Vasile Costiuc a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că partidul „Democrația Acasă” vrea să adere Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Politicianul susține că guvernările s-ar putea schimba în mai multe capitale europene, iar autoritățile de la Chișinău vor trebui să dialogheze cu noile puteri de acolo.

„Suntem într-o Europă în fierbere și trebuie să ne orientăm spre noile centre de putere. Noi, cei de la Democrație Acasă, suntem astăzi garantul continuității parcursului european”, a spus Costiuc.

Deputatul a mai spus în cadrul unui briefing susținut în contextul anunțării rezultatelor alegerilor din Germania că formațiunea sa va fi „garant politic și un punct de dialog cu cele mai importante capitale europene”.

Costiuc a adus mai multe elogii și lui George Simion, invocând faptul că în curând politicianul ar urma să preia puterea la București.

Articolul „Suntem garantul parcursului european”. Democrația Acasă se vrea în ECR. Elogii pentru Simion apare prima dată în Realitatea.md.

Alexandr Stoianoglo anunță că va candida independent pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Deputatul afirmă că nu își depune mandatul, dar îl va sista pe perioada campaniei electorale.

„În primul rând, mă adresez locuitorilor autonomiei. Dar cred că este corect să explic alegerea mea tuturor celor care îmi urmăresc activitatea în Parlament și relația mea cu autoritățile centrale. De ce am luat această decizie? (…) Deputatul poate aborda o problemă, poate propune legi și poate căuta o soluție la nivel de stat, dar bașcanul are o altă responsabilitate”, a explicat Stoianoglo.

Politicianul susține că va prezenta programul ulterior. Conform lui, accentele vor fi puse pe domeniul educației, oportunitățile pentru tineri, crearea locurilor de muncă și relațiile Chișinău – Comrat.

Alegerile bașcanului Găgăuziei urmează să aibă loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul la care va fi formată noua componența a Adunării Populare.

Articolul Vrea să devină bașcan! Alexandr Stoianoglo anunță că va participa la alegerile din Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ia în calcul mai multe persoane care ar putea candida la alegerile prezidențiale din 2028. Ministrul Educației și vicepreședintele PAS, Dan Perciun, spune că formațiunea discută din timp despre posibilii candidați, însă deocamdată nu este pregătită să le facă publice numele.

„Avem mai mulți candidați la care ne gândim la această etapă”, a declarat Dan Perciun în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

Ministrul a fost întrebat dacă ar putea fi unul dintre potențialii candidați ai PAS: „Nu, eu nici vârsta nu am”. Întrebat cine sunt persoanele vizate, Perciun a evitat să ofere nume.

„Vă dați seama că n-o să vă spun în această etapă cine sunt acești potențiali candidați, pentru că este prematur. Când lucrurile se vor clarifica definitiv, atunci vor fi mai clare”, a spus acesta.

Potrivit lui Perciun, PAS trebuie să identifice din timp persoane care ar putea avea șanse reale în cursa pentru funcția de președinte, astfel încât să poată pregăti o campanie electorală puternică.

„Alegerile prezidențiale vor fi cruciale, nu atât pentru partid, cât în primul rând pentru țară. Atunci este responsabil din partea noastră din timp să identificăm cel puțin câteva persoane care ar putea să candideze, care ar avea șanse reale, în jurul cărora să construim o campanie electorală puternică”, a declarat ministrul.

Oficialul a fost întrebat și dacă președintele Parlamentului, Igor Grosu, se numără printre persoanele luate în calcul. Ministrul nu a confirmat și nici nu a infirmat, precizând doar că formațiunea examinează mai multe variante.

Acesta a fost întrebat și dacă Maia Sandu ar putea reveni la conducerea PAS după încheierea mandatului prezidențial. El a spus că decizia îi aparține șefei statului.

„Cred că este clar pentru toată lumea că doamna președintă are un rol simbolic foarte important pentru partid. Bineînțeles că cred că toată lumea ar fi încântată dacă dumneaei ar vrea să rămână în continuare aproape sau implicată cât mai mult în viața partidului după finalizarea mandatului. Dar asta o să decidă dumneaei”, a declarat ministrul.

Viitorul PAS urmează să fie discutat la următorul congres, însă acest lucru nu presupune neapărat schimbarea liderului: „Un nou format nu înseamnă neapărat un alt lider. Un nou format înseamnă o reflecție despre cum partidul continuă să activeze mai departe după finalizarea mandatului doamnei președinte”. 

Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din 2024, obținând în turul al doilea 55,35% din voturi, în timp ce contracandidatul său Alexandr Stoianoglo a acumulat 44,65%. Următorul scrutin prezidențial din Republica Moldova este programat pentru 2028. Maia Sandu nu va putea candida pentru un al treilea mandat consecutiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cine ar putea candida din partea PAS la alegerile prezidențiale din 2028? Răspunsul lui Dan Perciun apare prima dată în Realitatea.md.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut o victorie istorică în alegerile regionale desfășurate duminică, 6 septembrie, în landul german Saxonia-Anhalt. Formațiunea a obținut 44,3% din voturile pentru parlamentul regional, devenind detașat cea mai puternică forță politică din land, potrivit rezultatelor preliminare oficiale, scrie BBC.

Rezultatul reprezintă mai mult decât dublul scorului obținut de AfD la alegerile din 2021, când partidul a acumulat 20,8% din voturi. În același timp, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea cancelarului Friedrich Merz, a suferit o înfrângere severă, coborând la 24%, față de 37,1% în urmă cu cinci ani.

Pe următoarele locuri s-au clasat SPD, cu 7,8%, Verzii – 8,9%, și Die Linke – 8,6%.

AfD, aproape de putere, dar fără majoritate

Victoria nu înseamnă însă automat că AfD va putea prelua guvernarea landului. Formațiunea a obținut 39 dintre cele 83 de mandate ale parlamentului regional, cu trei mai puține decât numărul necesar pentru o majoritate absolută.

Aceasta este principala problemă pentru liderii partidului. AfD a transmis în campanie că își dorește să guverneze singură și a respins ideea de a depinde de un partener de coaliție. În același timp, celelalte partide importante din Germania exclud colaborarea cu AfD, ceea ce face extrem de complicată formarea unui guvern condus de formațiunea de extremă dreapta.

Liderul AfD din Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund, a revendicat însă un „mandat de guvernare”, după anunțarea rezultatelor. Co-lidera partidului la nivel federal, Alice Weidel, a calificat rezultatul drept „istoric” și a susținut că scorul reprezintă un mandat clar pentru ca AfD să conducă landul.

Dacă AfD ar reuși să formeze un guvern, ar fi o premieră în Germania postbelică: pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, o formațiune de extremă dreapta ar ajunge să conducă un land german. AfD nu a participat până acum la guvernarea niciunuia dintre cele 16 landuri și nici la nivel federal, celelalte partide menținând așa-numitul „zid de protecție” – refuzul de a forma alianțe cu această formațiune.

O lovitură majoră pentru Friedrich Merz

Scrutinul din Saxonia-Anhalt este considerat un test important pentru cancelarul Friedrich Merz și pentru guvernarea federală de la Berlin. Rezultatul arată că CDU pierde masiv teren în estul Germaniei, în timp ce AfD își consolidează poziția de principală forță a dreptei radicale.

În 2021, CDU obținea 37,1% în Saxonia-Anhalt și câștiga alegerile. Cinci ani mai târziu, partidul a pierdut aproape 20 de puncte procentuale și a ajuns la doar 17,2%. AfD a făcut mișcarea inversă: de la 20,8% la 43,8%.

Rezultatul vine într-un moment dificil pentru Merz, al cărui guvern se confruntă cu presiuni legate de economie, migrație și popularitatea în scădere a partidelor tradiționale. Reuters a descris scrutinul drept un test major pentru capacitatea CDU de a opri ascensiunea AfD.

AfD încearcă să transforme victoria din estul Germaniei într-o platformă pentru alegerile federale din 2029. Formațiunea a devenit deja o forță importantă la nivel național, iar succesul din Saxonia-Anhalt îi oferă un argument puternic în campania pentru a demonstra că poate deveni o alternativă la partidele tradiționale.

De ce a crescut atât de mult AfD

Saxonia-Anhalt este unul dintre landurile din estul Germaniei în care AfD are de mai mult timp un sprijin electoral ridicat. Regiunea se confruntă cu probleme economice și demografice, iar diferențele dintre estul și vestul țării continuă să alimenteze nemulțumirea unei părți a populației.

Campania AfD s-a concentrat în special pe imigrație, securitate, situația economică și criticile față de politica tradițională germană. Potrivit analizelor electorale, printre principalele teme care au influențat votul s-au numărat neîncrederea în partidele consacrate, protecția socială, economia și migrația.

Liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a devenit una dintre figurile importante ale AfD și a mizat puternic pe rețelele sociale în timpul campaniei. El a încercat să capitalizeze nemulțumirea alegătorilor din est și sentimentul că regiunea nu este suficient reprezentată în politica de la Berlin.

AfD din Saxonia-Anhalt este clasificată de serviciile regionale de informații interne drept formațiune de extremă dreapta. Partidul respinge această clasificare.

Ce urmează pentru Saxonia-Anhalt

Problema centrală este acum formarea guvernului. Cu 39 de mandate din 83, AfD nu poate guverna singură. În condițiile în care celelalte partide au exclus o coaliție cu AfD, CDU se află în situația de a încerca să construiască o majoritate alternativă.

Rezultatele oficiale arată că CDU are 15 mandate, SPD și Verzii câte opt, Die Linke opt, iar BSW cinci.

Acest tablou parlamentar face negocierile extrem de complicate. O eventuală alianță a CDU cu partidele de centru-stânga ar putea necesita sprijinul Die Linke pentru anumite voturi, în timp ce orice apropiere de AfD ar încălca politica de „zid de protecție” menținută până acum de partidele tradiționale.

Prin urmare, AfD a câștigat clar alegerile, dar nu a obținut încă posibilitatea de a conduce singură landul.

Proteste după victoria extremei drepte

Victoria AfD a provocat și reacții în stradă. În mai multe orașe germane au avut loc proteste împotriva formațiunii de extremă dreapta, inclusiv la Berlin și Frankfurt. La Frankfurt, aproximativ 2.500 de persoane au participat la manifestații, iar la Berlin protestatarii au cerut măsuri împotriva AfD.

Pentru Germania, scrutinul din Saxonia-Anhalt reprezintă un moment politic important. Chiar dacă AfD nu va reuși să formeze imediat guvernul landului, partidul a demonstrat că poate obține aproape jumătate din voturile alegătorilor într-o regiune germană și că diferența față de formațiunile tradiționale poate deveni uriașă.

Victoria transmite, totodată, un avertisment puternic pentru CDU și pentru cancelarul Friedrich Merz. AfD nu mai este doar o forță de protest în estul Germaniei, ci a devenit principala formațiune politică a landului. Următoarea confruntare va fi dacă succesul regional poate fi transformat într-o ascensiune la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cutremur politic în Germania. Extrema dreaptă domină alegerile apare prima dată în Realitatea.md.

Germania îşi ţine respiraţia în această duminică, 6 septmebrie, în timp ce în Saxonia-Anhalt au loc alegeri regionale cruciale, un scrutin care ar putea duce la preluarea controlului asupra unui Land (stat federativ) de către extrema dreaptă germană pentru prima dată din 1945, scriu știrileprotv.ro.

În acest land din fosta RDG, Alternativa pentru Germania (AfD), un partid anti-imigranţi, rusofil şi apropiat de cercurile trumpiste, îi devansează cu aproape douăzeci de puncte pe conservatorii cancelarului Friedrich Merz: 40-43% faţă de 22-24%, potrivit ultimelor sondaje, scrie AFP.

Ca semn al îngrijorării care domneşte la Berlin, şeful guvernului nu a încetat să-i avertizeze în ultimele zile pe alegătorii din această regiune din estul Germaniei cu privire la „daune (economice) considerabile” în cazul unei victorii a AfD.

„Nu-mi pot imagina că investitorii internaţionali ar dori să vină să inaugureze o nouă fabrică alături de un ministru-preşedinte din partea AfD”, a declarat el recent.

Articolul Risc de „cutremur politic” în Germania. Extrema dreaptă poate ajunge pentru prima dată la putere într-un land german apare prima dată în Realitatea.md.

Valentin Gaidarji a anunțat că părăsește PACE. Președintele Adunării Populare afirmă că a luat decizia pentru a putea participa la alegerile din regiune.

Alesul din regiune afirmă că hotărârea a fost „foarte dureroasă”. Potrivit lui, aceasta a fost luată nu din cauza schimbărilor convingerilor sale politice, ci pentru că autoritățile ar fi creat „circumstanțe artificiale”.

„Comisia Electorală Centrală a exclus partidul PACE de pe lista formațiunilor eligibile să participe la alegerile din 15 noiembrie 2026. Am motive întemeiate să cred că acest lucru a fost făcut intenționat, cu scopul de a bloca participarea mea la alegeri sau de a mă prinde în capcană, astfel încât să nu pot candida pe lista partidului”, spune Gaidarji într-o secvență video publicată pe rețelele de socializare.

Anterior,  Valentin Gaidarji l-a acuzat pe vicepreședintele CEC Pavel Postică că i-ar fi cerut să părăsească PACE, dacă vrea să participe la alegeri. Funcționarul electoral a explicat că referirea a fost făcută în contextul excluderii formațiunii din lista celor care pot participa la scrutin.

Gaidarji afirmă că Postica i-ar fi sugerat să plece din PACE și să candideze independent. Vicepreședintele CEC explică

Articolul „Din cauza circumstanțelor create artificial…” Gaidarji părăsește PACE, ca să participe la alegerile din Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.

Statul va aloca peste 13,6 milioane de lei pentru organizarea alegerilor în Găgăuzia. Comisia Electorală Centrală a aprobat devizul de cheltuieli pentru scrutinul la care va fi aleasă noua componență a Adunării Populare și bașcanul.

Estimările sunt deocamdată provizorii. În deviz sunt prevăzute cheltuieli pentru personal, indemnizații, bunuri și servicii, buletine și invitații la votare, precum și echipamente pentru secțiile de votare.

CEC a inclus și cheltuielile pentru un eventual tur doi atât la alegerile pentru funcția de bașcan, cât și la cele pentru Adunarea Populară.

În aceeași ședință, CEC a prezentat lista partidelor politice care pot participa la alegerile pentru funcția de bașcan. Din cele 66 de partide și formațiuni înregistrate oficial, 37 îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Lista a fost întocmită în baza informațiilor prezentate de Agenția Servicii Publice.

CEC a precizat că nu pot participa la alegeri partidele care nu au prezentat până la începutul perioadei electorale informațiile obligatorii despre membrii aflați sub incidența legislației privind declararea averii și intereselor personale, transmite IPN. De asemenea, nu pot participa formațiunile a căror activitate este limitată sau care au fost dizolvate prin hotărâri definitive ale instanțelor.

Articolul Deviz aprobat de CEC: Alegerile din Găgăuzia vor costa circa 13,6 milioane de lei apare prima dată în Realitatea.md.

Igor Grosu consideră sfidătoare pentru Moldova intenția Rusiei de a deschide 17 secții de votare în stânga Nistrului. Declarația a fost făcută de către speaker, în discuții cu jurnaliștii, înaintea ședinței Parlamentului de pe 3 septembrie.

„Evident că este o sfidare la adresa Republicii Moldova. Lucrurile astea nu au fost coordonate cu autoritățile constituționale. Este un comportament sfidător al Federației Ruse și îl vom trata ca atare”, a declarat președintele Parlamentului jurnaliștilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat joi, 3 septembrie, pe ambasadorul agreat al Federației Ruse Oleg Ozerov și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția Moscovei de a deschide 16 secții de votare în stânga Nistrului, pentru alegerile în Duma rusă de Stat.

Pe 28 august, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a făcut anunțul. Biroul de Reintegrare a calificat măsura drept ilegală.

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE. Chișinăul cere Moscovei să nu deschidă secții de votare în Transnistria

Articolul „Este sfidare”. Președintele Parlamentului comentează intenția Rusiei de a deschide 17 secții de votare în Transnistria apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi, 3 septembrie, începe perioada electorală a alegerilor pentru funcția de Bașcan al Găgăuziei, care vor avea loc la 15 noiembrie 2026. Potrivit Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a scrutinului, perioada electorală cuprinde toate etapele necesare pregătirii și desfășurării alegerilor.

„Urmează să fie constituite organele electorale inferioare și organizate secțiile de votare, recepționate și examinate documentele pentru înregistrarea candidaților la funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei. Totodată, vor fi actualizate listele electorale și vor fi desfășurate activități de informare a alegătorilor și de instruire a funcționarilor electorali. Etapele ulterioare vor viza organizarea votării și totalizarea rezultatelor alegerilor.

Potrivit prevederilor legale, perioada electorală se va încheia odată cu confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului Guvernatorului (Bașcanului) Găgăuziei”, transmite Comisia Electorală Centrală (CCEC). 

Campania electorală va începe la 16 octombrie 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în aceiași zi, pe 15 noiembrie 2026, vor avea loc și alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Articolul Alegerile pentru funcția de Bașcan al Găgăuziei: Perioada electorală începe astăzi apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova transmite notă de protest Kremlinului, după ce Vadim Krasnoselski a anunțat că în regiunea transnistreană se vor deschide 17 secții de votare pentru alegerile Dumei de Stat. Declarația a fost făcută de către șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi

Ministrul de Externe al Moldovei a relatat că administrația de la Chișinău a autorizat o singură secție de votare. Oficialul a punctat că urmează să facă cunoscută intenția Moscovei și Tiraspolului, prin intermediul canalelor diplomatice.

„Suntem în proces de transmitere a unei note de protest misiunii ruse de la Chișinău. (…) Au fost autorizate doar secția de vot de pe teritoriul ambasadei Federației Ruse. Orice altă secție de vot deschisă fără acordul autorităților este un demers neprietenos”, a declarat Popșoi.

Amintim că, pe 28 august, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirmă că pentru alegerile Dumei de Stat din Rusia, vor fi deschise 17 secții de votare în regiunea transnistreană. Conform lui, autoritățile autoproclamate ar urma să pregătească spațiile respective.

Biroul de Reintegrare și Ministerul Afacerilor Externe punctau atunci că asemenea intenții contravin dreptului internațional.

Krasnoselski vrea 17 secții de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului. Ambasada anunță una, la Chișinău

Articolul VIDEO 17 secții de votare pentru alegerile din Rusia, în Transnistria: Moldova transmite notă de protest Kremlinului apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, afirmă că vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, i-ar fi sugerat să părăsească partidul PACE, fondat de Gheorghe Cavcaliuc. Conform lui, oficialul l-ar fi îndemnat să candideze independent la scrutinul de pe 15 noiembrie 2026, desfășurat în autonomie.

Drept urmare, Pavel Postica a explicat la finalul ședinței Comisiei Electorale Centrale că s-a referit la reglementările electorale privind candidații electorali camuflați. Potrivit funcționarului, există o listă aprobată a formațiunilor care pot participa la scrutin.

„Persoanele care vor să participe în calitate de candidați independenți la acest scrutin, la fel trebuie să facă aceasta alegere, fii figurează pe listele unui partid politic sau figurează ca candidat independent. Decizia, respectiv, urmează să fie adoptată cu cel puțin 70 de zile înainte de alegeri. La fel, vreau să atrag atenția că astfel de subiecte sunt des întrebate, care sunt particularitățile”, a spus Postica.

Vicepreședintele CEC a mai menționat că formațiunile care nu și-au actualizat datele la Agenția Servicii Publice nu pot participa la scrutin.

Articolul Gaidarji afirmă că Postica i-ar fi sugerat să plece din PACE și să candideze independent. Vicepreședintele CEC explică apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit data alegerilor guvernatorului Găgăuziei pe 15 noiembrie 2026. Scrutinul va avea loc concomitent cu alegerile membrilor Adunării Populare.

Conform membrilor CEC, au existat trei tentative ale Adunării Populare de a stabili data scrutinului. Fiecare dintre aceste încercări, însă, a eșuat.

Decizia a fost votată cu șase voturi pentru și două abțineri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform datelordin Registrul de stat al alegătorilor, valabile pe 26 august 2026, în unitățile administrativ-teritoriale din Găgăuzia sunt înregistrați 129.315 de alegători.

Articolul CEC a stabilit data alegerilor guvernatorului Găgăuziei, după ce Adunarea Populară nu a reușit să adopte decizia apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Populară a Găgăuziei a eșuat din nou în procesul de stabilite a datei alegerilor bașcanului. La ședința de pe 1 septembrie au fost prezenți doar 10 aleși din autonomie.

După constatarea lipsei cvorumului, oficialii din autonomie au continuat discuțiile cu ușile închise, pentru a conveni asupra unei eventuale declarații, transmite IPN.

Este pentru a doua oară consecutiv când Adunarea Populară nu reușește să examineze subiectul privind stabilirea datei alegerilor pentru funcția de guvernator al regiunii. Pe 26 august au fost prezenți 14 deputați, însă nici atunci nu a fost întrunit cvorumul.

Funcția de bașcan al Găgăuziei a rămas vacantă după condamnarea Evgheniei Guțul la șapte ani de închisoare, în dosarul finanțării ilegale a fostului partid „Șor”.

Articolul Încă o ședință fără cvorum a Adunării Populare. Data alegerilor bașcanului rămâne „în aer” apare prima dată în Realitatea.md.

În ultimele săptămâni, conducerea Găgăuziei prezintă reforma legislației electorale drept un atac al Chișinăului asupra statutului special al regiunii autonome. Din această perspectivă, Parlamentul Republicii Moldova ar „retrage” Adunării Populare a Găgăuziei dreptul de a stabili independent regulile propriilor alegeri, ar introduce o condiție lingvistică discriminatorie pentru candidații la funcția de bașcan și ar tergiversa intenționat stabilirea datei alegerilor pentru șeful regiunii autonome, amplificând criza politică din regiune.

În realitate, este vorba despre un proces mai complex: o parte dintre modificări reprezintă consecința directă a hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie 2026, care a stabilit că Parlamentul, și nu Adunarea Populară, trebuie să reglementeze legislația electorală, se arată într-o analiză publicată de IPN. Alte prevederi controversate, în special cerința lingvistică, sunt introduse pentru prima dată și sunt deja contestate la Curtea Constituțională. Iar vacantarea funcției de bașcan este legată de o condamnare într-un dosar penal, nu de tergiversări procedurale. În același timp, comunicarea autorităților centrale privind detaliile reformei nu este pe deplin transparentă, ceea ce lasă loc acuzațiilor reciproce.

Ce s-a întâmplat?

La 9 iulie 2026, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să stabilească independent mecanismele de organizare a propriilor alegeri. Curtea a decis că legislația electorală poate fi reglementată doar de Parlamentul Republicii Moldova.

Trei săptămâni mai târziu, pe 27 iulie, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege al deputatului PAS Igor Chiriac, care prevede crearea unui organ electoral permanent pentru regiunea autonomia și trecerea de la sistemul uninominal la cel proporțional pentru alegerea Adunării Populare.

La 31 iulie, proiectul a fost aprobat în prima lectură cu 52 de voturi ale deputaților PAS, iar pe 24 august — în lectura a doua.

În paralel, criza instituțională din Găgăuzia s-a acutizat. La 31 iulie, ședința Adunării Populare, în cadrul căreia urma să fie discutată problema alegerilor pentru funcția de bașcan, a eșuat din lipsă de cvorum. Pe 17 august, Adunarea Populară a declarat funcția de bașcan vacantă, după condamnarea fostului bașcan Evghenia Guțul la șapte ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a unui partid și primirea de bani din partea grupării lui Ilan Șor.

Pe 28 august, în autonomie a început oficial perioada electorală. Alegerile pentru Adunarea Populară sunt programate pentru 15 noiembrie 2026, iar campania electorală va începe pe 16 octombrie.

Ce se schimbă în regulile electorale?

Reforma aprobată de Parlament introduce mai multe modificări importante.

În Găgăuzia urmează să fie creat un Consiliu Electoral Central permanent, format din 7–11 membri, spre deosebire de practica actuală, când organele electorale sunt constituite pentru fiecare scrutin în parte.

Adunarea Populară urmează să treacă de la sistemul majoritar, bazat pe circumscripții uninominale, la sistemul proporțional. Totuși, alegerile din 15 noiembrie 2026 se vor desfășura în baza vechiului sistem.

De asemenea, este introdus conceptul de „alegeri regionale”, care va include într-un cadru juridic comun alegerea bașcanului, alegerile pentru Adunarea Populară și referendumurile regionale.

Una dintre cele mai controversate modificări este introducerea, pentru prima dată, a obligației ca persoanele care candidează la funcția de bașcan să cunoască limba de stat — limba română.

Narativul Comratului: „ni se ia autonomia”

Conducerea Găgăuziei susține că reforma reduce competențele regiunii autonome și afectează statutul său special. Reprezentanții Adunării Populare au cerut implicarea structurilor europene și au insistat asupra unor consultări publice și juridice mai ample înainte de modificarea legislației.

Unul dintre principalele puncte de dispută rămâne cerința lingvistică pentru candidații la funcția de bașcan.

Deputatul Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor, a sesizat Curtea Constituțională, susținând că această prevedere contravine Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stabilește cerința cunoașterii limbii găgăuze, și nu a limbii de stat.

Până când se va pronunța Curtea Constituțională, legalitatea aplicării acestei cerințe în cazul regiunii autonome cu statut juridic special rămâne o chestiune deschisă.

Cine stabilește regulile?

Din punct de vedere juridic, hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie stabilește că reglementarea legislației electorale este de competența Parlamentului Republicii Moldova.

În același timp, legislația prevede consultarea Găgăuziei atunci când sunt adoptate proiecte care îi afectează statutul și competențele.

Prin urmare, disputa nu mai este doar despre cine are dreptul să reglementeze alegerile. Curtea a răspuns deja la această întrebare.

Problema este și în ce măsură au fost respectate consultările cu regiunea autonomă înainte de adoptarea modificărilor.

Astfel, conflictul actual depășește problema strict electorală.

Este o dispută despre locul unde se termină competențele Chișinăului și unde începe autonomia Găgăuziei.

Iar modul în care această graniță va fi stabilită în practică va depinde din nou, în mare măsură, de Curtea Constituțională.

„Cerința lingvistică reprezintă o discriminare a Găgăuziei”

Autorul proiectului de lege, Igor Chiriac, susține că obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan nu reprezintă o măsură îndreptată în mod special împotriva regiunii autonome, ci o normă aplicată la nivel național pentru toate funcțiile publice importante: „este o normă nu doar pentru regiune, ci pentru toate alegerile”, a spus Igor Chiriac.

Din această perspectivă, cerința se înscrie într-un principiu general: șeful unei regiuni, care prin natura funcției sale interacționează cu autoritățile centrale, trebuie să cunoască limba de stat.

Totuși, acest argument are un punct vulnerabil, invocat de Igor Dodon: Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei prevede cunoașterea limbii găgăuze și nu a limbii de stat. Tocmai această neconcordanță este contestată în prezent la Curtea Constituțională.

Până la pronunțarea Curții, întrebarea dacă o asemenea normă națională poate fi aplicată unei regiuni autonome cu statut juridic special rămâne deschisă. Nu este un fapt juridic clarificat, ci obiectul unui litigiu constituțional.

În context, trebuie precizat că fostul bașcan Evghenia Guțul utiliza predominant limba rusă în aparițiile sale publice.

„Funcția de bașcan este menținută vacantă în mod intenționat”

Faptele nu confirmă versiunea potrivit căreia autoritățile centrale ar tergiversa intenționat soluționarea problemei.

Funcția a devenit vacantă în urma condamnării definitive într-un dosar penal: Evghenia Guțul a fost reținută în martie 2025 și, ulterior, condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a unui partid și primirea de fonduri din partea unei grupări asociate cu Ilan Șor.

O întârziere reală există însă, dar aceasta s-a produs în interiorul Găgăuziei.

La 31 iulie, ședința plenară a Adunării Populare, în cadrul căreia urma să fie declarată oficial vacantarea funcției și discutată data noilor alegeri, a eșuat din lipsă de cvorum.

Funcția de bașcan a fost declarată oficial vacantă abia pe 17 august.

Iar până la sfârșitul lunii august, data alegerilor pentru noul bașcan nu fusese încă stabilită. Acesta este singurul element al situației în care acuzația de „tergiversare” poate fi raportată la procedurile din interiorul regiunii autonome, și nu la autoritățile centrale.

Contextul geopolitic

Disputa lingvistică și procedurală se desfășoară într-un context geopolitic mult mai larg.

Pe de o parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, asociază opoziția Adunării Populare față de reformă cu influența Moscovei.

Pe de altă parte, Guvernul Republicii Moldova, condus de premierul Vasile Tofan, mizează pe apropierea regiunii autonome de Turcia ca un centru alternativ de atracție.

Pe 30 iulie, Tofan a numit Găgăuzia un „activ important”, capabil să construiască „punți” cu Turcia.

Iar pe 20 august, Igor Grosu a primit o delegație parlamentară turcă, condusă de Kürşad Zorlu, și a propus extinderea proiectelor turcești în regiune.

Din 1994 până în prezent, Turcia a implementat în Republica Moldova aproximativ 500 de proiecte în valoare de peste 80 de milioane de dolari, iar schimburile comerciale dintre cele două țări au depășit un miliard de euro în 2025.

În același timp, conducerea Adunării Populare caută sprijin și pe dimensiunea europeană. Valentin Gaidarji a apelat la Uniunea Europeană, OSCE și Consiliul Europei în contextul disputei dintre Comrat și Chișinău.

Concluzie

Întrebarea esențială nu este cine „are dreptate” — Chișinăul, care invocă hotărârea Curții Constituționale și principiul unei legislații electorale unitare, sau Comratul, care insistă asupra statutului său special și asupra dreptului la consultări.

Ambele argumente au o bază reală și sunt prevăzute de norme diferite, care au ajuns acum în contradicție. Tocmai această contradicție, și nu neapărat reaua-voință a uneia dintre părți, se află la baza actualei crize.

Mult mai important este modul în care această contradicție va fi soluționată în practică: dacă Curtea Constituțională se va pronunța asupra cerinței lingvistice înainte de începerea campaniei electorale, pe 16 octombrie; dacă va fi stabilită data alegerilor pentru funcția de bașcan și potrivit cărei proceduri; precum și cât de consistente vor fi viitoarele consultări dintre Parlament și Adunarea Populară a Găgăuziei privind detaliile reformei.

De răspunsurile la aceste întrebări va depinde dacă alegerile din 15 noiembrie pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor rămâne un simplu scrutin electoral sau se vor transforma într-o nouă etapă a confruntării dintre regiunea autonomă și autoritățile centrale.

Articolul De ce alegerile din Găgăuzia au devenit dispută despre statutul autonomiei apare prima dată în Realitatea.md.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova critică intenția Federației Ruse de a deschide 16 secții de votare suplimentare în regiunea transnistreană pentru alegerile pentru Duma de Stat, programate pentru 20 septembrie 2026. Potrivit MAE, organizarea alegerilor fără acordul autorităților constituționale reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

MAE precizează că Republica Moldova recunoaște dreptul cetățenilor străini aflați pe teritoriul țării de a participa la alegerile organizate de statele lor de cetățenie. Totuși, exercitarea acestui drept trebuie să aibă loc cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

De asemenea, ministerul subliniază că orice proces electoral organizat de un stat străin pe teritoriul Republicii Moldova trebuie coordonat în prealabil cu autoritățile constituționale de la Chișinău.

În contextul alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse din 20 septembrie, Ambasada Rusiei la Chișinău a coordonat cu autoritățile moldovene deschiderea unei singure secții de votare, la Chișinău.

„În aceste condiții, intenția Federației Ruse de a deschide suplimentar 16 secții de votare în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, este inacceptabilă”, transmite MAE.

Ministerul consideră că o asemenea acțiune constituie o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul MAE: Rusia nu poate deschide secții de votare în regiunea transnistreană fără acordul Chișinăului apare prima dată în Realitatea.md.

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirmă că pentru alegerile Dumei de Stat din Rusia, vor fi deschise 17 secții de votare în regiunea transnistreană. Conform lui, autoritățile autoproclamate ar urma să pregătească spațiile respective.

Pe de altă parte, ambasada rusă la Chișinău nu a făcut publică vreo listă a secțiilor de votare care vor fi deschise în regiunea transnistreană. Misiunea diplomatică a anunțat doar despre un singur birou electoral, care va funcționa în cadrul instituției, la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Site-ul Comisiei Electorale Centrale din Rusia nu poate fi accesat de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a verifica lista secțiilor de votare care se vor deschide în afara țării, pentru votarea membrilor Dumei de Stat.

Redacția Realitatea a solicitat precizări despre numărul secțiilor de votare care se vor deschide în Republica Moldova la acest scrutin de la Ministerul Afacerilor Externe și a cerut informații cu referire la declarația lui Krasnoselski de la Biroul Politici pentru Reintegrare și Comisia Electorală Centrală.

Revenim cu alte informații la subiect, imediat ce le obținem.

(UPDATE, 28 august, ora 18:00)

Biroul de Reintegrare, despre deschiderea secțiilor de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului:

„În lipsa consimțământului autorităților constituționale ale Republicii Moldova, deschiderea unor asemenea secții de votare pe teritoriul său contravine dreptului internațional și principiului suveranității teritoriale a statului.

Autoritățile naționale competente au evocat în repetate rânduri despre necesitatea abținerii de la deschiderea secțiilor de votare în perimetrul temporar necontrolat de autoritățile constituționale, adică, în regiunea transnistreană a țării, unde nu doar că nu pot fi garantate măsurile de securitate corespunzătoare, ci și e imposibilă reflectarea obiectivă a procesului electoral de către mass-media liberă, în condițiile menținerii în regiune a unei cenzuri informaționale acerbe și a persecutării libertății de exprimare”.

Articolul Krasnoselski vrea 17 secții de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului. Ambasada anunță una, la Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi, 28 august, începe perioada electorală pentru alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei, care vor avea loc la 15 noiembrie 2026. Potrivit Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a scrutinului, perioada electorală cuprinde toate etapele necesare pregătirii și desfășurării alegerilor.

În această perioadă vor fi constituite organele electorale inferioare și secțiile de votare, vor fi recepționate și examinate documentele în vederea înregistrării candidaților la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei. De asemenea, vor fi actualizate listele electorale și vor fi desfășurate activități de informare a alegătorilor și de instruire a funcționarilor electorali. Etapele ulterioare vor viza organizarea votării și totalizarea rezultatelor alegerilor.

„Potrivit prevederilor legale, perioada electorală se va încheia odată cu confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor deputaților aleși în Adunarea Populară a Găgăuziei. Campania electorală în cadrul alegerilor va începe la 16 octombrie 2026”, transmite Comisia Electorală Centrală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că miercuri, 26 august, CEC a aprobat calendarul pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Potrivit documentului, perioada electorală va începe pe 28 august. Până la 16 septembrie urmează să fie constituit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, iar până la 26 septembrie – consiliile electorale de nivelul I.

Alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei: CEC a stabilit toate termenele

Articolul A început perioada electorală pentru alegerile din Adunarea Populară a Găgăuziei apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat calendarul pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, care vor avea loc pe 15 noiembrie 2026.

Potrivit documentului, perioada electorală va începe pe 28 august. Până la 16 septembrie urmează să fie constituit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, iar până la 26 septembrie – consiliile electorale de nivelul I.

Candidații și formațiunile politice vor putea depune documentele pentru înregistrarea în calitate de concurenți electorali până cel târziu la 6 octombrie.

În aceeași perioadă, între 28 august și 6 octombrie, vor putea fi depuse la CEC și documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale. În ultima zi, 6 octombrie, actele vor fi recepționate până la ora 17:00.

Campania electorală va începe pe 16 octombrie, cu o lună înainte de scrutin.

CEC precizează că programul calendaristic stabilește toate acțiunile, termenele și responsabilitățile instituțiilor implicate în organizarea alegerilor regionale.

Totodată, pe 26 august, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 192/2026 privind modificarea Codului electoral. Noile prevederi integrează alegerile regionale în sistemul electoral național și consolidează rolul CEC în organizarea și desfășurarea acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei: CEC a stabilit toate termenele apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Populară urmează să decidă miercuri, 26 august, când vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Subiectul a fost inclus pe ordinea de zi a unei reuniuni extraordinare a organului legislativ de la Comrat.

Mandatul de guvernator al autonomiei a fost declarat vacant pe 17 august 2026. Decizia a fost luată după condamnarea Evgheniei Guțul în dosarul finanțării ilegale a partidelor controlate de Ilan Șor.

Pe lângă stabilirea datei alegerilor, pe agendă a fost inclusă aprobarea unei declarații privind necesitatea respectării atribuțiilor autorităților locale și drepturilor lor electorale.

Presa a scris în ultimele zile, cu referire la surse, că la Comrat s-ar pregătit, la insistența Moscovei, eventuala creare a unor structuri paralele cu autoritățile constituționale. Oficialii din autonomie au calificat drept false documentele publicate de jurnaliști.

Articolul Adunarea Populară urmează să decidă miercuri când vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul deputat Fiodor Gagauz a comentat decizia Parlamentului de a adoptat în a doua lectură modificările privind organizarea alegerilor în Găgăuzia. ”Invocând decizia Curții Constituționale din 9 iulie și necesitatea aplicării uniforme a legislației, deputații au redus din nou drepturile autonomiei. Parlamentul a mers mult mai departe decât prevedea decizia Curții Constituționale”, spune politicianul într-o postare pe rețelele de socializare.

”Nu mai este vorba doar despre cine formează organul electoral al Găgăuziei. Practic, se schimbă întregul mod de organizare a alegerilor în autonomie, iar toate atribuțiile sunt transferate la nivel național. Puterea acționează după o schemă periculoasă. Majoritatea parlamentară nu anulează direct Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, dar adoptă alte legi care intră în contradicție cu aceasta. Apoi, problema ajunge la Curtea Constituțională, iar deciziile acesteia devin motiv pentru reducerea în continuare a atribuțiilor autonomiei.

Vedem deja consecințele. Găgăuzia nu mai poate să-și organizeze singură alegerile, iar rolul Bașcanului în numirea conducerii structurilor regionale de forță și de ordine a fost redus. Este pusă în pericol și participarea autonomiei la administrarea sistemului de învățământ”, a mai spus el.

Potrivit lui Fiodor Gagauz, prin ultimele decizii ale Chișinăului, pas cu pas, este distrus compromisul la care s-a ajuns în 1994: ”Tocmai de aceea, consider că unul dintre obiectivele principale ale Găgăuziei trebuie să fie includerea celor mai importante atribuții ale autonomiei direct în Constituția Republicii Moldova. Garanțiile prevăzute în Constituție trebuie să pună capăt acestei reduceri a drepturilor Găgăuziei și să protejeze autonomia, indiferent de partidul sau majoritatea politică aflată la guvernare”.

Modificările la Codul electoral, care vizează organizarea alegerilor în Găgăuzia, urmează să fie votate în trei lecturi. După votul de pe 24 august din Parlament în lectura a doua, autoritățile vor aștepta opinia Comisiei de la Veneția înainte de finalizarea procesului, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Astfel, alegerile din Găgăuzia vor avea loc, cel mai probabil, în 2027.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Fiodor Gagauz: Constituția trebuie să protejeze Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.

Igor Dodon și Vasile Tarlev critică noile reglementări electorale, care vizează inclusiv alegerile din Găgăuzia. Deputații consideră că deciziile sunt luate în grabă.

Liderul socialist este de părere că noile prevederi trebuie să fie valabile începând cu următorul ciclu electoral, adică peste patru ani. Potrivit parlamentarului, există reglementări internaționale care stabilesc că reglementările privind alegerile nu trebuie schimbate mai târziu decât înainte de un an până la scrutin.

Vasile Tarlev a menționat că, în opinia sa, autoritățile de la Chișinău trebuiau să aștepte opinia Comisiei de la Veneția, înainte de a aproba noile prevederi.

Drept replică, Igor Grosu a punctat că autoritățile au puțin timp la dispoziție pentru implementa noile prevederi și a organiza alegerile în autonomie.

„Trebuie să ne încadrăm, pentru că unitatea teritorial administrativă Găgăuzia nu poate la nesfârșit să fie în suspans. Nu au nici Adunare Populară cu vot deplin, nici Comitet Executiv. Cineva are o tribună, pe care o ține subțioară și umblă prin Chișinău. Asta nu e serios”, a explicat speakerul.

Deocamdată nu se cunoaște dacă alegerile Adunării Populare vor avea loc concomitent cu cele ale bașcanului, conform speakerului.

Articolul Codul Electoral și alegerile din Găgăuzia: Dodon și Tarlev critică noile reglementări. Cum le răspunde Grosu apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Alegerile în timp de război, un „risc enorm” pentru Ucraina, crede Volodimir Zelenski: Ar putea fractura țara apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 15 august, la Vulcănești a avut loc așa-numitul „Consilliu cu poporul” — oficial, o întâlnire a locuitorilor consacrată statutului juridic special al Găgăuziei. În realitate, întâlnirea a devenit platforma de pe care au fost formulate două cerințe politice clare: anularea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, stabilite pentru 15 noiembrie, și susținerea convocării celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei. La reuniune a participat și a luat cuvântul președintele APG, Valentin Gaidarji, transmite deschide.md.

Nemulțumirile existente în autonomie nu pot fi reduse la o simplă campanie politică. Găgăuzia traversează de mai mult timp o perioadă de instabilitate: mandatul actualei Adunări Populare a expirat, organizarea unui nou scrutin a fost blocată luni la rând, bașcanul Evghenia Guțul a fost condamnat la închisoare, iar între Comrat și Chișinău persistă un conflict privind modificările legislației electorale și competențele autonomiei.

Întrebarea este cine încearcă acum să transforme aceste nemulțumiri într-o mobilizare politică și cu ce obiectiv.

Printre principalii promotori ai reuniunii de la Vulcănești se regăsesc persoane cunoscute pentru legăturile lor politice cu Evghenia Guțul și cu structurile asociate lui Ilan Șor. În același timp, una dintre principalele revendicări formulate la Vulcănești — amânarea alegerilor — ar prelungi actuala situație politică din autonomie și mandatele unei conduceri care ar trebui deja să fi trecut testul unui nou scrutin.

Un an fără alegeri

Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a expirat la începutul anului 2026. De atunci, autonomia funcționează fără un legislativ regional ales pentru un nou mandat.

Deputații APG au încercat luni la rând să ajungă la o formulă pentru organizarea scrutinului. În iunie, o nouă tentativă a eșuat, iar președintele interimar al Adunării Populare, Nikolai Ormanji, și-a anunțat demisia în semn de protest.

Conflictul electoral se suprapune peste criza provocată de situația bașcanului Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023.

Conducerea Executivului găgăuz a continuat însă să o susțină public.

Prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, care asigură interimatul la conducerea autonomiei, a apărat atât legitimitatea Evgheniei Guțul, cât și activitatea lui Ilan Șor. Uzun l-a descris anterior pe Șor drept „un politician ambițios care a vrut să rezolve problemele Moldovei”.

Pe 13 august, cu două zile înaintea reuniunii de la Vulcănești, Uzun a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a APG a chestiunii privind constatarea vacanței funcției de bașcan până la epuizarea tuturor căilor juridice de atac, chiar dacă sentința as intrat în forța deplină.

Până la urmă, Adunarea Populară a constatat vacanța funcției. Teoretic, decizia deschide calea pentru alegerea unui nou bașcan. Data scrutinului nu a fost însă stabilită.

În acest context, apare o întrebare inevitabilă: cui îi folosește prelungirea actualei stări de incertitudine?

Actuala conducere a autonomiei își păstrează funcțiile în lipsa unor noi alegeri, iar amânarea scrutinului pentru APG ar prelungi și această situație.

Ce s-a întâmplat la Vulcănești

Solicitarea către Primăria Vulcănești pentru organizarea reuniunii din 15 august a fost depusă de Ivan Fuer și Mihail Țurcan, reprezentanți ai organizației obștești „Patrioții Găgăuziei”.

Potrivit portalului găgăuz Nokta, la eveniment, alături de președintele APG, Valentin Gaidarji, au luat cuvântul reprezentantul organizației „Platforma 111”, Dmitri Kiseev, fostul consilier al Evgheniei Guțul, Mihail Vlah, și activistul Ivan Bessarab.

Deși organizatorii au anunțat că la miting au participat aproximativ 200 de cetățeni, imaginile publicate de la fața locului indică însă o prezență considerabil mai redusă, de ordinul câtorva zeci de persoane. În acest context, însăși formularea „Consiliul cu poporul” ridică semne de întrebare asupra reprezentativității unei reuniuni prezentate drept expresie a voinței locuitorilor.

Rezoluția adoptată la Vulcănești susține că organizarea alegerilor pentru APG pe 15 noiembrie 2026 „își pierde sensul” dacă Parlamentul Republicii Moldova nu va ține cont de propunerile autonomiei privind legislația electorală.

Mai mult, în cadrul discursului său, Dmitri Kiseev a mers mai departe și a cerut Adunării Populare să renunțe la data stabilită pentru scrutin până când autoritățile centrale nu vor modifica prevederile legislative contestate la Comrat.

Poziția trebuie privită și prin prisma disputei juridice mai ample dintre autonomie și autoritățile centrale privind competențele electorale. Reprezentanții Găgăuziei invocă Legea privind statutul juridic special al autonomiei și dreptul acesteia de a-și reglementa propriile alegeri. Chișinăul insistă asupra supremației Constituției și asupra necesității încadrării legislației regionale în sistemul juridic național.

Reuniunea de la Vulcănești nu s-a limitat însă la problema scrutinului. Participanții au susținut și convocarea celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei și au desemnat delegați din partea orașului Vulcănești.

Organizatorii au anunțat că reuniuni similare urmează să aibă loc și în alte localități ale autonomiei.

Astfel, surse din interiorul autonomiei au declarat pentru Deschide.MD că această acțiune, prezentată inițial drept o întâlnire locală, ar urma să se transforme într-o campanie politică la nivelul întregii regiuni.

Șor spune că s-a retras, dar oamenii lui au rămas

Kiseev, Vlah și Bessarab nu sunt simpli locuitori care au ieșit spontan în stradă și nici localnici. Sunt niște persoane bine cunoscute în regiune, ca portavoce a mediului radical de care au obosit și cei din autonomie.

Aceștia sunt descriși în presă drept parte a rețelei politice rămase după dispariția partidului „Șor”. Caracterizarea nu apare de nicăieri, existând și un precedent.

În februarie 2025, fostul deputat al APG Serghei Cernev numea public una dintre inițiativele de convocare a unui asemenea congres drept o reuniune a „oamenilor lui Șor”. Potrivit lui Cernev, organizatorii ar fi evitat în mod deliberat ca Marina Tauber sau chiar Ilan Șor să apară public, tocmai pentru a crea impresia unei mobilizări spontane a oamenilor.

Cernev mai susținea că în spatele inițiativei se afla conducerea de atunci a APG și că rezoluția urma să fie utilizată ca instrument de presiune asupra Chișinăului.

Surse din interiorul rețelei

O acuzație și mai directă a venit din partea lui Alexandr Parinov, fost angajat în structurile de securitate asociate rețelei lui Ilan Șor și administrator al canalului de Telegram „ADOR TV”.

Parinov susține că atât organizarea „Consiliului cu poporul” de la Vulcănești, cât și inițiativa convocării celui de-al III-lea Congres sunt promovate activ de media finanțată de gruparea Șor.

El afirmă, de asemenea, că organizațiile implicate în actuala mobilizare ar avea conexiuni cu persoane dirijate de la distanță de Marina Tauber.

Anterior, Deschide.MD a publicat un material care arată că Tauber a nimerit în vizorul FSB-ului rusesc în legătură cu delapidări de proporții, care au fost alocate din partea Kremlinului pentru operațiuni de influență în R. Moldova.

Deschide și: Raport către FSB: Marina Tauber și alți lideri din gruparea „ȘOR” au furat milioane de dolari dați de Moscova pentru activiștii partidului

Surse din interiorul rețelei relatează că, acum, ea are nevoie de un succes pentru a-și curăța imaginea și a scăpa de pedeapsă.

Totodată, se vehiculează că ambele organizații obștești „Platforma 111” și „Patrioții Găgăuziei” sunt create și dirijate din umbră direct de Maria Albot, încă o persoană din cercul apropiat al lui Ilan Șor. Astfel, persoane publice precum Gaidarji, Kiseev și Vlah ar reprezenta doar fațada publică a campaniei, dirijată, din umbră, de la Moscova.

Aceste informații nu constituie, de unele singure, dovada că reuniunea din 15 august a fost comandată direct de Șor sau Tauber. Ele se suprapun, însă, peste alte elemente verificabile: participarea unor persoane apropiate conducerii Evgheniei Guțul, promovarea unei agende favorabile amânării scrutinului și reluarea ideii unui congres care a mai fost asociat în trecut cu reprezentanți ai fostului Partid „Șor”.

Privite împreună, aceste elemente justifică cel puțin întrebarea dacă în spatele unei mobilizări prezentate drept inițiativă civică nu există și o infrastructură politică mult mai bine organizată.

Rezistență anti-Șor în interiorul autonomiei

Nici în interiorul Adunării Populare reuniunea de la Vulcănești nu este privită unanim drept expresie a voinței locuitorilor autonomiei.

La ședința APG din 17 august, deputatul socialist Leonid Chiosea a declarat că niciunul dintre deputații din raionul Vulcănești nu ar fi fost invitat la „Consiliul cu poporul”, contrar afirmațiilor organizatorilor.

Chiosea i-a criticat dur pe cei care se prezintă drept „patrioți” ai Găgăuziei și a făcut distincție între aceștia și locuitorii care, în opinia sa, apără în mod autentic interesele autonomiei.

Declarațiile sale arată că disputa nu poate fi redusă la formula simplă „Găgăuzia împotriva Chișinăului”. Există diferențe importante și în interiorul autonomiei privind modul în care trebuie apărate competențele acesteia și, mai ales, cine are legitimitatea de a vorbi în numele locuitorilor.

Ce urmează

Conflictul dintre Chișinău și Comrat este real. La fel sunt și nemulțumirile unei părți a populației Găgăuziei privind relația cu autoritățile centrale, modificările legislației electorale și viitorul autonomiei.

Aceste probleme nu dispar doar pentru că în jurul lor apar persoane asociate politic cu Ilan Șor.

Dar tocmai existența unor nemulțumiri autentice face importantă întrebarea cine încearcă să le exploateze.

Mobilizarea unei autonomii regionale printr-o serie de „adunări populare” locale, care se transformă treptat într-o mișcare comună de protest și înaintează revendicări ultimative către autoritățile centrale, reprezintă un scenariu deja tradițional pentru spațiul ex-sovietic. Precedentele Osetiei de Nord, Crimeei sau Donbassului provoacă motive reale de îngrijorare.

Asta nu înseamnă că Găgăuzia va repeta automat acel traseu.

Dar înseamnă că modelul însuși, folosirea unor nemulțumiri reale ale populației unei regiuni (de obicei majoritar vorbitoare de limbă rusă) pentru a construi o pârghie politică de presiune asupra statului, este suficient de universal și suficient de riscant pentru ca atât Chișinăul, cât și societatea să-l trateze cu maximă seriozitate.

Găgăuzia are un legislativ al cărui mandat a expirat, funcția de bașcan a fost declarată vacantă, iar data alegerilor pentru noul șef al autonomiei nu este încă stabilită. Este un vid politic real, iar principalii beneficiari ai amânării unei resetări electorale sunt, inevitabil, cei care dețin deja pârghiile puterii în autonomie.

De aceea, dezbaterea despre Găgăuzia nu trebuie redusă nici la acuzațiile Chișinăului, nici la retorica celor care pretind că vorbesc în numele întregii autonomii.

Întrebarea esențială trebuie adresată organizatorilor reuniunii de la Vulcănești și celor care susțin blocarea scrutinului: dacă actuala conducere reprezintă într-adevăr voința locuitorilor Găgăuziei, de ce ar trebui amânat momentul în care acești locuitori sunt chemați din nou la urne?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Oamenii lui Șor și miza blocării alegerilor: Cine mobilizează Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.

„Vechiul sistem trăiește prea des după propriile reguli. Se protejează singur. Se teme de schimbare”, a spus Fedorov.

Fostul oficial a criticat și corupția din administrația ucraineană, despre care a afirmat că afectează efortul de război al țării. El nu a nominalizat însă oficiali anume.

Fedorov a susținut recent că reformarea procedurilor de achiziții ale Ministerului Apărării ar fi contribuit la demiterea sa. Sistemul este responsabil pentru contracte de achiziții în valoare de miliarde de dolari destinate echipamentelor necesare armatei ucrainene.

Declarațiile sale adaugă astfel o nouă dimensiune tensiunilor politice de la Kiev, într-un moment în care Ucraina continuă războiul împotriva Rusiei.

Biroul președintelui Volodimir Zelenski nu a oferit deocamdată un punct de vedere cu privire la declarațiile lui Fedorov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Fostul ministru ucrainean al Apărării cere alegeri în plin război și lansează o acuzație dură la adresa lui Zelenski apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, demis recent din funcție, a lansat un apel public pentru organizarea alegerilor în Ucraina, în pofida războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.

Într-un mesaj video publicat marți seară pe platforma YouTube, Fedorov a declarat că Ucraina traversează o „criză sistemică a guvernării” și are nevoie de un nou proces electoral, în ceea ce reprezintă prima solicitare de acest fel venită din partea unei personalități politice importante de la începutul războiului.

„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia. Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist care să permită Ucrainei să își reînnoiască procesul democratic complet chiar și în condițiile unui război de lungă durată”, a afirmat fostul ministru.

În prezent, legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata stării de război.

Fedorov a criticat și modul în care funcționează instituțiile statului, susținând că actualul sistem se protejează și se opune schimbărilor. Totodată, acesta a făcut referire la corupția din rândul unor oficiali, despre care a spus că a afectat eforturile de război ale Ucrainei.

Fostul ministru a sugerat anterior că reformele inițiate în domeniul achizițiilor publice din cadrul Ministerului Apărării, responsabil de gestionarea unor contracte de miliarde de dolari pentru echipamente militare, ar fi contribuit la demiterea sa.

Înlăturarea lui Mihailo Fedorov din funcție, în luna iulie, la doar șase luni de la numire, a provocat proteste de stradă în Ucraina. Acesta era ultimul oficial care a făcut parte din toate guvernele conduse de președintele Volodimir Zelenski.

Potrivit unor sondaje realizate în luna iunie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, Fedorov se bucura de unul dintre cele mai ridicate niveluri de încredere în rândul politicienilor ucraineni.

Susținătorii săi au evidențiat contribuția acestuia la dezvoltarea programelor privind producția și achiziția de drone, precum și implicarea sa în limitarea accesului forțelor ruse la serviciile de internet prin satelit Starlink.

Președintele Volodimir Zelenski nu a oferit o explicație detaliată privind demiterea lui Fedorov, declarând doar că își dorește o cooperare mai strânsă între Ministerul Apărării și conducerea militară a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Fostul ministru ucrainean al Apărării cere organizarea alegerilor: „Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia” apare prima dată în Realitatea.md.