Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, afirmă că vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, i-ar fi sugerat să părăsească partidul PACE, fondat de Gheorghe Cavcaliuc. Conform lui, oficialul l-ar fi îndemnat să candideze independent la scrutinul de pe 15 noiembrie 2026, desfășurat în autonomie.

Drept urmare, Pavel Postica a explicat la finalul ședinței Comisiei Electorale Centrale că s-a referit la reglementările electorale privind candidații electorali camuflați. Potrivit funcționarului, există o listă aprobată a formațiunilor care pot participa la scrutin.

„Persoanele care vor să participe în calitate de candidați independenți la acest scrutin, la fel trebuie să facă aceasta alegere, fii figurează pe listele unui partid politic sau figurează ca candidat independent. Decizia, respectiv, urmează să fie adoptată cu cel puțin 70 de zile înainte de alegeri. La fel, vreau să atrag atenția că astfel de subiecte sunt des întrebate, care sunt particularitățile”, a spus Postica.

Vicepreședintele CEC a mai menționat că formațiunile care nu și-au actualizat datele la Agenția Servicii Publice nu pot participa la scrutin.

Articolul Gaidarji afirmă că Postica i-ar fi sugerat să plece din PACE și să candideze independent. Vicepreședintele CEC explică apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit data alegerilor guvernatorului Găgăuziei pe 15 noiembrie 2026. Scrutinul va avea loc concomitent cu alegerile membrilor Adunării Populare.

Conform membrilor CEC, au existat trei tentative ale Adunării Populare de a stabili data scrutinului. Fiecare dintre aceste încercări, însă, a eșuat.

Decizia a fost votată cu șase voturi pentru și două abțineri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform datelordin Registrul de stat al alegătorilor, valabile pe 26 august 2026, în unitățile administrativ-teritoriale din Găgăuzia sunt înregistrați 129.315 de alegători.

Articolul CEC a stabilit data alegerilor guvernatorului Găgăuziei, după ce Adunarea Populară nu a reușit să adopte decizia apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Populară a Găgăuziei a eșuat din nou în procesul de stabilite a datei alegerilor bașcanului. La ședința de pe 1 septembrie au fost prezenți doar 10 aleși din autonomie.

După constatarea lipsei cvorumului, oficialii din autonomie au continuat discuțiile cu ușile închise, pentru a conveni asupra unei eventuale declarații, transmite IPN.

Este pentru a doua oară consecutiv când Adunarea Populară nu reușește să examineze subiectul privind stabilirea datei alegerilor pentru funcția de guvernator al regiunii. Pe 26 august au fost prezenți 14 deputați, însă nici atunci nu a fost întrunit cvorumul.

Funcția de bașcan al Găgăuziei a rămas vacantă după condamnarea Evgheniei Guțul la șapte ani de închisoare, în dosarul finanțării ilegale a fostului partid „Șor”.

Articolul Încă o ședință fără cvorum a Adunării Populare. Data alegerilor bașcanului rămâne „în aer” apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, s-a întâlnit cu noul șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Christopher W. Smith. Șeful diplomației moldovenești l-a felicitat pe Smith cu prilejul preluării mandatului și i-a urat succes în exercitarea acestuia, exprimând deschiderea autorităților de la Chișinău pentru o cooperare strânsă cu Misiunea OSCE.

Discuțiile s-au axat pe situația din regiunea transnistreană, evoluțiile în materie de securitate și perspectivele procesului de reglementare. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a reiterat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a identifica o soluție pașnică și durabilă, prin dialog și mijloace diplomatice, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării în frontierele sale recunoscute internațional.

Oficialii au abordat, de asemenea, și parcursul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și consecințele războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra țării noastre. Ministrul Popșoi a subliniat că avansarea procesului de reglementare trebuie să contribuie la consolidarea păcii și stabilității, fără a afecta procesul de aderare la UE.

În cadrul întrevederii, a fost evidențiată și contribuția Misiunii OSCE la promovarea drepturilor omului, consolidarea statului de drept și susținerea societății civile, precum și la sporirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului.

„Contăm pe experiența și implicarea dumneavoastră și pe rolul Misiunii OSCE în sprijinirea eforturilor de reintegrare pașnică a țării. Obiectivul nostru este identificarea unei soluții durabile și reintegrarea țării, ce va aduce beneficii tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Mihai Popșoi.

La rândul său, Christopher W. Smith a exprimat disponibilitatea pentru o cooperare strânsă și un dialog constant cu autoritățile Republicii Moldova, în vederea valorificării depline a mandatului și expertizei Misiunii OSCE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că luni, 31 august, diplomatul american Christopher W. Smith a preluat funcția de șef al Misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Republica Moldova. El va ocupa și funcția de mediator al OSCE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, după numirea sa de către președintele în exercițiu al OSCE, reprezentantul Elveției.

Christopher W. Smith, noul șef al Misiunii OSCE în Moldova: Ce spune despre negocierile cu Tiraspolul

Articolul Mihai Popșoi s-a întâlnit cu noul șef al Misiunii OSCE în Moldova: Situația din Transnistria, pe agenda discuțiilor apare prima dată în Realitatea.md.

În această seară, de la ora 20:00, vă invităm să urmăriți o nouă ediție a emisiunii „Rezoomat”, moderată de jurnalista Ileana Pîrgaru. Invitații ediției sunt vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman și comentatorul politic, Ion Tăbîrță.

În timpul emisiunii vor fi analizate cele mai importante subiecte de actualitate printre care:

• Prioritățile noii sesiuni parlamentare
• Politica bugetar-fiscală și impactul asupra cetățenilor
• Amânarea majorării salariilor bugetarilor
• Reforma APL și impactul acesteia asupra rezultatelor alegerilor locale
• Intrarea în vigoare a noilor tarife la gaz
• Numirea cetățenilor din România în funcții publice

Emisiunea va fi transmisă în direct la Realitatea TV și pe platformele www.realitatea.md și www.rlive.md

Cu o acoperire națională de 84%, Realitatea TV transmite emisiunea în direct pe toate rețelele de cablu și IPTV din Republica Moldova, fiind inclus în lista Must Carry.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman și expertul Ion Tăbîrță, invitați la Rezoomat apare prima dată în Realitatea.md.

România a reușit să răspundă asertiv, nu doar defensiv, în fața provocărilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ministra interimară al Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Țoiu a subliniat că România avansează proiectele de conectivitate energetică cu R. Moldova și Ucraina și a preluat președinția a două formate regionale pentru a sprijini procesul de aderare la UE a țărilor vecine, inclusiv a Republicii Moldova.

„Poate lucrul cel mai important pe care vreau să-l spun despre ultimul an și despre anii care urmează este că această instabilitate în relațiile internaționale nu este temporară. Lecția pe care am învățat-o este că în fața acestor furtuni, miza nu este să ne adăpostim, ci să înaintăm. România, în fața celor mai mari provocări la care a făcut față de la Revoluție încoace, a reușit să răspundă nu doar defensiv, ci asertiv, asigurându-se că agenda proprie este prezentată, tratată și negociată ca prioritate în toate formatele în care facem parte”, a afirmat Oana Țoiu la evenimentul din 31 august, transmite Moldova1.

Oficiala a deschis discuțiile despre prioritățile diplomatice ale României cu componenta de securitate, calificând-o drept tema care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, în 2026. România a înregistrat cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic al NATO, iar MAE a trebuit să privească deschis aceste riscuri și să ia decizii concrete.

„Nu putem să discutăm despre prioritățile politice externe ale României fără să ne axăm pe componenta de securitate, pentru că a fost componenta care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, agenda ultimului an. Cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic. Am reușit să ne uităm deschis la aceste riscuri și la frecvența lor crescută, la efectele negative de securitate generate asupra României de războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și să luăm deciziile și măsurile necesare”, a declarat Țoiu.

Una dintre măsurile concrete adoptate a fost introducerea în Codul penal a unor pedepse mai dure, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care se organizează să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse. Ministra a explicat că profitul generat ilegal pe teritoriul României nu poate deveni sursă de finanțare pentru armamentul folosit într-un război care generează riscuri de securitate și victime civile în Ucraina.

România și-a reafirmat angajamentul față de Ucraina și față de procesul de pace, Țoiu subliniind că țara va continua să fie alături de vecinul său în atingerea unei păci sustenabile. Ministrul a marcat și un moment simbolic important: pe 31 august, pentru prima dată în istorie, Ziua Limbii Române este celebrată în Ucraina, la Cernăuți, Odesa și în alte comunități românofone.

„Chiar astăzi se celebrează pentru prima dată în istorie Ziua Limbii Române în Ucraina, pe 31 august. Atât la Cernăuți, cât și la Odesa, cât și în celelalte comunități au avut loc evenimente pentru a celebra asta. Este promisiunea pe care am făcut-o la începutul verii trecute, la Cernăuți, când am invitat și pe ministrul de externe al Ucrainei, prima dată când ministrul de externe a ajuns la Cernăuți”, a spus Țoiu.

Ea a adăugat că evenimentul este rezultatul unui efort consolidat de mai mulți ani, finalizat prin parteneriatul strategic semnat de președinții celor două țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Oana Țoiu, despre prioritățile diplomației române: Securitatea, Ucraina și sprijinul pentru Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

„Ne dorim ca oamenii care aleg să trăiască în Republica Moldova să învețe și să vorbească română”. Mesajul a fost transmis de prim-ministrul Vasile Tofan, de Ziua Limbii.

Șeful Guvernului a relatat că a locuit în mai multe state și a încercat să învețe limba lor. Oficialul a povestit cum a studiat olandeza și ucraineana.

„Ca să o iubești (n. red.: limba română), nu trebuie obligatoriu să o vorbești cu accent de București. Româna sună la fel de frumos și în dulcele nostru grai moldovenesc. Rădăcinile mele sunt la Călărași. Acolo avem și cuvintele noastre. Spunem prichici la pervaz, cotlon la cuptor, târnaț la prispă. Și recunosc, sunt dintre cei care probabil nu vor trece niciodată de la harbuz la pepene verde. Și nici până astăzi nu sunt foarte sigur ce este o merdenea. Dar știu că într-o parte a Moldovei copiii mănâncă dude, în alta agude, iar în alta șorcove. Și peste tot sunt la fel de dulci. Dulci ca limba română”, a spus Tofan.

Vasile Tofan a transmis mesajul în debutul Marii Dictări Naționale, organizată deja tradițional pe 31 august.

Articolul „Nu o să trec niciodată de la harbuz la pepene verde”. Mesajul lui Vasile Tofan, de Ziua Limbii Române apare prima dată în Realitatea.md.

Diplomatul american Christopher W. Smith a preluat luni, 31 august, funcția de șef al Misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Republica Moldova. El va ocupa și funcția de mediator al OSCE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, după numirea sa de către președintele în exercițiu al OSCE, reprezentantul Elveției.

Smith spune că preia această funcție într-un moment important pentru negocierile privind conflictul transnistrean. Diplomatul american și-a exprimat intenția de a contribui la reluarea și consolidarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol.

„Sunt onorat să preiau funcția de șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova într-un moment important pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Aștept cu nerăbdare să colaborez îndeaproape cu autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, precum și cu ceilalți participanți la formatul 5+2, pentru a sprijini dialogul constructiv și a avansa eforturile în vederea unei soluționări cuprinzătoare și pașnice a conflictului transnistrean”, a declarat Christopher W. Smith.

Diplomatul american a mai menționat  că intenționează să continue eforturile Misiunii OSCE pentru consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, dezvoltarea cooperării și obținerea unor rezultate concrete pentru populație.

Înainte de a veni la Chișinău, oficialul a fost adjunct al secretarului de stat în cadrul Biroului pentru Europa și Afaceri Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA. În perioada 2022-2023, acesta a ocupat funcția de adjunct al șefului misiunii diplomatice a Ambasadei SUA la Kiev.

Christopher W. Smith este diplomat de carieră și membru al Serviciului Superior de Externe al SUA, cu rang de ministru-consilier. De-a lungul carierei sale, a activat în Georgia, Turcia, Afganistan și Cipru, precum și în Armenia, unde a fost adjunct al șefului misiunii diplomatice.

La Washington, Smith a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Departamentului de Stat și al Consiliului Național de Securitate.

Diplomatul îi succede ambasadoarei Kelly Keiderling, care și-a încheiat mandatul de șefă a Misiunii OSCE în Republica Moldova în septembrie 2025. Până la numirea noului șef, Misiunea a fost condusă interimar de Izabela Sylwia Hartmann.

Misiunea OSCE în Republica Moldova are drept principal obiectiv sprijinirea unei soluționări politice durabile și cuprinzătoare a conflictului transnistrean. Soluția susținută de OSCE trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele recunoscute internațional și să prevadă un statut special pentru Transnistria.

Mandatul Misiunii este susținut și reînnoit anual prin consensul celor 57 de state participante la OSCE, inclusiv Republica Moldova.

Misiunea a fost instituită la 4 februarie 1993, în baza unei decizii a Comitetului Înalților Funcționari al OSCE, și și-a început activitatea la 23 aprilie în același an. În prezent, aceasta este singura organizație internațională cu prezență permanentă pe ambele maluri ale Nistrului, având oficii la Chișinău, Tiraspol și Bender.

Printre atribuțiile Misiunii se numără monitorizarea situației din regiunea transnistreană, inclusiv a situației militare, precum și oferirea de expertiză și consultanță privind respectarea obligațiilor internaționale în domeniul drepturilor omului.

În 1999, mandatul Misiunii a fost extins. Acesta a inclus și monitorizarea procesului de retragere și distrugere a munițiilor și armamentului rusesc, precum și coordonarea asistenței internaționale destinate acestui proces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Christopher W. Smith, noul șef al Misiunii OSCE în Moldova: Ce spune despre negocierile cu Tiraspolul apare prima dată în Realitatea.md.

Ilan Șor, oligarhul din Moldova condamnat în dosarul „Frauda bancară”, ar fi ajuns să joace un rol important în dezvoltarea unor mecanisme financiare prin care Rusia poate continua să facă tranzacții în pofida sancțiunilor occidentale. O analiză publicată de The Economist, citată de Digi24.ro, descrie ascensiunea lui Șor în cercurile de putere de la Moscova și rolul criptomonedei A7A5.

Potrivit analizei, Șor a creat A7A5, un activ digital care poate fi utilizat pentru transferuri și plăți în afara sistemului bancar tradițional. Instrumentul ar permite unor companii și persoane din Rusia să efectueze operațiuni financiare internaționale, în condițiile în care numeroase instituții rusești au fost excluse din sistemul financiar occidental.

Șor a declarat anterior că mecanismul ar fi facilitat tranzacții comerciale de peste 100 de miliarde de dolari. Apariția sa la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, în 2025, unde a anunțat extinderea proiectului, a fost interpretată drept un semnal că beneficiază de susținere la nivel înalt în Rusia.

O rețea financiară care depășește Rusia

Potrivit The Economist, o parte importantă a operațiunilor legate de A7A5 este derulată din Kârgâzstan, care a devenit un punct important pentru comerțul Rusiei cu exteriorul. Autoritățile occidentale au impus sancțiuni unor instituții financiare din această țară, inclusiv unei bănci despre care oficiali americani au afirmat că ar avea legături cu Șor.

Proiectul s-ar fi extins și în alte regiuni. Potrivit publicației, A7A5 și-a deschis birouri în Nigeria și Zimbabwe și urmărește să ajungă și în alte state din Africa și America de Sud. Un specialist de la compania de analiză blockchain Chainalysis avertizează că accesul la miliarde de dolari prin intermediul blockchainului oferă regimului rus o poziție financiară mai avantajoasă decât înainte.

Un model pentru alte state sancționate

Analiza The Economist atrage atenția că adevărata miză ar putea fi mai mare decât simpla evitare a sancțiunilor impuse Rusiei.

Modelul financiar dezvoltat în jurul A7A5 ar putea fi preluat de alte state aflate sub sancțiuni internaționale, precum Iranul, Coreea de Nord sau Cuba, care ar putea încerca să creeze propriile mecanisme de tranzacționare în afara sistemului financiar dominat de Occident.

Un oficial moldovean citat de publicație consideră că sofisticarea schemelor atribuite lui Șor reprezintă o provocare pentru autorități și avertizează că astfel de mecanisme ar putea fi utilizate și în alte scopuri, inclusiv pentru finanțarea unor operațiuni clandestine.

Totuși, proiectul A7A5 s-ar confrunta și cu probleme. Potrivit analizei, unii utilizatori se tem că fondurile ar putea fi blocate atunci când sunt convertite în alte criptomonede, iar activitatea platformei ar fi scăzut în ultimele luni.

Șor, între condamnarea din Moldova și ascensiunea de la Moscova

Ilan Șor este condamnat în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari și se află în Rusia. Autoritățile de la Chișinău îl acuză că a avut un rol central în frauda care a afectat sistemul bancar moldovenesc.

În ultimii ani, Șor a devenit unul dintre principalii actori ai politicii ruse față de Republica Moldova, fiind sancționat de mai multe state occidentale. The Economist notează că transformarea sa din om de afaceri și politician moldovean într-un antreprenor implicat în dezvoltarea unor mecanisme financiare pentru Rusia reprezintă o evoluție neobișnuită.

În același timp, publicația avertizează că, indiferent de viitorul A7A5, apariția unor asemenea instrumente demonstrează cât de rapid pot fi dezvoltate alternative financiare la sistemul internațional dominat de Occident, complicând eforturile de aplicare a sancțiunilor împotriva statelor și persoanelor vizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul The Economist, despre Șor: Regele cripto al Kremlinului și schema financiară cu care a salvat Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Nicușor Dan, despre cerealele ucrainene care vor tranzita Moldova: „Trebuie să evităm blocajele” apare prima dată în Realitatea.md.

Liderul Partidului Național Moldovenesc(PNM) , Dragoș Galbur, îi răspunde fostului premier Dorin Recean, care a anunțat că îl va acționa în judecată pentru denigrare. Galbur respinge acuzațiile că ar fi plătit pentru postări și susține că, dacă Recean îl cheamă în instanță, va prezenta acolo argumentele care au stat la baza afirmațiilor sale despre Polaris Aviation Group și FLYONE.

„Dorin Recean anunță că mă dă în judecată pentru denigrare și, în aceeași postare, mă acuză că lucrez la comandă, că primesc între 200 și 500 de euro pentru o postare, că fac până la 7500 de euro lunar din denigrare și că servesc niște personaje corupte. Nicio probă. Nici măcar numele celui care, chipurile, mă plătește, nu l-a indicat”, a scris Galbur.

Politicianul afirmă că se aștepta la o reacție diferită din partea fostului premier, pe care îl considera „un om mai serios”. Galbur îl acuză pe Recean că, deși în perioada în care a fost premier vorbea despre combaterea dezinformării și a știrilor false, acum ar prezenta public acuzații fără dovezi.

„Domnule Recean, dacă aveți o singură dovadă că Dragoș Galbur a primit vreodată un leu pentru a scrie despre dumneavoastră sau despre altcineva, publicați-o. Astăzi. Spuneți cine m-a plătit, cât, când și pentru ce postare”, a cerut acesta.

Galbur îi răspunde și acuzațiilor privind perioada în care Republica Moldova era condusă de Partidul Democrat din Moldova.

„Nu am fost membru al PD, nu am ocupat funcții politice în partid, nu i-am votat și nu am administrat scheme economice sau de alt tip. CV-ul meu este public și poate fi verificat de oricine”, a scris Galbur.

În același timp, politicianul îi adresează lui Recean o serie de întrebări despre perioada în care acesta a fost ministru al Afacerilor Interne, între 2012 și 2015. Galbur face referire la rapoarte ale Poliției de Frontieră privind contrabanda cu țigări și alcool și îl întreabă dacă știa despre amploarea fenomenului și despre cazurile în care ar fi fost implicați angajați ai Poliției de Frontieră.

„Știa ministrul de Interne Dorin Recean ce se întâmpla la frontieră sau afla și atunci din presă? Știa Dorin Recean că țigările și alcoolul de contrabandă se produceau și erau trecute prin Republica Moldova inclusiv din regiunea transnistreană? Sau nu știa și a aflat din presă? Poate ne spuneți și cum se făcea că printre cei documentați în asemenea cazuri apăreau inclusiv angajați ai Poliției de Frontieră. Erați ministrul responsabil de sistem. Cine răspundea politic și administrativ pentru ceea ce se întâmpla acolo?”, îl întreabă Galbur.

Liderul PNM aduce în discuție și activitatea de afaceri a fostul premier și îl întreabă cum au putut crește acestea în perioada pe care Recean o descrie astăzi drept „stat capturat”.

„După plecarea din Guvern, în 2015, ați fondat Performa SRL. Dețineați și 10% din compania care operează KFC în Republica Moldova. În 2018, adică exact în perioada statului capturat despre care vorbiți astăzi atât de apăsat, afacerea KFC din Republica Moldova avea vânzări de peste 40 de milioane de lei, în creștere cu 15% față de anul precedent. Deci am și eu o curiozitate. Cum se face că într-un stat despre care astăzi spuneți că era capturat de Plahotniuc, afacerile dumneavoastră puteau funcționa și crește liniștit? Pe dumneavoastră de ce nu v-a deranjat sistemul? De ce nu v-a „trăsnit cu capul de asfalt”, ca să folosesc expresia care v-a făcut celebru pe vremea când erați ministru de Interne? Care era secretul acestei conviețuiri atât de liniștite cu statul capturat?”, se mai arată în mesajul publicat de liderul PNM.

Politicianul a mai spus că este pregătit să meargă în instanță. Galbur susține că, în cazul unui proces, Recean va trebui să demonstreze și afirmațiile potrivit cărora el ar primi bani pentru postări și ar acționa la comanda unor persoane sau grupări.

„Cât despre tentativa de a obține prin Messenger adresa domiciliului meu, nu sunt obligat să-mi expediez adresa de acasă unui politician compromis care îmi scrie pe Facebook. Depuneți acțiunea conform procedurii legale. Instanța știe foarte bine cum se citează un pârât. Așa că ne vedem în instanță, domnule Recean. Eu vin cu ceea ce am la baza afirmațiilor mele. Dumneavoastră să nu uitați probele pentru cei 200-500 de euro, cei 7500 de euro lunar, „comenzile”, finanțatorii și personajele corupte pe care pretindeți că le servesc. Facebook-ul suportă orice. Instanța cere probe”, a menționat Galbur.

Disputa dintre cei doi a pornit de la acuzațiile lui Dragoș Galbur privind situația de pe piața aviației din Republica Moldova. Liderul PNM a afirmat anterior că Dorin Recean ar avea „ambiții în aviație” și a sugerat că fostul premier s-ar afla în spatele companiei Polaris Aviation Group.

Galbur a legat apariția Polaris de măsurile luate în privința FLYONE și a susținut că, prin decizii ale autorităților, s-ar încerca eliminarea companiei de pe piața aviației din Republica Moldova.

Acuzațiile au fost respinse de Dorin Recean. Fostul premier, care în prezent este emisar pentru dezvoltare și reziliență al Președinției și membru al Consiliului de administrație al Moldatsa, a declarat că afirmațiile lui Galbur sunt „complet false” și că îl va acționa în judecată pentru denigrare.

În mesajul său, Recean l-a acuzat pe liderul PNM că ar face „business politic” și că ar primi bani pentru postări de denigrare. Fostul premier a mai spus că i-a solicitat lui Galbur, printr-un mesaj privat, o adresă la care să-i transmită cererea de chemare în judecată, însă nu ar fi primit un răspuns.

Amintim că, la 22 iunie, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a decis vânzarea forțată a acțiunilor FLYONE de către fondatorii companiei, în timp ce Polaris Aviation Group a primit aviz favorabil din partea Consiliului. Coincidența celor două decizii a generat în spațiul public acuzații și suspiciuni privind posibila redistribuire a influenței pe piața aviației civile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Dragoș Galbur îi răspunde lui Dorin Recean: Ne vedem în instanță. Facebook-ul suportă orice, instanța cere probe apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele României, Nicușor Dan, a evitat să comenteze numirea lui Claudiu Năsui în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova. Întrebat la Chișinău ce îl recomandă pe fostul ministru român pentru acest portofoliu, șeful statului a evitat să facă o evaluare.

„Asta e o analiză pe care domnul Tofan a făcut-o”, a răspuns Nicușor Dan.

Președintele României a enumerat însă experiența profesională și politică a lui Claudiu Năsui: „Domnul Năsui are studii economice, a fost ministru în România, a fost parlamentar mult timp”.

Întrebat dacă apartenența lui Năsui la USR și colaborarea politică anterioară constituie un argument pentru numirea sa la Chișinău, Nicușor Dan a refuzat să se pronunțe.

Nu mă pronunț. Orice, orice pot să fac. Să-i urez succes lui Claudiu Năsui”, a spus președintele român.

Claudiu Năsui a fost propus de premierul Vasile Tofan pentru conducerea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării pe 25 august. În aceeași zi, președinta Maia Sandu i-a acordat cetățenia Republicii Moldova. Năsui a depus jurământul vineri, 28 august, și a preluat funcția.  Anterior, Năsui a ocupat funcția de ministru al Economiei în România și a fost parlamentar. La Chișinău, el a anunțat că prioritățile sale includ integrarea economică europeană și reducerea birocrației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Nicușor Dan evită să comenteze numirea lui Claudiu Năsui în Guvernul de la Chișinău: „Îi urez succes” apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul premier Dorin Recean anunță că îl va acționa în judecată pe liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, pentru afirmațiile privind presupusele sale interese în domeniul aviației și legături cu compania Polaris Aviation Group. Recean respinge acuzațiile și susține că acestea sunt false și denigratoare.

Recean, în prezent emisar pentru dezvoltare și reziliență al Președinției și membru al Consiliului de administrație al Moldatsa, afirmă că Galbur l-ar fi acuzat în repetate rânduri că se află în spatele companiei Polaris și că ar urmări preluarea controlului asupra FLYONE.

„Pentru fiecare postare comandată, așa-numitul „politician” încasează 200-500 de euro. În așa fel, pretinsul politician, care-și tatuează onestitatea pe frunte, câștigă lunar între 2000 și 7500 de euro. Profitabil, într-adevăr. Doar că asta nu este politică, este bătaie de joc de cetățeni. Dacă vrei să câștigi bani onest, deschizi o afacere sau dezvolți competențe căutate și ești bine plătit pentru asta. Dar, dacă nu poți face nimic, vinzi postări de denigrare. (…) Anunț public că îl acționez în judecată pe Dragoș Galbur pentru răspândirea unor falsuri denigratoare despre mine. A mințit de mai multe ori că aș sta în spatele unor afaceri, cum ar fi Polaris, sau că aș prelua controlul asupra altor companii, precum FlyOne. (…) Toate acuzațiile sunt complet false”, a anunțat Recean pe Facebook vineri, 28 august.

Fostul premier respinge și afirmațiile privind presupuse afaceri cu Victor Gușan, din regiunea transnistreană. În același timp, Recean îl acuză pe Galbur că ar desfășura o campanie de denigrare și pune sub semnul întrebării sursele de finanțare ale activității acestuia.

„La comanda cui Dragoș Galbur orchestrează această campanie de calomniere bazată în totalitate pe minciuni? (…) Regret că Dragoș Galbur nu-și poate câștiga în mod onest traiul, iar acțiunile lui nu sunt în beneficiul oamenilor, ci servesc niște personaje corupte, care au furat cetățenii și abia așteaptă să poată, din nou, controla Republica Moldova ca pe o afacere personală. Se va dovedi în timp că este un impostor. În fapt, el a spus tot ce crede despre moldoveni încă în 2016, în timp ce deservea regimul oligarhic, când a ofensat toți moldovenii făcându-i un „popor de râsuri”. Moldovenii sunt însă înțelepți și mult mai inteligenți decât îi crede Galbur și vor înțelege rapid că pretinsul său naționalism este o farsă pentru a masca modelul profitabil de business politic”, a mai scris acesta.

Dorin Recean susține că i-a solicitat lui Galbur, printr-un mesaj privat, o adresă la care să-i transmită cererea de chemare în judecată, însă nu ar fi primit un răspuns.

Liderul PNM nu a comentat, deocamdată, anunțul lui Recean privind chemarea în judecată.

Anterior, Dragoș Galbur a afirmat că fostul premier Dorin Recean ar avea „ambiții în aviație”. Liderul PNM a spus că în jurul companiei FlyOne și al noului operator aerian Polaris Aviation Group din Republica Moldova s-ar desfășura un proces de redistribuire a influenței în aviația civilă, care ar fi susținut de Recean.

Acuzații similare la adresa lui Recean au fost formulate și de fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, care l-a acuzat pe fostul premier că ar fi responsabil de conflictul dintre FLYONE și autoritățile Republicii Moldova și că acțiunile sale ar urmări facilitarea accesului Polaris pe piața locală.

Amintim că, la 22 iunie de Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a decis vânzarea forțată a acțiunilor FLYONE de către fondatorii companiei, în timp ce Polaris Aviation Group a primit aviz favorabil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul „Face bani din denigrare”: Recean îl acționează în judecată pe Galbur pentru acuzațiile privind Polaris și FLYONE apare prima dată în Realitatea.md.

Socialiștii contestă la Curtea Constituțională modificările operate la Codul Electoral. Reprezentanții partidului susțin că noile reglementări ar fi ilegale.

Igor Dodon s-a referit în special la prevederile care stipulează că persoanele care vor să candideze pentru funcția de guvernator al autonomiei trebuie să cunoască obligatoriu limba română.

„După cum am promis, am depus astăzi o sesizare la Curtea Constituțională prin care cerem declararea neconstituțională a modificării Codului electoral adoptate de PAS, care vizează alegerile din Găgăuzia. Potrivit acestei modificări, pentru prima dată, cunoașterea limbii române devine o condiție obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan — până acum, o asemenea cerință nu a existat.

Considerăm că această prevedere limitează dreptul de a fi ales și contravine Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stabilește condițiile pentru candidatura la funcția de bașcan și prevede cunoașterea limbii găgăuze, dar nu și a limbii române. Solicităm declararea acestei noi prevederi ca fiind neconstituțională și excluderea ei din Codul electoral”, a transmis liderul Partidului Socialiștilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 24 august, Codul Electoral a fost completat cu noi reglementări privind votul prin corespondență și organizarea alegerilor în Găgăuzia. Reprezentanții Legislativului afirmă că noile măsuri ar trebui să consolideze transparența, corectitudinea și eficiența procesului electoral.

Articolul Nu vor ca româna să fie obligatorie pentru bașcanul Găgăuziei. PSRM contestă la CC modificarea Codului Electorală apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele României, Nicușor Dan, spune că Bucureștiul a discutat cu autoritățile ucrainene despre atacurile asupra zonei portuare Novorossiisk, unde este încărcat petrol kazah destinat inclusiv rafinăriei Petromidia. Șeful statului susține că partea ucraineană a primit, de fiecare dată când a fost necesar, solicitarea de a permite trecerea navelor care transportă petrol din Kazahstan.

Subiectul a fost abordat în cadrul conferinței de presă susținute de Nicușor Dan la Chișinău, după o întrebare privind atacurile ucrainene asupra portului rusesc Novorossiisk și impactul acestora asupra aprovizionării cu petrol a României și Republicii Moldova.

„Noi am avut acest dialog înainte de întâlnirea de azi”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele României a explicat că au existat mai multe situații în care navele care deservesc Petromidia trebuiau să fie încărcate în portul Novorossiisk, iar Bucureștiul a transmis Kievului informații despre aceste nave.

„Am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă”, a precizat șeful statului român.

Potrivit lui Nicușor Dan, discuția purtată la Chișinău a avut drept scop formalizarea și accelerarea acestei comunicări dintre cele două părți, astfel încât navele care transportă petrol kazah către România să poată fi identificate și să treacă fără probleme.

„Ce am discutat azi a fost doar ca această interacțiune să fie cumva formalizată și să se petreacă mai repede. De câte ori am avut nevoie, partea ucraineană a primit mesajul nostru și a lăsat nava de aprovizionare să treacă”, a declarat Nicușor Dan.

Portul Novorossiisk este unul dintre punctele importante prin care este exportat petrol kazah, inclusiv către Europa. Atacurile recente ale Ucrainei asupra portului Novorossiisk de la Marea Neagră au vizat infrastructura militară și economică critică a Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Nicușor Dan: Ucraina a fost rugată să nu atace navele care transportă petrol pentru România și Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Dezvoltarea industriei agro-alimentare și integrarea europeană vor fi prioritățile lui Eugeniu Osmochescu la Ministerul Agriculturii. Declarațiile au fost făcute de noul oficial, după depunerea jurământului și investirea în funcție.

Oficialul a relatat că vrea să regândească domeniul și să implementeze inovații științifice, pentru a-l adapta schimbărilor climatice. Este vorba inclusiv despre sisteme de irigație.

„Trăim ani cu secetă. Trăim ani când trebuie să regândim cum abordăm agricultura. E vorba de irigație, e vorba de agricultură inteligentă, dar e vorba și despre abordare a atitudinii noastre comune, împreună cu fermierii și toți actori din domeniul agriculturii, ce facem mai departe”, a spus Eugeniu Osmochescu jurnaliștilor.

Întrebat cum va ajuta fermierii și le va soluționa problemele, inclusiv cele legate de TVA și plata datoriilor la subvenții, oficialul a precizat că situația trebuie ameliorată pe un lanț valoric și va fi discutată la nivel de Guvern, cu mai mulți funcționari.

„Premise sunt foarte multe și sunt pozitive. Bineînțeles că volatilitatea internațională, ce se întâmplă între jurul nostru, tot joacă un rol, dar acolo deja coroborăm ce face și Ministerul Energiei, și Ministerul Economiei și alții”, a conchis ministrul.

Eugeniu Osmochescu a trecut de la funcția de ministru al Economiei la cea de șef pe Agricultură în această săptămână. Mandatul de vicepremier pe care îl exercita până acum a fost preluat de Claudiu Năsui.

Articolul VIDEO Prioritățile lui Osmochesu la MAIA: Ce inovații vrea să aducă și cum planifică să rezolve problemele fermierilor apare prima dată în Realitatea.md.

Noul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a comparat Moldova cu o persoană bolnavă, iar reformele – cu medicamente. Afirmația a fost făcută în timp ce oficialul discuta cu jurnaliștii, după ceremonia de investire în funcție.

Năsui a vorbit despre prioritățile sale, printre care se numără continuarea reformelor, dar și sprijinirea afacerilor. Oficialul a menționat că vrea să facă din Republica Moldova cea mai primitoare țară din lume pentru antreprenori.

„E o economie care se dezvoltă și care poate face mult mai mult, dacă faci anumite reforme. Și tocmai aceste reforme, care câteodată sunt grele, sunt dificile pe termen scurt, dar sunt ceea ce te face bine pe termen lung, sunt ce are nevoie Moldova. E ca o persoană care e bolnavă, care trebuie să ia un medicament. Poate e puțin amărui, dar te face bine. Exact asta trebuie să facă Moldova și exact asta va face guvernul Tofan”, a spus Claudiu Năsui.

Claudiu Năsui a depus vineri jurământul de ministru al Economiei, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Președinție. Oficialul a primit în această săptămână cetățenia Republicii Moldova, iar la câteva ore după ce pe site-ul administrației prezidențiale a apărut decretul, Vasile Tofan a anunțat desemnarea sa pentru această funcție.

Articolul STOP CADRU Năsui compară Moldova cu o persoană bolnavă, iar reformele – cu medicamente apare prima dată în Realitatea.md.

Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, i-a prezentat președintelui României, Nicușor Dan, principalele provocări cu care se confruntă Biserica Ortodoxă Română din Republica Moldova. Printre acestea se numără recuperarea patrimoniului istoric al Mitropoliei Basarabiei, confiscat în perioada ocupației sovietice, dar și restaurarea lăcașurilor de cult, dezvoltarea instituțiilor educaționale și sociale și formarea clerului.

Discuția a avut loc joi, 27 august 2026, la sediul Mitropoliei Basarabiei din Chișinău, în cadrul vizitei oficiale a președintelui României în Republica Moldova, prilejuită de împlinirea a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Mitropolitul Antonie i-a prezentat șefului statului român evoluția Mitropoliei Basarabiei din ultimii ani și rezultatele obținute în activitatea pastoral-misionară, cultural-educațională, social-filantropică și administrativă. În cadrul întrevederii a fost evidențiat și sprijinul acordat de autoritățile de la București pentru consolidarea Mitropoliei Basarabiei. Potrivit instituției, mai multe proiecte de construcție, restaurare și dezvoltare a comunităților parohiale au fost realizate cu sprijinul financiar al Guvernului României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, precum și cu susținerea Patriarhiei Române.

Un subiect important al discuției l-au constituit problemele cu care se confruntă în prezent Mitropolia Basarabiei. Mitropolitul Antonie a vorbit despre necesitatea recuperării patrimoniului istoric al Mitropoliei Basarabiei, confiscat în timpul ocupației sovietice, precum și despre nevoia de a construi și restaura lăcașuri de cult. Printre priorități au fost menționate și dezvoltarea instituțiilor educaționale și social-filantropice, formarea clerului și sprijinirea comunităților care se află în proces de organizare sau de aderare la Biserica Ortodoxă Română.

Mitropolitul Antonie a subliniat necesitatea aprofundării cooperării dintre autoritățile de la București și cele de la Chișinău, astfel încât Mitropolia Basarabiei să-și poată desfășura activitatea în condiții de stabilitate și egalitate instituțională. În cadrul întrevederii a fost evocat și rolul istoric al Mitropoliei Basarabiei în păstrarea credinței ortodoxe, a limbii române și a identității culturale în Republica Moldova. Potrivit Mitropoliei, instituția contribuie prin activitatea sa pastorală, educațională și socială la consolidarea comunităților și la recuperarea unei identități afectate de decenii de ocupație sovietică.

La rândul său, Nicușor Dan a exprimat susținerea României pentru comunitățile românești din Republica Moldova și pentru activitatea Mitropoliei Basarabiei. Președintele român a declarat că se simte „acasă” de fiecare dată când vine în Republica Moldova și a reafirmat disponibilitatea instituțiilor de la București de a sprijini Biserica Ortodoxă Română din Basarabia.

După întrevedere, Mitropolitul Antonie i-a prezentat președintelui României sediul administrativ al Mitropoliei Basarabiei și Paraclisul mitropolitan. În semn de prețuire, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie i-a oferit lui Nicușor Dan o icoană a Sfântului Preot Mucenic Alexandru din Basarabia. Sfântul Alexandru Baltaga a fost membru al Sfatului Țării și a votat, la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Ulterior, a fost arestat și a murit în urma represiunilor regimului sovietic.

La rândul său, Nicușor Dan i-a oferit Mitropolitului Basarabiei un Tricolor al României, simbol al identității și unității românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Mitropolitul Basarabiei, la întrevederea cu Dan: Este necesară recuperarea patrimoniului confiscat de regimul sovietic apare prima dată în Realitatea.md.

Parlamentul se convoacă în a doua sesiune ordinară din 2026, începând cu 1 septembrie. Acest lucru este prevăzut într-o dispoziție semnată de Președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit documentului, deputații se vor convoca în ședință plenară la propunerea Biroului permanent, în urma definitivării proiectului ordinii de zi.

Conform Programului legislativ al Parlamentului pentru anul curent, prioritatea acestei sesiuni este armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene. În această vară au fost deschise două clustere de negocieri cu UE – „Valori fundamentale” și „Relații externe”. Celelalte patru, care vizează piața internă, incluziunea, agenda verde și agricultura, urmează a fi deschise în funcție de îndeplinirea criteriilor și a condițiilor necesare.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, legislativul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iulie, iar a doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

În afara sesiunilor ordinare, Parlamentul se poate întruni în sesiune extraordinară sau specială, la cererea Președintelui Republicii Moldova, a Președintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Parlamentul se convoacă în a doua sesiune ordinară din 2026, începând cu 1 septembrie apare prima dată în Realitatea.md.

Kremlinul critică desemnarea lui Claudiu Năsui la funcția de ministru al Economiei în Republica Moldova. Maria Zaharova a declarat că, în opinia sa, autoritățile predau astfel țara pe mâna Bucureștiului.

Zaharova a mai spus că forțele pro-occidentale din Republica Moldova și-ar fi demonstrat incapacitatea și eșecul de a numi oficiali în funcție, transmite news.ro. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe mai consideră desemnare nu ar fi acceptată de populația Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În contextul tendințelor de criză din economia republicii, predau de fapt întregul sector economic al țării pe mâna persoanelor din Bucureşti. Mai mult, decretul privind acordarea cetăţeniei moldoveneşti a fost semnat de Sandu, nu o să vă vină să credeți, în aceeaşi zi. Ei bine, doar de formă, desigur, pentru a reduce numărul de contestații.

Astfel, forţele pro-occidentale ale republicii îşi recunosc propria incapacitate şi lipsa unor candidați demni pentru această funcție în interiorul țării lor şi pur şi simplu predau Moldova nu doar pe mâna altcuiva, ci unui stat străin”, a comentat Maria Zaharova desemnarea.

Claudiu Năsui a fost desemnat marți ministru al Economiei, iar lui Eugeniu Osmochescu i-a fost acordat mandatul liber al ministrului Agriculturii.

Articolul Zaharova nu are ochi să-l vadă pe Năsui ministru în Moldova? Ce spune despre desemnarea lui la Economie apare prima dată în Realitatea.md.

Să fie europeană, să trăiască în pace și să existe – așa vor să vadă deputații Moldova peste 35 de ani. Unii aleși ai poporului au relatat că își doresc ca țara să rămână neutră, iar alții au spus că vor să se mândrească cu pașaportul pe care îl dețin.

Socialistul Igor Dodon și-a dezvăluit frica că se teme să pierdem țara, dacă nu se schimbă guvernarea. Deputatul Vasile Tarlev a spus că Moldova trebuie să devină stabilă și sigură pentru cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Speakerul Igor Grosu a punctat că vrea să vadă țara în Uniunea Europeană, iar deputatul PAS Victor Mătrăgună a spus că își dorește pace și viață demnă pentru cetățeni.

La rândul său, liderul fracțiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a afirmat că vrea modificarea Constituției și ca moldovenii să fie tratați ca și cetățeni ai unui stat puternic.

Articolul VIDEO Să existe, să fie liberă și să ajungă parte a UE. Cum vor să vadă deputații Moldova peste 35 de ani apare prima dată în Realitatea.md.

Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), John Ratcliffe, a efectuat o vizită neanunțată la Moscova, unde a petrecut aproximativ patru ore, iar Kremlinul a confirmat ulterior deplasarea, transmite presa internațională, scrie alerta.md.

Potrivit autorităților ruse, vizita a fost legată de contacte între serviciile de informații ale celor două țări. O întâlnire între John Ratcliffe și Vladimir Putin nu ar fi fost planificată, iar Moscova nu a precizat cu cine s-a întâlnit șeful CIA și despre ce au discutat.

Una dintre persoanele cu care Ratcliffe ar fi putut purta discuții este directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, cu care șeful CIA menține contacte.

Vizita are loc pe fondul unor informații privind posibile planuri militare ale Moscovei. Wall Street Journal a relatat anterior că serviciile de informații americane au identificat semne privind pregătirea Rusiei pentru o nouă mobilizare în contextul războiului împotriva Ucrainei, precum și posibile intenții de a testa hotărârea NATO printr-o operațiune militară limitată.

Fosta adjunctă a directorului Informațiilor Naționale ale SUA, Beth Sanner, a sugerat că Ratcliffe ar fi putut transmite Moscovei un avertisment direct: „Știm la ce vă gândiți și ar fi mai bine să nu o faceți”.

Un alt subiect posibil al discuțiilor ar fi fost Iranul. Rusia sprijină Teheranul, în timp ce Statele Unite își intensifică presiunile și sancțiunile împotriva autorităților iraniene. Potrivit lui Sanner, Ratcliffe ar fi putut discuta cu partea rusă atât despre sprijinul acordat Iranului, cât și despre o eventuală implicare a Moscovei în negocierile privind încetarea războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Călătoria neobişnuită a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova în această săptămână a avut ca scop avertizarea Rusiei împotriva oricărui atac care ar viza NATO, au anunţat, miercuri, mai multe publicaţii americane, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a încercat să minimizeze importanţa acestei vizite, notează AFP.

De ce a mers șeful CIA la Moscova? Ratcliffe ar fi avertizat Rusia să nu atace NATO

O vizită neanunțată are loc marți, 25 august, la Moscova. Directorul CIA, John Ratcliffe, se află astăzi în capitala Rusiei pentru discuții cu oficiali ruși, au declarat pentru Axios doi oficiali americani.

Articolul Vizita secretă la Moscova: Ratcliffe ar fi discutat cu Narîșkin despre planurile militare ale Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.

Consilierul municipal din Bălți Maxim Moroșan a anunțat că demisionează. Alesul local a fost anterior reținut de Poliție și cercetat, în 2025 a fost vizat în dosarul destabilizărilor, iar în mai 2026 presa a scris că el ar fi părăsit țara, prin regiunea transnistreană.

Politicianul a scris pe rețelele de socializare că de aproape un an este supus „presiunilor și  unor dosare penale politice fabricate”. Potrivit lui, în această perioadă activitatea Consiliului a fost reprezentată de „certuri nesfârșite și haos”.

„Refuz să particip la jocuri fără sens și renunț la mandatul de consilier municipal. Îi ofer următorului consilier municipal oportunitatea de a-și demonstra capacitățile”, a scris Moroșan pe rețelele de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consilierul socialist Maxim Moroșan a fost reținut pe 28 iunie 2024, după bătaia zdravănă care a avut loc pe teritoriul unui restaurant din Bălți. Atunci, oficialul a fost plasat în arest preventiv, apoi eliberat. PSRM susține că ar fi vorba despre un atac asupra politicianului, pe care formațiunea a calificat-o drept „o provocare criminală organizată” de către Renato Usatîi și membrii „Partidului Nostru.

Consilierului „bătăuș” Moroșan de la Bălți i s-a dispus cel puțin o lună din vară după gratii

În toamna anului 2025, presa a scris că Maxim Moroșan este vizat în dosarul destabilizărilor, scrie deschide.md. El era acuzat că ar fi participat la instruirea unor cetățeni moldoveni în Serbia, iar ulterior s-a aflat că acesta s-ar fi ascuns în regiunea transnistreană, apoi ar fi ajuns în Rusia.

Și în acest caz, Partidul Socialiștilor a negat implicarea membrilor săi în pregătirea acțiunilor de destabilizare. Acuzațiile au fost calificate drept „comenzi politice”. Conform zdg.md, Moroșan confirma la acea vreme perchezițiile în automobilul său, menționând că nu e unicul vehicul pe care îl deține și că îi poate procura altul.

Articolul „Aceasta nu este îndepărtare de politică”. Moroșan, cercetat de Poliție, demisionează din Consiliul Municipal Bălți apare prima dată în Realitatea.md.

„La mulți ani, Republica Moldova! 35 de ani de independență este o dovadă a rezilienței, determinării și spiritului țării dumneavoastră”, a transmis ambasadoarea Uniunii Europene(UE) în Republica Moldova, Iwona Piorko, cu ocazia Zilei Independenței.

Diplomata europeană a subliniat, în mesajul său, apropierea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și a dat asigurări că UE rămâne alături de țara noastră.

„UE este partenerul dumneavoastră, aliatul dumneavoastră și viitoarea dumneavoastră casă”, se arată în mesajul Iwonei Piorko.

Republica Moldova marchează, la 27 august, 35 de ani de la proclamarea Independenței. În această perioadă, țara și-a consolidat relațiile cu UE și a avansat pe calea integrării europene. Moldova a depus cererea de aderare la blocul comunitar în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024, iar în 2026 au început negocierile pe clustere de capitole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Iwona Piorko, de Ziua Independenței Republicii Moldova: UE este partenerul, aliatul și viitoarea dumneavoastră casă apare prima dată în Realitatea.md.

Opoziția parlamentară a transmis mesaje de Ziua Independenței, la 35 de ani de la proclamarea Republicii Moldova. În timp ce unii lideri au pus accent pe suveranitate, neutralitate și unitatea societății, alții au criticat situația economică și modul în care sunt administrate instituțiile statului.

„Avem cel mai important — țara noastră. Independentă și suverană. Și anume așa trebuie să o păstrăm pentru generațiile viitoare”, a transmis liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon.

În mesajul său, Dodon a amintit de atmosfera de acum 35 de ani, când proclamarea independenței era însoțită de „mândrie și speranță în viitor”. Acesta susține însă că, în prezent, mai mulți indicatori economici și sociali ai țării sunt sub nivelul de la care Republica Moldova și-a început parcursul independent.

Liderul PSRM a menționat și faptul că problema transnistreană rămâne nesoluționată, iar societatea este divizată în privința direcției pe care trebuie să o urmeze țara. În același timp, Dodon spune că, indiferent de aceste diferențe, Republica Moldova trebuie să-și păstreze suveranitatea și să-și construiască viitorul pornind de la interesele cetățenilor.

„Nimeni nu ne va rezolva problemele în locul nostru. Doar noi înșine putem face Moldova puternică și prosperă”, a mai transmis Dodon, pledând pentru cooperare cu toți partenerii externi, dar cu respectarea intereselor naționale.

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a pus, la rândul său, accent pe suveranitate și statalitate. PCRM consideră că independența înseamnă mai mult decât o dată în calendar și presupune dreptul cetățenilor de a-și decide singuri viitorul, de a-și apăra valorile și identitatea și de a trăi într-un stat sigur și demn.

Formațiunea susține că, într-o perioadă marcată de provocări și divizări, este important ca societatea să se concentreze pe ceea ce o unește. PCRM afirmă că va continua să apere suveranitatea, independența, neutralitatea și statalitatea Republicii Moldova.

Un mesaj mai critic față de situația din țară a venit din partea Partidului Democrația Acasă. Formațiunea susține că, după 35 de ani, Republica Moldova trebuie să treacă de la discursuri la rezultate concrete și să aibă instituții puternice, o economie funcțională și condiții care să-i determine pe oameni să rămână acasă.

„După 35 de ani, Moldova trebuie să înceteze să se comporte ca un stat provizoriu. Avem nevoie de ordine în instituții, economie care produce, sate care nu mor, orașe care se dezvoltă și o clasă politică ce răspunde pentru rezultate. Mai puține discursuri. Mai mult stat. La mulți ani, Republica Moldova”, se arată în mesajul formațiunii.

Critici la adresa modului în care sunt gestionate instituțiile statului au fost formulate și de deputatul neafiliat și fostul prim-ministru, Vasile Tarlev, liderul Partidului „Viitorul Moldovei”. Acesta susține că independența trebuie să însemne nu doar suveranitate politică, ci și o economie puternică, locuri de muncă, servicii publice accesibile și securitate.

Tarlev a acuzat tentative de „monopolizare a instituțiilor statului” și de folosire a sărbătorilor naționale în scopuri politice.

„Moldova nu aparține Președintelui. Moldova nu aparține Guvernului. Moldova nu aparține Parlamentului și nici unui partid politic. Moldova aparține cetățenilor săi!…Viitorul Moldovei se construiește prin muncă, responsabilitate, profesionalism, patriotism și dragoste de Patrie.În această zi de sărbătoare, doresc fiecărei familii din Moldova pace, sănătate, bunăstare și încredere în ziua de mâine.Fie ca dragostea noastră față de Patrie să nu rămână doar un cuvânt rostit solemn, ci să se manifeste prin faptele noastre”, a transmis fostul premier.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată de Parlament la 27 august 1991.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Mai puține discursuri, mai mult stat”: Mesajele opoziției de Ziua Independenței apare prima dată în Realitatea.md.