bătută în San Francisco în urmă cu mai bine de 130 de ani, face parte din seria Barber. Denumite astfel în onoarea gravorului care le-a creat, Charles E. Barber, aceste monede de 10 cenți au început să fie produse în anii 1890. Deși monedele de 10 cenți cu designul lui Barber s-au vândut cu sute de dolari, potrivit Numismatic News, cele bătute la San Francisco în 1894 sunt deosebit de căutate.

De ce moneda este specială

Se cunosc doar nouă exemplare supraviețuitoare ale monedelor de 10 cenți din 1894, inclusiv exemplarul care va fi disponibil în cadrul evenimentului Rarities Night organizat de Stack’s Bowers Galleries.

Asta deoarece registrele arată că în zona Golfului San Francisco au fost produse doar 24 de astfel de monede. Trei au fost supuse testării, ceea ce înseamnă că au rămas 21. Nu se știe ce s-a întâmplat cu celelalte 12.

Unul dintre exemplarele supraviețuitoare s-a vândut anul trecut pentru 2,16 milioane de dolari, potrivit evidențelor Heritage Auctions. Anterior, acesta fusese vândut pentru aproape 1,998 milioane de dolari în 2016. O altă monedă de 10 cenți din seria Barber s-a vândut în 2020 pentru 1,5 milioane de dolari, potrivit site-ului companiei. Aceeași monedă fusese vândută în 2005 pentru 1,035 milioane de dolari.

Licitația pentru moneda de 10 cenți va începe de la 1 milion de dolari, iar ofertele online pe site-ul Stack’s Bowers vor începe pe 1 septembrie.

Puține alte monede de 10 cenți s-au vândut pentru sume atât de impresionante.

Potrivit evidențelor licitațiile Heritage Auctions, o monedă de 10 cenți bătută în 1873 s-a vândut în 2023 pentru 3,6 milioane de dolari. Această monedă făcea parte dintr-un lot destinat topirii în cadrul prevederilor Coinage Act din 1873 și se crede că este „singurul exemplar supraviețuitor” din perioada respectivă.

Monedele de 10 cenți sau „dismes”, așa cum erau numite la acea vreme – produse în 1792 sunt, de asemenea, foarte căutate. Heritage Auctions explică faptul că există doar trei exemplare despre care se știe că se află în posesia colecționarilor, iar „cel mai bun exemplar cunoscut” s-a vândut pentru aproape 999.000 de dolari în 2016.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un american a găsit o comoară în pușculiță: moneda sa de 10 cenți valorează 1,5 mln de dolari apare prima dată în Realitatea.md.

Covorul tradițional este unul dintre cele mai valoroase simboluri ale patrimoniului nostru. Țesut manual, cu motive inspirate din natură și viața de zi cu zi, el împodobește de generații casele moldovenilor. 

Fiecare covor spune o poveste prin culorile, simbolurile și modelele sale, transmise din generație în generație. Astăzi, meșteșugul țesutului covoarelor continuă să fie păstrat și valorificat, ca parte importantă a identității și tradițiilor noastre.

Pe lângă valoarea sa estetică, covorul moldovenesc reprezintă o legătură între trecut și prezent și păstrează vie memoria meșteșugurilor tradiționale.

De-a lungul timpului, covorul a avut nu doar un rol decorativ, ci și unul simbolic, fiind parte importantă din momentele și ritualurile vieții de familie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova este mai mult decât un loc pe harta lumii. Moldova sunt oamenii și locurile în care ne simțim acasă. Locuri care păstrează vie istoria și cultura poporului nostru. Care răscolesc amintiri, ne provoacă emoții de bucurie și dor, ori de câte ori suntem departe de casă.

Articolul Covorul moldovenesc – unul dintre cele mai valoroase simboluri ale patrimoniului nostru apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi, 31 august, este celebrată Ziua Limbii Române. Cu această ocazie, la Chișinău vor avea loc mai multe evenimente, printre care depuneri de flori și un spectacol literar-muzical dedicat limbii române, rădăcinilor și amintirilor care îi leagă pe oameni de casă, indiferent unde se află.

La primele ore ale dimineții, vor fi depuse flori la monumentul lui Mihai Eminescu din scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu” și la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor Limbii Române din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Începând cu ora 19:00, pe strada pietonală „Eugen Doga” din Capitală, va avea loc un eveniment care va reuni pe aceeași scenă artiști cunoscuți, muzică simfonică și corală, într-un program conceput ca un omagiu adus limbii, culturii și valorilor care ne unesc.

În scenă vor evolua Orchestra Simfonică, sub bagheta dirijorului Dumitru Cârciumaru, și Capela Corală Academică „Doina”, condusă de directorul artistic și prim-dirijor Ilona Stepan.

Programul îi va aduce în fața publicului pe Mariana Bulicanu, Dumitru Mîțu, Natalia Tanasiiciuc, Mihai Gandraman, Valeria Pronina, Veaceslav Timofti, Adriana Babin, Natalia Barbu, Cătălin Josan, Tania Cergă, Nicu Țărnă, Vitalie Todirașcu, Dana Markitan, Cristofor Aldea-Teodorovici și Brio Sonores.

Spectacolul va reuni și alte nume din lumea culturii: Nicolae Jelescu, Nicu Țurcanu, Cristian Peripeliuc, Valentin Delinschi, Lilia Cazacu, Eugen Matcovschi, Mariana Bratu, Victoria Țurcanu, Olesea Stăvilă, Mihaela Popescu, Radu Moraru, Cătălina Lungu și Nicoleta Zghibarță.

Potrivit municipalității, sărbătoarea nu se va limita la scenă. Publicul va putea descoperi creațiile meșterilor populari, produse autohtone și o varietate de bucate tradiționale, într-un spațiu care va pune în valoare tradițiile și patrimoniul cultural.

RLIVE va transmite în direct toate evenimentele acestei zile. De la depuneri de flori, până la spectacolul literar-muzical.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ziua Limbii Române, celebrată la Chișinău. RLIVE va transmite în direct evenimentele dedicate acestei zile apare prima dată în Realitatea.md.

Planificarea unei garderobe complete pentru sezonul rece începe de fiecare dată înainte ca primele semne ale toamnei să își facă simțită prezența. Trecerea la hainele groase nu înseamnă neapărat achiziționarea unui număr uriaș de piese noi, ci mai degrabă o evaluare atentă a hainelor deja existente și integrarea unor elemente care aduc un aer proaspăt, scrie click.ro.

Marile prezentări de modă, aparițiile pe covorul roșu și platformele de socializare arată clar că în toamna aceasta se mizează pe o combinație între nostalgia anilor trecuți și reinterpretări moderne ale unor piese fundamentale, potrivit yahoo.com.

Piese clasice de îmbrăcăminte care rămân în prim-plan

Stratificarea hainelor devine o prioritate odată ce temperaturile încep să scadă, iar paltonul de tip trench rămâne o opțiune de bază pentru un aspect elegant și bine structurat. Deși nuanțele tradiționale de bej și maro deschis își păstrează popularitatea, opțiunile moderne se îndreaptă tot mai mult spre culori profunde precum marin sau ciocolatiu. În plus, materialele precum pielea naturală sau pielea întoarsă adaugă o textură extrem de interesantă acestor articole de îmbrăcăminte.

În paralel, puloverele cu talie marcată de tip peplum înregistrează o revenire spectaculoasă în atenția publicului. Spre deosebire de variantele populare în urmă cu un deceniu, versiunile din prezent propun linii mult mai rafinate și subtile. Această croială ajută la definirea siluetei într-un mod natural și oferă o notă suplimentară de eleganță. O astfel de piesă poate fi combinată cu ușurință cu o pereche de blugi cu croială dreaptă sau largă, alături de o pereche de pantofi joși sau mocasini pentru un confort sporit de zi cu zi.

Schimbări de nuanțe și texturi pentru articolele din denim

Denimul rămâne un element indispensabil în orice sezon, însă schimbarea tonurilor culorilor clasice poate transforma complet o ținută. Pentru cei care doresc să păstreze croiala favorită de blugi, dar își doresc o abordare diferită, adoptarea unor nuanțe pământii reprezintă alegerea ideală. Culori precum măsliniu, maro, kaki sau bej funcționează ca nuanțe neutre extrem de versatile. Acestea pot fi asortate ușor cu sacouri în carouri sau cu jachete lungi, creând o paletă cromatică caldă, perfect adaptată pentru vremea de toamnă.

O atenție deosebită este acordată și încălțămintei din piele întoarsă. Adidașii realizați din acest material oferă un aspect mult mai sofisticat comparativ cu modelele sportive standard. Materialul aduce o textură bogată întregii ținute, iar experții recomandă alegerea unor modele cu profil jos în defavoarea celor masive. Această abordare garantează o adaptabilitate mai mare pentru diverse stiluri vestimentare și un aer extrem de actual.

Accesoriile din piele întoarsă și combinațiile cromatice îndrăznețe

La capitolul accesorii, gențile din piele întoarsă în nuanțe intense de maro ciocolatiu domină preferințele stiliștilor. Aceste tonuri închise aduc o senzație imediată de căldură și profunzime ținutelor specifice zilelor răcoroase. Gențile încăpătoare purtate pe umăr devin astfel punctul de atracție al combinărilor vestimentare din acest sezon.

În ceea ce privește alăturarea culorilor, nuanțele de maro închis se potrivesc excelent cu tonuri bogate de vișiniu, verde măsliniu sau crem. De asemenea, vechile reguli de stil care interziceau asocierea dintre maro și negru sunt complet depășite. Combinația dintre aceste două culori este privită în prezent ca fiind una dintre cele mai moderne și elegante opțiuni pentru o ținută de toamnă reușită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tendințele de toamnă care cuceresc anul 2026. Ce piese vestimentare trebuie să ai în garderobă apare prima dată în Realitatea.md.

Numărul copiilor diagnosticați cu miopie și aflați în evidența medicilor a crescut în prima jumătate a anului 2026, în Republica Moldova. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), dacă în primele șase luni ale anului trecut erau înregistrate 3.538 de cazuri, în aceeași perioadă din 2026 numărul acestora a ajuns la 3.642.

Astfel, în decurs de un an, numărul copiilor cu miopie aflați în evidență a crescut cu 104 cazuri, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ trei la sută.

Ce pot face părinții pentru a proteja vederea copiilor

Specialiștii recomandă câteva măsuri simple care pot contribui la menținerea sănătății ochilor copiilor:

Mai mult timp petrecut în aer liber. Copiii ar trebui încurajați să petreacă zilnic timp afară, deoarece expunerea la lumină naturală este asociată cu un risc mai mic de apariție și progresie a miopiei.

Pauze regulate de la ecrane și activități de aproape. La fiecare aproximativ 20 de minute, copilul poate privi timp de 20 de secunde la o distanță de cel puțin 6 metri — regula „20-20-20”.

Distanță corectă față de carte, caiet și ecran. Nu este recomandat ca cei mici să țină materialele foarte aproape de ochi.

Iluminare bună. Temele și lectura ar trebui făcute într-un spațiu bine iluminat, evitând cititul în condiții de întuneric sau lumină insuficientă.

Limitarea timpului recreațional petrecut pe telefon, tabletă și computer. Important este nu doar timpul în fața ecranului, ci și faptul că perioadele lungi de lucru la distanță mică solicită ochii.

Controale oftalmologice regulate. Părinții nu ar trebui să aștepte apariția unor probleme evidente de vedere. Un consult este important mai ales dacă în familie există cazuri de miopie.

Atenție la semnele de alarmă. Dacă un copil mijește ochii, se apropie foarte mult de televizor sau de carte, are dureri de cap, își freacă frecvent ochii ori întâmpină dificultăți la citirea de la distanță, este indicat un consult oftalmologic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tot mai mulți copii din Moldova suferă de miopie. Peste 3.600 de cazuri înregistrate în prima jumătate a anului apare prima dată în Realitatea.md.

Interpretul Cătălin Josan va urca pe scenă pe 31 august, de Ziua Limbii Române, într-un concert organizat în centrul Chișinăului. Evenimentul este dedicat limbii române, rădăcinilor și amintirilor care îi leagă pe oameni de casă, indiferent unde se află.

„Sunt cuvinte care ne duc acasă, oriunde am fi. Cuvinte în care ne-am spus pentru prima dată «mamă», «dor», «iubire». Cuvinte în care am învățat să simțim și să cântăm”, anunță primăria Chișinău.

Cătălin Josan își propune să transforme concertul într-un moment de celebrare a limbii române, alături de public.

„Va fi o seară despre noi, despre rădăcinile noastre și despre Limba Română, pe care o purtăm cu noi din copilărie și o dăm mai departe copiilor noștri”, se mai menționează în mesaj.

Concertul va începe la ora 19:00, pe strada pietonală „Eugen Doga” din Chișinău: „Să fim mulți. Să cântăm împreună. Să se audă Limba Română!”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cătălin Josan va cânta de Ziua Limbii Române, în centrul Chișinăului: ”Să se audă Limba Română!” apare prima dată în Realitatea.md.

În perioada 17-24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival de literatură din Republica Moldova revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane. Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene.

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa.

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău
și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele politice încearcă să fragmenteze continentul.

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI.

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus), Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia), Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania).

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și Simona Epure.

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă, iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului.

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana Popescu.

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România.

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka.

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev.

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză.

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read.

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului, spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între
literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage, alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în contextul războiului.

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale. Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan, Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu.

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul CHILL 2026: Chișinăul se transformă într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane apare prima dată în Realitatea.md.

Un spectacol literar-muzical dedicat Zilei Limbii Române se va desfășura luni, 31 august, începând cu ora 19:00, pe strada pietonală „Eugen Doga” din Capitală. Sub genericul „Limba română, sufletul neamului!”, evenimentul va reuni pe aceeași scenă artiști cunoscuți, muzică simfonică și corală, într-un program conceput ca un omagiu adus limbii, culturii și valorilor care ne unesc.

În scenă vor evolua Orchestra Simfonică, sub bagheta dirijorului Dumitru Cârciumaru, și Capela Corală Academică „Doina”, condusă de directorul artistic și prim-dirijor Ilona Stepan.

Programul îi va aduce în fața publicului pe Mariana Bulicanu, Dumitru Mîțu, Natalia Tanasiiciuc, Mihai Gandraman, Valeria Pronina, Veaceslav Timofti, Adriana Babin, Natalia Barbu, Cătălin Josan, Tania Cergă, Nicu Țărnă, Vitalie Todirașcu, Dana Markitan, Cristofor Aldea-Teodorovici și Brio Sonores.

Spectacolul va reuni și alte nume din lumea culturii: Nicolae Jelescu, Nicu Țurcanu, Cristian Peripeliuc, Valentin Delinschi, Lilia Cazacu, Eugen Matcovschi, Mariana Bratu, Victoria Țurcanu, Olesea Stăvilă, Mihaela Popescu, Radu Moraru, Cătălina Lungu și Nicoleta Zghibarță.

Potrivit municipalității, sărbătoarea nu se va limita la scenă. Publicul va putea descoperi creațiile meșterilor populari, produse autohtone și o varietate de bucate tradiționale, într-un spațiu care va pune în valoare tradițiile și patrimoniul cultural.

Spectacolul va fi prezentat de Eugen Botnaru și Mihaela Strâmbeanu. Scenariul și regia sunt semnate de Lidia Panfil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primăria Municipiului Chișinău invită chișinăuienii și oaspeții orașului la această sărbătoare.

Articolul Pe 31 august, Chișinăul va celebra limba română prin muzică, cultură și tradiții. Programul evenimentului apare prima dată în Realitatea.md.

În sud-vestul Republicii Moldova, la Hâncești, se află unul dintre cele mai impresionante monumente istorice ale țării – Conacul Manuc Bey. Complexul istorico-arhitectural, restaurat în ultimii ani și redeschis vizitatorilor, păstrează povestea unei epoci în care boierii ridicau adevărate reședințe princiare, iar arhitectura devenea un simbol al prestigiului și al puterii.

Povestea locului este legată de Manuc-Emmanuel Mîrzoian, cunoscut în istorie drept Manuc Bey – un negustor și diplomat de origine armeană, născut în 1769. După războiul ruso-turc din 1806–1812, acesta s-a stabilit pentru o perioadă la Chișinău și, în anul 1815, a cumpărat cu 300.000 de lei-aur moșia de la Hâncești. Deși conacul îi poartă numele, edificiul nu a fost ridicat de el, ci de urmașii săi. Construcția a fost începută de fiul său, Murat, și finalizată de nepotul Grigore, între anii 1858 și 1861.

Familia a construit aici un adevărat castel în stil francez, înconjurat de un parc întins, cu turnuri de pază și grădină de iarnă. Ansamblul include mai multe clădiri: Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Clădirea contesei, Castelul de vânătoare și Turnul de veghe. Palatul a fost proiectat de celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi și impresionează prin eleganța sa arhitecturală, inspirată din clasicismul european. Se spune că interiorul ar fi fost decorat în patru stiluri diferite – armenesc, turcesc, moldovenesc și european, iar tavanele unor săli ar fi fost pictate de renumitul artist Ivan Aivazovski.

De-a lungul timpului, conacul a trecut prin numeroase transformări. După cel de-al Doilea Război Mondial, complexul a fost preluat de autoritățile sovietice și transformat mai întâi într-o școală de mecanizare, iar apoi într-un colegiu de construcții. Cutremurul din 1986 a afectat grav clădirile, iar conacul a intrat treptat într-un proces de degradare.

În 1993, ansamblul a primit statutul de monument de arhitectură. Restaurarea amplă a început însă abia în 2014, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Lucrările au durat aproape doi ani, iar palatul a fost readus la frumusețea de odinioară. Dormitoarele, saloanele de recepție, sufrageriile și birourile au fost restaurate cu grijă, iar mobilierul a fost recreat după modele istorice sau adus din alte reședințe ale familiei. Pentru a reda atmosfera autentică a secolului al XIX-lea, la restaurare au lucrat peste 60 de specialiști din Republica Moldova și România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un element care continuă să stârnească interesul vizitatorilor este rețeaua de tuneluri subterane. Unele galerii legau clădirile complexului și serveau drept căi de evacuare în caz de pericol. Unul dintre aceste tuneluri, cu o lungime de aproximativ 70 de metri, a fost restaurat și poate fi vizitat.

O altă clădire importantă din complex este Castelul de Vânătoare, construit în 1881 tot după proiectul lui Alexandru Bernardazzi. Aici funcționează Muzeul Ținutului Natal, unde pot fi descoperite obiecte etnografice, fotografii vechi, documente istorice și exponate care ilustrează viața și tradițiile locuitorilor din această regiune.

Restaurat și redeschis publicului, complexul atrage anual mii de vizitatori și oferă o incursiune fascinantă în istoria și arhitectura secolelor trecute. Palatul, clădirile din jur, parcul și galeriile subterane transformă acest loc într-un adevărat muzeu în aer liber, unde trecutul prinde din nou viață.

Articolul Un castel în stil francez, în inima Moldovei: Conacul Manuc Bey apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Seri de cronograf la Chișinău: Va fi proiectat documentarul „Te iubesc, Ion și Doina” apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși de stil vechi marchează astăzi una dintre cele mai importante sărbători ale anului — Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor și ca Sfânta Maria Mare. Această zi sfântă aduce o dublă semnificație pentru aproximativ o sută de sate și orașe din Republica Moldova, care își sărbătoresc Hramul Bisericii.

Odată cu acest mare praznic, se încheie oficial și cele două săptămâni de post strict. Conform tradițiilor populare, de astăzi se deschide oficial sezonul de toamnă al nunților, fiind organizate totodată iarmaroace și festivaluri locale în comunitățile aflate în sărbătoare.

Dincolo de componenta religioasă, în localitățile de hram porțile sunt larg deschise pentru oaspeți. Gospodinele au pregătit bucate tradiționale, iar primăriile au organizat concerte și evenimente culturale în aer liber.

Lista localităților din Republica Moldova care își sărbătoresc hramul la 28 august:

• Raionul Ungheni– Municipiul Ungheni și satele Petrești și Hârcești;
• Raionul Nisporeni– satele Valea Trestieni, Găureni și Călimănești;
• Raionul Călărași – satele Hârbovăț, Dereneu, Frumoasa și Rădeni
• Raionul Fălești – satele Năvârneț, Frumușica, Beleuți, Valea Rusului, Ilenuța și Răuțel;
• Chișinău– orașul Sângera și satele Condrița, Goienii Vechi și Bubuieci;
• Raionul Briceni– orașul Lipcani și satele Bogdănești, Caracușenii Vechi, Colicăuți și Mihaileni;
• Raionul Basarabeasca– satul Iordanovca;
• Raionul Cahul– satele Cneazevca și Sărata Răzeși;
• Raionul Comrat (UTAG) – satul Chirsova;
• Raionul Căușeni – satele Copanca, Tănătari, Sălcuța și Chircăieștii Noi;
• Raionul Criuleni– satele Dolinnoe, Răculești și Stețcani;
• Raionul Cantemir– satele Antonești, Vâlcele, Dimitrova, Constantinești și Chioselia;
• Raionul Cimișlia – orașul Cimișlia;
• Raionul Ceadâr-Lunga(UTAG) – satele Copceac, Tomai, Gaidar;
• Raionul Dubăsari – satul Molovata Nouă;
• Raionul Drochia– orașul Drochia și satele Sofia, Drochia, Iliciovca, Macareuca și Moara de Piatră;
• Raionul Dondușeni – satele Țaul și Târnova;
• Raionul Edineț – satele Cuconeștii Noi, Trinca și Constantinovca;
• Raionul Florești– satele Alexandrovca, Sănătăuca, Dumitreni, Țâra și Poiana Cunicea;
• Raionul Glodeni– satul Balatina;
• Raionul Ialoveni– satul Găureni;
• Raionul Leova– raioanele Cneazevca și Sărata Răzeși;
• Raionul Hâncești – satele Logănești, Bobeica, Cornești, Pogănești și Cotul Morii;
• Raionul Orhei – satele Susleni și Tabăra;
  Raionul Ocnița– satele Gârbova, Naslavcea și Corestăuți;
• Raionul Telenești – orașul Telenești și satele Mândrești, Văsieni, Zgărdești, Bogzești, Băneștii Vechi și Țânțăreni;
• Raionul Rezina– satele Pripiceni-Răzeși, Cogâlniceni, Bușeuca, Ghiduleni, Meșeni, și Țâpova;
• Raionul Râșcani – satele Aluniș, Mălăiești, Cucueții Vechi și Nihoreni;
• Raionul Soroca– municipiul Soroca și satele Bădiceni, Grigorăuca, Vasilcău, Redi-Cerișnovăț, Nimereuca, Cerlina, Dubna și Vărăncău
• Raionul Strășeni – satele Scoreni, Negrești, Căpriana, Pănășești, Roșcani și Huzum;
• Raionul Sângerei– satele Dobrogea Veche și Coada Iazului;
• Raionul Ștefan Vodă – satul Talmaza;
• Raionul Șoldănești– satul Pohoarna;
• Raionul Vulcănești – satul Cișmichioi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Sărbătoare mare în toată țara: Peste 100 de localități își celebrează hramul de Adormirea Maicii Domnului apare prima dată în Realitatea.md.

Cerere în căsătorie în centrul Chișinăului! Un militar participant la parada dedicată celor 35 de ani de la declararea Independenței Republicii Moldova și-a cerut iubita de soție, iar aceasta a spus „da”, scrie tv8.md.

Crina și Vlad s-au cunoscut în urmă cu doi ani, chiar în scara blocului în care locuiesc, iar momentul cererii în căsătorie nu a fost ales întâmplător. Militarul a decis să facă pasul într-o zi cu o semnificație aparte pentru Republica Moldova, spunând că își dorește să „înceapă un nou capitol în viața sa” chiar de Ziua Independenței.

Cererea a avut loc în centrul Capitalei, în atmosfera festivă creată de parada militară și de evenimentele dedicate celor 35 de ani de independență. Emoțiile au fost pe măsură, iar răspunsul iubitei sale a fost unul afirmativ. Cei doi au mărturisit că au trăit momente deosebit de emoționante și că sunt foarte fericiți să înceapă împreună un nou capitol al relației lor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Un militar și-a cerut iubita în căsătorie înainte de paradă apare prima dată în Realitatea.md.

Cornulețele sunt pregătite de generații în casele moldovenilor, după rețete păstrate în familie. Printre cele mai îndrăgite umpluturi se numără vișinele, magiunul și nuca. Fiecare gospodină are propriul secret pentru un aluat fraged și o umplutură care păstrează gustul copilăriei.

Pentru a prepara cornulețele cu vișine, avem nevoie de patru ingrediente – făină cernută, smântână, untură și un pic de sare. Cantitățile de untură și de smântână trebuie să fie egale. Aluatul care a fost deja frământat și pe care l-am ținut la frigider câteva ore îl sucim.

„Dacă ne grăbim, nu se iese frumos. Așa se spune din moși-strămoși că trebuie să ai dispoziție bună, să nu te cerți cu nimeni”, ni s-a dezvăluit în reportajul Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova este mai mult decât un loc pe harta lumii. Moldova sunt oamenii și locurile în care ne simțim acasă. Locuri care păstrează vie istoria și cultura poporului nostru. Care răscolesc amintiri, ne provoacă emoții de bucurie și dor, ori de câte ori suntem departe de casă.

Articolul Cornulețele cu vișină – deliciul din casele moldovenilor apare prima dată în Realitatea.md.

Patru din cele mai apreciate filme românești ale ultimului an, lansate la mari festivaluri ale lumii, precum cele de la Veneția și Locarno, vor fi prezentate în premieră în Republica Moldova la ediţia a 12-a a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care se va desfășura, la Cineplex Loteanu și Cinema Odeon, între 17 și 20 septembrie 2026.

Importantul regizor român Adrian Sitaru („Pescuit sportiv”, „Din dragoste cu cele mai bune intenții”, „Domestic”, „Ilegitim”, „Fixeur”) va fi prezent la ZFR Chișinău cu cel mai recent lungmetraj al său, „Piatră foarfecă hârtie”, care a avut premiera mondială la cea mai recentă ediție a festivalului Black Nights de la Tallinn; în cadrul acestei manifestări de referință, cineastului i s-a acordat premiul pentru Cel mai bun regizor al competiției „Rebels with a Cause”).

În „Piatră foarfecă hârtie”, Laura (interpretată de reputata actriță Ioana Flora) are 45 de ani şi suferă de amnezie. Ea și familia ei pornesc într-o călătorie spre Turcia, doar pentru a se trezi prinși cu toţii într-un joc de iluzii care distorsionează realitatea, punându-le la încercare alegerile și încrederea și ducând la situații hilar de iraționale.

Adrian Sitaru va răspunde la întrebările publicului după proiecția acestui film incitant. Alături de regizor, la sesiunea de Q&A de la Cineplex Loteanu va mai participa tânăra și talentata actriță Virginia Rusu, originară din Republica Moldova; ea debutează într-un lungmetraj interpretând un rol esențial (refugiata ucraineană Katerina) în plot-ul conceput de Adrian Sitaru.

La ZFR Chișinău vor fi prezenți și Maria Popistașu și Alexandru Baciu, care au realizat primul lor lungmetraj, „Y”. Ca actriță de film, Maria Popistașu a colaborat cu cineaști români precum Ruxandra Ghițescu, Tudor Giurgiu, Cătălin Mitulescu, Radu Muntean, Bogdan Theodor Olteanu și Sarra Tsorakidis, dar și cu regizori europeni notabili, cum sunt Hans Steinbichler, Miel Van Hoogenbemt și David Yates. Alexandru Baciu a fost atât scenarist pentru filme de Radu Muntean, Radu Gabrea și Constantin Popescu, cât și coregizor al documentarului „Vorbitor”, alături de cel dintâi dintre cei trei regizori menționați.

După scurtmetrajul „Pescărușul” (cu scenariul semnat de actriță), Maria Popistașu și Alexandru Baciu au scris și regizat lungmetrajul „Y”. Filmul, în care actrița-regizoare interpretează rolul principal (Olga), s-a lansat la cea mai nouă ediție a Festivalului de la Varșovia și a obținut apoi premiul pentru Cel mai bun lungmetraj al competiției Zilele Filmului Românesc din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

„Y” este o dramă intensă despre o familie în care apare un conflict intergenerațional și despre jocurile de putere dintr-un cuplu. Filmul abordează de asemenea un subiect în continuare controversat – adopțiile internaționale din România primilor ani ai tranziției postcomuniste.

Un alt film românesc foarte apreciat din programul festivalului de la Chișinău este „Dinți de lapte”, al doilea lungmetraj de ficțiune scris și regizat de Mihai Mincan. Filmul a avut premiera mondială, la fel ca și debutul cineastului („Spre Nord”, 2022), în competiția „Orizzonti” a celui mai vechi festival specializat al lumii, cel de la Veneția. Ulterior, „Dinți de lapte” a fost prezentat la numeroase alte festivaluri semnificative (Toronto, Roma, Salonic etc.), a intrat în selecția pentru Premiile Academiei Europene de Film și a obținut trei trofee la Premiile Gopo, ale industriei cinematografice din România.

Cu acțiunea plasată în 1989 și 1990, „Dinți de lapte” o urmărește pe Maria (căreia îi dă viață memorabil debutanta Emma Ioana Mogoș), o fetiță de zece ani dintr-un orășel românesc izolat. Ea este ultima persoană care îşi vede sora înainte ca aceasta să dispară fără urmă. Devastată de pierdere, Maria încearcă să deslușească o realitate nouă şi tulburătoare, într-o lume aflată în pragul colapsului.

La proiecția de la Cineplex Loteanu va fi prezent, pentru a dialoga cu spectatorii, actorul Igor Babiac, care îl interpretează pe tatăl Mariei (având-o drept parteneră, în rolul mamei, pe Marina Palii). Născut în Republica Moldova, Igor Babiac a contribuit decisiv la filmele multor regizori de pe ambele maluri ale Prutului: Igor Cobileanski, Marian Crișan, Eugen Damaschin, Anatol Durbală, Eugen Marian, Viorica Meșină, Cristi Puiu, Florin Șerban etc.

Nu în ultimul rând, a 12-a ediție a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău propune publicului „Sorella di Clausura”, cel mai recent film lungmetraj al regizoarei Ivana Mladenović, născută în Serbia, dar impusă în cinematografia din România (cu filme precum „Soldații. Poveste din Ferentari” și „Ivana cea Groaznică”).

Având-o în rolul principal pe Katia Pascariu (alături de Cendana Trifan și Miodrag Mladenović), „Sorella di Clausura” spune senzaționala poveste a Stelei, o șomeră cu studii filologice care, la 36 de ani, se mută, împreună cu familia, într-un sat de lângă Timișoara. Stela visează să-l întâlnească pe artistul balcanic Boban, pe care, văzându-l la TV la 12 ani, s-a îndrăgostit iremediabil, și speră ca Vera, o cântăreață despre care se zvonește că l-ar cunoaște bine pe Boban, o va ajuta să-și împlinească visul și, totodată, să scape de sărăcia în care trăiește.

Lansat la Festivalul de la Locarno din 2025 (unde Katia Pascariu a obținut, pentru excelenta sa interpretare, premiul „Boccalino d’Oro”), „Sorella di Clausura” a mai fost distins pentru Cea mai bună regie din competiția Festivalului de la Sarajevo, fiind apoi selectat și premiat la alte festivaluri internaționale (Gijón, Wiesbaden, Sydney, TIFF Cluj-Napoca etc.). O „comedie punk” originală și provocatoare, pe care festivalul ZFR Chișinău se bucură s-o poată aduce în fața spectatorilor săi fideli.

Intrarea la proiecții va fi liberă: la filmele proiectate la Cineplex Loteanu, va fi nevoie de rezervarea prealabilă a biletelor cu valoare zero la casieria cinematografului, în zilele de dinaintea evenimentului. Iar la filmele proiectate la Cinema ODEON, va fi după principiul primul venit, primul servit.

Filmele noi vor fi proiectate cu subtitrare în limba engleză.

În curând vor fi anunţate secţiunile Retro, Filme pentru copii și familie, Masterclass şi Lansare de carte, precum şi programul complet.

Evenimentul cinematografic ZFR va continua şi în acest an tradiţia de a merge prin ţară, astfel că, în afară de Chişinău, vor mai fi proiecţii în alte zece oraşe din Republica Moldova: Hâncești (17 septembrie), Nisporeni (18 septembrie), Călărași (19 septembrie), Strășeni (20 septembrie), Cimișlia (23 septembrie), Ungheni (24 septembrie), Florești (25 septembrie), Sângerei (26 septembrie), Bălți (26-27 septembrie) şi Cahul (9-10 octombrie).

Mai multe informaţii sunt disponibile pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ZFR Chișinău este un eveniment cinematografic organizat de către Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.

Proiectul Zilele Filmului Românesc la Chișinău, ediția a XII-a, este finanțat de: Centrul Național al Cinematografiei din Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Centrul Național al Cinematografiei din România și Uniunea Cineaștilor din România.

Parteneri: Moldova Film, Cineplex Loteanu, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „I.L. Caragiale” București, Arhiva Națională de Filme a României, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău.

Sponsori: BT Leasing, PrintCaro, Diego Sky, Trigor, Symbol Media, casa de modă Raquette.

Partener media general: TVR Moldova.

Parteneri media: Realitatea TV, Radio Chișinău, Vocea Basarabiei, Ziarul de Gardă, Agora, Diez, Ziarul Național, Moldpres, Unimedia, Deschide.md, Agro TV, Tezaur TV, Revista FILM, Cinemaraton.

Articolul Patru noi filme românești premiate, la ZFR Chișinău, ediția a 12-a apare prima dată în Realitatea.md.

La intrarea în Chișinău, între Porțile Orașului și lacul din sectorul Botanica, se află unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din Republica Moldova  – biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Ridicată în secolul al XVII-lea, această construcție din stejar este considerată cea mai veche și cea mai înaltă biserică medievală de lemn din țară. 

Istoria ei începe în anul 1642, când a fost ctitorită de răzeșii din satul Hirișeni la Mănăstirea Hârjauca. Locașul a fost construit din stejarii seculari ai codrilor Moldovei și reprezintă un exemplu autentic al arhitecturii religioase medievale. Stilul său este specific nordului Moldovei, apropiat de tradiția bisericilor de lemn din Bucovina.

În anul 1821, biserica a fost demontată și strămutată în satul Hirișeni, din actualul raion Telenești. Aici a slujit comunității locale mai bine de un secol. În 1928, odată cu construirea unei noi biserici din piatră, lăcașul de lemn a fost transformat în paraclis de cimitir și, treptat, a ajuns să fie abandonat.

Timpul și intemperiile și-au pus amprenta asupra construcției. În anul 1998, acoperișul bisericii, vechi de peste trei secole, s-a prăbușit, iar edificiul a rămas timp de aproape 12 ani fără protecție, expus ploii, zăpezii și degradării.

Salvarea a venit abia în 2009, când, la inițiativa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, biserica a fost demontată și transportată la Chișinău. Restaurarea a durat doi ani, iar lucrările au urmărit păstrarea cât mai fidelă a construcției inițiale.  

Aproximativ 75% din structura originală a fost conservată, inclusiv aproape 85% dintre bârnele inițiale, care au fost tratate pentru a le prelungi durabilitatea. Circa 70% din iconostas a fost salvat, iar mai multe icoane din secolele XVII–XIX au fost restaurate. Acoperișul, grav deteriorat, a fost reconstruit integral. În toamna anului 2011, biserica a fost sfințită în noua locație, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, biserica face parte din complexul „Muzeul Satului”, amplasat în aer liber la periferia sudică a capitalei. Monumentul poate fi admirat gratuit de toți cei care vor să descopere o filă autentică din istoria Moldovei.

Articolul Din Codrii Moldovei până la Porțile Orașului Chișinău – povestea celei mai vechi biserici de lemn din țară apare prima dată în Realitatea.md.

Ultimele zile de vară vor fi marcate printr-o petrecere inedită într-un troleibuz, anunță Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport din municipiul Chişinău. Evenimentul va avea loc pe 29 august, începând cu ora 20:00, și va combina muzica, dansul și atmosfera de petrecere într-un spațiu neobișnuit.

Participanții se vor bucura de muzică asigurată de un DJ, ritmuri de dans și o atmosferă dedicată celor care vor să încheie vara într-un mod diferit.

Accesul la eveniment se face în baza unei înscrieri prealabile, iar numărul locurilor este limitat. Accesează AICI pentru înscrieri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Troleibuzul se transformă în ring de dans: Petrecere inedită pe 29 august, în Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

În perioada 17-24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival de literatură din Republica Moldova, revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane. Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, drept accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene.

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa.

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele politice încearcă să fragmenteze continentul.

Pentru ilo, Odesa rămâne inima festivalului

Deși international literature festival odesa (ilo) se desfășoară în continuare în exil, Odesa rămâne centrul său spiritual și programatic. Delegația orașului este curatoriată de Maya Dimerli, coordonatoarea Biroului Odesa – UNESCO City of Literature.

Programul ilo aduce în prim-plan literatura creată în condiții de război, activitatea instituțiilor culturale ucrainene și noile forme de cooperare internațională dezvoltate în această perioadă. Prin întâlniri fizice și intervenții online din Odesa, festivalul va reuni scriitori, poeți și profesioniști ai culturii care vor vorbi despre relația dintre literatură, memorie, identitate și realitatea războiului.

O atenție specială va fi acordată poeziei contemporane din Odesa, vocilor literare tinere și literaturii pentru copii și adolescenți. Proiectul internațional Museum Diary of War va completa programul cu o reflecție asupra protejării patrimoniului ucrainean și asupra vieții culturale din Odesa de la începutul invaziei.

CHILL Festival este organizat de Fundația CHILL Corner, în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinau – organizat de Fundația KA-TET-, și international literature festival odesa (ilo) – organizat de ONG-ul berlinez Bebelplatz e.V și sub direcția festivalului condusă de Ulrich Schreiber:

• Echipa Festivalului CHILL este formată din:
• Narcis Afrăsinei – manager;
• Dan Lungu – director artistic;
• Alexandru Argint – administrator;
• Nicoleta Schițco – comunicare, marketing si social media;
• Vladimir Secrii – logistică;
• Doina Stimpovschi – PR;
• Piko Creative – identitate vizuală.

Festivalul beneficiază de sprijinul Ministerului Culturii din Republica Moldova, al Fundației Jan Michalski, al rețelei EUNIC Moldova (Institutul Polonez, Alianța Franceza, Goethe Institut, Goethe Zentrum, Institutul Cultural Danez, Ambasada Austriei, Ambasada Suediei, Ambasada Norvegiei), al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova și al altor institute culturale europene și organizații partenere: Festivalul pentru Copii și Adolescenți Apolodor, Teatrul Făra Nume, Artcor, Muzeul National de Istorie a Moldovei, Biblioteca Nationala a Republicii Moldova, Biblioteca Naționala pentru Copii ”Ion Creangă”, Uniunea Scriitorilor, Centrul Național al Cinematografiei, Oficiul Național al Turismului al Republicii Moldova, Librarius, Cărturești. Partenerii media ai festivalului sunt: Compania Publică Teleradio Moldova, TVR Moldova, Diez, Moldpres, Moldova.org, Matca, Vorbitorincii, Revista Timpul Moldova, Revista Moldova, NewsMaker, Ziarul de Gardă, IPN, Realitatea, Agora, Agro TV, Radio România Chișinău, Vocea Basarabiei, Scena9, Deutsche Welle, Observator Cultural. Printre parteneri se numără: MegaGen, AIR, Castel Mimi, Petrom, Betty Ice, Bucovina, Dulcinella, Ocean Fish, Monblanc, Confort Moldova.

Prin aducerea ilo la Chișinău, sub umbrela CHILL și în dialog cu FILIT, festivalul afirmă rolul culturii ca infrastructură a solidarității europene. ilo își continuă astfel călătoria prin Europa, păstrându-și vocea prezentă și activă până în ziua în care se va putea întoarce în orașul său de origine.

Articolul Literatura conectează Europa și lumea apare prima dată în Realitatea.md.

În ultimii ani, tot mai multe companii din Republica Moldova au început să privească arta nu doar ca pe un element decorativ sau ca pe o investiție în creativitate, ci ca pe o modalitate de a spune povești și de a crea experiențe autentice pentru public, potrivit ybp.md. Arta ajunge astfel în magazine, vinării sau pe etichete, iar spațiile și produsele capătă o identitate nouă.

Un exemplu în acest sens este colaborarea dintre Château Vartely și artistul interdisciplinar Karen Grigorean. În cadrul proiectului „Acasă la Taraboste”, legenda vinurilor Taraboste a fost redată printr-o proiecție interactivă chiar în sala cu baricuri a vinăriei. Butoaiele în care se maturează vinul au devenit suprafețe de proiecție, iar vizitatorii pot intra direct în universul poveștii Chateau Vartely prin imagine, sunet și tehnologie. Experiența completează degustarea și vizita clasică la vinărie, transformând publicul din simplu spectator în parte a legendei. Colaborarea cu Karen Grigorean arată și deschiderea companiilor locale către noile forme de expresie artistică.

O altă colaborare este cea dintre Philip Morris Moldova și artiștii Igor Nicuriuc și Nadia Izosimova. Cei doi au creat o instalație artistică folosind lemn, lână, pictură și broderie. Conceptul pornește de la ideea de „acasă”, nu doar ca loc fizic, ci ca moștenire formată din amintiri, tradiții și simboluri. Împreună, cei doi artiști au creat o „hartă culturală” inspirată de forme, texturi și simboluri locale, ce creează o punte între trecut, prezent și viitor. Lucrarea reinterpretează tradiția și patrimoniul local printr-o estetică contemporană, integrându-l armonios în spațiul partenerilor Philip Morris Moldova.

Instalația, cu o suprafață de aproximativ 4 m², combină elemente din lemn, pictură și broderie într-o compoziție modulară inspirată de formele, texturile și motivele specifice culturii moldovenești.

Prin proiectul „Acasă”, Philip Morris Moldova își propune să aducă un accent local autentic în experiența de brand, demonstrând că inovația și tehnologia pot coexista armonios cu patrimoniul cultural și valorile care definesc comunitățile locale.

În cazul Divus Winery, arta a ajuns pe etichetele vinurilor din gama Domeniile Vorniceni. Pictorul Mihai Ungureanu, numit MIHU, a creat pentru aceste vinuri etichete inspirate de tradiție, natură și satul moldovenesc. Colaborarea s-a dovedit a fi una de succes și a ajuns să fie recunoscută inclusiv la nivel internațional. Aceasta a contribuit atât la creșterea vizibilității artistului, cât și la consolidarea notorietății brandului. Etichetele create de MIHU au oferit vinurilor o identitate distinctă și un plus de valoare, iar produsele au ajuns printre preferatele consumatorilor, fiind apreciate inclusiv pentru conceptul vizual.

Colaborările dintre companii și artiști locali indică o schimbare în modul în care brandurile din Republica Moldova își construiesc identitatea și relația cu publicul. Prin astfel de proiecte, arta ajunge în spații și pe produse unde nu este întâlnită de obicei, iar artiștii devin mai vizibili. În același timp, companiile își pot construi o identitate mai clară și mai apropiată de cultura locală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Arta în lumea afacerilor: trei colaborări care aduc autenticitate brandurilor locale din Moldova apare prima dată în Realitatea.md.