Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, unde în noaptea de 3 spre 4 iunie au fost raportate noi victime, incendii și distrugeri în mai multe regiuni ale țării. Două persoane au fost rănite în regiunea Dnipropetrovsk, iar la Herson un copil în vârstă de 12 ani a fost transportat la spital după ce o dronă a lovit locuința în care se afla.

Raidurile au continuat și în cursul dimineții, autoritățile ucrainene raportând noi alerte și intervenții.

Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a lansat peste 20 de atacuri asupra a cinci raioane din regiunea Dnipropetrovsk. La Pavlograd, un bărbat de 45 de ani și o femeie de 75 de ani au fost răniți în urma bombardamentelor.

Tot aici, în două apartamente ale unui bloc de locuințe au izbucnit incendii, iar echipele de intervenție au fost mobilizate pentru lichidarea consecințelor atacului.

Bombardamentele au provocat pagube și în raionul Sinelnikove, unde comunitățile Iavornițke, Șahtarske și Nikolaivka au fost supuse focului rusesc. În urma atacurilor au fost avariate blocuri de locuințe, case particulare și obiective de infrastructură.

De asemenea, explozii au fost raportate în orașul Nikopol, precum și în comunitățile Cervonohrihorivka, Marhaneț și Pokrov, care au fost vizate de loviturile armatei ruse.

Atacurile au continuat și în regiunea Kiev. În raionul Borispil continuă lichidarea consecințelor unui atac cu drone rusești asupra unui obiectiv de infrastructură. Un angajat al întreprinderii a fost rănit și a primit asistență medicală, în timp ce toate serviciile operative continuă să activeze la fața locului.

Anterior, salvatorii au lichidat un incendiu cu o suprafață de aproximativ 2.000 de metri pătrați, izbucnit la obiectivul afectat de atacul cu drone.

Pompierii au anunțat că lucrările principale au fost finalizate, însă monitorizarea zonei continuă. La intervenție au participat unități ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Kiev, serviciul de pompieri al Aeroportului Borispil și alte servicii operative.

În cursul nopții, forțele ruse au lansat drone de atac și asupra regiunii Odesa. Ținta a fost infrastructura critică. În urma unei lovituri a izbucnit un incendiu, care a fost stins rapid de pompieri. Autoritățile au precizat că nu au fost înregistrate victime.

Atacuri cu drone au fost raportate și la Harikov. În cartierul Nemișleanski, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a avariat acoperișul clădirii. Fragmente ale dronei au căzut și pe un teren de joacă aflat în apropierea blocului. Potrivit autorităților, nu au fost raportate victime.

Între timp, în regiunea Herson, un copil în vârstă de 12 ani a fost transportat la spital după ce o dronă a lovit locuința în care se afla. Autoritățile locale au anunțat că atacurile rusești au continuat și în primele ore ale dimineții, în mai multe regiuni ale Ucrainei fiind emise alerte aeriene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Noapte de foc în Ucraina: un copil de 12 ani și mai mulți civili, victime ale atacurilor rusești apare prima dată în Realitatea.md.

Atacuri la scară largă au loc în Ucraina începând din seara zilei de 15 martie și au continuat până în cursul zilei de 16 martie.  În acest sens, armata rusă a lovit puternic orașul Zaporojie. În urma atacului, zeci de locuințe au fost distruse sau grav avariate, multe dintre ele fiind transformate în ruine. În același timp, autoritățile au anunțat că o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite, iar un copil ar putea fi îngropat sub dărâmături, scrie Ukrainskaia Pravda.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/zaporojie-noaptea.MP4" muted="false" thumbnails="true"]

Operațiunile de salvare continuă, iar echipele de intervenție încearcă să găsească eventuali supraviețuitori sub ruine. În timpul acțiunilor de salvare, alte două femei au fost scoase de sub dărâmăturile locuințelor distruse.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/zaporojie-diminea%C8%9Ba.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

În paralel, atacuri au fost raportate și în regiunea Harikov. În acest caz, infrastructura de transport a fost avariată, iar cel puțin o persoană a fost rănită.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/harikov-dron%C4%83.MP4" muted="false" thumbnails="true"]

În dimineața zilei de 16 martie, Rusia a lansat noi atacuri cu drone asupra orașelor Kiev și Harikov. În ambele orașe au fost activate sirenele de raid aerian, pentru ca locuitorii să se poată adăposti. Martorii au relatat că resturi de drone au căzut chiar în centrul capitalei ucrainene. Cu toate acestea, potrivit informațiilor preliminare, nu au fost raportate victime în urma acestui incident.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/kiev.MP4" muted="false" thumbnails="true"]

În același timp, Ucraina a răspuns bombardamentelor rusești printr-un atac asupra teritoriului rus. Armata ucraineană a vizat regiunea Krasnodar. Presa rusă a relatat că, în urma raidurilor, a izbucnit un incendiu la un depozit de petrol din zona industrială Labinsk. Autoritățile locale au anunțat că patru echipaje de pompieri au fost mobilizate pentru stingerea flăcărilor.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/krasnodar.MP4" muted="false" thumbnails="true"]

De asemenea, oficialii ruși susțin că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe drone în ultimele zile. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că „în ultimele două zile sistemele de apărare aeriană din Rusia au distrus aproximativ 40 de drone”.

De asemenea, autoritățile ucrainene au anunțat că, începând din noaptea trecută și până în dimineața zilei de 16 martie, Rusia a lansat asupra Ucrainei 211 drone, iar forțele de apărare antiaeriană au reușit să doboare 194 dintre acestea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ucraina, sub atacuri de amploare ale armatei ruse: mai multe victime și distrugeri semnificative apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul VIDEO Raiduri în Ucraina: un mort și un rănit după atacuri cu drone apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi, 24 februarie, se împlinesc exact patru ani de la începutul războiului din Ucraina. Patru ani de confruntări militare desfășurate cu violență, în urma cărora mii de familii au fost destrămate, sute de civili au murit, iar alții au fost grav răniți.  Cu acest prilej, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un mesaj adresat cetățenilor, în care a vorbit despre rezistența țării și despre sacrificiile făcute de populație. Pentru prima dată, liderul de la Kiev și-a prezentat biroul situat într-un buncăr, locul unde au avut loc numeroase discuții și operațiuni militare încă de la începutul invaziei.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/zelenski-mesaj.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a luat Kievul în trei zile. Și acest lucru spune cu adevărat multe despre rezistența noastră, despre cum Ucraina a luptat în tot acest timp. În spatele acestor cuvinte se află milioane de oameni ai noștri. În spatele acestor cuvinte se află un mare curaj, muncă asiduă, rezistență și lunga călătorie pe care Ucraina a parcurs-o din 24 februarie”, a declarat Zelenski.

Președintele a relatat că în acest buncăr au avut loc primele discuții cu lideri mondiali după declanșarea invaziei la scară largă.

„Am vorbit aici cu președintele Biden și am auzit: „- Volodimir, există o amenințare, trebuie să părăsiți Ucraina imediat. Suntem gata să vă ajutăm”. Și am răspuns aici că am nevoie de o armă, nu de un taxi. Și nu pentru că suntem cu toții atât de neînfricați sau de fermi. Suntem cu toții ființe umane și, în ziua aceea, toți ucrainenii eram speriați și răniți, mulți erau în stare de șoc și mulți nu știau ce să spună, dar la unii… la un nivel invizibil, știam cu toții că nu exista o altă Ucraină pentru noi. Aceasta este casa noastră și am înțeles cu toții ce trebuia făcut”, a adăugat el.

În discursul său, Zelenski a amintit și despre crimele de război atribuite armatei ruse, enumerând localități și obiective afectate de atacuri.

„Era un drum înainte. Și nici măcar acest tunel lung nu poate conține nici măcar o milionime din durerea pe care a îndurat-o Ucraina în această perioadă. Durerea pe care Rusia a adus-o fiecăreia dintre familiile noastre, fiecărei inimi ucrainene. Bucea. Irpenul. Borodianka. Gropi comune. Gostomel. Mriya. Harikov. Nikolaiv. Administrația Regională de Stat. Barajul Kahovka. Centrala Nucleară Zaporijia. Kremenciuk și Kirvoi Rog. Ternopil și Liov. Olenivka. Ciasov Yar. Kiev. Ohmatdet. Kramatorsk. Gara. Igrușka. Mariupol. Teatrul Dramatic. Semnul „Copii”. Odesa. Clădire înaltă. Fată. Trei luni. Volniansk. Spital de maternitate. Sugar. Două zile…”.

Totodată, președintele a evocat operațiunile considerate de succes ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei.

„Aceasta este următoarea etapă importantă a luptei noastre, când Ucraina nu numai că a rămas fermă și nu numai că și-a menținut poziția, dar și când Ucraina a ripostat. Când orașe întregi au făcut istorie. Orașe eroice. Orașe eroice. Care au mers înainte. Au fost primele ofensive, primele succese și ceea ce este imposibil de uitat: primii ochi – ochii ucrainenilor care așteptau ochii lor. Balaklia, Izium, Kupiansk, Herson. Și toată lumea a văzut cum ocupanții au fost alungați din regiunea Kiev, alungați din regiunea Sumi, regiunea Cernihov. Și toată lumea a aflat despre teleportul ucrainean pentru inamici către cealaltă lume – Cernobaivka. Am văzut cum ultimatumurile rusești au devenit gesturi de bunăvoință. Cum Zmiynyi a devenit din nou al nostru”, a subliniat Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kiev a onorat și memoria celor care au murit în urma invaziei. „Da Vinci. Granka. Suc. Zheka. Tihii. Nord. Petrucenko. Matsievski. Marinarul Vitali Skakun. Pilot Alexandr Oksancenko. Daria Lopatina, Delta. Lana Chernogorskaia, Sati. Iulia Bereziuk. Margarita Polovinko. Mii de mii de oameni care au dat ucrainei ei, astfel încât mii de război să trăiască. apărători. Îngerii noștri păzitori”, a spus Zelenski.

Referindu-se la discuțiile de pace, președintele a declarat că toată lumea își dorește sfârșitul războiului, dar că „nimeni nu va permite sfârșitul Ucrainei”.

„Vrem pace. Puternică, demnă și durabilă. Și înainte de fiecare rundă de negocieri, îi dau echipei noastre directive foarte clare. Acest lucru se face întotdeauna prin decrete clasificate, dar cu siguranță nu voi dezvălui un secret de stat dacă spun mesajul meu principal: nu trebuie să aruncăm toți acești ani, nu trebuie să devalorizăm toată lupta, curajul, demnitatea, tot ceea ce a trecut Ucraina. Nu putem, nu putem renunța la ea, uita, trăda. De aceea există atât de multe runde de negocieri și o luptă pentru fiecare cuvânt, fiecare punct, pentru garanții reale de securitate, astfel încât acordul să fie puternic. Istoria ne urmărește îndeaproape. Acordul nu trebuie doar semnat; trebuie acceptat – acceptat de ucraineni”, a spus Zelenski.

Războiul a început la 24 februarie 2022, când armata Federației Ruse, condusă de Vladimir Putin, a lansat o invazie la scară largă asupra Ucrainei, după anunțarea unei „operațiuni militare speciale”. De atunci, luptele s-au extins pe mai multe fronturi, Ucraina a instituit legea marțială și mobilizarea generală, iar conflictul continuă până în prezent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Patru ani de război în Ucraina: mesajul lui Zelenski la aniversarea invaziei ruse apare prima dată în Realitatea.md.

Atac nocturn asupra Ucrainei lansat de armata Moscovei a dus la zeci de victime, după ce bombardamentele au vizat mai multe regiuni ale țării, provocând morți, răniți și distrugeri semnificative.

În orașul-port Odesa, un bărbat și-a pierdut viața, iar alte două persoane au fost rănite, după ce o explozie a lovit un bloc de locuit și a declanșat un incendiu de proporții. Flăcările au cuprins și autoturisme aflate în apropiere, iar într-un alt cartier al orașului a fost avariat încă un bloc de locuințe. Potrivit autorităților ucrainene, la Odesa a fost nevoie de intervenția a peste 50 de salvatori și 13 unități de tehnică pentru lichidarea consecințelor atacului.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/video_2026-02-09_11-02-15.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

În același timp, un raid aerian în regiunea Harikov s-a soldat cu o tragedie. Dronele au lovit o locuință care a fost complet distrusă, iar de sub dărâmături au fost scoase corpurile fără viață ale unei mame și ale copilului său.

O noapte de coșmar au trăit și locuitorii regiunii Dnipropetrovsk. Acolo, o clădire de locuit cu trei etaje a fost cuprinsă de flăcări, iar alte trei gospodării au fost afectate de incendii. În urma atacului, aproximativ nouă persoane au fost rănite, printre care și o fată de 13 ani.

Bombardamentele au provocat pagube și în regiunile Cernigov și Volîn, unde infrastructura a fost afectată în urma loviturilor.

Conform presei ucrainene, în noaptea de 8 spre 9 februarie, trupele ruse au lansat un atac masiv asupra Ucrainei, folosind rachete balistice și mai multe tipuri de drone de atac. Armata rusă ar fi utilizat 11 rachete balistice și 149 de drone, în timp ce forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au neutralizat 116 drone, lansate din șapte direcții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/video_2026-02-09_07-18-30.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Articolul VIDEO Noapte de foc în Ucraina: zeci de răniți și morți, printre care o mamă și copilul ei apare prima dată în Realitatea.md.

Un nou atac rusesc a avut loc în după-amiaza zilei de 22 ianuarie, fiind vizat orașul Dnipro din Ucraina, potrivit informațiilor difuzate pe rețelele de socializare. Atacul a fost efectuat cu drone, care au lovit un bloc de locuințe cu 16 etaje. Autoritățile au comunicat că aproximativ 14 persoane au fost rănite în urma atacului. Printre persoanele rănite se află și un copil, conform datelor preliminare.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/Sequence-350.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

La fața locului au intervenit numeroase servicii de urgență pentru gestionarea situației. Zeci de echipaje au fost mobilizate pentru evacuarea locatarilor din clădirea afectată. Victimelor le-a fost acordată asistență medicală de urgență la locul incidentului.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/%D0%94%D0%BD%D0%B5%D0%BF%D1%80.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Autoritățile au anunțat că peste 50 de salvatori participă la operațiunea de înlăturare a consecințelor atacului. În intervenție sunt implicate și 17 unități de tehnică ale serviciilor de urgență. Totodată, mai multe persoane au beneficiat de asistență psihologică, oferită de specialiștii prezenți la fața locului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Atac aerian nocturn asupra Ucrainei: Dnipropetrovsk și Zaporojie, printre regiunile afectate

Articolul VIDEO Un nou raid rusesc asupra Ucrainei: 14 persoane rănite, inclusiv un copil apare prima dată în Realitatea.md.

Armata rusă a început să-și transfere „un număr mic de forțe” în regiunea Kursk din Vestul Rusiei, unde continuă să aibă dificultăți în încercarea de a răspunde la acțiunea ofensivă declanșată în zonă de trupele ucrainene în urmă cu aproape două săptămâni a precizat generalul-maior Pat Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului, în cadrul unui briefing de presă, scrie digi24.ro. Generalul american a refuzat să precizeze dacă ucrainenii au folosit avioane F-16 în această operațiune sau rachete Himars pentru distrugerea podurilor din regiune

„Avem indicații legate de tranferul unui număr mic de unități ruse în regiunea Kursk pentru a se opune forțelor ucrainene. Aș spune, la modul general, că, totuși, Rusia se chinuie serios să organizeze un răspuns militar adecvat (trupelor ucrainene) și vedem în continuare că ucrainenii continuă să înregistreze progrese”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

De asemenea, Pat Ryder nu a vrut să precizeze dacă forțele transferate de Rusia în regiunea Kursk fac parte din unități staționate în Federația Rusă sau e vorba despre trupe retrase de pe frontul ucrainean, potrivit sursei citate.

Armata ucraineană a înaintat 28-35 de kilometri în interiorul regiunii ruse Kursk în perioada scursă de la lansarea pe 6 august a unei ofensive care a deschis un front pe teritoriul rus, a declarat marţi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce Rusia a anunţat crearea grupărilor de trupe „Belgorod”, „Briansk” şi „Kursk”, care poartă denumiri omonime celor trei regiuni ale sale frontaliere cu Ucraina şi vor avea ca misiune apărarea acestor regiuni.

Ucrainenii au distrus deja trei poduri rutiere peste râul Seim, cu scopul de a tăia aprovizionarea trupelor ruse din regiune și a-i izola pe militarii ruși. Conform estimărilor, rușii au în această regiune în jur de 5.000 de militari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul General american: Armata rusă „se chinuie serios” să facă față avansului ucrainean din Kursk apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile ruse rețin ilegal migranți, îi privează de apă și hrană, și îi supun la violențe fizice pentru a-i sili să semneze contracte cu armata rusă, se arată într-un raport al Institutului pentru Studierea Războiului (ISW).

Portalul de știri al opoziției ruse Okno (Fereastra) a scris despre îngrijorările exprimate de avocați și activiști pentru drepturile omului, care raportează că aproape toți migranții reținuți sunt presați să semneze contracte cu armata rusă.

Potrivit relatărilor, autoritățile ruse fac apel la amenințări în sensul de a-i deposeda pe cetățenii naturalizați de cetățenia rusă și a le oferi cetățenia migranților drept stimulente pentru înrolarea în armată.

Okno a dezvăluit că frecvența raidurilor care vizează migranții a escaladat de la atacul terorist asupră sălii de concerte Crocus, în martie 2024.

La 29 iulie, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a propus deputaților un proiect de lege care prevede înregistrarea în serviciul militar pentru noii cetățeni ruși la obținerea pașapoartelor. Duma are în vedere, de asemenea, amendamente pentru a dubla perioada de serviciu militar obligatoriu pentru noii cetățeni de la un an la doi, respectiv a mări vârsta de recrutare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia reține ilegal migranți, nu le dă apă și hrană, și îi supune la violențe pentru a-i forța să semneze cu armata apare prima dată în Realitatea.md.

Primele interacțiuni Moldova – NATO au început încă în 1991, după declararea independenței. Întâmplător sau nu, cei care astăzi promovează mesaje false despre Alianța Nord-Atlantică și spun că apropierea de organizație ar însemna în consecință război au purtat discuții cu oficialii occidentali și au semnat documente de cooperare.

Vremea trece, narativele se schimbă?

În anul 2001, președintele de atunci Vladimir Voronin a vizitat Cartierul General NATO și a semnat Memorandumul de Înțelegere pentru Întreținere și Aprovizionare (NAMSO). Documentul se referă la cooperarea în domeniul logistic. Patru ani mai târziu, liderul comuniștilor a declarat despre intenția țării noastre de a adopta un Plan Individual de Acțiuni, referitor la parteneriatul cu Alianța.

În total, din 2001 până în 2008, au fost cel puțin șapte întrevederi bilaterale, evenimente și reuniuni care s-au referit la colaborările NATO cu statele partenere, inclusiv Republica Moldova. Ce l-a făcut pe Voronin să îşi schimbe retorica în 2024 nu se cunoaște.

Liderul socialiștilor din Moldova, fostul președinte Igor Dodon, a vizitat cartierul NATO de două ori în perioada mandatului de şef de stat. Politicianul a purtat în 2017 discuții cu secretarul general adjunct Alianței, funcție exercitată atunci de Rose Gottemoeller. În 2019 Dodon a dat ochii cu ex-liderul NATO Jens Stoltenber.

Miniștrii din Guvernul lui Ion Chicu, la fel, nu a ezitat să meargă la întrevederi cu oficiali din cadrul Alianței Nord Atlantice pe vremea când erau la cârma țării.

Pe de altă parte, în 2024, forțele politice de opoziție amenință Moldova cu soldații NATO, militarizarea și războiul, în timp ce la puțin peste 100 de kilometri de Chișinău staționează armata nr. 14 a Kremlinului. La aceeași distanță mai avem și un depozit plin cu muniții, lăsate de trupele ruse încă de când au intrat în Moldova și au divizat-o între cele două maluri ale Nistrului.

NATO declară că respectă neutralitatea Moldovei! Rusia o încalcă cel puțin din 1992

Expertul în securitate Ion Tăbârță susține că NATO nu și-a dorit niciodată extinderea. Alianța a lăsat relația cu Moldova să fie atât de intensă pe cât și-au dorit guvernările de la Chișinău. Pe de altă parte, actorii politici de stânga mențineau subiectul „fierbinte”, prin intermediul canalelor lor de comunicare, în termenii propagandei ruse. La rândul lor, politicienii de dreapta, cu unele excepții, evitau să discute chestiunea. Acesta a fost unul dintre factorii care au amplificat narativele manipulatorii în societate.

„Narativele anti-NATO din Republica Moldova sunt moștenite din perioada sovietică și alimentate de propaganda rusă, de actorii pro-ruși din Republica Moldova. Aceste mesaje anti-NATO se observă după anul 2003-2004, când NATO s-a extins spre est. În Republica Moldova aceste narative sunt în conexiune cu statutul de neutralitate. La noi, Federația Rusă încearcă să spună că neutralitatea ar fi acel concept care ne asigură securitatea și că NATO ar avea intenții ostile față de Republica Moldova, ceea ce nu este adevărat”, a declarat Ion Tăbârță pentru Realitatea.

Potrivit analistului, Republica Moldova a avut o cooperare bună cu NATO, de la care a avut de câștigat, iar Rusia, prin menținerea trupelor  în stânga Nistrului, ne-a încălcat neutralitatea.

Neutralitatea Moldovei a fost jocul geopolitic al Rusiei

În opinia lui Ion Tăbârță, neutralitatea Moldovei a fost atipică și nu s-a referit niciodată la securitate. Potrivit lui, termenul a fost legat mai intens de geopolitică. Viziunea moldovenilor despre neutralitate, este eronată, consideră expertul.

„Prin neutralitate era înțeles ca să nu avem armată sau să avem armată limitată. Neutralitatea noastră era mai degrabă în interesul geopolitic al Federației Ruse, decât era o neutralitate care să apere securitatea noastră. Niciodată nu s-a spus că statele neutre investesc mult în armată. Statele care sunt neutre cheltuie mai mult pentru apărare decât statele Alianței Nord-Atlantice”, a punctat Ion Tăbârță.

Analistul mai susține că, dacă vectorul geopolitic nu se schimbă, obiectivul stabilit de guvernare de a avea buget pentru apărare echivalent cu 1% din PIB până în 2030 este unul realist, iar autoritățile au un plan clar cum să atingă acest scop.

Bugetul pentru apărare în țările neutre

Uniunea Europeană avea până nu demult patru state neutre. Este vorba despre Cipru, Suedia, Malta și Austria. Elveția, care nu este membră a UE, la fel, deține acest statut.

În martie 2024, Suedia și Finlanda au devenit membre ale Alianței Nord-Atlantice.

În anul 2022, bugetul pentru apărare al Austriei a fost de 3,63 de miliarde de euro, conform macrotrends.com. Potrivit aceleiași surse, Elveția a cheltuit pentru securitate 6,1 miliarde de euro, Malta 0,09 miliarde, iar Cipru – 0,49 miliarde.

În Republica Moldova, cheltuielile referitoare la apărare, cu tot cu armata rusă sub coaste, au fost cuprinse între 0,04 și 0,05 miliarde de euro anual în perioada 2019-2022, notează aceeași sursă.

După ce a început războiul din Ucraina, autoritățile au început să crească sumele alocate pentru domeniul securității, iar partenerii externi, inclusiv statele membre ale NATO, să ofere sprijin sub formă de echipamente, tehnică militară, dar și instruiri pentru militarii moldoveni.

În Strategia Apărării Naționale s-a menționat clar că Rusia are ambiția de a crea coridor terestru spre Republica Moldova. Oare în aceste condiții apărarea nu este prioritate?

Ori, dacă în atâția ani toate guvernările care au vorbit despre neutralitate, dar nu au putut să se asigure că avem buget suficient pentru armată cât era pace, nu ar fi cazul să ne îngrijorăm cum ne protejăm cât războiul e la o aruncătură de băț, atât de neutri cum suntem?

Articolul Moldovenii speriați de Kremlin cu soldații NATO, cât armata a 14-a rusească se află la circa 100 km de Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Un tribunal din Moscova a condamnat-o miercuri, 5 iunie 2024, pe bloggeriţa rusă Anna Bajutova la 5,6 ani de închisoare, pentru că a citit pe platforma Twitch mărturii despre masacrul atribuit Rusiei în oraşul ucrainean Bucea. „Dezgustător, respingător!”, a reacţionat cu o înjurătură femeia de 30 de ani din cuşca de sticlă rezervată inculpaţilor în sala de judecată.

Tribunalul din districtul Ostankino din nordul Moscovei a declarat-o pe Anna Bajutova vinovată de „răspândirea de informaţii false” despre presupusele abuzuri ale armatei ruse în Ucraina, pe canalul ei YokoBovich de pe Twitch, un serviciu de video live.

„Este un verdict dur, vom face apel”, a declarat avocatul apărării, Andrei Nevrev.

Armata rusă este acuzată că a comis un masacru de sute de civili în oraşul ucrainean Bucea, lângă Kiev, în timpul retragerii sale din regiune în primăvara anului 2022. Moscova respinge aceste acuzaţii şi denunţă o punere în scenă occidentală, în ciuda numeroaselor mărturii, indicii şi dovezi care arată implicarea armatei ruse.

În iunie 2023, Anna Bajutova a citit mărturii în direct ale locuitorilor din Bucea, acuzând armata rusă de masacru.

Bloggeri „patrioţi” ruşi care susţin ofensiva rusă împotriva Ucrainei au depus o plângere împotriva tinerei. Două luni mai târziu, poliţia a venit la ea acasă, confiscând materialul audiovizual.

Canalul său de Twitch, care a funcţionat timp de şapte ani, a fost blocat.

De la începutul ofensivei sale împotriva Ucrainei, Rusia s-a angajat într-o represiune nemiloasă împotriva criticilor guvernului şi ai asaltului. Multe personalităţi şi persoane anonime au fost condamnate la închisoare după ce au fost acuzate că au răspândit informaţii false care discreditează forţele ruse.

În aprilie 2024, Serghei Mingazov, un jurnalist rus de la ediţia rusă a Forbes, a fost arestat pentru articole despre masacrul de la Bucea. Politicianul de opoziţie Ilia Iaşin a fost condamnat la sfârşitul anului 2022 la opt ani şi jumătate de închisoare pentru că a denunţat „uciderea de civili” în acelaşi oraş ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 18+ O bloggeriță din Rusia, condamnată la 5,6 ani de închisoare, pentru că a publicat un video cu masacrul din Bucea apare prima dată în Realitatea.md.

Atacatorii de la sala de concerte Crocus ar fi deschis focul folosind mitraliere din dotarea forțelor armate ruse. Suspecții ar fi utilizat arme de tip AK-74 și AK-12.

Cum puteau ajunge armele la teroriști?

Jurnalistul rus Nikita Condratiev a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că fiecare militar are arma înscrisă în acte, pe care nu o prea folosește. Alte muniții sunt obținute drept „trofee”, preluate de la camarazii care mor sau de la militarii ucraineni, decedați pe câmpul de luptă.

Condratiev este de părere că soldații care „obțin” astfel mai multe arme, ajung să le vândă pe Darknet, notează disinfo.md, cu referire la surse din presa rusă. În opinia sa, mitralierele din care s-a tras la Crocus ar fi ajuns din Daghestan în Federația Rusă.

Un fost ofițer al celei de-a 42-a brigade de puști motorizate a armatei ruse, Konstantin Efremov, care s-a retras din armată în mai 2022 și s-a mutat în Statele Unite, a declarat jurnaliștilor că armata rusă vinde arme la prețuri foarte mici. Înainte de războiul din Ucraina, un pistol putea fi cumpărat cu aproximativ 1000 de dolari, iar o mitralieră cu 300 de dolari. Potrivit lui, armele se „exportă” în mare parte în străinătate.

Potrivit Ministerului rus al Afacerilor Interne pentru 2022, după debutul războiului din Ucraina, numărul infracțiunilor cu arme de foc în Rusia a crescut cu 30%. Liderii în ceea ce privește ratele de creștere au fost regiunile de la hotar, Kursk și Belgorod.

Articolul VIDEO Atacatorii de la Crocus ar fi deschis focul din mitraliere ale armatei ruse. Cum putea ajunge la teroriști? apare prima dată în Realitatea.md.

„Compania Sheriff câștigă foarte bine din realația sa cu Uniunea Europeană. Asta este realitatea. Putem să privim această relație și ca pe un fel de bacșiș sau ca pe un fel de motivație economică pe care Uniunea Europeană le-o acordă celor din Transnistria ca să mențină lucrurile în liniște și să înțeleagă, cu timpul, că au interesul să intre în UE împreună cu Republica Moldova. Dar, condiția este să se mențină izolarea fizică a Transnistriei de Rusia. Condiția este ca Ucraina să reziste pe termen nedefinit”, a menționat comentatorul politic.

Principala condiție care trebuie însă în continuare menținută pentru a păstra pacea și stabilitatea din regiune este ca armata rusă fie ținută departe de Odesa datorită rezistenței soldaților ucraineni. Abia apoi poate fi vorba despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în două etape, așa cum planifică conducerea țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Analist: În Transnistria, conflictul trebuie rezolvat exclusiv în dependendență de interesele Chișinăului apare prima dată în Realitatea.md.

Șeful Legislativului a fost întrebat cum poate scăpa Moldova de soldații ruși din stânga Nistrului și de depozitul militar de la Cobasna.

„Soluții magice nu sunt.Totul va depinde de evoluția războiului din Ucraina. Ei (n.red.: soldați ruși) n-au mai rămas mulți în Transnistria. 70 de procente sunt de-ai noștri, care n-au mare dorință să moară prostește pentru ideile unui dictator,  președintele rus Vladimir Putin. Rămâne problema munițiilor. Va trebui să ajungem la un context geopolitic, blestemul statelor mici, dar să fim pregătiți pentru acel moment – ce poate fi evacuat, dezamorsat și lichidat. Fără a rezolva problema prezenței ilegale a armatei și munițiilor ruse pe teritoriul nostru nu putem vorbi despre soluționare politică… Afară armata rusă care se afla ilegal aici”, a menționat Igor Grosu.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatâi, a declarat, în primăvara anului trecut, că forțele Rusiei staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova trebuie evacuate necondiționat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Igor Grosu: Demilitarizarea Transnistriei depinde de evoluția războiului inițiat de Putin în Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Armata rusă intenţionează să recruteze 420.000 de angajaţi contractuali până la sfârşitul anului 2023, ceea ce va agrava probabil deficitul de forţă de muncă din afara domeniului apărării, transmite Urinform.

Declaraţia relevantă a fost făcută de Ministerul Apărării din Marea Britanie pe Twitter, făcând referire la cea mai recentă actualizare a Serviciului de Informaţii al Apărării, relatează un corespondent Ukrinform.

În data de 3 septembrie 2023, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dimitri Medvedev, a declarat că 280.000 de persoane au fost recrutate până în prezent. Cu toate acestea, aceste cifre nu pot fi verificate în mod independent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înrolarea în Rusia continuă să aibă efecte negative asupra forţei de muncă din industria sa. Institutul de politică economică Yegor Gaidar a constatat că deficitul de lucrători din industria Rusiei a atins un nou maxim de 42% pentru iulie 2023, ceea ce reprezintă o creştere de 7% faţă de aprilie 2023. Spre deosebire de eforturile de recrutare din alte părţi, în sectorul IT, Rusia a luat măsuri pentru a păstra forţa de muncă.

Acest lucru evidenţiază probabil lipsa deosebit de acută în acest sector, după ce aproximativ 100.000 de lucrători IT au părăsit Rusia în 2022.

Articolul Armata rusă intenţionează să recruteze 420.000 de personal contractual până la sfârşitul anului 2023 apare prima dată în Realitatea.md.

Lunetiștii ucraineni care vânează ofițeri ruși de rang înalt exploatează una dintre cele mai mari vulnerabilități ale forțelor armate ruse.

O echipă de lunetişti ucraineni, membri ai unei unităţi de elită care se autointitulează „Diavolii şi Îngerii”, a vorbit recent cu The Wall Street Journal despre misiunea lor. Lunetiștii au dezvăluit că au sarcina de a elimina comandanţii superiori, membri cheie ai echipajelor pentru artilerie și alte ținte de top.

Ofițerii ruși pot fi identificați cu ușurință, chiar și după cizmele lor, și, așa cum a spus un expert militar, uciderea unui lider de unitate din armata rusă poate provoca haos în acea unitate și poate neutraliza orice plan de atac.

Structura de comandă de sus în jos, centrată pe ofițeri, a Rusiei nu numai că aduce ofițerii superiori în poziții vulnerabile de-a lungul liniei frontului, ci face și ca forțele ruse să fie mai puțin flexibile la nivel tactic. Când o structură este vizată de interferențe externe, cum ar fi un glonț tras de un lunetist, poate paraliza procesul de luare a deciziilor.

Forțele armate ucrainene se bazau anterior pe același model, dar s-au adaptat la metodele occidentale, devenind o forță mai puțin rigidă. Pentagonul și înalți oficiali militari americani au subliniat în mod repetat impactul negativ al modelului rusesc asupra operațiunilor sale din Ucraina, lăudând în același timp evoluția armatei ucrainene ca forță de luptă.

Cu siguranță, un glonț bine plasat de un lunetist poate provoca, de asemenea, dezordine în rândurile armatei SUA, dar este probabil ca aceasta să fie de scurtă durată, deoarece ofițerii subordonați și subofițerii preiau conducerea, așa cum sunt instruiți să facă. Un raport al Departamentului Apărării din februarie arăta că, înainte ca Rusia să invadeze pentru prima dată Ucraina în 2014, „armata ucraineană era încă foarte centrată pe ofițeri și nu era receptivă sau agilă.

Dacă ofițerul cădea, unitatea nu avea idee ce să facă. Dar acum, Ucraina are un corp de subofițeri bine pregătit, care poate lua decizii, în timp ce Rusia continuă să se bazeze foarte mult pe ofițerii superiori pentru deciziile strategice și tactice, în loc decât să le încredințeze subofițerilor sau ofițerilor de rang mai mic.

De la declanșarea războiului, Rusia a pierdut un număr mare de comandanți și generali care conduceau operațiunile din prima linie. O pierdere importantă la doar câteva zile de la delanșarea invaziei, de exemplu, a fost generalul-maior Andrei Suhovețki, fost comandant al Diviziei 7 Aeropurtate a Rusiei, care a fost ucis de un lunetist. Alți comandanți și ofițeri ruși de rang înalt au fost uciși în apropierea liniei frontului în Ucraina în lovituri cu rachete și în atacuri ucrainene.

Deși au un inamic comun, nu toate echipele de lunetişti ucraineni sunt angajate în aceeași misiune. Unitatea cu care a vorbit WSJ pare să vâneze ținte de mare valoare, dar alții se presupune că îndeplinesc sarcini diferite. De exemplu, o unitate de lunetiști de elită din cadrul SBU, serviciul de securitate al Ucrainei, împușcă orice soldat inamic pe care îl văd, indicând că scopul este de a provoca daune psihologice rușilor. Această misiune, a spus un mebru al unității, „îi demoralizează și le ucide voința”. Și lunetistii ruși îndeplinesc misiuni similare și sunt considerați formidabili.

Totuși, nu toată activitatea lunetiștilor înseamnă lovituri la distanță lungă. Alte activități precum recunoașterea se încadrează în setul tradițional de misiuni ale unui lunetist și pot avea, de asemenea, prioritate. Lunetiştii care au discutat recent cu Kyiv Post, de exemplu, au spus că preferă să transmită informaţii de pe câmpul de luptă unei unităţi de artilerie sau mortiere decât să riște să-şi expună poziţia trăgând într-o țintă.

Articolul Lunetiștii ucraineni elimină cu ușurință comandanţii superiori și slăbesc armata rusă. Îi identifică după cizme! apare prima dată în Realitatea.md.

Microcipurile occidentale folosite pentru alimentarea smartphone-urilor şi laptopurilor continuă să intre în Rusia şi să alimenteze arsenalul său militar, arată o nouă analiză, transmite CNBC.

Datele comerciale şi documentele analizate de CNBC arată că Moscova se aprovizionează cu un număr crescut de semiconductori şi alte tehnologii occidentale avansate, prin ţări intermediare precum China. În 2022, Rusia a importat tehnologii semiconductoare în valoare de 2,5 miliarde de dolari, în creştere faţă de 1,8 miliarde de dolari în 2021.

Semiconductorii şi microcipurile joacă un rol crucial în războiul modern, alimentând o gamă largă de echipamente, inclusiv drone, radiouri, rachete şi vehicule blindate. Institutul KSE, un centru de analize la Şcoala de Economie din Kiev, a analizat recent 58 de piese de echipament militar rusesc esenţial recuperate de pe câmpul de luptă al Ucrainei şi a găsit peste 1.000 de componente străine, în principal tehnologii occidentale de semiconductori.

Multe dintre aceste componente sunt supuse controalelor la export. Dar, potrivit analiştilor cu care a vorbit CNBC, rutele comerciale complicate prin China, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi în alte părţi înseamnă că încă intră în Rusia, adăugându-se la stocurile de dinainte de război ale ţării.

”Rusia este încă capabilă să importe toate componentele esenţiale necesare, produse în Occident, pentru armata sa”, a spus Elina Ribakova, cercetător principal la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională şi unul dintre autorii raportului KSE Institute.

Lanţuri de aprovizionare tulburi

Nu toate tehnologiile avansate sunt supuse sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei. Multe sunt numite articole cu dublă utilizare, ceea ce înseamnă că au aplicaţii atât civile, cât şi militare şi, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al controalelor vizate la export. Un microcip poate avea aplicaţii atât într-o maşină de spălat, cât şi într-o dronă, de exemplu. Cu toate acestea, multe dintre aceste produse provin din naţiunile occidentale cu interdicţii mari de comerţ împotriva Moscovei şi, în special, a armatei sale.

Toate articolele de origine americană, cu excepţia alimentelor şi medicamentelor, au interzis să ajungă în armata Rusiei.

În studiul KSE, mai mult de două treimi din componentele străine identificate în echipamentele militare ruseşti provin în cele din urmă de la companii cu sediul central în SUA, altele provenind de la aliaţii ucraineni, inclusiv Japonia şi Germania. CNBC nu a putut verifica dacă companiile implicate cunoşteau destinaţia finală a mărfurilor lor.

Autorităţile elveţiene au spus că lucrează cu firme pentru ”educarea lor cu privire la steagurile roşii”, în timp ce purtătorii de cuvânt ai guvernelor din celelalte ţări citate nu au răspuns imediat unei cereri de comentarii. Separat, un studiu al Royal United Services Institute a constatat că armata Rusiei foloseşte peste 450 de tipuri diferite de componente de fabricaţie străină în cele mai moderne 27 de sisteme militare ale sale, inclusiv rachete de croazieră, sisteme de comunicaţii şi complexe de război electronic.

Multe dintre aceste piese sunt fabricate de companii americane binecunoscute care creează microelectronice pentru armata SUA.

”De-a lungul deceniilor, sistemele şi tehnologiile de înaltă tehnologie non-ruse au devenit mai avansate şi au devenit cu adevărat standarde industriale şi globale. Aşadar, armată rusă, precum şi economia sa civilă, au devenit dependente”, a spus Sam Bendett, consilier la Centrul pentru Analize Navale.

Aplicarea pe scară largă a unor astfel de tehnologii au făcut să se împletească în lanţurile globale de aprovizionare şi, prin urmare, să fie mai greu de controlat.

Între timp, sancţiunile împotriva Rusiei sunt în mare măsură limitate la aliaţii occidentali ai Ucrainei, ceea ce înseamnă că multe ţări continuă să facă comerţ cu Rusia.

”Este dificil să împiedici microelectronica strict civilă să treacă graniţele şi să aibă loc în comerţul global. Şi de asta profită industria rusă, precum şi armata rusă şi serviciile sale de informaţii”, a spus Bendett.

Creşterea comerţului Rusia-China

Aceste fluxuri comerciale pot fi dezordonate. De obicei, un transport poate fi vândut şi revândut de mai multe ori, adesea prin intermediul unor afaceri legitime, înainte de a ajunge în cele din urmă într-o ţară intermediară neutră, unde poate fi apoi vândut Rusiei. Datele sugerează că China este de departe cel mai mare exportator către Rusia de microcipuri şi alte tehnologii care se găsesc în articole cruciale de pe câmpul de luptă.

Vânzătorii din China, inclusiv Hong Kong, au reprezentat mai mult de 87% din totalul importurilor de semiconductori din Rusia în trimestrul al patrulea al anului 2022, comparativ cu 33% în T4 2021. Mai mult de jumătate (55%) dintre aceste bunuri nu au fost fabricate în China, dar în schimb produse în altă parte şi expediate în Rusia, prin intermediul intermediarilor din China şi Hong Kong.

”Acest lucru nu trebuie luat ca o surpriză, deoarece China încearcă cu adevărat să acumuleze şi să obţină profituri şi câştiguri pe baza faptului că Rusia este izolată economic”, a declarat Olena Iurcenko, consilier la Consiliul de Securitate Economică al Ucrainei.

Departamentul comercial al Chinei nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la constatări, nici guvernul rus.

Între timp, Moscova şi-a crescut şi importurile din aşa-numitele ţări intermediare din Caucaz, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, conform datelor comerciale naţionale. Exporturile către Rusia din Georgia, Armenia şi Kârgâstan, de exemplu, au crescut în 2022, vehiculele, avioanele şi navele reprezentând o parte semnificativă a creşterii.

În acelaşi timp, exporturile Uniunii Europene şi ale Regatului Unit către aceste ţări au crescut, în timp ce comerţul lor direct cu Rusia a scăzut.

”Multe dintre aceste ţări chiar nu pot întrerupe anumite tipuri de comerţ cu Rusia, în special acele naţiuni care fie se învecinează cu Rusia, cum ar fi Georgia, de exemplu… precum şi naţiunile din Asia Centrală, care menţin o balanţă comercială foarte importantă cu Federaţia Rusă”, a spus Bendett.

Guvernele Georgiei, Armeniei şi Kârgâzstanului nu au răspuns solicitării CNBC de a comenta cu privire la creşterea comerţului.

Aplicarea sancţiunilor
Fluxurile comerciale în plină expansiune au determinat apeluri din partea aliaţilor occidentali fie să aducă mai multe ţări care să aplice sancţiuni, fie să aplice sancţiuni secundare anumitor entităţi care operează în acele ţări, în încercarea de a înăbuşi puterea militară a Rusiei.

În iunie 2023, Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancţiuni care include un instrument anti-eludare pentru a restricţiona ”vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul” de anumite bunuri şi tehnologii sancţionate către anumite ţări terţe care acţionează ca intermediari pentru Rusia.

Pachetul a adăugat, de asemenea, 87 de companii noi din ţări din China, Emiratele Arabe Unite şi Armenia, pe lista celor care sprijină direct armata Rusiei şi a restricţionat exportul a 15 articole tehnologice găsite în echipamentele militare ruseşti în Ucraina.

”Nu sancţionăm aceste ţări în sine. Ceea ce facem este să împiedicăm un produs deja sancţionat, care nu ar trebui să ajungă în Rusia, să ajungă în Rusia printr-o ţară terţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE, Daniel Ferrie.

Cu toate acestea, unii sunt sceptici că măsurile merg suficient de departe, în special atunci când vine vorba de partenerii comerciali importanţi la nivel mondial.

Alţii spun că responsabilitatea revine în cele din urmă companiilor, care trebuie să facă mai mult pentru a-şi monitoriza lanţurile de aprovizionare şi pentru a evita ca bunurile lor să cadă în mâini greşite.

Articolul Cum alimentează cipurile americane armată rusă, în pofida sancţiunilor occidentale apare prima dată în Realitatea.md.

Ministerul rus al Apărării a declarat că a primit de la grupul de mercenari Wagner peste 2.000 de echipamente, 2.500 de tone de muniţie şi 20.000 de arme uşoare, în urma acordului încheiat după rebeliunea sa din iunie, potrivit CNN.

„Forţele armate ruse, conform planului, încheie primirea armelor şi materialului militar ale unităţilor grupului Wagner”, a anunţat Ministerul rus al Apărării pe Telegram.

Potrivit ministerului, armata rusă a primit „peste 2.000 de echipamente şi armamente”, între care tancuri T-90, sisteme lansatoare de rachete Grad şi Uragan, sisteme de apărare antiaeriană Panţir şi obuziere. Armata rusă a primit, de asemenea, „peste 2.500 de tone de muniţii diverse şi circa 20.000 de arme uşoare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Transferul vine în urma revoltei eșuate lansate de liderul Wagner, Evgheni Prigojin, la sfârșitul lunii trecute. Timp de luni de zile înainte de revolta eșuată, Prigojin a acuzat Ministerul Apărării că l-a privat pe Wagner de echipamente și muniție.

După revolta eșuată, luptătorii Wagner au avut opțiunea de a semna contracte cu Ministerul rus al Apărării, de a se alătura lui Prigojin în exil în Belarus sau de a se întoarce acasă. La începutul zilei de miercuri, Ministerul Afacerilor Interne din Belarus a declarat că forțele speciale ale țării vor efectua antrenamente de luptă cu luptătorii Wagner, potrivit rapoartelor mass-media de stat.

Articolul Wagner a predat armatei ruse peste 2.000 de echipamente militare, inclusiv tancuri, dar şi 20.000 de arme apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu a declarat joi, 22 iunie curent, că Rusia va finaliza crearea unei „armate de rezervă” până la sfârșitul lunii iunie, acesta făcând comentariul în timpul unei ședințe a Consiliului de Securitate de la Moscova prezidat de Vladimir Putin, scrie Meduza.

Până la sfârșitul lunii iunie va fi formată o armată de rezervă iar, în viitorul apropiat, un corp de armată [va fi modelat]; ele vor primi peste 3.700 de echipamente”, a declarat Șoigu. „Cinci regimente au fost formate deja în proporție de peste 60%, în acest caz vorbesc atât despre personalul militar, cât și echipamente”, a mai spus el, adăugând de asemenea că „totul decurge conform planului”.

Planurile de creare a unui nou corp de armată au fost anunțate de ministerul rus al apărării încă din luna decembrie, când președintele Vladimir Putin a aprobat mărirea efectivelor forțelor armate cu 350.000 de militari suplimentari, în paralel cu planuri de reformă militară de anvergură.

Corpurile de armată din Rusia sunt în general formate dintr-o divizie de infanterie motorizată (cu aproximativ 10.000 de militari) și elemente de susținere (artilerie, rachete, recunoaștere, etc).

Nu este clar dacă corpul de armată va fi creat pe baza unei noi divizii formate recent (în decembrie era planificată crearea a trei noi divizii de infanterie motorizată) sau pe baza unei divizii existente.

De la declanșarea războiului din Ucraina, armata rusă a format doar două unități noi – Corpul 3 de armată, format din aproximativ 15.000 de „voluntari” și Brigada 72 de infanterie motorizată, care face parte din acesta.

Șoigu spune că armata rusă înrolează mai mulți voluntari decât are nevoie

Șoigu a mai spus joi că armata rusă a recrutat aproximativ 114.000 de militari contractuali și încă 52.000 de voluntari.

„În medie, 1.336 de persoane se înrolează zilnic pe contract, primim practic un regiment în fiecare zi”, a spus acesta, dând din nou asigurări că Rusia nu are nevoie de un nou val de mobilizare, precum cel decretat de Putin în luna septembrie a anului trecut.

Ministrul rus al apărării a afirmat de asemenea că Rusia are „doritori de luptă” în mod natural, dar că în momentul de față „nu există o necesitate majoră pentru acest lucru”.

Șoigu nu a dezvăluit componența armatei de rezervă, iar armatele din cadrul forțelor armate ruse sunt foarte eterogene.

De exemplu, Armata Întâi de Tancuri din Districtul Militar Vest este formată din trei divizii (două divizii de tancuri și una de infanterie motorizată), în timp ce Armata 35 din Districtul Militar Est este formată doar din două brigăzi de infanterie motorizată și o brigadă de protecție (efectivul unei brigăzi este de aproximativ de trei ori mai mic decât efectivul unei divizii).

Articolul Serghei Șoigu anunță crearea unei armate de rezervă în Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Moscova monitorizează îndeaproape toate discuțiile despre o contraofensivă militară ucraineană, inclusiv sugestia secretarului de stat american Antony Blinken că aceasta s-ar putea întâmpla în săptămânile următoare. Acest lucru a fost anunțat vineri, 7 aprilie curent, jurnaliștilor de către Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

„Aceasta este o declarație care face obiectul unei monitorizări atente de către armata noastră, ei (militarii) monitorizează cu atenție toate informațiile relevante”, a spus Peskov.

Potrivit acestuia, Ministerul rus al Apărării ține cont de aceste date atunci când planifică continuarea „operațiunii militare speciale” (a se citi: războiul din Ucraina sau invazia rusă).

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus într-un interviu acordat lui Funke pe 7 aprilie despre ofensiva probabilă a armatei ucrainene în următoarele săptămâni. El a mai remarcat că, în cazul încercărilor de a returna Crimeea sub controlul Kievului, autoritățile ucrainene ar trebui să asculte opinia populației lor.

„Ucraina este o democrație. Președintele Vladimir Zelenski este responsabil pentru conducerea țării. Dar trebuie să fie deschis și voinței ucrainenilor”, a spus Blinken.

La sfârșitul lunii martie, vorbind în fața unei comisii de credite a Congresului, Blinken a recunoscut că Ucraina ar putea alege „alte modalități” de returnare a regiunilor pierdute, altele decât cea militară.

Crimeea a devenit parte a Rusiei în urma unui referendum din 2014. Kievul și țările occidentale nu recunosc rezultatele votului și consideră aderarea acestuia o anexare. Președintele rus Vladimir Putin a subliniat în repetate rânduri că problema proprietății peninsulei este închisă și nu este supusă revizuirii.

Pe 5 aprilie, Reuters a raportat că Ucraina a pregătit opt ​​noi brigăzi de asalt, însumând 40.000 de oameni, pentru o contraofensivă care ar trebui să înceapă în săptămânile sau lunile următoare. Noile brigăzi au fost formate de Ministerul Afacerilor Interne, ele vor lupta împreună cu armata regulată. Tot la începutul lunii martie, șeful biroului președintelui Ucrainei, Mihail Podoleak, a vorbit despre contraofensivă. Potrivit acestuia, ar fi trebuit să înceapă în două luni. Planurile armatei, potrivit lui, includ „uzura” armatei ruse la Artemovsk (Bahmut), iar apoi concentrarea în altă parte.

Scurgeri de documente despre contraofensiva din Ucraina. Pentagonul îl caută pe cel care le-a dezvăluit

Kievul râde de scurgerile despre contraofensiva: Sunt photoshop! Ofițerii FSB-ului rus au degradat cu totul

Articolul Kremlin: Armata rusă monitorizează cu atenție declarațiile despre contraofensiva ucrainenilor apare prima dată în Realitatea.md.

Actorul Dmitri Nazarov a fost amendat cu 50 de mii de ruble pentru discreditarea armatei ruse, raportat la cursul valutar actual ar însemna echivalentul a puțin peste 11.500 de lei. Hotărârea a fost luată de Tribunalul Tverskoy din Moscova. După eliberarea de la Teatrul de Artă din Moscova „A. Cehov”, Nazarov, împreună cu soția sa Olga Vasilieva, a părăsit Rusia.

„A fost găsit vinovat de săvârșirea unei contravenții administrative în temeiul părții 1 a art. 20.3.3 din Codul contravențiilor administrative”, a pronunțat instanța.

Cauza împotriva artistului în temeiul părții 1 a art. 20.3.3 din Codul contravențiilor administrative (acțiuni publice menite să discrediteze forțele armate ruse) a fost înregistrată de Tribunalul Tverskoi la 21 martie. Valoarea amenzii pentru persoane fizice variază de la 30 de mii la 50 de mii de ruble.

Nazarov este Artist al Poporului din Rusia. A lucrat la Teatrul de Artă din Moscova „A. Cehov” din 2002 până în ianuarie 2023, iar înainte – la Teatrul Malîi, la Teatrul Sferă și la Teatrul Armatei Ruse. Actorul a jucat peste 40 de roluri în filme și seriale TV, inclusiv în „Batalionul penal”, „Marșul turcesc”, „Tobol”, precum și în „Bucătărie”. Nazarov a fost principalul Moș Crăciun al Rusiei timp de mulți ani. De asemenea, a găzduit mai multe programe de televiziune, inclusiv „Кулинарный поединок” și „Голодные игры”.

După invazia rusă în Ucraina, și-a exprimat poziția anti-război. Pe canalul său de YouTube, a publicat poezii și cântece critice față de acțiunile autorităților ruse în Ucraina.

La mijlocul lunii ianuarie, Nazarov și soția sa, artista onorată a Rusiei Olga Vasilieva, au fost concediați de la Teatrul de Artă din Moscova „A. Cehov”, din cauza declarațiilor sale publice despre operațiunile militare din Ucraina. Mai devreme, la începutul lunii februarie, la Nijni Tagil, un spectacol cu ​​participarea lui Nazarov și Vasilieva a fost anulat.

După ce a fost concediat din teatru, cuplul a acordat un interviu autoarei canalului YouTube „Скажи Гордеевой” Katerina Gordeeva (recunoscută ca agent străin în Rusia de Ministerul rus al Justiției). Ei au spus că au plecat în sud-estul Franței, la Cannes, unde au proprietăți imobiliare. Apoi au spus că au părăsit teatrul pentru a salva tinerii actori de la mobilizare. Potrivit actorului, directorul artistic al Teatrului de Artă din Moscova Konstantin Habenski a primit un ultimatum de la persoane necunoscute: a trebuit fie să-l concedieze pe Dmitri Nazarov și soția sa, fie să trimită 29 de angajați ai teatrului la război.

Articolul VIDEO Actorul Dmitri Nazarov a fost amendat pentru discreditarea armatei ruse: „De ce?!” apare prima dată în Realitatea.md.

Kremlinul caută un înlocuitor pentru președintele rus Vladimir Putin pe fondul nemulțumirii tot mai mari față de războiul din Ucraina, potrivit unui oficial din serviciile de informații ucrainene.

Putin și-a lansat „operațiunea militară specială” asupra Ucrainei pe 24 februarie 2022, urmărind o victorie rapidă împotriva fostei republici sovietice, care la acea vreme era percepută ca având o armată mult mai slabă. Cu toate acestea, apărarea Kievului, mai puternică decât se aștepta, susținută de ajutorul militar occidental, a făcut imposibilă victoria militară rusească .

După mai bine de un an de luptă, invazia Rusiei continuă să stagneze, Ucraina eliberând mii de kilometri pătrați din teritoriul ocupat. Luptele rămân concentrate în partea cea mai de est a țării, unde încercarea Moscovei de a prelua controlul asupra Bahmut a încetinit în ultimele zile.

Elita rusă a stat, în general, în spatele lui Putin pe tot parcursul războiului, deși au existat semne că unele persoane s-au săturat de asta pe fondul pierderilor tot mai mari. Războiul a determinat Occidentul să emită sancțiuni care slăbesc economia Moscovei și a dus la moartea a peste 160.000 de soldați ruși, potrivit Ucrainei.

Pe fondul nemulțumirii tot mai mari, Ucraina crede acum că elitele ruse caută un succesor lui Putin.

Andri Iusov, purtătorul de cuvânt al direcției de informații militare a Ucrainei, a declarat că „cercul din jurul lui Putin se restrânge”. Putin devine „din ce în ce mai toxic”, chiar și în interiorul granițelor ruse, potrivit lui Iusov.

„În cadrul Kremlinului, există tot mai multă nemulțumire față de ceea ce se întâmplă. Există o înțelegere din ce în ce mai sumbră a perspectivelor, în special a catastrofei geopolitice a regimului Putin. Astfel, căutarea succesorului lui Putin este deja în derulare”, a spus Iusov. 

El a adăugat că Putin nu este implicat în alegerea eventualului său succesor. Remarcile lui Iusov au fost postate pentru prima dată pe Twitter. Iusov nu a numit niciun potențial candidat pentru a-i succeda lui Putin.

Rusia nu a comentat public observațiile lui Iusov și rămâne neclar dacă înlocuirea lui Putin ar rezolva sau nu problemele din cadrul armatei ruse. Unii l-au criticat pe Putin pentru că a clasificat invazia drept „operație militară specială” mai degrabă decât „război”, limitând astfel capacitatea armatei de a lansa o mobilizare completă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Markus Koipp, analistul militar al Academiei Școlii Tehnice Superioare din Zurich, susține că în ultima parte a anului 2023 este foarte probabil să se încheie războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, deoarece Moscova își va epuiza rezervele necesare pentru a continua agresiunea în toamnă.

Multe stocuri sovietice de arme au fost pur și simplu inutile în războiul modern. Situația pentru agresor a fost agravată, în cuvintele sale, de pierderi uriașe în război.

„Războiul se va încheia cel mai probabil în octombrie. Sunt calcule simple. Am comparat stocurile de tancuri și alte echipamente militare pe care le avea Federația Rusă înainte de război cu pierderile actuale. Mi se pare că stocurile rusești sunt extrem de supraevaluate: multe arme sunt din anii 50-60, care arată bine pe hârtie, dar nu au valoare practică… Rusia este un mare sat Potemkin care a înșelat cu succes Occidentul, făcându-l să creadă în forța și puterea sa”, a spus expertul militar.

Potrivit acestuia, în stadiul actual al războiului, armata rusă suferă pierderi de aproximativ șase ori mai mari decât Ucraina. Iar „mașina de tocat carne” de la Ugledar și Bahmut îi înrăutățește poziția.

Koipp nu crede că forțele armate ruse, în această etapă a războiului, sunt capabile să intre all-in pe alt sector al frontului. Pentru aceasta, rușii pur și simplu nu au puterea. Fostul comandant al forțelor americane în Europa, Ben Hodges, a fost de acord cu opinia expertului elvețian, după cum a scris acesta pe Twitter.

„ Federația Rusă este epuizată într-un ritm atât de mare încât s-ar putea prăbuși înainte de sfârșitul acestui an.Războiul este un test de voință și logistică”, a scris generalul american.

Articolul Elita rusă caută un înlocuitor pentru Putin apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a făcut miercuri, 11 ianuarie curent, noi numiri la conducerea „operaţiunii militare speciale” din Ucraina, adică război. L-a numit pe șeful Statului Major General, Valeri Gerasimov, comandant al Forţelor armate combinate care luptă în Ucraina, iar adjuncţi ai săi – comandantul Forţelor Aerospaţiale ruse generalul Serghei Surovikin, comandantul Forţelor Terestre generalul Oleg Saliukov, şi şeful-adjunct al Statului Major al armatei ruse, general-locotenentul Alexei Kim.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, decizia privind majorarea nivelului de conducere al „operaţiunii militare speciale” din Ucraina este legată de „extinderea anvergurii obiectivelor vizate, necesitatea organizării unei cooperări mai strânse între tipurile de trupe ale forţelor armate, precum şi de majorarea calităţii tuturor formelor de aprovizionare şi a eficienţei conducerii” acestor forţe.

Valeri Gherasimov conduce Statul Major din 2012. Înainte de aceasta, a comandat trupele din Leningrad și apoi districtele militare din Moscova. În 2001-2003, Gerasimov a comandat Armata 58 a Districtului Militar Caucazian de Nord, care lupta atunci în Cecenia.

Pentru prima dată, Ministerul Apărării a anunțat postul de comandant al grupului comun de trupe pe 8 octombrie anul trecut. Apoi această poziție a fost luată de Surovikin, care a comandat anterior Grupul de Forțe de Sud care operează în Ucraina.

În octombrie anul trecut, Şoigu l-a numit comandant al Forţelor armate combinate din Ucraina pe Surovikin, care din 2017 este comandantul Forţelor Aerospaţiale ale Rusiei.

În timpul în care Surovikin a fost responsabil de grupul comun, Forțele Aerospațiale Ruse au lovit în mod repetat infrastructura critică a Ucrainei. De asemenea, la propunerea sa, s-a luat decizia retragerii trupelor de pe malul drept al Niprului în regiunea Herson și Berislav.

Oleg Saliukov este comandantul șef al Forțelor Terestre din 2014. Anterior, a fost adjunct al șefului Statului Major General.

Alexei Kim are experiență în gestionarea Centrului pentru Reconcilierea părților în conflict din Siria (în 2017). În 2019-2022, a fost comandant-șef adjunct al Forțelor Terestre pentru menținerea păcii.

La 24 februarie anul trecut, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova pretinde că desfăşoară o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.

Articolul FOTO „Generalul Apocalipsei”, înlocuit de Putin. Noul comandant al armatei ruse și adjuncții săi apare prima dată în Realitatea.md.

Pe rețelele de socializare au început să apară primele înregistrări video cu retragerea trupelor rusești din Herson, unii soldați filmând mesaje de adio față de oraș, în timp ce altele arată echipamente lăsate în urmă de militarii Moscovei și efectele loviturilor cu sistemele HIMARS şi rachete Excalibur.

Excalibur este o armă foarte precisă ghidată din satelit, folosită pentru prima dată în Irak, în 2017. Capabilă să lovească o ţintă la peste 40 de kilometri distanţă, are cu o marjă de eroare minimă de 2 metri, conform caracteristicilor tehnico-tactice).

Rachetele de mare precizie, dar şi sistemele HIMARS şi lansatoarele Javelin au ajutat enorm Ucraina, care a reuşit cu ajutorul acestor arme să ţină piept invaziei ruseşti şi chiar să elibereze Herson, una dintre provinciile anexate de Federaţia Rusă după referendumuri organizate de Kremlin

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Războiul din Ucraina: Rachetele de mare precizie, livrate de SUA, fac ravagii în rândurile armatei ruseşti apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele american Joe Biden crede că decizia comandamentului rus de a retrage trupele din Herson era așteptată. Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing susținut în contextul alegerilor Congresului SUA.

Biden s-a arătat surprins că decizia a fost luată la încheierea scrutinului în SUA. Conform lui, Casa Albă știa despre intenție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În primul rând, mi s-a părut interesant că au așteptat până la sfârșitul alegerilor pentru a lua această decizie, pe care o știm de mult timp. Și asta indică faptul că armata rusă are probleme reale”, a spus Biden.

Potrivit președintelui SUA, retragerea trupelor ruse din Herson „va oferi tuturor timp să-și reconsidere pozițiile în perioada de iarnă. Rămâne de văzut dacă Ucraina va admite compromisuri”, a punctat Biden.

Miercuri, Serghei Șoigu a ordonat retragerea trupelor din orașul Herson pe malul drept al Niprului. S-a întâmplat după ce generalul responsabil de regiune i-a raportat despre defensiva ucraineană.

Articolul Biden, despre retragerea rușilor din Herson: Casa Albă știa despre intenție. Armata are probleme reale apare prima dată în Realitatea.md.

Deputatul rus Alexei Chepa a propus ca și femeile să fie încorporate în armată. Acesta a făcut analogie cu situația din Israel, lăsând de înțeles că acesta ar trebui să facă în mod obligatoriu serviciul militar.

De asemenea, oficialul mai consideră că un an de serviciu militar, așa cum se întâmplă acum, nu este suficient, deoarece este o perioadă prea mică pentru a antrena un ofițer profesionist. Administrația prezidențială, însă, deocamdată pare să nu fie preocupată de chestiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Vocea Kremlinului”, Dmitrii Peskov, a declarat că la Moscova nu se analizează actualmente subiectul. „Nu avem poziție oficială. Importantă este părerea Ministerului Apărării, dar nu au existat asemenea discuții”, a asigurat secretarul de presă al președintelui rus.

Conform legislației actuale, în Rusia, bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani sunt supuși sunt obligați să exercite serviciul militar timp de 12 luni, cu anumite excepții. Potrivit lui Peskov, modificarea acestor prevederi nu este deocamdată planificată.

Articolul Un deputat rus a propus ca și femeile să fie recrutate în armată. „Vocea” Kremlinului reacționează apare prima dată în Realitatea.md.