Militari, angajați civili ai Armatei Naționale și veterani ai războiului de pe Nistru au comemorat vineri eroii căzuți în luptele de pe platoul Varnița-Tighina, la 34 de ani de la unul dintre cele mai sângeroase episoade ale conflictului din 1992.

Ceremoniile au avut loc în mai multe garnizoane ale țării și au inclus depuneri de flori la monumentele comemorative, un minut de reculegere și evocări ale veteranilor care au participat la confruntările din perioada 19-22 iunie 1992.

Participanții și-au amintit de luptele soldate cu numeroase pierderi de vieți omenești și sute de răniți în rândul militarilor, polițiștilor și civililor care au apărat independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

„Armata Națională aduce un profund omagiu eroilor care și-au sacrificat viața pentru apărarea Republicii Moldova și își exprimă respectul și recunoștința față de veteranii războiului pentru curajul, devotamentul și spiritul de sacrificiu demonstrate în slujba Patriei”, se arată în mesajul instituției.

Luptele de pe platoul Varnița-Tighina sunt considerate unul dintre cele mai dramatice și dureroase momente ale războiului de pe Nistru.

Conflictul s-a încheiat oficial la 21 iulie 1992, odată cu semnarea acordului de încetare a focului de către președintele Republicii Moldova de atunci, Mircea Snegur, și președintele Federației Ruse, Boris Elțîn.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 34 de ani de la luptele de pe platoul Varnița-Tighina. Militari și veterani au adus un omagiu celor căzuți apare prima dată în Realitatea.md.

În martie 1992, militarii ruși comiteau atrocități în satele Moldovei, relatează fostul comisar al secției de poliție Bender, generalul-maior în rezervă Victor Gusleacov. Ofițerul își amintește cum soldații circulau prin localități cu blindatele și deschideau focul.

Gusleacov a relatat pentru Realitatea despre o fetiță de 6 ani, care a fost rănită și a murit în brațele mamei. Un alt caz cutremurător a fost asasinarea unei profesoare, corpul neînsuflețit al căreia a fost aruncat într-o fântână.

„Din ziua de 2 martie, la cererea cetățenilor din Cocieri, care s-au ridicat împotriva forțelor armate din Rusia, fiindcă era regimentul de salvare a Rusiei, nu era armata 14 a Rusiei, care făceau fărădelegi în sat, umblau cu mașinile blindate. Trăgeau din pistoale automată. Au fost persoane rănite, chiar și o fetiță de 6 ani a fost rănită și a decedat pe mâinile mamei sale. Câteva zile mai înainte, profesoara din sat a fost omorâtă și aruncată în fântână. Oamenii se adresau la conducerea regimentului, terminați cu asta. Forțele noastre i-au înconjurat și i-au alungat din sat”, povestește veteranul.

Generalul își mai amintește că la începutul tensiunilor polițiștii din Bender aveau doar opt arme de tip Kalașnikov și pistoalele. Pe de altă parte, forțele separatiste dețineau numeroase mitraliere, povestește combatantul.

„Începând cu martie 1992, gardiștii, cazacii, când îi rețineau pe colaboratorii noștri, pe cetățenii noștri, îi băteau până la sânge și așa mai departe. Îi împușcau ”, își amintește Gusleacov cum și-a pierdut mai mulți camarazi.

Articolul Amintiri cutremurătoare despre atrocitățile războiului din 1992: Fetiță de 6 ani ucisă și femeie aruncată în fântână apare prima dată în Realitatea.md.

REALITATEA a întrebat oamenii întâlniți ocazional pe străzile capitalei ce cunosc despre războiul de pe Nistru din 1992, cum văd soluționarea problemei transnistrene și dacă societatea a învățat lecțiile acelui conflict.

Mulți dintre respondenți au descris conflictul drept o tragedie națională. „Foarte mare tragedie și îmi pare rău că așa nu s-a mai terminat conflictul până la sfârșit. E o tragedie mare pentru poporul moldovenesc, ne-au dispersat… moldoveni între moldoveni”, a spus o femeie.

Un alt participant la sondaj a afirmat: „Este un război pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova. A fost un război tragic, din perspectiva că au suferit foarte mult populația civilă. Noi atunci eram ostași, eram tineri”.

Au fost și voci care au comparat evenimentele din 1992 cu situația actuală din regiune. „A fost un război nedrept în fața moldovenilor… fix așa cum e situația acum cu Ucraina”, a menționat un trecător.

Întrebați cum ar putea fi rezolvată problema transnistreană, oamenii au vorbit în primul rând despre dialog și implicare politică.

„Prin comunicare, prin luarea deciziilor corecte, prin bună înțelegere între oameni”, a spus o femeie. Alt respondent consideră că soluția depinde de factorii politici: „Nu depinde de noi, oamenii mici, de oamenii care stau în scaune mari”.

Referitor la cine ar trebui să aibă vocea hotărâtoare, opiniile au fost împărțite. „Nu doar Moldova”, a spus un bărbat, în timp ce altcineva a punctat: „Nu există voci hotărâtoare. Trebuie voci comune, trebuie o solidaritate”.

Întrebați dacă societatea a învățat lecțiile conflictului, răspunsurile au fost diferite. „Din păcate, nu toți”, a afirmat un respondent.

Alții au fost mai optimiști: „Eu cred că da… Lecția învățată e că trebuie să îți ajuți aproapele”. Un alt participant a concluzionat: „Societatea noastră are o traumă a memoriei… mult mai adâncă decât o putem vedea la suprafață”.

Anul acesta se împlinesc 34 de ani de la războiul de pe Nistru, în urma căruia aproape 1.000 de oameni și-au pierdut viața, dintre care 400 de civili, iar 4.500 au fost răniți; sute de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO „Războiul nu e ceea ce credeam”. Mărturie la 34 de ani de la conflictul de pe Nistru

Articolul VOX POPULI Ce știu moldovenii despre războiul de pe Nistru din 1992: „Nu toți au învățat lecția” apare prima dată în Realitatea.md.

Administrația separatistă de la Tiraspol acuză din nou administrația constituțională pentru declanșarea războiului din 1992. Vadim Krasnoselski afirmă că agresiunea a fost contra „poporului nistrean, pe care Moldova îl numea al său”.

Liderul autoproclamat a mai acuzat Chișinăul că nu a oferit o apreciere evenimentelor din 1992. Totodată, oficialul afirmă că nimeni nu a fost pedepsit pentru producerea lor.

„Astăzi, ne amintim de evenimentele tragice de pe 2 martie 1992, când conducerea Republicii Moldova a declanșat o agresiune armată la scară largă împotriva poporului transnistrean. Poporul pe care Moldova îl numea „al său”. Războiul aduce întotdeauna durere și moarte.

Războiul este întotdeauna o tragedie. 804 transnistreni au murit, iar fiecare viață este neprețuită. Chișinăul a păstrat tăcerea în toți acești ani cu privire la crimele comise de forțele armate moldovenești în Transnistria. Nimeni nu a fost pedepsit. Nimeni nu s-a pocăit”, a transmis Krasnoselski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În stânga Nistrului, declanșarea războiului din 1992 este numit „Mărțișorul Negru”. Autoritățile separatiste au acuzat întotdeauna Chișinăul de declanșarea agresiunii militare și au negat faptul că Rusia a provocat conflictul, prezentând trupele Kremlinului drept pacificatoarea.

Articolul Krasnoselski acuză iar Chișinăul de declanșarea războiului din 1992: „Poporul pe care Moldova îl numea al său…” apare prima dată în Realitatea.md.

Conducerea țării a depus flori în memoria victimelor războiului de pe Nistru. Președinta Maia Sandu, premierul Alexandru Munteanu și speakerul Igor Grosu au început ziua de 2 martie cu onor la monumentul domnitorului „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri participă la evenimente de comemorare la Dubăsari.

Urmează un marș al memoriei spre Complexul Memorial Eternitate. Acolo se va desfășura un miting de doliu, inclusiv cu participarea conducerii țării.

Programul va continua cu un minut național de reculegere. Ulterior, vor fi depuse flori și la monumentul dedicat victimelor războiului din 1992.

Pe 2 martie 2026 se împlinesc 34 de ani de la declanșarea războiului de pe Nistru. Aproximativ 30.000 de cetățeni, printre care militari, polițiști, voluntari și civili au participat la conflict. Circa 400 de persoane și-au pierdut viața, iar altele aproximativ 1200 au fost rănite.

Articolul VIDEO Conducerea țării a depus flori în memoria victimelor de pe Nistru. Are loc un marș al memoriei apare prima dată în Realitatea.md.

Conducerea Primăriei Chișinău depune flori la Monumentul Domnitorului „Ștefan cel Mare și Sfânt”, în semn de comemorare a eroilor căzuți în conflictul armat din 1992, pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova.

Ceremonia este transmisă în direct de RLive și pe Realitatea TV.

Acțiunea se desfășoară în contextul Zilei Memoriei și Recunoștinței, marcată anual pe 2 martie în memoria eroilor căzuți în războiul de pe Nistru.

Pe 2 martie 2026 se împlinesc 34 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru. Potrivit datelor oficiale, peste 30 de mii de persoane au participat la lupte, 300 de militari și civili și-au pierdut viața, iar aproximativ 3500 au fost răniți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Angajații Primăriei Chișinău au comemorat victimele războiului din 1992. Ceban: Exprimăm recunoștință celor în viață

Articolul Conducerea Primăriei Chișinău depune flori în memoria eroilor din 1992. Ceremonia este transmisă în direct de RLive.md apare prima dată în Realitatea.md.

Ministerul Educației și Cercetării lansează Decada Memoriei și Recunoștinței, prilejuită de comemorarea, la 2 martie, a eroilor căzuți pentru independența Republicii Moldova în acțiunile de luptă de la Nistru din 1992, transmite IPN.

Seria de evenimente va debuta pe 2 martie cu o conferință științifică la care vor participa istorici, profesori, reprezentanți ai direcțiilor de învățământ și ai Guvernului.

„Discutăm despre importanța memoriei istorice, despre reziliență, despre cum facem să ne unim în jurul acelor evenimente critice prin care a trecut societatea noastră, cum folosim și transmitem aceste mesaje în societate, în special tinerei generații”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun.

Potrivit oficialului, inițiativa urmărește prevenirea răspândirii unor narative false și consolidarea unității societății.

Pe parcursul lunii martie, instituțiile de învățământ vor organiza activități tematice dedicate războiului de la Nistru, inclusiv discuții despre familie și depărtare. Totodată, istorici de la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova vor merge în fiecare raion pentru întâlniri cu elevii.

„În același timp, vom avea grupuri de elevi, în jur de 1.000, care vor veni la Chișinău și vor avea ocazia să petreacă o zi vizitând Muzeul Armatei, iar ulterior să vizioneze un spectacol pe aceste subiecte”, a precizat Dan Perciun.

Ministrul a subliniat că autoritățile își propun o comemorare la o scară mai largă față de anii precedenți.

„Să ne aducem aminte prin ce am trecut, să ne aducem aminte de capacitatea noastră de a rezista în fața dictaturii, în fața încercărilor de a ne fura libertatea. Să-i comemorăm pe eroi și să privim în viitor, inspirați de exemplul celor care au luptat pentru independența Republicii Moldova”, a mai spus ministrul.

Ziua Memoriei și Recunoștinței, marcată anual pe 2 martie, a fost instituită printr-o hotărâre a Parlamentului din 2021. În fiecare an, autoritățile depun flori și participă la marșuri și mitinguri dedicate celor care și-au sacrificat viața pentru independența și suveranitatea Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Decada Memoriei și Recunoștinței: istoricii vor discuta cu elevii din întreaga țară despre războiul de la Nistru apare prima dată în Realitatea.md.

Krasnoselski cere explicații de la Chișinău despre ce s-a întâmplat în 1992. Liderul separatist a setat obiective așa-numitului minister de Externe de la Tiraspol și a menționat că administrația constituțională trebuie să prezinte calificări juridice pentru războiul de pe Nistru.

Liderul separatist a menționat că responsabilii trebuie să reia negocierile cu administrația constituțională și să creeze agenda „în interesele poporului nistrean”.

„Până acum, Moldova nu a oferit o evaluare juridică a acestor crime. Cu alte cuvinte, îndreptățesc și îi achită pe acești criminali, ceea ce înseamnă că s-ar putea repeta. Doar o evaluare juridică poate pune capăt acestui eveniment istoric. Dar niciunul dintre președinții Moldovei nu a făcut acest lucru. Probabil că le-a lipsit curajul sau conștiința”, a spus Krasnoselski, menționând moartea a 800 de oameni în războiul de pe Nistru.

Chișinăul nu a comentat deocamdată declarația lui Vadim Krasnoselski. Redacția Realitatea a solicitat reacția Biroului Politici pentru Reintegrare.

Articolul Pe ruși nu vrea să îi întrebe? Krasnoselski cere explicații de la Chișinău despre ce s-a întâmplat în 1992 apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 19 iunie se împlinesc 33 de ani de la bătăliile sângeroase pentru Tighina (Bender). În versiunea separatiștilor, trupele controlate de autoritățile constituționale ar fi atacat orașul. De fapt, urmare a unor provocări generate de forțele secesioniste, inspectoratul local de Poliție a fost asediat. 

Luptele de la Tighina se consideră cele mai tragice din întreaga perioadă a războiului de pe Nistru. Generalul Ion Costaș relatează în memoriile sale că ostașii și voluntarii au intrat în Tighina în jurul orei 17:20 și au trecut peste cinci linii de apărare, pe traseul principal. Abia către 22:00 aceștia au putut să se apropie de comisariatul din oraș.

Deși pe 20 iunie localitatea era sub control moldovenesc, în mare parte, Armata a 14-a a Rusiei forțase podul dinspre Tiraspol cu tancuri și a atacat mai multe localități din regiunea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acea perioadă fost confirmată și documentată implicarea Federației Ruse în conflictul de pe Nistru, potrivit publicației Zona de Securitate. Se estimează că, în urma luptelor de la Tighina, și-au pierdut viața aproximativ 200 de militari şi civili moldoveni, iar alții 300 au fost răniți, notează sursa citată.

Cu deplină sfidare, actualele autorități separatiste susțin și actualmente că forțele constituționale au atacat orașul în 1992. Liderul de la Tiraspol și presa regimului au anunțat zi de comemorare, iar Vadim Krasnoselski s-a fotografiat cum aprinde lumânări în biserică.

Jurnaliștii locali publică imagini cu oameni care aduc flori la complexul memorial din Bender, iar în fotografii a fost surprins și liderul separatiștilor din 1992, Igor Smirnov. Publicațiile locale relatează despre militarii secesioniști care au luptat în 1992, distribuie sperietori precum că oamenilor din regiunea transnistreană li s-ar fi încălcat dreptul de a vorbi limba maternă.

Declarațiile Tiraspolului lor sunt susținute și peste 33 de ani de către oficiali de la Moscova, care le transmit locuitorilor din stânga Nistrului pretinse mesaje de încurajare și compasiune, chiar dacă Kremlinul a susținut deschis războiul din 1992.

Articolul Sfidarea continuă la 33 de ani după bătălia pentru Tighina: Krasnoselski la biserică și știri despre „atacul Moldovei” apare prima dată în Realitatea.md.

Cu 33 de ani în urmă, când Moldova adera la Organizația Națiunilor Unite, după aproximativ jumătate de an de la proclamarea Independenței, trupele secesioniste, instruite de militari ruși, atacau populația civilă și militarii moldoveni, blocau podurile peste Nistru și minau drumurile.

Odată ce Moldova devenea membră a ONU, caracterul ilegal al așa-numitelor republici „găgăuză” și „nistreană” se evidenția tot mai mult. Unii istorici susțin că războiul de pe Nistru a început încă în ultimele luni ale anului 1991. Alți savanți sunt de părere că, de fapt, separatismul în regiune a apărut mult mai devreme și treptat a luat amploare, fiind influențat de regimul sovietic, factori sociali și politici.

Motivele invocate de mișcarea de secesiune erau xenofobia și problema lingvistică. Cercetătorul Anatol Țăranu relata anterior jurnaliștilor că o bună parte a rebelilor erau foști ofițeri pensionați ai serviciilor speciale rusești și apropiații lor. Aceștia au ajuns în regiune între 1975 și 1985, devenind apoi oponenți ai Mișcării de Renaștere Națională.

Populația localnică, o parte dintre care vorbea rusa, a fost convinsă de către exponenții Kremlinului că administrația de la Chișinău este xenofobă și îi va discrimina în baza criteriului lingvistic.

Transnistrenii și-au declarat pretinsa independență încă în septembrie 1990. Regiunea nu a fost recunoscută drept stat de nici o țară suverană, ci doar de enclave separatiste similare.

Republica Moldova nu avea încă propria armată în 1992. După primele schimburi de foc, pentru a asigura ordinea publică în zona de securitate au fost mobilizați angajații Ministerului Afacerilor Interne și încorporați în regim de urgență voluntari.

Situația a degenerat după asedierea Comisariatului de Poliție Dubăsari, în noaptea de 1 spre 2 martie 1992. În interior se aflau zeci de persoane, care au devenit prizonieri ai separatiștilor.

Luptele au durat până spre sfârșitul lunii iulie, iar cele mai sângeroase bătălii s-au dat pentru orașul Tighina. Artileria grea a rușilor a fost folosită timp de câteva zile. Aproximativ 200 de combatanți din războiul de pe Nistru au murit, iar alții circa 300 au fost răniți.

Acordul final de încetare a focului a fost semnat oficial de Mircea Snegur și Boris Elțin pe 21 iulie 1992, în prezența liderului separatist Igor Smirnov. Până atunci, Moscova a acuzat Chișinăul de discriminarea etnicilor ruși din regiune și a negat cu vehemență orice implicare a sa în război.

Urmare a acestui război, statul a rămas divizat teritorial, cu trupe rusești staționate în regiunea transnistreană și cu un depozit de muniții păzit de armata a 14-a. Pe lângă pierderile teritoriale, țara a suferit pierderi umane și economice semnificative, iar rănile rămase după conflictul armat de pe Nistru încă sângerează.

Datele privind victimele încă sunt contradictorii. Cifra celor morți, pe ambele părți, ajunge la aproximativ 1000, inclusiv circa 400 de civili. Alte aproximativ 4500 de persoane au fost rănite.

În perioada 28 februarie – 2 martie 2025, RLIVE TV va desfășura campania „Istoria Vie a Moldovei”. La RLIVE TV, pe rlive.md și pe toate platformele grupului de presă Realitatea vor fi publicate și difuzate materiale despre războiul de pe Nistru, poveștile de viață ale veteranilor, scrise cu sânge, dar și despre urmările conflictului armat din 1992.

Articolul Istoria vie a Moldovei: Mii de destine distruse și Moldova schilodită după războiul din 1992 apare prima dată în Realitatea.md.