În luna decembrie 2025, Parlamentul Republicii Moldova s-a întrunit în trei ședințe plenare, cu o durată totală de circa 30 de ore, și a adoptat 39 de acte normative – 34 de legi și 5 hotărâri.

Printre cele mai importante decizii se numără adoptarea bugetelor pentru 2026, care prevăd mai mulți bani pentru educație, sănătate, infrastructură, sprijin pentru familii, copii și vârstnici, dar și fonduri suplimentare pentru asistență medicală și medicamente compensate.

Tot în decembrie, deputații au votat măsuri de simplificare pentru afaceri, facilități fiscale, precum și un moratoriu la executările silite pentru fermierii afectați de calamități. Au fost aprobate și legi legate de alinierea la standardele UE, siguranța publică și voluntariat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 39 de legi într-o lună! Activitatea Parlamentului în decembrie apare prima dată în Realitatea.md.

Parlamentul Republicii Moldova împlinește, astăzi, 23 mai, 33 de ani.

În această perioadă, forul legislativ a adoptat 12 986 de acte normative și s-a întrunit în 1 895 de ședințe. Potrivit datelor statistice, în cei 33 de ani de activitate, Parlamentul a adoptat 14 legi constituționale.

De asemenea, aproape 6 000 dintre legile adoptate sunt organice, iar 508 – ordinare. Restul actelor adoptate au reprezentat hotărâri. Inițiativele legislative au marcat dezvoltarea țării, au vizat un spectru larg de domenii de activitate și au influențat parcursul european al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Forul legislativ poartă numele de Parlament începând cu 23 mai 1991, anterior fiind denumit Sovietul Suprem. Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova.

Articolul Sărbătoare! Parlamentul Republicii Moldova marchează 33 de ani de activitate apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 60 la sută din numărul total al proiectelor de acte normative înaintate de la începutul legislaturii a XI-a a Parlamentului au fost aprobate de plenul Legislativului, în decursul celor șase luni de activitate.

Potrivit datelor statistice preliminare privind activitatea parlamentară în 2021, în perioada ată au fost înaintate 272 de proiecte de acte normative, inclusiv trei care nu au intrat în procedura legislativă. Din numărul total al proiectelor de acte normative înaintate, au fost adoptate 170 de acte normative. Totodată, deputații au înaintat 200 de amendamente.

Pe parcursul sesiunii de toamnă – perioada 1 septembrie – 24 decembrie curent, în plen au fost înaintate două moțiuni, ambele fiind respinse.

În perioada de raportare, deputații au adresat 20 de întrebări în cadrul ședințelor plenare ale Legislativului și au făcut opt declarații politice.

Potrivit Constituţiei, dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor, preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

Din momentul constituirii Parlamentului de legislatura a XI-a, perioada 26-29 iulie, deputații s-au întrunit în 25 de ședințe în plen.

Articolul Parlamentul face totalurile. Câte acte normative au adoptat în jumătate de an de activitate? apare prima dată în Realitatea.md.

CNA a depistat mai multe riscuri de corupție și ambiguități în proiectele de acte normative supuse expertizei anticorupție săptămâna trecută, 20-26 decembrie. Potrivit rapoartelor, emise de ofițerii anticorupție, proiectul de pe agenda Executivului cu cele mai multe riscuri de corupție este legea privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, iar mai puține obiecții au fost formulate la proiectul privind stabilirea, pentru anul 2022, a marjei maxime de 3 % în Programul de stat „Prima casă” și proiectul de lege privind emisiunea suplimentară de acțiuni a S.A. „Energocom”, cu scutirea de taxe și plăți aferente emisiunii.

În raportul de expertiză al CNA pe marginea proiectului de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, care vine să comaseze Fondul Ecologic Național, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Rutier, Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural și Fondul de Eficiență Energetică, se constată deficiențe și manifestări de corupție în procesul de gestionare a fondurilor. Aceste reglementări, analizate prin prisma standardelor naționale și internaționale anticorupție, vor compromite climatul de integritate instituțional, se spune în raportul CNA.

Un alt risc de corupție identificat este faptul că banca comercială, care va gestiona mijloacele financiare de executare a proiectului de investiții din surse de asistență externe, va fi aleasă în mod arbitrar, iar acest aspect din lege admite derogări și interpretări abuzive, se arată în raport. Totodată, textul proiectului reglementează defectuos domeniilor eligibile pentru finanțare. Mai mult decât atât, aceste carențe subminează realizarea interesului public și influențează nivelul de încredere în entitatea care gestionează aspectul dat.

Astfel, CNA recomandă, atât reglementarea criteriilor de selectare a băncilor comerciale, care vor executa operațiunile financiare ale proiectului, cât și a restricțiilor ce vizează operațiunile financiare.

Analizând proiectul hotărârii de Guvern potrivit căruia, în 2022, pentru creditele garantate de către stat în baza Programului „Prima casă”, creditorii vor putea aplica un adaos comercial, sub forma de componentă a dobânzii, în mărime de până la 3% anual, CNA remarcă faptul, că executivul a profitat de puterea de decizie oferită prin lege și nu a prezentat în proiect analizele și argumentele de ce au ales anume această marjă. Or, acest fapt ar fi însemnat o mai bună transparență decizională în activitatea Guvernului și responsabilizarea față de acțiunile întreprinse.

Analizând proiectul de lege care vine să simplifice emisiunea suplimentară de acțiuni a S.A. „Energocom”, prin scutirea de taxe și plăți aferente emisiunii la înregistrarea acestora, CNA atenționează că proiectul creează premise pentru compromiterea integrității în sectorul public. Pe lângă faptul că proiectul de lege admite comportamente abuzive și atitudini subiective, acesta ar putea crea un precedent periculos, deoarece este discriminator în raport cu celelalte subiecte de drept, aflate în circumstanțe similare.

CNA a expertizat și proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea salariului mediu pe economie, în cuantum de 9 900  de lei, pentru anul 2022, iar obiecții ce țin de riscuri de corupție nu au fost depistate.

Chiar dacă expertiza anticorupție are un caracter de recomandare, CNA insistă ca toate obiecțiile formulate în baza actelor normative, să fie înlăturate de către autorități, astfel încât riscurile de corupție să fie minime.

Amintim că, expertiza anticorupție este procesul de identificare a riscurilor de corupție care pot apărea la promovarea proiectelor de acte legislative și normative de către entitățile publice, a factorilor care le generează și elaborarea recomandărilor pentru înlăturarea efectelor acestora. CNA face expertiză anticorupție din 2006.

Articolul Mai multe proiecte de acte normative, supuse expertizei anticorupție. CNA: sunt ambiguități și riscuri de corupție apare prima dată în Realitatea.md.

Cinci angajate ale Poliției de Frontieră au avut oportunitatea de a participa în cadrul unui curs de dezvoltare profesională cu genericul „Egalitatea de gen în administrația publică. Analiza actelor/deciziilor din perspectiva egalității de gen”. Astfel, pe parcursul a două zile, polițistele de frontieră și-au aprofundat cunoștințele în domeniul de referință, și-au dezvoltat abilitățile practice, dar și într-un anumit grad și-au format competențe profesionale pe dimensiunea egalității de gen.

„Activitățile desfășurate în cadrul cursului au avut drept scop și formarea unor premise privind asigurarea integrării și implementării principiului egalității între femei și bărbați în politicile publice ale instituției, programe, acte normative, astfel facilitând crearea unei administrații publice performante și promovarea egalității de gen în societate”, se arată în comunicatul instituției.

Sesiunea de instruire s-a desfășurat la Academia de Administrare Publică, fiind organizată de către Departamentul dezvoltare profesională AAP și entitatea UN WOMEN, iar cursul a finalizat cu evaluarea activității participanților și înmânarea Certificatelor.

Beneficiarii acestui curs au fost personalul cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Poliției de Frontieră, Inspectoratului General al Poliției, Ministerului Apărării, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Serviciului Vamal.

Articolul FOTO Curs de instruire pe dimensiunea de gen, finalizat cu SUCCES. Cine au fost beneficiarii apare prima dată în Realitatea.md.