În această seară, de la ora 20:00, vă invităm să urmăriți o nouă ediție a emisiunii „Rezoomat”, moderată de jurnalista Ileana Pîrgaru. Invitații ediției sunt vicepreședintele CEC, Pavel Postica și ex-președintele CEC, Iurie Ciocan.

În timpul emisiunii vor fi analizate cele mai importante subiecte de actualitate printre care:

• Alegerile din Găgăuzia
• Alegerile locale generale din 2027 în baza noii reforme APL
• Reglementarea activității creatorilor de conținut
• Expirarea mandatului membrilor CEC
• Demararea procedurii de suspendare a șefului statului

Emisiunea va fi transmisă în direct la Realitatea TV și pe platformele www.realitatea.md și www.rlive.md

Cu o acoperire națională de 84%, Realitatea TV transmite emisiunea în direct pe toate rețelele de cablu și IPTV din Republica Moldova, fiind inclus în lista Must Carry.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Vicepreședintele CEC, Pavel Postica și ex-președintele CEC, Iurie Ciocan – invitați la Rezoomat apare prima dată în Realitatea.md.

Pentru alegerile locale noi și referendumul local din 1 noiembrie vor fi deschise 12 secții de votare în șapte localități din țară. Numărul acestora a fost stabilit de Comisia Electorală Centrală, transmite IPN.

CEC precizează că în orașul Costești din raionul Râșcani vor fi deschise patru secții, iar în localitățile Chirsova și Tomai din UTA Găgăuzia vor funcționa câte două secții. Potrivit Comisiei, câte o secție de votare va fi deschisă în satul Hăsnășenii Mari din raionul Drochia și în satul Delacău din raionul Anenii Noi.

De asemenea, câte o secție de votare va funcționa în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 1 noiembrie vor avea loc alegeri locale noi pentru alegerea primarului în Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, Costești din raionul Râșcani, Hăsnășenii Mari din raionul Drochia, precum și Chirsova din UTA Găgăuzia. În satul Tomai din UTA Găgăuzia sunt programate alegeri pentru Consiliul sătesc, iar în satul Delacău din raionul Anenii Noi va avea loc un referendum local privind interzicerea exploatării resurselor minerale la mai puțin de un kilometru de intravilanul localității.

Articolul Șapte localități votează pe 1 noiembrie: CEC a stabilit unde vor fi deschise secțiile apare prima dată în Realitatea.md.

Candidații la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei își pot depune, începând de astăzi, 28 septembrie, documentele pentru înregistrarea în cursa electorală. Dosarele sunt recepționate de consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi din Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.

Candidații desemnați de partide politice trebuie să depună personal mai multe documente, printre care cererea de înregistrare, hotărârea partidului privind desemnarea, datele biografice, declarația de consimțământ pentru a candida, declarația de avere și interese personale, precum și copia actului de identitate.

Dosarul trebuie să conțină și o declarație pe propria răspundere prin care candidatul confirmă că nu se află sub incidența restricțiilor prevăzute de Codul electoral. Pentru persoanele care ocupă funcții pentru care legislația impune suspendarea din activitate pe durata campaniei, este necesară și declarația privind suspendarea din funcție.

Candidații independenți trebuie să prezinte suplimentar listele de subscripție cu numărul necesar de semnături ale susținătorilor. Acestea trebuie întocmite și prezentate în conformitate cu prevederile Codului electoral și ale regulamentului privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă.

La depunerea dosarului, fiecare candidat trebuie să fie prezent personal și să confirme acest lucru prin completarea și semnarea unei liste de prezență puse la dispoziție de comisia care recepționează și verifică documentele.

Consiliile electorale au la dispoziție șapte zile pentru a decide dacă înregistrează candidatul sau refuză înregistrarea.

Alegerile pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei vor avea loc în data de 15 noiembri. În aceeași zi va fi organizat și scrutinul pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, cele două alegeri urmând să se desfășoare concomitent pentru prima dată.

În cursa pentru funcția de bașcan și-au anunțat intenția de a participa mai mulți politicieni. Printre candidații independenți se numără deputatul Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, care a depus la 23 septembrie actele pentru înregistrarea grupului de inițiativă. Fostul deputat Corneliu Dudnic a primit, la rândul său, listele de subscripție pentru colectarea semnăturilor necesare.

Primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, a anunțat la 25 septembrie că va participa la scrutin în calitate de candidat independent. Totodată, printre cei care și-au exprimat intenția de a candida se află fostul primar al municipiului Comrat și liderul Partidului Popular Găgăuz, Nicolai Dudoglo.

Pe listele candidaților susținuți politic se regăsesc Roman Tiutin, fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, care și-a anunțat intenția de a candida din partea Partidului „Alianța Moldovenilor”, și Fiodor Gagauz, desemnat de Partidul Socialiștilor. Acesta din urmă a depus actele la 24 septembrie, după retragerea lui Grigori Uzun din cursa internă a formațiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alegeri în Găgăuzia: A început depunerea dosarelor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară apare prima dată în Realitatea.md.

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse, desfășurate între 18 și 20 septembrie 2026, au avut loc într-un context cu totul diferit de precedentele scrutine parlamentare. Sunt primele alegeri legislative ruse organizate după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei în 2022 și, prin urmare, au o semnificație care depășește cu mult simpla distribuire a mandatelor în camera inferioară a Parlamentului de la Moscova.

Potrivit rezultatelor oficiale comunicate de Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse, „Rusia Unită” a obținut 349 de mandate în Duma de Stat, majoritate constituțională. KPRF a primit 37 de mandate, LDPR – 23, „Oamenii Noi” – 19, „Rusia Justă” – 17, „Rodina” – un mandat, iar candidații independenți – patru.

Dincolo de cifre, însă, întrebarea esențială este alta: ce fel de legitimitate poate produce un scrutin în care competiția politică este sever restrânsă, iar observarea internațională independentă a fost absentă?

Un scrutin fără alternativa electorală

Într-o democrație pluralistă, alegerile reprezintă mecanismul prin care cetățenii pot schimba guvernarea, pot sancționa puterea și pot oferi legitimitate unei noi majorități. În Rusia contemporană, funcția electorală s-a modificat considerabil.

OSCE a anunțat în august 2026 că Federația Rusă nu a invitat observatori ai OSCE/ODIHR la alegerile pentru Duma de Stat. Organizația a subliniat că această decizie se înscrie într-un tipar mai larg: nici alegerile prezidențiale din 2024 și nici scrutinul parlamentar din 2021 nu au beneficiat de o misiune deplină de observare a OSCE. În același timp, OSCE a menționat restricțiile asupra libertății de exprimare, asocierii, presei și activității opoziției politice.

Această situație este importantă deoarece simpla existență a urnelor nu este suficientă pentru a defini un scrutin democratic. Alegerile presupun și competiție reală, acces relativ egal la spațiul public, posibilitatea alegătorului de a primi informații diverse, libertatea candidaților de a se organiza și existența unui control independent asupra procesului electoral.

În Rusia, aceste condiții au fost restrânse progresiv. Partidele și candidații care contestă fundamental politica Kremlinului au întâmpinat obstacole juridice și administrative majore. Formațiunea liberală „Iabloko”, de exemplu, nu a putut participa la alegerile parlamentare prin excludere din scrutin, iar numeroși politicieni anti-război se află în exil, sunt încarcerați sau au fost împiedicați să candideze. Reuters a relatat că alegerile din 2026 au fost prezentate de Kremlin ca o demonstrație a sprijinului intern pentru politica sa, în timp ce o parte a opoziției și a alegătorilor ruși din străinătate au contestat această interpretare.

Prin urmare, rezultatul electoral trebuie citit cu atenție. Un procent de voturi exprimat într-un sistem cu competiție limitată nu poate fi interpretat automat în același mod ca un rezultat obținut într-un sistem cu pluralism politic deplin.

Contextul rusesc obligă însă la o analiză mai prudentă

Într-un sistem politic în care administrația prezidențială și aparatul de stat au o influență considerabilă asupra vieții politice, mobilizarea alegătorilor poate deveni ea însăși o componentă a mesajului politic. Vladimir Putin a făcut apel public la participarea la scrutin și a asociat-o cu demonstrarea sprijinului pentru politica statului și pentru războiul din Ucraina.

Totodată, presa independentă și organizațiile critice față de autorități au semnalat diferențe foarte mari între regiuni și probleme legate de votul la domiciliu și de transparența procedurilor. Aici apare una dintre principalele diferențe dintre o alegere competitivă și un scrutin puternic controlat administrativ: nu doar rezultatul contează, ci și posibilitatea de a verifica independent cum a fost obținut acesta.

Regiunea transnistreană – acolo unde alegerile Rusiei devin o problemă pentru Republica Moldova

Pentru Republica Moldova, însă, cea mai importantă dimensiune a alegerilor ruse nu se află la Moscova, Sankt Petersburg sau în regiunile rusești. Ea se află pe malul stâng al Nistrului.

Decizia Rusiei de a organiza secții de vot pentru alegerile Dumei de Stat în regiunea transnistreană a provocat un nou conflict diplomatic cu Chișinăul. Potrivit Reuters, Rusia a deschis 15 secții în regiunea separatistă, în timp ce autoritățile Republicii Moldova au susținut că votarea ar trebui să se desfășoare exclusiv în cadrul secției autorizate de la Ambasada Rusiei din Chișinău. Guvernul moldovean a invocat suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și lipsa controlului autorităților constituționale asupra regiunii.

Această dispută este mult mai importantă decât pare la prima vedere. În mod formal, Moscova poate argumenta că organizează alegeri pentru propriii cetățeni aflați în afara Federației Ruse. Problema apare atunci când aceste operațiuni electorale sunt organizate pe teritoriul unui stat fără acordul autorităților constituționale ale acelui stat și, cu atât mai mult, într-o regiune separatistă susținută politic și militar de Federația Rusă.

În acest caz, problema nu mai este doar electorală. Ea devine una de suveranitate, securitate și statut internațional. De aceea, reacția Chișinăului trebuie înțeleasă în primul rând prin prisma principiului teritorialității. Republica Moldova nu contestă dreptul cetățenilor ruși de a vota, ci contestă modalitatea și locul în care Federația Rusă își exercită acest drept în raport cu teritoriul unui stat asupra căruia acesta își afirmă propria suveranitate.

Este o distincție fundamentală

Experiența Republicii Moldova arată momentul unde se termină dreptul electoral și începe geopolitica. Cazul transnistrean demonstrează că, în spațiul post-sovietic, problema alegerilor nu poate fi separată întotdeauna de problema geopolitică. Regiunea transnistreană nu este recunoscută internațional ca stat independent, inclusiv de Federația Rusă. Totuși, Moscova menține acolo o prezență militară, relații politice și economice privilegiate și o influență instituțională considerabilă. În acest context, organizarea alegerilor ruse în regiune dobândește o încărcătură politică suplimentară.

În 2021, în regiunea transnistreană au fost organizate 27 de secții pentru alegerile ruse, iar potrivit Reuters aproximativ 76% dintre voturile exprimate acolo au revenit Rusiei Unite. În 2026, autoritățile ruse au redus numărul secțiilor la 15, însă principiul a rămas același: Moscova a organizat procesul electoral într-o regiune asupra căreia autoritățile constituționale ale Republicii Moldova nu exercită control efectiv.

Aceasta este poate cea mai importantă lecție pentru Chișinău. Un stat poate accepta exercitarea dreptului de vot al cetățenilor străini pe teritoriul său, dar trebuie să poată stabili condițiile în care acest lucru se produce. În cazul regiunilor separatiste, chestiunea este și mai sensibilă deoarece orice acțiune oficială a unui alt stat poate contribui, chiar și indirect, la consolidarea unor structuri paralele.

Pentru Republica Moldova, problema nu este, așadar, numai „unde votează cetățenii ruși”, ci și ce mesaj instituțional transmite organizarea acelui vot.

Pașapoartele rusești și infrastructura politică a influenței

Dimensiunea electorală se suprapune astfel peste o problemă mai veche: acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană.

În septembrie 2026, pe fondul disputei privind secțiile de vot, ambasadorul rus Oleg Ozerov a mers la Tiraspol și a prezentat primele pașapoarte rusești eliberate locuitorilor regiunii prin procedura simplificată instituită de autoritățile ruse. Evenimentul a accentuat tensiunile dintre Chișinău și Moscova.

Privite separat, pașaportul, secția de vot și reprezentarea diplomatică pot părea instrumente administrative. Privite împreună, ele formează însă o infrastructură politică prin care un stat își păstrează legătura instituțională cu o populație aflată pe teritoriul altui stat.

Tocmai aici experiența Republicii Moldova devine relevantă pentru România și pentru Uniunea Europeană. Transnistria arată că influența externă nu se exercită numai prin instrumente militare sau prin presiuni diplomatice. Ea poate fi exercitată și prin cetățenie, mass-media, infrastructuri economice, rețele sociale, instituții educaționale, reprezentare consulară și mobilizare electorală. Alegerile devin astfel unul dintre instrumentele prin care o influență politică preexistentă poate fi menținută și legitimată.

Ce înseamnă acest lucru pentru România?

Pentru publicul român, lecția transnistreană are o importanță directă. România este membră a Uniunii Europene și NATO, iar Republica Moldova se află într-un proces avansat de apropiere de Uniunea Europeană. În acest context, securitatea politică a Republicii Moldova nu mai este doar o problemă bilaterală Chișinău-Moscova. Ea este parte a securității europene.

Alegerile din Rusia demonstrează încă o dată că Kremlinul privește spațiul post-sovietic nu doar prin relațiile dintre guverne, ci și prin intermediul comunităților de cetățeni ruși și al teritoriilor asupra cărora Moscova exercită influență.

De aceea, România are un interes legitim ca procesul de democratizare și consolidare instituțională din Republica Moldova să continue. Nu este vorba despre alegerea unei tabere politice moldovenești, ci despre susținerea unor reguli care fac posibilă competiția democratică: alegeri verificabile, instituții electorale credibile, presă pluralistă, transparența finanțării politice și protejarea procesului electoral de ingerințe externe.

Experiența recentă a Republicii Moldova arată însă că niciun stat democratic nu este complet imun la asemenea presiuni. Raportul final al OSCE/ODIHR privind alegerile parlamentare moldovenești din 28 septembrie 2025 a constatat că scrutinul a fost competitiv și a oferit alegătorilor alternative politice clare, dar a fost afectat de interferență externă, finanțare ilegală, atacuri cibernetice și dezinformare. În același timp, observatorii au apreciat că, în ziua alegerilor, procesul a fost organizat și s-a desfășurat calm și transparent.

Deci, alegerile devin astfel unul dintre instrumentele prin care o influență politică preexistentă poate fi menținută și legitimată. Totuși, un contrast relevant apare aici: în timp ce Rusia facilitează la maximum obținerea cetățeniei pentru locuitorii din Transnistria, prin proceduri simplificate și vizite oficiale precum cea a ambasadorului Ozerov, în România se discută simultan despre restricționarea accesului la cetățenia română pentru cetățenii moldoveni. Contrastul ridică o întrebare de fond: dacă cetățenia este un instrument de influență geopolitică atunci când o folosește Moscova, o eventuală limitare a accesului la cetățenia română ar putea slăbi tocmai una dintre pârghiile prin care România și UE mențin legătura cu cetățenii Republicii Moldova, chiar în momentul în care Rusia își intensifică propriile instrumente de atragere a acestei populații.

O lecție pentru Europa: alegerile trebuie apărate înainte de ziua votului

Experiența Rusiei și cea a Republicii Moldova sugerează o concluzie mai largă pentru Europa.

Protejarea alegerilor nu începe în dimineața scrutinului și nu se termină după închiderea urnelor. Ea începe cu mult timp înainte: prin transparența finanțării partidelor, independența administrației electorale, pluralismul mediatic, securitatea infrastructurii digitale și capacitatea instituțiilor de a identifica ingerințele externe.

În cazul Republicii Moldova, această problemă este cu atât mai importantă cu cât țara se află într-o etapă decisivă a apropierii de Uniunea Europeană. Presiunile asupra procesului electoral pot fi exercitate nu numai prin falsificarea buletinelor, ci și prin manipularea informațională, finanțarea clandestină, atacuri cibernetice, cumpărarea voturilor sau utilizarea unor structuri sociale și economice dependente de actori externi.

De aici rezultă și o lecție pentru România și UE: sprijinul acordat Republicii Moldova nu trebuie redus la declarații politice. Consolidarea instituțiilor electorale, a presei independente, a securității cibernetice și a capacității administrației de a răspunde interferențelor externe reprezintă elemente concrete ale securității europene.

Dincolo de rezultatul Rusiei

Rezultatul alegerilor pentru Duma de Stat va permite Kremlinului să afirme că dispune în continuare de o majoritate parlamentară solidă. Din perspectiva mecanicii puterii ruse, acest rezultat este important. Dar pentru observatorii externi întrebarea fundamentală nu este numai câte procente a obținut Rusia Unită. Întrebarea este în ce condiții au fost obținute aceste procente și cât de largă a fost competiția politică oferită alegătorilor.

Absența observatorilor OSCE, restrângerea competiției politice, presiunile asupra opoziției și utilizarea scrutinului ca demonstrație de sprijin pentru politica Kremlinului limitează valoarea electorală a cifrelor ca indicator al preferințelor politice libere ale societății ruse.

Iar pentru Republica Moldova există o problemă suplimentară: Rusia nu și-a limitat exercițiul electoral la teritoriul propriu. Organizarea votului în Transnistria a readus în actualitate chestiunea relației dintre cetățenia rusă, politica electorală rusă și conflictul transnistrean.

De aceea, lecția alegerilor ruse din 2026 pentru Chișinău și București este mai largă decât o simplă comparație între două sisteme electorale.

Democrația nu înseamnă doar existența urnelor. Înseamnă existența unei alegeri reale, verificabile și protejate de presiuni externe.

Pentru Republica Moldova, apărarea acestui principiu este inseparabilă de apărarea propriei suveranități. Pentru România și Uniunea Europeană, sprijinirea acestei capacități reprezintă, în același timp, o investiție în securitatea democratică a frontierei estice a Europei.

Iar regiunea transnistreană arată poate cel mai clar de ce această problemă nu poate fi tratată ca o simplă chestiune electorală. Într-un spațiu în care frontierele, cetățenia, identitatea, informația și securitatea se intersectează, urna poate deveni și un instrument al geopoliticii.

Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și implementat de Agenția de Presă IPN. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Articolul Op-Ed de Anatol Țăranu – Alegerile din Rusia și infrastructura influenței: lecția Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Sărăcia nu mai este doar o problemă socială sau economică. În anumite contexte, aceasta poate deveni o vulnerabilitate de securitate și o resursă pentru actorii care desfășoară activități hibride.

Când oamenii au puține opțiuni și acces limitat la oportunități, promisiunea unui venit, a unui loc de muncă sau a unei vieți mai bune poate fi suficientă pentru a-i atrage în acțiuni care servesc unor obiective politice sau geopolitice. Rețelele sociale amplifică acest risc.

Instrumentalizarea sărăciei poate avea forme diferite. Una dintre ele presupune recrutarea unor persoane sau grupuri mici pentru acțiuni precum incendieri, vandalism ori sabotaj. Acești „agenți de unică folosință” sunt plătiți pentru o anumită operațiune, iar plata se face tot mai des prin criptomonede, ceea ce îngreunează identificarea celor care se află în spatele acțiunii. Costurile și riscurile pentru organizatori sunt relativ mici, iar autorul real al operațiunii poate rămâne ascuns.

O altă formă este mobilizarea unor grupuri vulnerabile mult mai mari. În acest caz, efectele sunt mai greu de controlat și pot pune presiune pe instituții, pot produce crize politice și de imagine și pot avea consecințe pe termen lung.

Două exemple arată cum poate funcționa acest mecanism: criza migrației din Ceuta, Spania, și tentativele de influențare a alegerilor din Republica Moldova. În primul caz, vulnerabilitatea economică a unor grupuri de tineri a fost folosită în contextul unei crize la frontiera externă a Uniunii Europene. În al doilea, dificultățile economice au fost exploatate prin plăți și stimulente financiare pentru a influența comportamentul electoral.

Cazul Ceuta: instrumentalizarea sărăciei prin orchestrarea migrației ilegale

La 30–31 iulie curent, peste 70 mii de migranți ilegali, majoritatea marocani, au intrat în Ceuta, enclava spaniolă de pe coasta Africii de Nord. Unul dintre factorii care ar fi încurajat oamenii să încerce trecerea a fost o decizie a Curții Supreme a Spaniei din 8 iulie. Potrivit interpretării vehiculate ulterior, persoanele care ajungeau ilegal în Ceuta înotând nu mai puteau fi returnate imediat, ceea ce ar fi creat un „efect de atracție”, adică un factor care îi încuraja pe alții să încerce aceeași cale.

În același timp, au apărut indicii că mobilizarea migranților a fost susținută prin rețele sociale. Mesaje distribuite pe WhatsApp, Facebook și Instagram ar fi încurajat oamenii să meargă spre Ceuta. Unele dintre conturile implicate proveneau din Maroc, dar și din alte țări din regiune, inclusiv Algeria și Tunisia. Au fost raportate și acțiuni de organizare a transportului din orașele marocane aflate în apropierea enclavei.

Mai multe informații au indicat că structurile de securitate marocane ar fi tolerat sau chiar facilitat trecerile. Fenomenul nu este complet nou. Un mecanism asemănător a fost observat la frontierele Poloniei și statelor baltice, unde regimul de la Minsk a fost acuzat că a folosit migrația pentru a pune presiune asupra statelor europene.

În cazul Marocului, există însă un factor intern important: situația tinerilor. Aproximativ 35% dintre cei șase milioane de tineri marocani sunt șomeri, ceea ce înseamnă în jur de două milioane de persoane. Organizația Internațională a Muncii estima, de asemenea, că aproximativ 2,9 milioane de tineri nu erau încadrați în muncă, educație sau formare profesională.

Într-un asemenea context, promisiunea unei vieți mai bune în Europa poate deveni un instrument de mobilizare foarte puternic. Mesajele despre posibilitatea de a ajunge în Spania și de a obține ulterior un statut legal puteau fi atractive pentru oameni care nu vedeau perspective acasă. Vulnerabilitatea economică a devenit astfel un element exploatabil într-o operațiune cu obiective politice.

Protestele din toamna lui 2025 ale tinerilor marocani, care au cerut locuri de muncă și acces mai bun la educație, arată cât de gravă este această problemă. În asemenea condiții, migrația ilegală poate fi folosită din nou ca instrument de presiune asupra Spaniei și, mai larg, asupra Uniunii Europene.

Republica Moldova: instrumentalizarea sărăciei ca mijloc de ingerință electorală

În Republica Moldova, vulnerabilitatea economică a fost exploatată într-un alt mod: prin bani și rețele construite pentru a influența comportamentul electoral.

Strategia a fost asociată cu Ilan Șor, omul de afaceri moldovean stabilit la Moscova și condamnat pentru implicarea în frauda bancară din 2014. După tentativa de influențare a alegerilor prezidențiale din 2024, rețelele politice apropiate de Șor și grupate în Blocul „Victorie” au fost orientate spre alegerile parlamentare din 2025.

O parte importantă a strategiei a vizat oamenii cu venituri mici. Un exemplu mai vechi este rețeaua de magazine sociale „Merișor”, lansată încă în 2015 și prezentată drept o alternativă prin care produsele puteau fi cumpărate cu aproximativ 30% mai ieftin. Printre beneficiari se numărau pensionari cu pensii de aproximativ 100 de dolari pe lună și persoane cu venituri mici din mediul urban.

Rețeaua ar fi ajuns la aproximativ 130.000 de persoane. Raportat la numărul obișnuit de alegători, estimat la circa 1,5 milioane, aceasta reprezenta până la 10% din electorat. O rețea construită inițial în jurul unor beneficii economice putea fi astfel transformată într-un instrument politic.

În perioada de dinaintea alegerilor parlamentare din 2025, mecanismul a devenit mai sofisticat. Banii proveneau din Rusia și erau transferați către conturi ale cetățenilor moldoveni deschise la Promsvyazbank (PSB), bancă rusească aflată sub sancțiuni occidentale. Beneficiarii puteau accesa fondurile prin aplicația mobilă a băncii.

Potrivit poliției din Republica Moldova, aproximativ 40 de milioane de euro au fost transferate din Rusia către conturile unor cetățeni moldoveni în cele două luni dinaintea alegerilor.

Aplicația putea fi descărcată inclusiv prin intermediul canalelor de Telegram. Ulterior, autoritățile au spus că aplicația Taito era folosită pentru distribuirea banilor către rețeaua asociată lui Șor și pentru influențarea opțiunilor electorale.

Mecanismul nu se limita la ziua alegerilor. Persoanele implicate erau plătite și pentru activitatea pe rețelele sociale. Unele primeau aproximativ 160 de euro pe lună și erau instruite să producă materiale pentru Facebook și Instagram. În acest proces era folosită inclusiv inteligența artificială. Conținutul promova mesaje despre presupuse fraude electorale și despre o eventuală condiționare a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană de promovarea agendei LGBT.

Astfel, dificultățile economice au fost legate direct de mesajele politice manipulatoare. Pentru o persoană aflată într-o situație financiară dificilă, o plată lunară poate reprezenta un stimulent imediat, în timp ce efectele pe termen lung ale unei alegeri politice sunt mai greu de evaluat.

Problema este cu atât mai relevantă pentru Republica Moldova, unde aproximativ 35% din populație trăiește în sărăcie absolută. O economie fragilă, inflația și măsurile fiscale menite să reducă deficitul și să faciliteze obținerea unor împrumuturi externe pot alimenta nemulțumirea socială.

Concluzii

Sărăcia poate deveni una dintre vulnerabilitățile exploatate în războiul hibrid, inclusiv în operațiunile de influențare psihologică și cognitivă. Cu cât stagnarea economică și inflația se prelungesc, cu atât crește și riscul ca frustrările și dificultățile oamenilor să fie folosite în scopuri politice și strategice.

În UE și în vecinătatea sa, aceste vulnerabilități pot fi exploatate atât de Rusia, cât și de alți actori care urmăresc să influențeze societățile, să alimenteze nemulțumirea și să orienteze comportamentul oamenilor în direcția dorită.

Acesta este un rezumat. Găsiți materialul integral, semnat de expertul Denis Cenușa (pag. 32), precum și alte subiecte similare, în revista Security Nexus.

Security Nexus este o revistă trimestrială de analiză strategică și politici de securitate, lansată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Aceasta are ca misiune să ofere informații riguroase și analize strategice de înaltă calitate în domeniul securității și să stimuleze dezbateri informate, bazate pe date, expertiză și înțelegerea contextului strategic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cum devine sărăcia o armă în războiul hibrid: Cazul Ceuta în Spania și alegerile din Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală a Rusiei (CEC) a confirmat vineri în mod oficial majoritatea constituțională a formațiunii politice Rusia Unită, care a obținut 349 din cele 450 de locuri din Duma de Stat (Camera Deputaților), cel mai bun rezultat al partidului Kremlinului, în pofida plângerilor opoziției privind fraudele, informează EFE, transmite Agerpres.

„Rusia Unită a primit 349 de locuri, 140 prin circumscripția federală și 209 prin circumscripțiile cu mandat unic”, a declarat președinta CEC, Ela Pamfilova, în cadrul unei conferințe de presă.

Rezultatul indică cu șase locuri mai puțin decât cel comunicat de autoritățile electorale luni ca urmare includerii partidului Rusia Justă, care în cele din urmă a reușit să treacă pragul de 5% necesar pentru a intra în Duma, a partidului Patria (un loc) și a patru deputați independenți.

Potrivit lui Pamfilova, Partidul Comunist va avea 37 de locuri, partidul ultranaționalist Partidul Liberal-Democrat al Rusiei 23 de locuri, iar Oameni Noi 19.

Rusia Justă a reușit în cele din urmă să obțină 17 locuri, 13 dintre ele prin circumscripții federale și restul prin circumscripții cu mandat unic.

Președinta CEC a subliniat că, pentru prima dată, au fost aleși în Dumă 46 de foști combatanți în războiul din Ucraina, adică peste 10% din totalul deputaților, o politică promovată de președintele Vladimir Putin.

După anunțul CEC de luni al victoriei formațiunii politice Rusia Unită au apărut numeroase acuzații de fraudă. Mai mulți activiști au cerut autorizații pentru a organiza mitinguri împotriva fraudei electorale în orașe precum Sankt Petersburg, Kazan, Perm sau Ijevsk, care au fost însă respinse de către autorități.

Experții citați de presă estimează că partidul Kremlinului, a cărui intenție de vot era în jur de 34% înainte de alegeri, a primit cu aproximativ 18-20 de milioane de voturi mai mult decât a obținut efectiv la urne.

Conform specialiștilor citați de publicații precum Historias Importantes, metoda frauduloasă folosită de data aceasta a fost în principal manipularea datelor privind participarea, de la 40% la aproape 60%.

Atât singurul partid pacifist din Rusia, Iabloko, care a denunțat numeroase nereguli pe parcursul celor trei zile de vot, cât și comuniștii, a doua formațiune ca număr de voturi, consideră că rezultatul nu reflectă deloc starea de spirit a societății, unde două treimi dintre ruși își doresc încetarea rapidă a luptelor și începerea negocierilor de pace.

Fostul prim-ministru rus Mihail Kasianov și magnatul Mihail Hodorkovski consideră că Kremlinul este foarte îngrijorat de numărul tot mai mare de ruși care se opun războiului din Ucraina, de lipsa progreselor pe front și de nemulțumirea populară față de situația socio-economică, motiv pentru care președintele Putin avea nevoie de o victorie incontestabilă asupra rivalilor săi.

Experții consideră că aceasta este, posibil, mai mare fraudă electorală de când Vladimir Putin a ajuns la Kremlin în 2000, chiar mai gravă decât cea din 2011, care a dus la cele mai mari proteste anti-guvernamentale de la căderea URSS în 1991.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rezultatele finale ale alegerilor din Rusia: Partidul lui Putin își păstrează majoritatea constituțională apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 80% dintre locuitorii Găgăuziei spun că intenționează să participe la alegerile pentru Adunarea Populară din 15 noiembrie, însă mai mult de jumătate pun la îndoială corectitudinea scrutinului. Potrivit unui sondaj realizat în regiune de Institutul de Politici Publice, dintre cei care nu au încredere în corectitudinea alegerilor, peste 41% invocă riscul cumpărării voturilor, iar mai mult de 26% indică influența autorităților centrale.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroșie, a declarat că 39% dintre respondenții din Găgăuzia evaluează negativ activitatea actualei Adunări Populare, în timp ce 9,3% o apreciază pozitiv. Alți 41% au o poziție neutră.

Arcadie Barbăroșie a precizat că, dincolo de scrutinul din Găgăuzia, sondajul a urmărit și opiniile locuitorilor din Găgăuzia și raionul Taraclia privind direcția de dezvoltare a Republicii Moldova și orientarea externă a țării. Mai mult de jumătate dintre respondenți ar opta pentru Uniunea Eurasiatică în cazul unei alegeri între aceasta și Uniunea Europeană. Totodată, 74% consideră puțin probabil sau exclud ca Republica Moldova să adere la UE, în timp ce 19% consideră acest lucru destul de sau foarte probabil.

În ceea ce privește viitorul Republicii Moldova, 42% optează pentru un stat federal independent, care să includă Găgăuzia și regiunea transnistreană. Un stat unitar independent este menționat de 17%, în timp ce 16% văd Găgăuzia și regiunea transnistreană în componența Federației Ruse. Doar 7% indică Uniunea Europeană.

Situația economică din Găgăuzia este evaluată negativ de majoritatea respondenților: aproximativ 73% se declară nu foarte mulțumiți sau deloc mulțumiți de aceasta. Printre principalele probleme indicate se numără prețurile, viitorul copiilor și sărăcia.

Cât ține de încrederea în instituții, biserica și primăriile se află pe primele poziții, urmate de bănci și poliție. La nivel regional, bașcanul și Adunarea Populară a Găgăuziei înregistrează un nivel de încredere mai ridicat decât instituțiile centrale ale statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sondajul a fost realizat în perioada 23 august-14 septembrie, pe un eșantion de 264 de respondenți, dintre care 202 din UTA Găgăuzia și 62 din raionul Taraclia. Cercetarea face parte din Barometrul Opiniei Publice, septembrie 2026, realizat de Institutul de Politici Publice, cu date colectate de ATES Research Group și sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova. Marja de eroare pentru întregul eșantion este de ±5,6%.

Articolul Peste 80% dintre locuitorii Găgăuziei spun că intenționează să participe la alegerile pentru Adunarea Populară apare prima dată în Realitatea.md.

Un plafon de cel mult 2 427,78 lei va putea fi utilizat de grupurile de inițiativă pentru susținerea candidaților independenți la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 15 noiembrie. Decizia a fost aprobată de Comisia Electorală Centrală, care a mai stabilit limitele fondurilor electorale și cuantumul creditelor fără dobândă acordate concurenților electorali, transmite IPN.

Totodată, CEC menționează că face excepție circumscripția electorală Carbalia numărul 23, unde plafonul pentru grupul de inițiativă este de 1 213,89 lei, întrucât are mai puțin de 500 de alegători. Sumele reprezintă valoarea maximă ce poate fi transferată în contul „Destinat grupului de inițiativă”.

În același timp, CEC a stabilit cât vor putea cheltui concurenții electorali din contul „Fond electoral” în timpul campaniei: suma se ridică la 24,27 lei per alegător. Potrivit vicepreședintelui CEC, Pavel Postica, coeficientul a crescut cu aproximativ 18 bani după modificarea veniturilor bugetului de stat.

Prin urmare, valoarea maximă a fondului electoral diferă de la o circumscripție la alta. Cel mai mic plafon este stabilit în circumscripția Carbalia numărul 23, cu 402 alegători – 9 759,66 lei, iar cel mai mare este în circumscripția Baurci numărul 12, cu 6 853 de alegători – 166 375,57 lei.

De asemenea, CEC a aprobat și cuantumul creditelor fără dobândă ce pot fi acordate pentru desfășurarea campaniei electorale. Fiecare partid politic sau bloc electoral va putea beneficia de un credit de până la 25 de mii de lei, iar fiecare candidat independent – de până la 5 mii de lei.

Alegerile pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul CEC a stabilit plafoanele pentru alegerile din Găgăuzia: Câți bani vor putea cheltui candidații apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Roman Tiutin, a anunțat că va candida la funcția de bașcan al regiunii, la alegerile din 15 noiembrie, din partea partidului Alianța „Moldovenii”. Acesta a declarat că are câteva priorități, printre care infrastructura, economia și educația, transmite IPN.

„Această decizie a fost luată în mod conștient. De mult timp mă ocup de activități social-politice și consider că, astăzi, Găgăuzia are nevoie de o abordare nouă – mai puțină confruntare politică, mai multă muncă concretă, dezvoltare și responsabilitate”, scrie Roman Tiutin într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Roman Tiutin spune că extinderea rețelelor de apă și canalizare ar trebui să fie o prioritate, urmată de repararea drumurilor. De asemenea, candidatul propune și descentralizarea administrației, astfel încât problemele locale să fie soluționate cât mai aproape de oameni. Candidatul partidului Alianța „Moldovenii” spune că va acorda atenție pensionarilor, persoanelor cu dizabilități, familiilor cu venituri mici și altor persoane aflate în situații vulnerabile.

Roman Tiutin și-a început activitatea politică în Partidul Comuniștilor, apoi a trecut la Partidul Socialiștilor. El a fost ales deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei pentru primul mandat în 2012 din partea PCRM, iar în 2016 a obținut un nou mandat, din partea PSRM.

În 2017, pe numele lui Roman Tiutin au fost deschise dosare privind răpirea unei persoane și huliganism. Într-un caz, prima instanță l-a condamnat la cinci ani de închisoare, iar în celălalt – la un an. Ulterior, în 2019, Curtea Supremă de Justiție a dispus încetarea ambelor cauze. În acest interval de timp el nu s-a aflat în țară, revenind abia după pronunțarea deciziei CSJ. Odată revenit, acesta a fost exclus din PSRM.

Ulterior, Roman Tiutin s-a apropiat de echipa fugarului Ilan Șor și a participat la acțiuni publice organizate de susținătorii acestuia în Găgăuzia. El a susținut-o public pe Evghenia Guțul și a criticat sancțiunile aplicate pentru implicarea în schemele de corupere a alegătorilor.

Până acum, și-au anunțat participarea ca independenți la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei deputatul Alexandr Stoianoglo, fostul deputat Petru Vlah și fostul deputat Fiodor Găgăuz. De asemenea, Nicolai Dudoglo, liderul Partidului Popular din Găgăuzia, a declarat că va candida din partea formațiunii pe care o conduce.

Pentru scrutinul din 15 noiembrie, candidații la funcția de bașcan trebuie să cunoască limba română și limba găgăuză. Este pentru prima dată când cunoașterea limbii de stat este prevăzută drept condiție pentru cei care candidează la această funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Fost deputat al Găgăuziei, Roman Tiutin, și-a anunțat candidatura pentru funcția de bașcan apare prima dată în Realitatea.md.

Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în Rusia, nu a reușit să se claseze pe primul loc în cel puțin 40 de țări în care cetățenii ruși au votat la alegerile pentru Duma de Stat, potrivit unei analize a publicației independente „Viorstka„, realizată pe baza datelor Comisiei Electorale Centrale a Rusiei.

În 39 dintre aceste țări, pe primul loc s-a situat partidul „Oameni Noi”. Singura excepție a fost România, unde primul loc a fost ocupat de Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF), cu 30 din cele 99 de voturi exprimate.

Printre țările în care „Rusia Unită” a fost devansată se numără mai multe destinații populare pentru ruși după invazia Ucrainei: Armenia, Kazahstan, Muntenegru, Portugalia, Spania, Serbia, Thailanda, dar și Ungaria, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Japonia și China, unde a câștigat „Oameni Noi”, cu circa 33% din voturi.

„Rusia Unită” s-a clasat pe primul loc în India, Belarus și Coreea de Nord, dar cu mai puțin de 50% din voturi, față de aproape 58% obținut pe teritoriul Rusiei. Partidul a câștigat și în Estonia, Elveția, Norvegia, SUA (circa 34%), Australia și Noua Zeelandă, iar în Republica Centrafricană ar fi obținut circa 79%.

În Filipine și Malaysia, cele două partide au obținut scoruri egale.

Comisia Electorală Centrală a Rusiei nu publicase, până în dimineața zilei de 22 septembrie, rezultatele complete pentru Republica Moldova, Italia și Osetia de Sud, printre alte teritorii.

Pentru scrutin au fost organizate peste 300 de secții de votare în 152 de țări, iar până pe 20 septembrie votaseră peste 212.000 de cetățeni ruși aflați în afara Rusiei.

Articolul Partidul lui Putin nu s-a bucurat de votul rușilor din diasporă: A pierdut în cel puțin 40 de state apare prima dată în Realitatea.md.

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Krasnoselski vrea 17 secții de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului. Ambasada anunță una, la Chișinău

Articolul Cum a votat Transnistria la alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova condamnă ferm organizarea de către Rusia a alegerilor pentru Duma de Stat în regiunea transnistreană. Votul a avut loc între 18 și 20 septembrie, fără acordul autorităților de la Chișinău, anunță Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

„Constituie o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și contravine principiilor dreptului internațional”, se arată în comunicatul MAE.

Cetățenii ruși aflați în Moldova își puteau exercita dreptul de vot doar la secțiile de pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale.

MAE precizează că alegerile organizate de un alt stat în regiunea transnistreană nu produc efecte juridice și nu schimbă statutul ei de parte a Republicii Moldova.

Chișinăul își rezervă dreptul de a lua măsuri diplomatice și va continua să colaboreze cu partenerii internaționali pentru apărarea suveranității țării.

Amintim că Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat joi, 3 septembrie, pe ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția Federației Ruse de a deschide 16 secții de votare în raioanele din stânga Nistrului, pentru alegerile în Duma de Stat.

Krasnoselski vrea 17 secții de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului. Ambasada anunță una, la Chișinău

Articolul MAE condamnă votul pentru Duma organizat în Transnistria. Moscova a deschis secții fără acordul Chișinăului apare prima dată în Realitatea.md.

Partidul Kremlinului, Rusia Unită (RU), are aproape garantată majoritatea constituțională în Duma de Stat (Camera Deputaților) după numărarea a peste 90% din voturi exprimate cu ocazia alegerilor legislative, potrivit informațiilor furnizate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC), informează Agerpres cu referire la EFE.

Astfel, RU a obținut 57,86% din voturile exprimate prin liste de partid la alegerile desfășurate pe 18, 19 și 20 septembrie, ceea ce ar însemna în jur de 130 de locuri, și conduce în 208 din cele 225 de circumscripții electorale, conform CEC.

Rusia are un sistem electoral mixt, în care jumătate din locurile din Duma de Stat (225) sunt distribuite pe liste, iar cealaltă jumătate pe circumscripții, până se ajunge la 450 de locuri, cât are în total camera inferioară a Parlamentului rus.

În acest fel, RU ar depăși cu mult cele 301 mandate necesare pentru a obține în Dumă o majoritate care să îi permită prezentarea de reforme constituționale.

Partidul aflat la guvernare, care a obținut 343 de locuri în 2016, are în legislativul care se încheie 324 de deputați. Aceasta i-a permis în 2020 să adopte o reformă ce a eliminat prevederile care îl împiedicau pe președintele Vladimir Putin să candideze pentru realegere în 2024 astfel încât să poată rămâne la putere, dacă își dorește, până în 2036.

La rândul său, în numărătoarea pe liste, Partidul Comunist din Rusia este a doua formațiune cea mai votată, cu 13,84% din voturi, urmată de ultranaționaliștii din Partidul Liberal-Democrat cu 8,9% și liberalii de la Oameni Noi cu 7,94%.

Conform acestor date, al cincilea partid în cursa electorală, Rusia Justă, nu va intra în Parlament pe liste cu rezultatul obținut, de 4,95%, dar ar putea totuși să obțină câteva mandate pe circumscripții electorale.

Singurul partid rus care s-a exprimat împotriva războiului din Ucraina, Iabloko, și care a fost exclus de pe liste de Curtea Supremă, nu pare că va obține vreun mandat de deputat. Cele mai bune rezultate ale sale sunt locurile doi obținute în mai multe circumscripții electorale din capitala rusă.

Liderul formațiunii de opoziție, Nikolai Rîbakov, a declarat, după închiderea secțiilor de votare, că Yabloko ar fi fost al doilea partid cel mai votat la primele alegeri parlamentare din întreaga perioadă de război dacă s-ar fi aflat pe buletinele de vot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alegeri în Rusia: Partidul lui Putin conduce detașat după numărarea a peste 90% din voturi apare prima dată în Realitatea.md.

Alegerile pentru Duma de Stat din Rusia s-au încheiat după trei zile de vot, iar Comisia Electorală Centrală de la Moscova anunță o prezență de 56,66%, potrivit datelor preliminare. Este prima alegere parlamentară din Rusia de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, scrie BBC.

După procesarea unei părți din procesele-verbale, partidul de guvernământ Rusia Unită conduce cu aproximativ 57,5% din voturi, urmat de Partidul Comunist, Partidul Liberal-Democrat, „Oameni Noi” și „Rusia Justă”. Datele sunt preliminare, iar numărarea voturilor continuă.

Scrutinul s-a desfășurat într-un context politic puternic controlat. Reuters relatează că mai mulți candidați și formațiuni care se opun războiului au fost excluși de la alegeri, iar partidul liberal „Iabloko” a fost împiedicat să participe la scrutinul pentru lista federală.

Totodată, autoritățile ruse au raportat atacuri cibernetice asupra sistemelor electorale. Șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că sistemul de vot electronic din Moscova a fost ținta unui atac, fără a prezenta public dovezi privind autorii.

Organizații și analiști electorali independenți au contestat modul în care s-a desfășurat scrutinul și au raportat presiuni asupra observatorilor și angajaților din sectorul public. Aceste acuzații nu sunt însă reflectate în declarațiile oficiale ale autorităților electorale ruse.

Alegerile au avut loc și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, fapt contestat de Ucraina. Kievul a cerut comunității internaționale să nu recunoască rezultatele votului organizat în aceste regiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rusia, în ultima zi a alegerilor parlamentare. Este primul scrutin pentru Duma de Stat de la începutul războiului

Articolul Rusia a încheiat trei zile de vot pentru Duma de Stat. „Rusia Unită” conduce în rezultatele preliminare apare prima dată în Realitatea.md.

Luni, 21 septembrie, începe recepționarea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul alegerilor din 15 noiembrie 2026. Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a stabilit perioada și programul pentru depunerea actelor.

Documentele vor putea fi depuse în perioada 21 septembrie – 6 octombrie, la sediul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei din municipiul Comrat, str. Tretiacov, nr. 36, clădirea Primăriei, etajul 1.

În perioada 21 septembrie – 5 octombrie, actele vor fi recepționate de luni până vineri, între orele 10:00 și 16:00, cu pauză între 12:00 și 13:00. În ultima zi, 6 octombrie, documentele vor putea fi depuse între orele 09:00 și 17:00, cu pauză între 12:00 și 13:00.

Pentru candidații independenți, vor fi recepționate și cererile de eliberare a listelor de subscripție, iar pentru grupurile de inițiativă și concurenții electorali – cererile și documentele necesare pentru înregistrare.

CEC al Găgăuziei a constituit și Comisia pentru organizarea tragerii la sorți privind stabilirea ordinii de primire a documentelor. În cazul în care doi sau mai mulți solicitanți depun actele în aceeași zi, la ora 17:00 va fi organizată tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii în care concurenții electorali vor fi înscriși în buletinul de vot.

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alegeri în Găgăuzia: Luni începe depunerea actelor pentru candidații la funcția de bașcan apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Rusia, în ultima zi a alegerilor parlamentare. Este primul scrutin pentru Duma de Stat de la începutul războiului apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, și-a anunțat demisia după ce blocul de dreapta pe care îl conduce a pierdut la limită alegerile generale desfășurate duminică, 13 septembrie. Rezultatele preliminare arată că opoziția de centru-stânga, condusă de lidera social-democraților Magdalena Andersson, ar urma să obțină 176 de mandate în Riksdag, față de 173 de mandate pentru blocul de dreapta.

Kristersson și-a anunțat demisia joi, într-un mesaj publicat pe X, după ce rezultatele preliminare au indicat o diferență de aproximativ 50.000 de voturi între cele două blocuri.

”Prin prezenta, solicit să fiu eliberat din funcția de prim-ministru pentru a permite începerea imediată a acestor lucrări”, a declarat Kristersson.

Blocul de dreapta al lui Kristersson a fost susținut în actuala legislatură de Democrații Suedezi, formațiune anti-imigrație. În cazul unei victorii, premierul promisese reprezentanților acesteia posturi în guvern. În urma demisiei, președintele Riksdag-ului va începe consultările cu partidele parlamentare și va propune un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul va trebui ulterior să obțină votul Parlamentului.

Magdalena Andersson a declarat că rezultatul alegerilor reprezintă, în opinia sa, un vot pentru „o nouă direcție” a Suediei. Social-democrații au început deja discuțiile cu Partidul Stângii, Partidul de Centru și Partidul Verde privind formarea unui nou guvern. Negocierile ar putea fi însă dificile din cauza diferențelor dintre formațiuni, inclusiv în privința politicilor fiscale. Rezultatele alegerilor urmează să fie certificate oficial în zilele următoare, iar procedura este așteptată să fie finalizată în acest weekend.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alegeri în Suedia: Premierul Ulf Kristersson demisionează după înfrângerea blocului de dreapta apare prima dată în Realitatea.md.

Asociația Promo-LEX a lansat astăzi Misiunea de Observare (MO) a alegerilor Găgăuzia. Experții va monitoriza atât alegerile pentru deputații în Adunarea Populară, cât și  pentru funcția de bașcan.

Reprezentanții organizației transmit că vor desfășura pentru prima o misiune pe termen lung de observare a alegerilor regionale. Aceasta va acoperi întregul proces electoral, de la organizarea alegerilor și desfășurarea campaniei electorale, până la ziua scrutinului și etapa post-electorală.

„Decizia de a organiza pentru prima dată o misiune deplină de observare a alegerilor regionale a fost determinată, în principal, de modificarea cadrului legal în 2022 și includerea în noul Cod electoral al Republicii Moldova a procedurilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor regionale, precum și de constatările rezultate în urma observării scrutinului din 2023”, informează serviciul de presă al Promo-LEX.

Amintim că, la alegerile pentru funcția de Guvernator (Bașcan) din 2023, Asociația a desfășurat doar o misiune de observare pe termen scurt în ziua alegerilor.

În cadrul actualei misiuni, Promo-LEX și-a propus să urmărească modul de organizare și desfășurare a alegerilor, contextul social-politic și modificarea cadrului legal, modul de organizare a scrutinului și de funcționare a organilor electorale, de examinarea a contestațiilor și litigiilor electorale.

Vor fi analizate procedurile de înregistrare și activitățile de campanie ale concurenților electorali; finanțarea campaniilor și transparența cheltuielilor electorale; implicarea părților terțe, offline, dar și online; publicitatea electorală, inclusiv în mediul online; exercitarea drepturilor electorale și procedurile din ziua alegerilor, inclusiv votarea, numărarea și totalizarea rezultatelor.

„În contextul riscurilor semnalate în scrutinele precedente, monitorizarea tentativelor de influențare ilegală a alegătorilor, a utilizării resurselor administrative și a implicării părților terțe în campanie va constitui o prioritate a Misiunii de Observare Promo-LEX.

Totodată, observarea va permite evaluarea modului în care alte incidente constatate în scrutinele naționale și regionale precedente – inclusiv cele privind calitatea listelor electorale, transportarea alegătorilor, votarea cu urna mobilă și prezența persoanelor neautorizate în raza secțiilor de votare – se regăsesc în actualul proces electoral și în ce măsură au fost remediate”, precizează reprezentanții asociației.

Totodată, misiunea de Observare Promo-LEX urmează să acorde atenție și modului în care sunt aplicate în practică noile reglementări electorale.

Observarea pe durata perioadei electorale va fi realizată de echipa centrală și de trei observatori pe termen lung (OTL), repartizați în Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Aceștia vor colecta și analiza informații rezultate din observații directe, interviuri și întâlniri cu interlocutori, precum și din consultarea documentelor oficiale. Activitatea concurenților electorali va fi monitorizată inclusiv în mediul online.

În ziua alegerilor, 76 de observatori pe termen scurt (OTS) vor merge la fiecare secție de votare constituită, iar patru echipe vor monitoriza scrutinul din afara secțiilor de votare.

Raportul final va fi prezentat în termen de cel mult două luni de la finalizarea procedurilor aferente alegerilor regionale, iar în ziua scrutinului se vor organiza conferințe de presă și se vor difuza comunicate cu referire la subiect.

Articolul Promo-LEX a lansat misiunea de monitorizare a alegerilor, la Comrat. Obiectivele stabilite de asociație apare prima dată în Realitatea.md.

În regiunea transnistreană a început oficial „campania electorală”. „Alegerile” pentru funcția de lider al regiunii sunt programate pentru 13 decembrie. Candidații pot depune deja actele pentru înregistrare și pot începe colectarea semnăturilor, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Un candidat la funcția de lider al regiunii transnistrene poate fi propus de colective de muncă, organizații obștești și „partide politice”. Totodată, persoanele pot candida independent.

Potrivit așa-numitei comisii electorale centrale din regiune, pe liste sunt înregistrați 391 494 de alegători. Pentru înregistrare, candidatul trebuie să colecteze cel puțin 2%, dar nu mai mult de 3% din numărul total de semnături – aproximativ între 7,8 și 11,7 mii. Listele de subscripție și celelalte documente necesare trebuie depuse până pe 12 noiembrie. Înregistrarea candidaților are loc până pe 21 noiembrie.

Pentru organizarea „alegerilor”, în bugetul regiunii au fost prevăzute 15,4 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 956 de mii de dolari. Dacă nu va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, banii economisiți urmează să fie utilizați pentru acoperirea deficitului bugetar.

Niciun candidat oficial deocamdată, dar Neagu a fost deja „înaintat”

Deocamdată, oficial, nu a fost anunțată nici o candidatură. Printre potențialii candidați este menționat vicepreședintele de facto al executivului regional, Vitalie Neagu, considerat principalul posibil succesor al actualului lider al regiunii, Vadim Krasnoselski.

Anterior, Krasnoselski a declarat că nu intenționează să rămână în funcție după două mandate.

„Sunt pentru schimbarea puterii. Am spus-o de mai multe ori: «Două mandate, atât». Următorul trebuie să preia funcția și să ducă mai departe Transnistria”, declara Krasnoselski.

În acest context, în seara zilei de 13 septembrie a apărut pe Telegram un canal care se prezenta drept al lui Neagu și anunța că acesta intenționează să participe la „alegerile” din decembrie. La scurt timp, executivul local a dezmințit informația, precizând că acel canal a fost creat fără știrea lui Neagu și că acesta nu i-a autorizat pe cei care îl administrează să facă declarații despre planurile sale politice.

Înainte de dezmințire, informația a fost preluată de presa rusă, inclusiv de RIA Novosti. Ulterior, agenția a publicat o știre separată în care a dezmințit informația despre candidatura lui Neagu, însă postarea inițială este în continuare disponibilă.

Cine organizează „alegerile”

Așa-numita comisie electorală centrală din regiune este condusă de Stanislav Casap. În februarie 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a retras cetățenia Republicii Moldova. Tot atunci, cetățenia moldovenească i-a fost retrasă și adjunctei sale, Elena Gorodețkaia, precum și altor șapte persoane care au deținut sau dețin funcții în structurile din regiunea transnistreană.

Procedura a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate. Autoritățile de la Chișinău au declarat că decizia a fost luată în baza unor „acțiuni deosebit de grave” care prejudiciază interesele Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Campania electorală” a început în Transnistria: aproape un milion de dolari cheltuieli apare prima dată în Realitatea.md.

Candidata la prezidențiale a partidului francez de extremă Rassemblement National (RN), Marine Le Pen, este lideră în sondaje. Politiciana îl depășește pe principalul său rival de stânga, Jean-Luc Mélenchon, iar estimările arată că ea ar putea prelua mandatul de șefă de stat după al doilea tur al scrutinului.

Rezultatele unui sondaj publicat luni arată polarizarea tot mai accentuată a electoratului, pe măsură ce se apropie sfârșitul mandatului lui Emmanuel Macron, informează news.ro. Cercetarea arată că Le Pen ar putea obține între 33% şi 36% din voturile din primul tur al alegerilor.

Mélenchon, candidatul partidului de extremă stânga La France Insoumise (LFI), ar putea ajunge în turul doi, însă rezultatele sondajului arată că Le Pen l-ar putea învinge.

Melenchon a candidat deja de trei ori la preşedinţie, în 2012, 2017 şi 2022, dar nu a reuşit niciodată să ajungă în turul al doilea. Le Pen a candidat, de asemenea, de trei ori. Ea a ajuns în turul al doilea în 2017 şi 2022, dar a pierdut în faţa lui Macron.

Articolul Marine Le Pen, lideră în sondaje la prezidențialele din Franța. Se estimează că ar putea câștiga în al doilea tur apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Alegeri decisive în Suedia. Scrutinul ar putea aduce extrema dreaptă la guvernare pentru prima dată în istoria țării apare prima dată în Realitatea.md.

Americanilor li se promit câte 5000$, dacă Partidul Republican va câștiga alegerile în Congres. Declarația a fost făcută de Donald Trump, la o reuniune desfășurată în Dallas.

Potrivit liderului SUA, plata va fi acordată fiecărui adulta, dacă partidul său va câștiga scrutinul din noiembrie.Condiția, conform lui, este ca banii să fie cheltuiți în SUA:

„Dacă republicanii vor câștiga atât Camera Reprezentanţilor, cât şi Senatul Statelor Unite, datorită puterii și succesului nostru extraordinar pe plan economic, voi acorda un dividend de 5000 de dolari fiecărui cetățean adult din Statele Unite ale Americii. Singura condiție pe care o am este ca dividendul pe care îl obținem să fie cheltuit în Statele Unite ale Americii”, a anunțat Donald Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Detalii despre proveniența banilor și modul în care vor fi distribuiți nu au fost deocamdată anunțate. Conform news.ro, popularitatea lui Donald Trump a scăzut masiv, iar partidul se teme că acest fenomen ar putea duce la pierderea majorității.

Articolul Trump le promite americanilor câte 5000$, dacă vor câștiga republicanii la alegerilor Congresului apare prima dată în Realitatea.md.

Informațiile apărute pe unele canale de Telegram, potrivit cărora Alexandr Stoianoglo ar urma să fie candidatul PAS-ului la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, sunt false. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, scrie Newsmaker.md.

Tot în emisiune, șeful legislativului a apreciat prestația lui Stoianoglo în timpul negocierilor dintre Comrat și Chișinău privind particularitățile desfășurării alegerilor. Totodată, Grosu i-a recomandat lui Stoianoglo să aleagă un alt loc pentru eventualele anunțuri electorale, decât Parlamentul.

„Evident că este un fals. (…) Comunicăm foarte rar cu domnul Stoianoglo și mai mult în ședință în plen. Dar vreau să vă spun că i-am văzut prestația în cadrul negocierilor. (…) Atunci când încercam să găsim soluții pentru particularitățile desfășurării alegerilor. Când veneau deputații din Adunarea Populară la Chișinău. (…) A fost invitat și domnul Stoianoglo. A avut o poziție foarte corectă. A fost plăcut surprins. În multe momente intervenea și spunea: „Colegi, aici e clar soluția, e benefică și e corectă ca aceleași reguli să fie aplicate, de desfășurare a alegerilor, pe tot teritoriul Republicii Moldova”. (…) Nu pot să mă pronunț despre capacitățile dumnealui manageriale și nici nu e cazul să mă pronunț”, a spus Grosu.

De asemenea, Igor Grosu a fost întrebat dacă PAS va participa, în calitate de partid, la alegerile din Găgăuzia, la care a răspuns:

„Noi n-avem o decizie la capitolul acesta. Vă spun așa cum este, încă discutăm. (…) Noi ne dăm bine seama șansele care le avem acolo, dar, în același timp, nu putem să lăsăm oamenii”, a comunicat Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 7 septembrie 2026, Alexandr Stoianoglo a anunțat că va candida independent pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Deputatul că nu își depune mandatul, dar îl va sista pe perioada campaniei electorale.

Alegerile bașcanului Găgăuziei urmează să aibă loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul la care va fi formată noua componența a Adunării Populare.

Vrea să devină bașcan! Alexandr Stoianoglo anunță că va participa la alegerile din Găgăuzia

Articolul Grosu, despre informațiile că Stoianoglo ar fi candidatul PAS la funcția de bașcan: „Este un fals” apare prima dată în Realitatea.md.

Vasile Costiuc a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că partidul „Democrația Acasă” vrea să adere Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Politicianul susține că guvernările s-ar putea schimba în mai multe capitale europene, iar autoritățile de la Chișinău vor trebui să dialogheze cu noile puteri de acolo.

„Suntem într-o Europă în fierbere și trebuie să ne orientăm spre noile centre de putere. Noi, cei de la Democrație Acasă, suntem astăzi garantul continuității parcursului european”, a spus Costiuc.

Deputatul a mai spus în cadrul unui briefing susținut în contextul anunțării rezultatelor alegerilor din Germania că formațiunea sa va fi „garant politic și un punct de dialog cu cele mai importante capitale europene”.

Costiuc a adus mai multe elogii și lui George Simion, invocând faptul că în curând politicianul ar urma să preia puterea la București.

Articolul „Suntem garantul parcursului european”. Democrația Acasă se vrea în ECR. Elogii pentru Simion apare prima dată în Realitatea.md.

Alexandr Stoianoglo anunță că va candida independent pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Deputatul afirmă că nu își depune mandatul, dar îl va sista pe perioada campaniei electorale.

„În primul rând, mă adresez locuitorilor autonomiei. Dar cred că este corect să explic alegerea mea tuturor celor care îmi urmăresc activitatea în Parlament și relația mea cu autoritățile centrale. De ce am luat această decizie? (…) Deputatul poate aborda o problemă, poate propune legi și poate căuta o soluție la nivel de stat, dar bașcanul are o altă responsabilitate”, a explicat Stoianoglo.

Politicianul susține că va prezenta programul ulterior. Conform lui, accentele vor fi puse pe domeniul educației, oportunitățile pentru tineri, crearea locurilor de muncă și relațiile Chișinău – Comrat.

Alegerile bașcanului Găgăuziei urmează să aibă loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul la care va fi formată noua componența a Adunării Populare.

Articolul Vrea să devină bașcan! Alexandr Stoianoglo anunță că va participa la alegerile din Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.