Uniunea Europeană a informat Guvernul ucrainean, pe 24 iulie, prin canale diplomatice, că suspendă orice asistență financiară până la restabilirea puterilor independente ale instituțiilor sale anticorupție. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a semnat controversatul proiect de lege nr. 12414, pe 23 iulie, plasând principalele agenții anticorupție din țară – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) – sub controlul Procurorului General, privându-le efectiv de puterea de a investiga independent infracțiunile de corupție. Ca răspuns la această mișcare, UE a suspendat pachete cheie de finanțare necesare pentru stabilitatea macrofinanciară și proiectele de investiții ale Ucrainei.

Informația a fost confirmată de patru surse administrative, diplomatice și legislative separate, potrivit unui raport al Ekonomichna Pravda, citat de Kyiv Post.

„Totul a fost suspendat până la rezolvarea situației”, a declarat una dintre surse.

Ucraina nu a reușit să finalizeze lucrările necesare privind reformele anterioare, punând în pericol finanțarea în cadrul Facilității pentru Ucraina. Însă, prim-ministrul ucrainean Iulia Svîrîdenko a primit o scrisoare de avertizare că ar putea fi luată o decizie separată de oprire a finanțării.

Conform raportului, guvernul de la Kiev așteaptă 18 miliarde de euro atât din Facilitatea pentru Ucraina, cât și din împrumuturile ERA (împrumutul extraordinar pentru accelerarea veniturilor n.r.).

Până în prezent, UE a plătit doar 3,7 miliarde de euro în cadrul Facilității pentru Ucraina, dintr-un total planificat de 12,5 miliarde de euro.  În cadrul programului ERA, Ucraina a primit 8 miliarde de euro dintr-un angajament total de 18 miliarde de dolari.

Facilitatea pentru Ucraina este un pachet financiar bazat pe rezultate, construit pe principiul „bani pentru reforme”. În loc să distribuie pur și simplu fonduri, UE leagă plățile de un set de repere pentru reformă – acțiuni specifice pe care factorii de decizie trebuie să le finalizeze până la termenele stabilite.

Pentru a primi finanțarea reținută, de aproximativ 1,5 miliarde de euro, parlamentarii ucraineni și Zelenski ar trebui să restabilească independența NABU și SAPO față de potențialele abuzuri politice ale procurorului general al Ucrainei, conform sursei citate.

Cu toate acestea, Nicolò Gasparini, purtătorul de cuvânt al Delegației UE în Ucraina, împreună cu un reprezentant al Ambasadei Franței, au contactat Kyiv Post și au declarat că decizia de a reține finanțarea este direct legată de performanța slabă a Ucrainei în cadrul programului „Facilitate pentru Ucraina”. Nici Gasparini și nici ambasada Franței în Ucraina nu au negat existența scrisorii care se presupune că i-a fost trimisă prim-ministrului ucrainean.

„În acest caz specific, reducerea de 1,5 miliarde de euro nu este legată de evoluțiile de săptămâna trecută privind organismele anticorupție, ci se referă la a patra cerere de plată în cadrul Facilității pentru Ucraina”, a declarat Gasparini.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Uniunea Europeană suspendă „orice asistență financiară” pentru Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Cele 50 de milioane de euro, ajutor anunțat de Ursula von der Leyen pentru Moldova, reprezintă ultima tranșă a asistenței macrofinanciare de 295 de milioane de euro, alocată în iulie 2022. Potrivit serviciului de presă al Comisiei Europene, 45 de milioane de euro reprezintă împrumuturi, iar altele cinci milioane – granturi.

Tranzacția va fi efectuată în următoarele zile, fiind ultima tranșă a sprijinului direcționat în 2022 către țara noastră. Banii urmează să ajute autoritățile să acopere o parte dintre necesitățile de finanțare din 2024, să asigure stabilitatea macroeconomică și să sprijine agenda reformelor, stabilită de comun cu Fondul Monetar Internațional.

Reprezentanții Comisiei Europene ne laudă pentru progresele înregistrate în procesul de aderare, convenite cu Uniunea Europeană, menționând schimbările din justiție și sistemul anticorupție, îmbunătățirea expertizei în sectorul energetic, dar și adoptarea programului de ocupare a forței de muncă, prin acțiuni de combatere a angajărilor nedeclarate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, imediat după ce a anunțat ajutorul de 50 de milioane de euro pentru Moldova, președinta Comisiei Europene a precizat că mai primit alte 10 milioane de euro adițional. Banii sunt destinați consolidării procesului de reformare a justiției.

„Mergem spre Uniunea Europeană pentru că ne dorim o viață mai bună pentru fiecare dintre noi, iar prietenii noștri europeni ne sunt alături în acest efort. Împreună, construim o Moldovă europeană ca fiecare cetățean să simte o schimbare în bine”, a declarat Maia Sandu după întrevederea cu Ursula von der Leyen.

Maia Sandu se află în perioada 10-11 decembrie la Bruxelles, unde urmează să aibă întrevederi cu liderii noi sau realeși ai Uniunii Europene, dar și cu noul șef al NATO, Mark Rutte.

Articolul Explicații despre 50 mln de euro, promise de Comisia Europeană. Moldovei i se acordă și bani pentru reforma justiției apare prima dată în Realitatea.md.

Forțele Armate ale Republicii Moldova urmează să beneficieze de o asistență financiară semnificativă în valoare de 41 de milioane de euro, conform deciziei adoptate de Consiliul Uniunii Europene. Prin intermediul Instrumentului european pentru pace, acest sprijin financiar are ca scop consolidarea securității naționale și a stabilității în sectorul apărării, transmite Bani.md.

În acest sens, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a semnat contractul privind achiziționarea unui nou radar, care va îmbunătăți monitorizarea spațiului aerian al țării noastre. Achiziția se realizează cu suportul financiar al Uniunii Europene, prin intermediul programului Instrumentul European pentru Pace (EPF).

Fiind alocată pe o perioadă de 40 de luni, asistența va fi direcționată către furnizarea de echipamente neletale în domenii cheie precum mobilitatea, supravegherea aeriană, războiul electronic și echipamentele logistice. Potrivit surselor, acest sprijin va permite Forțelor Armate ale Republicii Moldova să își îmbunătățească eficacitatea operațională, să accelereze conformitatea cu standardele UE și interoperabilitatea, contribuind astfel la protejarea mai eficientă a civililor în situații de criză și de urgență.

Articolul Asistență financiară semnificativă de 41 milioane de euro pentru armata Moldovei. Va cumpăra echipament neletal apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova rămâne beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară pe palier bilateral. Guvernul de la București a luat act de o notă de informare care cuprinde lista proiectelor ce beneficiază de finanțare prin bugetul alocat Ministerului Afacerilor Externe, transmite IPN.

Planul anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară pe 2024  beneficiază de o alocare bugetară de 4,81 milioane de lei. Acțiunile și proiectele incluse vizează ariile geografice de interes prioritar pentru România în materie de asistență oficială pentru dezvoltare, precum regiunea extinsă a Mării Negre și Balcanii de Vest, respectiv, Africa și Orientul Mijlociu. „Republica Moldova va rămâne beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară pe palier bilateral”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului de la București.

Potrivit executivului român, activitățile au în vedere dezvoltarea capacităților statului partener în domenii precum: educație, digitalizare, sănătate, situații de urgență, securitate cibernetică, diplomație, justiție și afaceri europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectele dedicate Republicii Moldova beneficiază de o finanțare de 1,9 milioane de lei, circa 40% din valoarea totală alocată planului.

„Documentul este parte a demersurilor de eficientizare a asistenței oficiale pentru dezvoltare acordată de țara noastră și a corelării cu standardele Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare al OCDE (n.r. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), cu impact inclusiv asupra procesului de aderare a țării noastre la organizație”, se mai menționează în comunicat.

Articolul Moldova, beneficiar prioritar al Planului de cooperare internațională pentru dezvoltare al României apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova asistență financiară bugetară. Un ACORD care prevede acest lucru a fost ratificat de Parlament.

În acest sens, Republica Moldova va beneficia de un împrumut de 92,1 milioane de euro. Asistența financiară este destinată pentru stabilizarea și creșterea economiei Republicii Moldova, precum și implementarea unor programe sociale și economice care se regăsesc în agenda de reforme a Guvernului.

Ratificarea acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Programului „Moldova, măsuri în situație de urgență, reziliență și competitivitate. Operațiunea de politici de dezvoltare 2” a fost votată de 56 de deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova va beneficia de asistență financiară oferită de BIRD. Pentru ce sunt banii apare prima dată în Realitatea.md.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va oferi Republicii Moldova un împrumut de 86 de milioane de euro pentru construcția Spitalului Regional Bălți. La ședința de astăzi, 14 iunie, membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au aprobat avizul consultativ pentru inițierea negocierilor și încheierea unui acord în acest sens.

„Proiectul prevede construcția unui Spital Regional de nivel terțiar în nordul țării, cu o suprafață estimativă de 38 000 de metri pătrați. Acesta va dispune de 340 de paturi în regim de spitalizare și 78 de paturi în regim ambulatoriu”, menționează Legislativul.

Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului „Construcția Spitalului Regional Bălți” va fi negociat de o delegație compusă din reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Ministerului Finanțelor, ai Ministerului Justiției, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că spitalul regional Bălți va fi construit pe un teren cu suprafața de 5 ha, amplasat în extravilanul satului Corlăteni, raionul Râșcani, iar perioada de implementare a proiectului este 2023 – 2028. Anterior, responsabilii declarau că, estimativ, spitalul ar urma să fie dat în exploatare în următorii patru/cinci ani. Pentru construcția spitalului se vor aloca 107 milioane de euro, 86 de milioane vor fi împrumutați, iar 20 de milioane – contribuția statului.

Articolul Bani pentru construcția Spitalului Regional Bălți! Cine oferă 86 milioane de euro apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană dublează valoarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova. Într-un comunicat de presă emis astăzi, 30 mai, în ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul European a anunțat că a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro.

Articolul Uniunea Europeană dublează ajutorul financiar pentru Republica Moldova, la 295 de milioane de euro apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 420 milioane de euro au fost transferate în bugetul de stat după cele trei conferințe ale Platformei de Sprijin pentru Moldova, anunță ministerul Finațelor. 

Astfel, Republica Moldova a reușit să mobilizeze surse externe pentru sprijin bugetar direct de la partenerii de dezvoltare în valoare echivalentă a 13,72 miliarde lei (cca. 671 mil. euro), cu 8,64 miliarde lei (cca. 422,9 mil. euro) mai mult decât a fost planificat la începutul anului bugetar.

De la FMI au venit 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, de la Bănca Mondială – 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, de la Comisia Europeană – 75,0 mil. euro, din partea Agenției Franceze de Dezvoltare – 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei – 40,0 mil. euro, Guvernului României – 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei – 20 mil. euro.

De asemenea, în contul special, deschis de Ministerul Finanțelor pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina, a fost încasată de la donatorii externi suma echivalentă cu cca. 199,7 milioane de lei, inclusiv din partea Guvernelor Elveției (3,2 mil. USD), Suediei (3,66 mil euro), Lituaniei (3,25 mil. euro), Slovaciei (0,1 mil. euro) și Estoniei (0,1 mil. euro).

Suplimentar, până la finele anului sunt preconizate intrări de mijloace financiare pentru suport bugetar nerambursabil în bugetul de stat de la: (i) Guvernul SUA – 30 mil. dolari SUA și (ii) Guvernul Norvegiei – 14,0 mil. dolari SUA, resurse ce vor fi canalizate prin intermediul Fondului Fiduciar instituit de către Banca Mondială.

Pentru anul 2023 s-a reușit mobilizarea asistenței financiare externe pentru sprijin bugetar în valoare de 16,87 miliarde de lei (inclusiv 25,6% – resurse nerambursabile), dintre care cca. 160,5 mil. euro (circa 3,3 miliarde lei) sunt angajamente financiare anunțate în cadrul Conferinței de la Paris (21 noiembrie 2022).

În cadrul celor trei Conferințe ministeriale „Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova” (București, Berlin, Paris), partenerii de dezvoltare au enunțat pentru țara noastră angajamente financiare și umanitare în valoare echivalentă a cca. 1,4 miliarde de euro, care urmează a fi alocate și valorificate în următorii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că o parte semnificativă din suportul anunțat în cadrul „Platformei de sprijin pentru Moldova” nu este gestionat de Guvern, ci de agențiile ONU și beneficiari din sectorul privat ai diferitelor proiecte investiționale și scheme de garantare. În același timp, o parte din creditorii externi, precum BEI, BERD, Banca Mondială, CEB etc., și-au exprimat intenția de a oferi suport pentru proiectele investiționale de infrastructură pentru următorii ani, care vor contribui la consolidarea rezilienței statului nostru.

Articolul Peste 420 milioane de euro a primit Moldova în acest an prin cele trei Platforme de Sprijin. Unde s-au dus banii? apare prima dată în Realitatea.md.

Ambasada României la Chișinău anunță că Romanian Agency for International Development – RoAid a mai finalizat două acțiuni de asistență financiară acordate Republicii Moldova, incluse în Planul anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară aferent anului 2022.

Astfel, potrivit unui comunicat al Ambasadei României la Chișinău, pe 24 noiembrie a fost transferată o sumă de peste 343 de mii de euro, echivalentă cu peste 7 milioane de lei moldovenești, către Ministerul Finanțelor de la Chișinău în cadrul proiectului „Suplimentarea asistenței financiare nerambursabile către Republica Moldova” asumată de România în cadrul Conferinței internaționale Platforma de sprijin pentru Republica Moldova” – Berlin, 5 aprilie 2022”.

În aceeași zi, Bucureștiul a mai donat suma de 100 de mii de euro sau peste 2 milioane de lei) către Spitalul Raional Florești pentru achiziționarea unor echipamente medicale moderne, de ultimă generație, necesare acordării unor servicii medicale de calitate, cetățenilor din raion.

„România rămâne consecventă în a sprijini necondiționat. Republica Moldova printr-o varietate de instrumente pe care le are la dispoziție: Acordul de asistență de 100 milioane euro (se finanțează proiecte de anvergură, în general, investiții în infrastructură), sprijin bugetar direct (10 milioane euro), furnizarea de păcură, lemne de foc, precum și o serie întreagă de alte contribuții financiare și asistență tehnică direcționate pentru satisfacerea unor necesități punctuale, cu obiectivul general de a întări reziliența Republicii Moldova față de multiplele crize cu care se confruntă, de a implementa cu succes reformele atât de necesare îmbunătățirii calității vieții cetățenilor dar și în efortul acesteia de a adera cât mai rapid la Uniunea Europeana”, este precizat pe pagina de Facebook a Ambasadei României în Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un nou gest de susținere pentru Republica Moldova! România vine cu încă două acțiuni de asistență financiară apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova va beneficia de un grant în valoare de 900 mii de euro din partea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei. Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat, în ședința de astăzi, 6 iulie, avizul consultativ privind inițierea negocierilor și aprobarea semnării proiectului Acordului de grant dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea asistenței financiare din Fondul pentru migranți și refugiați „Sprijinirea furnizării în Moldova a serviciilor de sănătate pentru persoanele afectate de criza din Ucraina”.

Proiectul va finanța retroactiv cheltuielile suportate de către sistemul național de sănătate în vederea acordării asistenței medicale atât refugiaților din Ucraina, cât și cetățenilor Republicii Moldova afectați de criza refugiaților.

Asistența financiară nerambursabilă va fi utilizată de către Ministerul Sănătății, prin intermediul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, pentru fortificarea capacităților de răspuns ale sistemului de sănătate la situația de urgență, cauzată de criza refugiaților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova va primi un grant pentru asistența medicală acordată în contextul crizei refugiaților apare prima dată în Realitatea.md.

Sesiunea de pitching din cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice s-a încheiat. 45 de scenarii de film și producție video create de regizori moldoveni au fost prezentate în fața unui juriu internațional, pe 18 –19 iunie, la Mediacor, în cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice.

Sesiunea de pitching este o premieră pentru Republica Moldova și este inspirată din practica internațională cinematografică. Inițiativa a fost implementată datorită efortului depus de Centrul Național al Cinematografiei, instituție din subordinea Ministerului Culturii, cu susținerea Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia.

La deschiderea evenimentului a participat Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, care a mulțumit membrilor juriului pentru că au acceptat invitația de a juriza proiectele, dar și organizatorilor și partenerilor.

„Între cineaștii cu scenarii superbe și care sunt gata cu dedicație să realizeze producțiile, pe de o parte, și spectatorii care trebuie să aibă acces la aceste producții cinematografice, pe de altă parte, există o clasă intermediară extrem de importantă: distribuitorii și producătorii. Mizăm foarte mult acum pe acest exercițiu de pitching, care va stimula clasa de producători și distribuitori să apară.”

Cu un cuvânt de salut și de încurajare către participanți a venit și Directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev. ”Am trecut și eu ca producătoare de film prin emoțiile unui pitching. Este o provocare și un test pentru noi toți, având în vedere că este primul pitching organizat la nivel de stat în Republica Moldova, dar sunt sigură că acest exercițiu ne va ajuta pe noi ca industrie să creștem și să devenim mai buni”, a menționat Valentina Iusuphodjaev.

Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, Doina Nistor a menționat că industria de film poate genera și potențial economic, pe lângă cel cultural și social.

„Mă bucur că Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de guvernele a două țări inovatoare, SUA și Suedia, pune umărul la dezvoltarea industriei cinematografice din Moldova. Pe lângă faptul că filmul este un mod extraordinar de exprimare și o voce a societății, credem că industria de film poate genera și potențial economic. În lume acum asistăm la un boom al industriei cinematografice, fiind vorba de filme care se fac altfel, cu mai multă tehnologie, dar și publicul pentru care se fac aceste filme fiind unul diferit, mai tânăr, pentru care este nevoie de canale de distribuție digitale. Se caută filme care aduc inovație și sunt de părere că această inovație o putem găsi astăzi aici.”

La această primă ediție de pitching proiectele au fost jurizate de specialiști cu renume la nivel internațional, originari din Israel, Germania și România: Katriel Schory, Andrea Wink și Alin Ludu Dumbravă.

𝐊𝐚𝐭𝐫𝐢𝐞𝐥 𝐒𝐜𝐡𝐨𝐫𝐲 producător a peste 150 de filme și programe TV, director executiv la Fondul de film din Israel a menționat:

“La Pitching încercăm să identificăm poveștile care au potențialul de a călători. Acum în industria filmului se caută acele istorii care pornesc din curtea noastră, însă pot deveni globale. Dacă sunteți sinceri în ceea ce vreți să arătați publicului și țineți la subiectul pe care l-ați ales, filmul pe care îl veți realiza va călători cu siguranță. Nu contează dacă sunteți în domeniu de mult timp sau ați început recent, suntem în căutare permanentă de povești și aveți toate șansele să reușiți.”

Alți doi membri ai juriului au fost 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐚 𝐖𝐢𝐧𝐤 co-fondatoarea „Exground filmfest”, cel mai mare festival de film din landul Hessa, Germania și 𝐀𝐥𝐢𝐧 𝐋𝐮𝐝𝐮 𝐃𝐮𝐦𝐛𝐫𝐚𝐯ă –  critic de film din România, ce a fost selecționer Cinemateca Patria, Brașov, una dintre puținele cinemateci din România.

Jurații au acordat un punctaj de la 1 la 10, care va fi cumulat cu punctajul atribuit proiectului la etapa de analiză a dosarului creativ și a celui tehnic.

Proiectele care urmează să fie promovate în etapa a doua a concursului vor fi anunțate la începutul lunii iulie.

Menționăm că în acest an au fost depuse în cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice 46 de dosare.

Bugetul alocat pentru Concursul Național de Proiecte Cinematografice 2022 este de 7 800 000, dintre care 6 800 000 lei vor fi repartizați câștigătorilor concursului pentru finanțarea proiectelor de film.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cineaștii din Moldova vor primi asistență financiară pentru realizarea producțiilor de film locale apare prima dată în Realitatea.md.

Astfel, 23 de milioane de euro ar urma să fie oferiţi pentru implementarea a trei proiecte în derulare:

• „Susţinerea infrastructurii sociale şi comunale III”,
• „Sistemul de aprovizionare cu apă potabilă şi cel de canalizare, Moldova Centru, VPT, faza 3”,
• „Sistemul de aprovizionare cu apă potabilă şi cel de canalizare, Moldova Centru, VPT, faza 3, măsuri de susţinere”.

În urma realizări proiectelor, sistemul de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare va fi extins, fiind asigurată conectarea mai multor localităţi la apeductul magistral Chişinău-Călăraşi-Străşeni.

De menționat că, negocierile bilaterale moldo-germane privind acordarea asistenței pentru dezvoltarea tehnică și financiară a Republicii Moldova, pentru anii 2021-2022, au avut loc la data de 25 noiembrie 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Asistenţă tehnică şi financiară din partea Germaniei! Pentru ce vor fi folosite cele 33,7 milioane de euro apare prima dată în Realitatea.md.

Astfel, familiile gazdă din orașul Chișinău vor primi o asistență financiară unică de 3.500 lei (190 dolari SUA).

Pentru a beneficia de ajutorul anunțat, familiile-gazdă se vor înregistra online pe platforma www.uahelp.md, completând informația indicată pentru a putea primi banii la oficiile Western Union.

Totodată, Primăria municipiului Chișinău a identificat 5 oficii, în fiecare sector al Capitalei, pentru înregistrarea online a acelor familii-gazdă (persoane) care nu au posibilitatea de a se înregistra de sine stătător.

Adresele oficiilor amplasate în sectoarele orașului:

• Sectorul Botanica: Pretura Botanica (str. Teilor 10);
• Sectorul Buiucani: Pretura;
• Buiucani (str. Mihai Viteazul 2);
• Sectorul Centru: Pretura Centru (str. Bulgara 43);
• Sectorul Ciocana: Pretura Ciocana (bd. Mircea cel Batrân 4/3);
• Sectorul Rîșcani: Centrul de plasament temporar al persoanelor refugiate Patria-Lukoil (str. Studentilor 7/5).

Articolul Ce asistență financiară vor primi familiile din orașul Chișinău care adăpostesc refugiați din Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană are nevoie de stabilitate și prosperitate la granițe. Este opinia comentatorului politic Anatol Țăranu, potrivit căruia ajutorul financiar consistent anunțat la Berlin de către statele europene are menirea de a susține dezvoltarea economică a Republicii Moldova și de a majora veniturile populației.

De asemenea, reprezentanții PAS spun că asistența financiară anunțată la Berlin va fi folosită pentru europenizarea și modernizarea țării, astfel încât Republica Moldova să devină cât mai curând stat candidat la aderare, notează ipn.md. Deputații PAS califică „Platforma de sprijin pentru Republica Moldova” care a avut loc la Berlin, drept un eveniment istoric, ce a demonstrat sprijinul comunității europene față de reformele demarate de actuala guvernare.

„Este o sumă istorică și aceste resurse vor fi puse la dispoziția Republicii Moldova pentru dezvoltarea țării, pentru securitatea energetică, infrastructură, creșterea calității vieții și implementarea reformelor. Acest proces de acordare a sprijinului financiar va fi strâns legat de parcursul nostru european și drumul spre obținerea perspectivei de aderare la UE. Anterior, procesul de asistență se acorda mai mult pe cale bilaterală între state și la nivelul UE, acum vedem un proces foarte bine coordonat între țările membre pentru a susține parcursul european și dezvoltarea țării noastre”, a spus deputatul PAS, Adrian Băluțel, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, comentatorul politic Anatol Țăranu spune că Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova pentru că-și dorește vecini prosperi și pentru că întreaga comunitate europeană nu acceptă ca țara noastră să aparțină sferei rusești de influență.

„Această asistență financiară este vitală pentru statul nostru, din simplu motiv că ne aflăm într-o criză extrem de acută provocată de foarte mulți factori externi. Fără aceste ajutoare Republica Moldova nu se descurcă de una singură. Există un mare interes al Uniunii Europene ca la hotarele ei să existe stabilitate, să nu existe state care nu sunt capabile să-și reglementeze propriile afaceri interne, din care peste UE ar putea să vină fluxuri de refugiați, criminalitate.

Din acest punct de vedere, UE procedează absolut pragmatic. Dar nu putem exclude partea afectivă, când UE înțelege că dacă Republica Moldova va fi lăsată de izbeliște, asta ar însemna că expansiunea Federației Ruse nu va putea fi oprită, iar odată încurajată, această expansiune poate să se reverse peste hotarele Europei de Est”, a spus comentatorul politic, Anatol Țăranu.

Ieri, delegația Republicii Moldova condusă de premierul Natalia Gavrilița, a participat la „Platforma de sprijin pentru Republica Moldova”, eveniment organizat la Berlin de Germania, Franța și România. În cadrul conferinței, statele participante au anunțat că vor susține Republica Moldova cu un pachet financiar în valoare de peste 659,5 milioane de euro, care include asistență financiară directă pentru bugetul țării, granturi și credite concesionale orientate pe implementarea reformelor și europenizarea țării noastre.

Articolul Anatol Țăranu: „UE sprijină Moldova pentru că-și dorește vecini prosperi. Această asistență financiară este vitală” apare prima dată în Realitatea.md.

Vești bune de la Bruxelles! Mâine, Parlamentul European va adopta asistența macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro destinată Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de europarlamentarul român, Siegfried Mureșan. Oficialul a menționat că instituțiile europene examinează posibilitatea majorării sprijinului financiar pentru Republica Moldova în contextul crizei refugiaților cu care se confruntă țara noastră.

Articolul Parlamentul European va adopta mâine asistența de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova! apare prima dată în Realitatea.md.

În cadrul vizitei de lucru la Bruxelles, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu a discutat cu Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere, despre subiectele prioritare de pe agenda dialogului moldo-comunitar.

„M-am referit la cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Republica Moldova și pașii care urmează a fi întreprinși de Comisia Europeană în vederea elaborării opiniei solicitate de Consiliul UE. Am subliniat deplina înțelegere a autorităților a complexității procesului de aderare, punctând totodată că integrarea deplină și ireversibilă a Republicii Moldova în UE reprezintă singura cale viabilă pentru dezvoltarea țării”, a spus vicepremierul Nicu Popescu.

În discuția cu oficialul european, șeful diplomației de la Chișinău a comunicat despre impactul războiului din Ucraina asupra țării noastre, menționând că Republica Moldova, de la începutul războiului și până în prezent, a primit peste 360 mii refugiați, iar circa 100 mii sunt și în prezent rămași pe teritoriul țării noastre.

În context, oficialul moldovean a mulțumit pentru răspunsul prompt al Echipei Europa la solicitările de ajutor umanitar ale autorităților naționale, atât în plan bilateral cât și prin intermediul mecanismului european de protecție civilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, părțile au discutat despre necesitățile de asistență pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova la criza curentă și efectele asociate.

Totodată, vicepremierul Nicu Popescu a subliniat necesitatea majorării asistenței financiare nerambursabile din partea UE pentru a atenua impactul socio-economic asupra țării noastre, inclusiv ca urmare a necesității de redresare a economiei și diminuarea impactului crizei sanitare și energetice asupra Republicii Moldova.

„Totodată am exprimat recunoștință pentru avansarea rapidă a adoptării Pachetului de asistență macro-financiară și a implementării Planului Regional de Investiții Economice care va contribui la fortificarea rezilienței noastre în plan social și economic”, a conchis ministrul Nicu Popescu.

Articolul Nicu Popescu s-a întâlnit la Bruxelles cu comisarul Olivér Várhelyi. Ce subiecte au abordat oficialii apare prima dată în Realitatea.md.

Avem un mandat ferm să aducem Republica Moldova în Uniunea Europeană! Este mesajul ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, și a fost făcută în timpul ședinței Consiliului pentru afaceri externe, care a avut loc la Bruxelles. În timpul discuțiilor, înalții oficiali au abordat perspectiva europeană a țării noastre, situația de securitate regională generată de războiul din Ucraina, inclusiv gestionarea crizei umanitare și de refugiați.

La invitația​​ Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, vicepremierul Nicu Popescu a participat la Consiliul pentru afaceri externe. În cadrul reuniunii, oficialii s-au referit la identificarea modalităților prin care Uniunea Europeană poate acorda un sprijin suplimentar și imediat țării noastre pentru gestionarea fluxului de refugiați prin redirecționarea acestora spre statele europene și acordarea de asistență financiară în vederea asigurării condițiilor demne celor care au rămas la noi în țară.

„Am punctat și necesitatea unei cooperări mai strânse pentru asigurarea rezilienței economice și energetice, având în vedere efortul autorităților de a atenua impactul economic ca urmare a războiului din vecinătatea noastră, care a afectat direct circuitul comercial al țării noastre”, a menționat șeful diplomației Republicii Moldova.

Ministrul Nicu Popescu a menționat că țara noastră își dorește o cooperare mai aprofundată cu UE pentru a asigura stabilitatea socio-economică, a redresa economia națională și a moderniza comunitățile locale după standardele europene. Oficialul a subliniat în cadrul consiliului necesitatea majorării asistenței financiare nerambursabile din partea partenerilor europeni.

„Depunerea cererii de aderare la UE este o expresie a atașamentului față de valorile europene. Țara noastră este un stat european, cu o istorie europeană, vorbim o limbă și purtăm o identitate europeană. Avem un mandat ferm să aducem țara noastră în UE. Sprijinul statelor membre pentru perspectiva noastră europeană va reprezenta un puternic mesaj de susținere pentru parcursul nostru ireversibil european, o integrare într-un spațiu de Libertate, Stabilitate și Pace” , a spus Nicu Popescu.

Articolul Nicu Popescu la Bruxelles: Avem un mandat ferm să aducem țara noastră în Uniunea Europeană apare prima dată în Realitatea.md.

Mai multe antreprenoare din raioanele Nisporeni, Călărași, Leova, Dubăsari, UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană au obținut granturi în valoare de până la 18 mii dolari SUA, fiecare pentru lansarea sau dezvoltarea afacerilor prietenoase mediului și reziliente la schimbările climatice. Cele 11 beneficiare au fost selectate în cadrul unui concurs de granturi organizat de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” cu asistența financiară a Suediei, la care au fost depuse 41 de idei de afaceri.

În următoarele 12 luni, antreprenoarele vor pune în aplicare:

1. sisteme solare fotovoltaice,
2. cazane pe bază de biomasă,
3. sisteme de tratare a apelor uzate la scară mică,
4. sisteme de irigare eficiente din punct de vedere al resurselor și alte tehnologii necesare dezvoltării afacerilor rezistente la climă, în domenii precum ar fi eco-turismul, piscicultura, cultivarea legumelor și verdețurilor în sere și solarii, producerea și procesarea fructelor etc.

„Principala particularitate și valoare a proiectului, așa cum îl vedem noi, este interacțiunea dintre mai mulți actori, cum ar fi autoritățile publice locale, ONG-urile, întreprinderile și gospodăriile pentru crearea unui mediu favorabil pentru practicile reziliente la climă. Proiectul va continua să ofere sprijin și mentorat în îndeplinirea rolurilor părților interesate, în cel mai bun mod pozitiv”, a menționat Adam Amberg, Consilier/ Șef al Secției Cooperare pentru Dezvoltare din cadrul Ambasadei Suediei la Chișinău, în cadrul evenimentului de decernare a certificatelor de grant, desfășurat pe 22 decembrie 2021.

Pe lângă ajutorul financiar nerambursabil, antreprenoarele selectate vor mai beneficia de activități de mentorat și instruiri gratuite, ceea ce le va permite nu doar să dezvolte afaceri durabile, dar și să-și sporească competitivitatea, capacitățile de producere și să creeze mai multe locuri de muncă, inclusiv pentru femei și persoane social-vulnerabile.

„În Moldova, femeile din mediul rural sunt de patru ori mai predispuse la sărăcia absolută, sunt subreprezentate în procesul de luare a deciziilor și sunt mai vulnerabile la schimbările climatice. Prin urmare, sunt necesare acțiuni specifice pentru a spori accesul femeilor la activități alternative de generare a veniturilor, precum și la cunoștințe și informații privind gestionarea rezilientă a resurselor naturale și agricole de care acestea depind. Proiectele selectate vor aduce beneficii tangibile, cum ar fi reziliența sporită a infrastructurii private și rezidențiale la schimbările climatice, oferirea de venituri suplimentare femeilor din mediul rural și demonstrarea practicilor de gestionare durabilă și eficientă a resurselor naturale și adaptare sistemică la schimbările climatice, cu potențial ridicat de replicare”, a declarat Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Galina Lefter din satul Sărata Nouă, raionul Leova, conduce o gospodărie țărănească specializată în cultivarea legumelor în seră.

„Nu e an în care nu ne-am confruntat cu secetă, înghețuri sau alte condiții climaterice nefavorabile. Dacă n-am avea sera, cred că n-am mai reuși să cultivăm legume pentru vânzare. Însă, pentru ca această afacere să fie rentabilă, trebuie să investești în sisteme moderne de încălzire și ventilare, ceea ce noi, oamenii de la sat, nu ne permitem. De aceea, soțul a plecat la muncă în străinătate. Grantul câștigat mă va ajuta nu doar să cumpăr o centrală pe biomasă și să instalez un sistem economicos de încălzire și ventilare a serelor, dar și să-mi reintegrez familia. Soțul a hotărât să se întoarcă acasă și împreună să dezvoltăm această afacere, care este singura noastră sursă de existență. Așa o să putem oferi cumpărătorilor legume ecologice, proaspete și la preț bun, anul împrejur”.

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” contribuie la dezvoltarea durabilă și sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană prin abilitatea economică, socială și educațională a femeilor.

Beneficiarii proiectului sunt ONG-urile de mediu, administrațiile publice locale, femeile antreprenoare, precum și femei cu activitate economică în gospodăriile casnice din raioanele-țintă, care vor fi susținute la identificarea, formularea, planificarea și implementarea inițiativelor de reducere a degradării mediului și de sporire a rezistenței la schimbările climatice la nivel local. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei.

Articolul FOTO 11 antreprenoare au obținut granturi de până la 18 mii de dolari pentru dezvoltarea afacerilor apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană (UE) va acorda Republicii Moldova 7 milioane de euro, pe o perioadă de 36 de luni, pentru consolidarea capacităţilor militare şi de apărare. Consiliul a adoptat joi, 2 decembrie curent, un set de decizii care stabilesc patru măsuri de asistență în cadrul Institutului European pentru Pace (IEP), inclusiv în sprijinul Georgiei, Ucrainei și Republicii Mali. Anunțul se conține într-un comunicat de presă al Delegației UE la noi.

„Această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților Serviciului Medical Militar și a Batalionului de Inginerie al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, inclusiv a capacității acestora de a furniza serviciile respective civililor în situații de criză sau de urgență”, se explică în comunicat.

În special, UE va finanța furnizarea de echipamente medicale pentru Serviciul Medical Militar și de echipamente de eliminare a munițiilor explozive pentru Batalionul de Inginerie.

Uniunea urmărește, de asemenea, să sporească capacitatea și interoperabilitatea forțelor armate locale pentru a contribui la misiunile și operațiunile militare ale Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC).

Este de menționat că, în urma deciziei din 2 decembrie curent, Georgia va primi 12,75 milioane de euro pe 36 de luni pentru consolidarea capacităților Forțelor de Apărare, inclusiv a capacității acestora de a furniza serviciile sale civililor în situații de criză sau de urgență; Ucraina – 31 de milioane de euro pe 36 de luni pentru consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene, inclusiv a capacității acestora de a furniza serviciile sale civililor, în situații de criză sau de urgență, în special, va finanța unități medicale militare, inclusiv spitale de campanie, unități de inginerie, mobilitate și logistică, precum și sprijin în domeniul cibernetic; iar Mali – 24 de milioane de euro pe 30 de luni pentru  consolidarea capacităților Forțelor Armate Maliene pentru a le permite să desfășoare operațiuni militare menite să restabilească integritatea teritorială a Mali și să reducă amenințarea reprezentată de grupările teroriste.

Articolul 7 milioane de euro! UE ne va acorda asistenţă financiară pentru consolidarea capacităţilor militare apare prima dată în Realitatea.md.

Municipiul Ungheni se modernizează, iar datorită acestuia fapt, centrul s-a transformat într-un mare șantier de construcții. Potrivit responsabililor, mai multe proiecte de infrastructură sunt realizate în paralel în centrul orașului datorită asistenței financiare a Uniunii Europene.

Astfel, piața Independenței, locul în care sunt organizate cele mai importante evenimente din regiune, se modernizează și devine pietonală. Suprafața totală de 4.082 m2 va fi pavată și dotată cu mobilier urban modern. Vor fi plantați arbori, arbuști, creat un sistem nou de iluminare generală și decorativă, montate bănci de recreere cu design personalizat.

Mai mult, va fi amenajată o parcare pentru biciclete, fiind pusă la dispoziție și o mini-stație de deservire și reparație a bicicletelor, cărucioarelor, trotinetelor. Punctul de atracție va deveni havuzul pietonal de 621 m2 – de tip uscat cu show de lumini și muzică – care va fi construit în Piața Independenței.

„Mă bucur că centrul municipiului Ungheni va deveni un spaţiu prietenos oamenilor, un loc de atracție atât pentru ungheneni, cât și pentru cei ce vizitează Ungheniul. Suntem recunoscători Uniunii Europene, Programului EU4Moldova: Regiuni-cheie pentru suportul acordat în modernizarea Pieței Independenței și reabilitarea străzii centrale. Cu siguranță, de acum încolo Ungheniul va avea o altă față grație acestui suport, iar unghenenii vor avea încă un motiv de mândrie. Ceea ce se realizează azi la Ungheni este un exemplu elocvent de colaborare cu Uniunea Europeană, partenerul nostru de nădejde”, a declarat Alexandru Ambros, primarul municipiului Ungheni.

Investiția, în valoare totală de 1.375.400 euro, este realizată în cadrul Programului EU4Moldova: Regiuni-cheie, finanţat de UE şi implementat de PNUD şi UNICEF Moldova.

Străzi asfaltate, luminate şi dotate cu marcaje rutiere rezistente în timp

Un alt proiect de infrastructură aflat în plină desfășurare în mun. Ungheni vizează reabilitarea străzii Naționale și amenajarea parcărilor adiacente.

Astfel, 21.280 m2 de străzi şi trotuare vor fi asfaltate, 3.292 metri borduri vor fi montate şi 230 locuri de parcare create. Va fi construit un sistem de evacuare a apelor pe segmentele lipsă și va fi reparat cel existent. Noile marcaje rutiere vor fi aplicate din material termoplastic rezistent la intemperii. 18 treceri pietonale de pe str. Naţională vor fi supraluminate pentru a spori vizibilitatea participanţilor la trafic şi a reduce astfel riscul accidentelor rutiere. De asemenea, o suprafaţă de peste 650 m2 va fi amenajată cu gazon verde.

Strada Naţională este strada principală a mun. Ungheni și una dintre cele mai lungi din oraș. Aici sunt amplasate cele mai multe instituții publice, organizații ce prestează servicii cetățenilor și activează cei mai mulți agenți economici din oraș.

Investiția UE în aceste proiecte este de 1.168.546 euro, a Primăriei mun. Ungheni – 116.854 euro și PNUD – 90.000 euro.

„Cu asistenţa financiară a Uniunii Europene, promovăm un concept extins de modernizare a centrului administrativ, istoric și cultural al municipiului Ungheni. Ne propunem transformarea centrului regiunii-cheie într-un spațiu modern, multifuncțional, prietenos oamenilor și, nu în ultimul rând, mediului. Noile investiții vor ajuta mun. Ungheni să se dezvolte și să devină atrăgător pentru investitori și turiști”, susţine Alexandru Pelivan, managerul Programului EU4Moldova: Regiuni-chieie.

Reconstrucţia Pieţei Independenţei şi renovarea infrastructurii rutiere pe strada Naţională sunt noi activităţi de modernizare a centrului municipiului Ungheni demarate de Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie, cu asistența financiară a Uniunii Europene.

Articolul FOTO Asistență financiară oferită de UE pentru municipiul Ungheni. În centrul orașului au loc lucrări de modernizare apare prima dată în Realitatea.md.