Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică, scrie BANI.MD. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.

Articolul Atacurile asupra porturilor ucrainene redirecționează exporturile de cereale: Moldova și Polonia, rute alternative apare prima dată în Realitatea.md.

Atacurile rusești au ucis cel puțin șase persoane și au rănit cel puțin alte 51 în Ucraina în ultimele 24 de ore, au anunțat autoritățile ucrainene astăzi, 5 septembrie, scrie Kiev Independent.

Unele dintre atacuri au avut loc după ce Ucraina ar fi ordonat trupelor sale să suspende ostilitățile timp de patru zile, înaintea vizitelor așteptate ale emisarilor americani la Kiev și Moscova, în cadrul eforturilor de relansare a negocierilor de pace. Rusia nu a acceptat această pauză, iar niciun acord oficial de încetare a focului nu a fost anunțat.

Rusia a lansat în timpul nopții rachete balistice și 167 de drone asupra Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene. Apărarea antiaeriană a doborât sau a neutralizat 128 de drone rusești. Rachetele și dronele rusești au lovit 23 de locații, în timp ce fragmentele provenite de la țintele doborâte au căzut într-o singură locație.

În regiunea Dnipropetrovsk, patru persoane au fost ucise, iar alte șase au fost rănite în atacurile rusești desfășurate în patru raioane, au anunțat autoritățile locale. Două persoane au fost omorâte, iar alte 27 au fost rănite în urma atacurilor rusești asupra regiunii Herson, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Totodată, în regiunea Mikolaiv, trei persoane au fost rănite în atacurile rusești cu drone, inclusiv o fată de 17 ani, potrivit administrației militare regionale. Au fost avariate infrastructura civilă și cea de transport, un centru comercial, un depozit și mai multe vehicule.

În regiunea Kiev, două persoane au fost rănite în urma unui atac rusesc asupra orașului Borispil, a declarat guvernatorul Tymur Tkachenko.

În cinci raioane din regiunea Kiev au fost avariate 28 de obiective, inclusiv depozite, școli, case particulare, blocuri de locuințe, vehicule, echipamente ale stațiilor de alimentare cu combustibil și o clădire administrativă. Atacurile au continuat și în cursul dimineții, provocând pagube la cel puțin alte cinci locuințe din regiune.

Șapte persoane au fost rănite în urma atacurilor rusești asupra regiunii Donețk, potrivit autorităților locale, iar șase în urma atacurilor rusești asupra regiunii Zaporojie, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia a atacat Ucraina cu rachete balistice și 167 de drone: Sunt morți și răniți apare prima dată în Realitatea.md.

Un tânăr de 18 ani din Franța plănuia să răpească și să agreseze nu mai puțin de 26 de persoane, printre care se aflau rapperi, oameni de afaceri, dar și celebrul fotbalist Kylian Mbappe. Tânărul este suspectat că ar fi coordonat o serie de atacuri asupra unor persoane la domiciliu și mai multe planuri de răpire, în perioada 11 aprilie – 19 august.

Acesta, alături de un alt complice, au fost puși sub acuzare pe 21 august pentru furt în bandă organizată.

Starul lui Real Madrid se afla pe lista posibilelor victime. Bărbatul suspectat a fost reținut de autorități la ieșirea din Tribunalul din Bobigny, pe 19 august. El urma să fie judecat în dosarul de proxenetism, însă procesul a fost amânat. Înainte, suspectul fusese eliberat din închisoare și plasat sub control judiciar, dar acum a fost arestat din nou, la Paris.

„Acest băiat era deja în închisoare pentru fapte grave și îl regăsim acum într-un nou dosar care vizează un rapper și un fotbalist de renume. Doar izolarea în închisoare îl poate face să înțeleagă lucrurile, întrucât duce o viață dezorganizată și criminală”, a transmis procurorul general.

Suspectul, pe nume Clement, a fost condamnat în trecut pentru trafic de droguri și furt. Tatăl său locuiește în Franța, iar mama sa în Irlanda. În timpul audierilor, tânărul și-a recunoscut faptele și a vorbit despre planurile sale de viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Listă lungă de infracțiuni

Totul a început pe 25 aprilie, când trei falși curieri s-au prezentat la locuința unui ceasornicar cu o cutie goală. Infractorii și-au abandonat planul, după ce acel bărbat i-a prins. Un episod asemănător a avut loc pe 4 mai, când magazinul aceluiași ceasornicar a fost jefuit în Paris. Doi bărbați înarmați au furat atunci 11 ceasuri de lux în valoare de 150.000 de euro, după care au fugit cu un scuter.

Brigada pentru combaterea criminalității organizate (BRB) din Paris a preluat ancheta, iar dovezile descoperite au dus la Clement, cel care plănuia să-l răpească pe Mbappe, și la un alt suspect.

Clement, care era atunci închis la penitenciarul Villepinte, le dădea indicații infractorilor pe platforma Snapchat.

Două telefoane au fost confiscate de agenții penitenciarului, iar informațiile descoperite în urma verificării lor sunt mai mult decât elocvente.Sursă apropiată poliției

Polițiștii au descoperit în acele telefoane o listă cu 26 de persoane care urmau să fie jefuite sau răpite, printre care se aflau rapperi, mai mulți oameni bogați, dar și Kylian Mbappe. Voia, de asemenea, să-l răpească pe un rapper și pe fotbalistul Kylian Mbappe.Sursă judiciară

Ajuns la Real Madrid în vara anului 2024, Kylian Mbappe este unul dintre cei mai importanți jucători ai „galacticilor”. În acest sezon, a marcat 4 goluri în 3 partide disputate.

Articolul Fotbalistul Mbappe, ținta unui infractor. Suspectul a fost arestat apare prima dată în Realitatea.md.

Statele Unite au lansat duminică atacuri asupra insulei iraniene Larak, în Strâmtoarea Ormuz, după o perioadă de câteva săptămâni de acalmie. Potrivit armatei americane, au fost lovite două lansatoare iraniene, despre care Washingtonul susține că erau pregătite pentru lansarea unor rachete cu mine marine.

Atacul s-ar fi soldat cu doi morți și doi răniți, potrivit agenției iraniene Tasnim.

În replică, Gărzile Revoluției Islamice au anunțat atacuri asupra unor instalații militare americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite. Iranul a mai susținut că a doborât o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Strâmtorii Ormuz. Informația nu a fost confirmată de partea americană.

Tensiunile au crescut și după ce Iranul a anunțat că un petrolier de mari dimensiuni a lovit două mine marine în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Nava ar fi luat foc și a devenit imobilizată. Autoritățile iraniene nu au precizat identitatea vasului sau situația echipajului.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Teheranul „nu caută războiul”, dar nu va rămâne pasiv în fața agresiunii. El a avertizat că Iranul va răspunde decisiv în cazul unor noi atacuri.

Între timp, președintele american Donald Trump a distribuit pe platforma Truth Social un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, care prezintă insula iraniană Kharg bombardată. Imaginile arată explozii și incendii la instalații petroliere și la un petrolier.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul SUA lovesc din nou în Iran. Teheranul anunță represalii și doborârea unei drone americane apare prima dată în Realitatea.md.

Armata rusă pregătește atacuri de amploare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat duminică, 30 august, Ministerul rus al Apărării, la două zile după un atac devastator asupra unui depozit din apropierea Kievului, scrie mediafax.ro.

Într-o postare pe Telegram, Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse „au început pregătirile pentru lansarea unor atacuri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei”, conform Politico.

Kremlinul susține că atacurile ar reprezenta o ripostă la loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia.

La începutul lunii, ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal, a declarat pentru Politico că „Putin vrea să distrugă complet sistemul energetic al Ucrainei”. El a spus că autoritățile de la Kiev încearcă să consolideze sistemul energetic și infrastructura pentru a evita repetarea penelor de curent din iarna trecută.

Ministerul Apărării a mai anunțat că Rusia a efectuat „atacuri coordonate” asupra unei instalații industriale din Kiev. Un atac lansat vineri asupra unui depozit din Myla, în apropierea capitalei ucrainene, a ucis 38 de persoane, a anunțat duminică președintele Volodimir Zelenski. Alte 20 de persoane au fost rănite, iar patru sunt date dispărute.

Incendiile provocate de atac au avariat cel puțin 50 de locuințe.

„În total, numai în această săptămână, rușii au lansat aproape 2.000 de drone de atac, peste 1.600 de bombe aeriene și 31 de rachete de diferite tipuri”, a spus Zelenski.

Oficialii ucraineni susțin, de asemenea, că informațiile de care dispun arată că Rusia pregătește un nou atac terestru asupra Kievului.

Pavlo Palisa, adjunct al șefului administrației prezidențiale ucrainene, a declarat că liderii militari ruși au primit ordin de la Kremlin să pregătească atacuri atât asupra Kievului, cât și asupra orașului Cernihiv.

Articolul Rusia pregătește „atacuri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei” apare prima dată în Realitatea.md.

Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Sunt un procuror îngrijorat’, pentru că ‘oricine poate fi împușcat”, a declarat în fața presei procurorul Julien Moinil. Circa 170 de incidente armate au avut loc la Bruxelles din 2025, dintre care 69 în acest an.

În 2025, două persoane au fost ucise în urma acestor focuri de armă, din care majoritatea zdrobitoare este legată de traficul de droguri.

Acest nou val de incidente armate, trei în trei zile la sfârșitul lunii august, a vizat în special un comisariat de cartier, în care doi indivizi cagulați au tras cu mitraliere Kalașnikov.

Este vorba, în majoritatea acestor incidente, despre reglări de conturi între două bande criminale. ‘În mod manifest, ar exista un diferend și deci avem o dinamică de represalii’, a explicat el. Iar acest lucru nu se va opri atâta timp cât ‘capii de rețea’, care se află în multe cazuri peste hotare, nu vor fi arestați.

Anumiți șefi de bande se află de asemenea în închisoare, dar continuă să ordone atacuri armate din celulele lor, a mai denunțat magistratul. În acest punct el a făcut apel, încă o dată, la autorități, să doteze închisorile cu aparte de bruiaj ale telefoanelor mobile pentru a evita continuarea acestor activități criminale.

Este de asemenea indispensabilă întărirea poliției judiciare, chiar cea care are misiunea de a destructura aceste rețele, care dispun de o ‘mână de lucru’ abundentă și care poate fi ușor reînnoită.

Zeci de tineri francezi, minori în majoritate, sunt astfel recrutați de aceste rețele, în nordul Franței sau la Marseille, și justiția este adesea neputincioasă, chiar atunci când îi arestează. ‘S-a constatat deja acest lucru, dar acolo asta ia o amploare foarte îngrijorătoare’, a subliniat acest procuror, adăugând că s-a întâlnit deja cu omologii săi din Marsilia și Lille pentru a discuta despre acest subiect.

Un alt motiv de îngrijorare, autorii de delicte sunt străini fără formă de ședere legală. El a dat exemplul unei recente arestări a 20 de cetățeni străini, legați de traficul de droguri, „eliberați de Biroul pentru străini”. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut 7.000 de persoane fără forme legale de ședere și peste 90% nu au avut de suferit din cauza acestui lucru.

‘Într-o țară care funcționează normal, o persoană care nu are un permis de rezidență și care vinde cocaină trebuie îndepărtată’, a afirmat el.

Cele două fenomene, străinii fără forme legale și minorii, le permit rețelelor criminale să dispună de ‘o mână de lucru uriașă’, a mai afirmat el.

Julien Moinil a tras un semnal de alarmă și anul trecut, după o altă serie de atacuri armate, și a cerut o întărire a mijloacelor judiciare, fără mult succes, după cum susține el. Poliției judiciare îi lipsesc peste 80 de anchetatori, susține el, făcând apel la stat, ca și anul trecut, să acopere acest deficit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Atacuri cu Kalașnikov și răfuieli între bande la Bruxelles. Procuror: „Oricine poate fi împușcat” apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile britanice pregătesc o campanie prin care populația va primi recomandări pentru situații de urgență, de la fenomene meteorologice extreme până la atacuri cibernetice. Printre sfaturile avute în vedere se numără păstrarea în locuințe a unor rezerve de apă îmbuteliată și alimente neperisabile. Potrivit Financial Times, Moscova se aștepta la o poziție mai conciliantă din partea noului prim-ministru, Andy Burnham, care a reafirmat însă sprijinul său față de Kiev.

Pentru agenții secreți, o incursiune rusă, fizică sau cibernetică, este o chestiune de când, nu de dacă: iar guvernul pregătește o campanie pentru a spori reziliența națională, scrie Corriere della Sera, transmite Digi24.

Prim-ministrul Andy Burnham elaborează o campanie de informare pentru țară, care va fi difuzată pe rețelele sociale, cu scopul de a consolida reziliența națională, nu numai în fața urgențelor climatice, ci și în fața unui eventual atac fizic sau cibernetic din partea Moscovei.

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a subliniat acum câteva zile că apreciază oferta Londrei către Kiev de a facilita dezvoltarea independentă a rachetelor de croazieră Scalp-Storm Shadow drept o „participare la război, cu toate consecințele sale”.

Când, nu dacă

Întrebarea care se pune acum, potrivit serviciilor secrete, este „când, și nu dacă” vor avea loc represalii din partea Rusiei, mai ales după intervenția lui Burnham cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a independenței Ucrainei.

Se pare că Vladimir Putin credea că noul prim-ministru va fi mai îngăduitor față de Rusia decât predecesorul său, Keir Starmer: dimpotrivă, Burnham și-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina și a acuzat Rusia că a „aprins fitilul” declanșând conflictul.

Serviciile secrete au aflat că „Rusia încearcă deja zilnic să pătrundă în infrastructurile britanice”.

Prin urmare, guvernul își actualizează „manualul de război”, destinat protejării țării în caz de atac.

Presa britanică relatează că recomandările vor avea un caracter preventiv, fără ca autoritățile să urmărească alarmarea populației. O sursă citată de Financial Times a explicat că măsurile vor include lucruri simple, precum existența unor cantități de apă îmbuteliată și conserve în gospodării.

„War book”, manual cu planurile de apărare

În paralel, Executivul accelerează lucrările la așa-numitul „war book”, manualul care cuprinde planurile de apărare și reacție ale țării în cazul unor amenințări externe.

Săptămâna trecută, s-a aflat că niște hackeri au reușit să se infiltreze în sistemul de gestionare al unei centrale electrice britanice, o operațiune care a scos la iveală vulnerabilitatea sistemului energetic al țării. Dieter Helm, profesor de economie la Universitatea din Oxford, a declarat pentru Financial Times că există mai multe ținte ușoare și, prin urmare, cu risc ridicat în Marea Britanie, de la parcurile eoliene din largul Aberdeenului, în Scoția, până la gazoductul submarin care leagă Norvegia de Anglia.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a subliniat că securitatea națională este o prioritate pentru orice guvern și că Londra dorește să informeze cetățenii cu privire la măsurile concrete pe care le pot lua pentru a se pregăti și a se proteja împotriva diverselor amenințări.

Alertă telefonică, în analiză

Aprobarea de către prim-ministru a unei alerte telefonice de urgență privind incendiile forestiere din Anglia și Țara Galilor din această lună a fost criticată de unii, dar a reprezentat un semn că acesta dorește să fie asociat cu eforturile de asigurare a siguranței țării.

Utilizarea respectivei alerte este în prezent analizată de Biroul Cabinetului — un demers despre care oficialii au afirmat că reprezintă o practică standard — iar Downing Street a insistat că utilizarea acesteia a fost „pe deplin adecvată” și că a fost solicitată de șefii serviciilor de pompieri.

Darren Jones, fost ministru al Biroului Cabinetului, a anunțat în ultimele zile ale administrației Starmer, luna trecută, că se accelerează lucrările la „actualizarea «manualului de război» al guvernului”.

Guvernul a confirmat că aceste lucrări erau în curs de desfășurare, punându-se accentul pe coordonarea eforturilor militare și civile în cazul în care ostilitățile internaționale ar afecta Regatul Unit. Manualul a fost actualizat ultima dată în 2004.

Campanie pe rețelele sociale

În paralel, se pregătește o campanie pe rețelele sociale pentru a informa gospodăriile despre modul în care să se pregătească pentru perturbări grave, fie că acestea sunt cauzate de acțiuni ostile ale unor state, de condiții meteorologice extreme sau de atacuri cibernetice.

„Vor exista sfaturi practice privind măsurile pe care le puteți lua pentru a îmbunătăți reziliența gospodăriei, cum ar fi să aveți la îndemână apă îmbuteliată și conserve. Vor fi sfaturi de bun simț, nu alarmism”, a adăugat persoana respectivă.

Atacul cibernetic legat de Iran, care a scos din funcțiune o mică instalație energetică din Marea Britanie, a determinat ca șefii sectorului energetic britanic să primească o informare din partea experților în securitate.

Însă Dieter Helm, profesor de politică economică la Universitatea Oxford, a afirmat că sistemul energetic al Regatului Unit este „foarte vulnerabil” la atacurile cibernetice și că „este timpul ca miniștrii să se trezească la realitate”.

Vulnerabilități scoase la iveală

Printre potențialele probleme se numără interconectările electrice cu Europa, gazoductul din Norvegia și parcurile eoliene offshore britanice, pe care le-a descris drept „ținte ușoare, deoarece fiecare dintre ele are o valoare redusă și nu este rentabil să fie protejată”.

Downing Street a insistat luni că Marea Britanie are „unul dintre cele mai rezistente sisteme energetice din lume”, în timp ce guvernul a prezentat propuneri pentru a împiedica companiile să cumpere produse de la furnizori cu risc ridicat.

Joe Doetzl, șeful departamentului de securitate cibernetică la Hitachi Energy, care furnizează tehnologie pentru rețea, inclusiv sisteme de înaltă tensiune și transformatoare, a afirmat că operatorii majori de infrastructură, precum National Grid, dispun de programe de securitate cibernetică „foarte solide”.

Însă actorii mai mici care conectează la rețea active individuale de mici dimensiuni — cum ar fi micile parcuri solare — ar putea să nu dispună de resurse comparabile, a spus el.

„Este posibil ca acestea să nu aibă același nivel de rigoare, din perspectivă operațională, iar, în ansamblu, aceste resurse distribuite ar putea provoca o situație care ar afecta stabilitatea rețelei mai mari”, a adăugat Doetzl.

Un director din industria energetică a declarat: „Acest domeniu este tratat ca o chestiune secundară în politică. Reziliența a rămas cu adevărat în urmă. Dacă te duci în Europa de Est sau de Nord-Est, vei observa că acolo există o atitudine cu totul diferită.”

Biroul Cabinetului a declarat: „Protejarea securității naționale este prima prioritate a oricărui guvern.

Ne angajăm să sensibilizăm populația cu privire la măsurile simple pe care gospodăriile le pot lua pentru a deveni mai reziliente, precum și să promovăm Programul de Apărare Internă pentru a consolida pregătirea țării noastre în fața diverselor amenințări.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Marea Britanie se pregătește pentru eventuale atacuri și crize: Guvernul recomandă populației să aibă apă și conserve apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina nu a reușit să doboare nicio rachetă balistică lansată de Rusia în timpul atacului masiv din noaptea de miercuri spre joi, au comunicat Forțele Aeriene ucrainene, scrie BBC, transmite Antena 3 CNN. Atacul s-a soldat cu cel puțin 13 morți și 40 de răniți. Președintele Volodimir Zelenski a pus numărul mare al victimelor pe seama lipsei rachetelor pentru sistemele de apărare aeriană, pe care Ucraina depinde de aliații occidentali să le furnizeze.

Rusia a lansat asupra Ucrainei 168 de drone și 44 de rachete, principalele ținte fiind în Kiev, au transmis Forțele Aeriene ucrainene. Atacul asupra capitalei a început în jurul miezului nopții, când sirenele au răsunat în întregul oraș, fiind urmate de impactul a aproximativ 20 de rachete.

Blocuri de locuințe și depozite din mai multe zone ale Kievului au fost lovite, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență. Un spital de copii și o școală au fost, de asemenea, avariate.

Atacurile au întrerupt alimentarea cu energie electrică pentru mii de locuințe și au lăsat în întuneric mai multe zone din regiunea Kiev.

Echipele de intervenție au căutat victime printre ruinele blocurilor distruse, în timp ce locatarii și-au privit locuințele devastate. Pentru vineri a fost declarată zi de doliu în memoria persoanelor ucise.

Președintele Volodimir Zelenski a pus numărul mare al victimelor pe seama lipsei rachetelor pentru sistemele de apărare aeriană, pe care Ucraina depinde de aliații occidentali să le furnizeze.

„Atât timp cât Ucraina nu va avea suficiente sisteme împotriva rachetelor balistice, Rusia nu se va gândi serios la pace”, a scris Zelenski pe Telegram. „Rachetele interceptoare pentru sistemele Patriot nu au fost încă înlocuite și avem nevoie de ele în fiecare zi. Fiecare rachetă suplimentară salvează viețile oamenilor noștri”, a adăugat președintele ucrainean.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a cerut și el mai mult sprijin militar din partea aliaților.

„Avem nevoie de muniție și de sisteme antirachetă. Avem nevoie de sprijinul partenerilor noștri”, a declarat Kliciko pentru BBC, în fața unui bloc distrus din cartierul Solomianski.

În jurul său, salvatorii continuau să caute printre dărâmături, iar locuitorii stăteau în fața caselor devastate.

Deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko a afirmat că țara este „complet neprotejată” în fața rachetelor balistice și nu poate face nimic fără interceptoare.

„Rusia profită de acest lucru și încearcă să distrugă cât mai multă infrastructură. Pentru noi este foarte dureros, pentru că murim aici în fiecare zi din cauza lipsei acestor interceptoare”, a declarat el pentru BBC Radio 4.

Ministerul rus al Apărării susține că atacul a vizat obiective militare și depozite și că au fost folosite arme lansate din aer, de la sol și de pe mare.

Ucraina s-a bazat până acum pe rachetele americane Patriot pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. Statele Unite au folosit însă o mare parte din propriile stocuri în timpul războiului din Orientul Mijlociu și au redus livrările către Ucraina.

Noua solicitare de ajutor militar a lui Zelenski vine în timp ce acesta se confruntă cu o provocare politică din partea fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov. Acesta a cerut organizarea alegerilor și a acuzat guvernul că fenomenul corupției a lăsat armata fără armele necesare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ucraina nu a doborât nicio rachetă balistică în atacul masiv al Rusiei: Zelenski cere urgent interceptoare Patriot apare prima dată în Realitatea.md.

În urma atacurilor lansate în cursul nopții de Federația Rusă asupra infrastructurii portuare din zona Reni, Ucraina, au fost înregistrate două incidente provocate de drone în proximitatea frontierei de stat. Primul incident s-a produs astăzi, 20 august, în jurul orei 03:45, când patrula Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiulești, aflată în serviciu la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești-Reni, a observat o explozie într-o parcare destinată camioanelor, situată pe teritoriul Ucrainei, la aproximativ 150 de metri de punctul de trecere a frontierei.

Astfel, în urma exploziei, a izbucnit un incendiu de vegetație, care s-a extins pe o suprafață estimată la 70-100 de metri pătrați, pe teritoriul Republicii Moldova. La ora 03:50, prin intermediul Serviciului 112, a fost solicitat un echipaj de pompieri, iar incendiul a fost localizat la ora 04:30.

Cel de-al doilea incident a fost înregistrat la ora 09:25, când patrula mobilă a Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiulești a depistat, la aproximativ 1.000 de metri de frontiera de stat, pe teritoriul Republicii Moldova, un crater în interiorul căruia se aflau resturi ale unei drone, inclusiv motorul, placa de alimentare și elemente ale elicei.

„Zona a fost imediat securizată, fiind alertat Serviciul 112, iar grupa operativă a Inspectoratului de Poliție Cahul desfășoară cercetările necesare. La acest moment, experții secției tehnico – explozive efectuează investigații pentru stabilirea provenienței aparatului de zbor, a traseului acestuia și a tuturor circumstanțelor producerii evenimentelor. În momentul atacurilor asupra obiectivelor din Reni, angajații Poliției de Frontiera a Republicii Moldova și ai celorlalte instituții cu competență în zona de frontieră, aflați în serviciu la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești, precum și toate persoanele aflate în zonă, au fost expuși riscurilor generate de acțiunile militare desfășurate în imediata apropiere a frontierei Republicii Moldova”, transmite Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Articolul Atacurile rusești din Ucraina, resimțite la frontiera de stat: Explozie și resturi de dronă, în Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Regimul de la Teheran nu exclude că va ataca ține militare din Europa, dacă SUA va escalada războiul din Orientul Mijlociu, a relatat Financial Times, cu referire la surse din Iran. Gardienii Revoluției au evaluat un asemenea scenariu.

Ținte ar putea deveni obiective americane din sud-estul Europei, precum Bulgaria, care luna trecută a aprobat folosirea bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer, informează Mediafax. Și Cipru ar putea fi atacat, după ce bazele britanice de acolo au fost utilizate de forțele americane.

Alte scenarii ar fi atacarea unui cabluri submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz, în cazul unei escaladări. Teheranul consideră că reluarea ofensivei ar fi o chestiune evidentă, însă nu se cunoaște deocamdată când se va întâmpla acest lucru.

NATO a anunțat, în context, că este pregătită să înfrunte orice amenințare şi că „va face întotdeauna ceea ce este necesar pentru a-şi apăra toți aliații”, relatează news.ro. Oficiali din cadrul Alianței au amintit, în context, despre interceptarea unor rachete îndreptate spre Turcia, lansate de către regimul iranian anterior.

Articolul Iranul nu exclude să atace baze americane din Europa, dacă Trump va continua războiului. Reacția NATO apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni, 17 august curent, că forțele armatei sale vor continua și în luna septembrie atacurile cu rază lungă de acțiune în profunzimea teritoriului Rusiei, care a suferit pagube economice importante în ultimele săptămâni, informează hotnews.ro.

În cadrul unei întâlniri a lui Zelenski cu înaltul comandament militar a fost analizată situația în mai multe sectoare ale frontului, dar și evoluția operațiunilor pe distanțe lungi în prima jumătate a lunii august și măsurile pentru viitoarele atacuri împotriva teritoriului rus.

„Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime pentru săptămânile următoare și pentru septembrie. Pierderile confirmate suferite de Rusia demonstrează că strategia noastră de atacuri pe distanțe lungi este pe drumul cel bun”, a scris președintele ucrainean, într-un mesaj publicat pe Telegram, potrivit Agerpres.

Volodimir Zelenski a lansat pe 25 iunie o campanie intensă de atacuri în adâncimea teritoriului Rusiei care trebuia să dureze 40 de zile, dar a continuat mai mult timp.

În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au lovit cu drone baze navale rusești și instalații de gaze și petrol aflate la sute de kilometri distanță de linia frontului, printre alte obiective prin care Kremlinul își finanțează războiul, pentru a slăbi mașina de război rusă, dar și economia în general, inclusiv atacuri asupra depozitelor gigantului de comerț electronic Wildberries.

Rusia a ripostat cu atacuri masive cu rachete balistice, greu de interceptat, împotriva Kievului și a infrastructurii portuare a Ucrainei de la mările Azov și Neagră.

În acest context, numărul victimelor civile de ambele părți a crescut considerabil în ultimele săptămâni.

Conform informațiilor furnizate săptămâna trecută de autoritățile ruse, în luna iulie s-ar fi înregistrat cel puțin 201 de civili morți în Rusia, deși Ucraina este în continuare cea care suferă cel mai mult de pe urma atacurilor masive sângeroase ale armatei ruse.

Pe teritoriul aflat sub controlul Ucrainei au fost uciși cel puțin 437 de civili luna trecută, cifră care nu include victimele din regiunile ocupate, conform informațiilor publicate săptămâna trecută de ONU.

La rândul său, proiectul independent rus Conflict Intelligence Team (CIT) a estimat la 634 numărul victimelor civile din ambele țări în luna iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski, avertisment pentru Rusia: Ucraina pregătește noi atacuri în profunzime în septembrie apare prima dată în Realitatea.md.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul OMS trage un semnal de alarmă: peste 10.000 de atacuri asupra sistemului medical, niciun vinovat tras la răspundere apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a lansat, în noaptea de 10 spre 11 august, un atac masiv combinat asupra mai multor regiuni ale Ucrainei. La Zaporojie, șase persoane au fost ucise, iar alte 19 au fost rănite. Totodată, Kievul a fost atacat cu rachete balistice, fiind raportate incendii și distrugeri, scrie Unian.net.

La Zaporojie, forțele ruse au folosit rachete și bombe aeriene. Potrivit șefului administrației militare regionale, Ivan Fedorov, au fost vizate obiective industriale și infrastructura. Au fost avariate patru blocuri de locuințe, clădiri nerezidențiale și un garaj cooperativ.

În urma atacului au izbucnit incendii și au fost înregistrate întreruperi ale energiei electrice. Bilanțul victimelor a crescut treptat. Cele mai recente date indică șase persoane decedate și 19 rănite.

Și capitala ucraineană a fost ținta unui atac cu rachete balistice. Alarma aeriană a fost declanșată la scurt timp după miezul nopții, din cauza amenințării unor lovituri balistice, iar la scurt timp au fost auzite explozii.

În sectorul Șevcenkivski din Kiev au fost raportate mai multe consecințe ale atacului. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat că o rachetă a lovit teritoriul unui spital pentru copii. În urma impactului s-au format două cratere, au fost deteriorate geamurile clădirii și o conductă de gaz.

Echipele serviciului de gaze au intervenit pentru a elimina scurgerea. Potrivit salvatorilor, copiii și cadrele medicale se aflau în adăpost în momentul atacului, astfel că nu au fost înregistrate victime sau persoane rănite la spital.

Într-o altă zonă din sectorul Șevcenkivski, o lovitură a provocat un incendiu și distrugeri într-un depozit cu o suprafață de aproximativ 1.200 de metri pătrați. O persoană a fost rănită în urma atacului.

Atacurile au loc pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei. Pe 9 august, armata rusă a atacat cartierul Saltivski din Harkov, unde o dronă a lovit un bloc cu 10 etaje. Au fost distruse nivelurile de la etajele 7 până la 10, iar aproape 20 de persoane au fost rănite.

În aceeași zi, regiunea Odesa a fost atacată cu drone și rachete. Autoritățile ucrainene au raportat persoane rănite, precum și întreruperi ale alimentării cu energie electrică și apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rușii continuă atacurile masive asupra Ucrainei: 6 oameni au murit la Zaporojie, iar Kievul, lovit cu rachete balistice apare prima dată în Realitatea.md.

Un incendiu a izbucnit vineri la un centru logistic Wildberries din Ekaterinburg, după ce trei drone ucrainene s-ar fi prăbușit pe acoperișul clădirii. Personalul fusese evacuat, iar atacul nu s-a soldat cu victime, relatează AFP.

„Pompierii sunt detaşaţi la centrul logistic al companiei din Ekaterinburg, în regiunea Sverdlovsk, unde a izbucnit un incendiu din cauza unui atac”, a anunțat Wildberries într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Guvernatorul regiunii, Denis Passler, a precizat că trei drone au căzut pe acoperișul centrului logistic vineri dimineață.

Wildberries, una dintre cele mai populare platforme de comerț online din Rusia, este supranumită „Amazonul rusesc”. De la mijlocul lunii iulie, aproximativ 20 de centre ale companiei, situate în mai multe regiuni ale Rusiei și în peninsula Crimeea anexată, au fost vizate de atacuri.

Primele lovituri au avut loc în noaptea de 17 spre 18 iulie. Atacurile din regiunea Moscovei și regiunea Tambov s-au soldat atunci cu opt morți și aproape 90 de răniți.

Ulterior, dronele ucrainene au vizat centre din apropierea orașului Sankt Petersburg, precum și din Simferopol, Krasnodar, Volgograd și Samara.

La mai bine de patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, negocierile diplomatice rămân în impas, iar Moscova și Kievul își intensifică atacurile la distanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ucrainenii atacă din nou „Amazonul rusesc”. Incendiu la un centru logistic Wildberries din Ekaterinburg apare prima dată în Realitatea.md.

Cea mai mare rafinărie din centrul Rusiei a fost cuprinsă de flăcări în noaptea de 6 august, după ce a fost lovită de drone ucrainene pentru a doua noapte consecutiv, relatează Kyiv Independent, care citează imagini publicate de martori și informații ale canalelor de monitorizare.

Potrivit publicației, atacul a vizat rafinăria Slavneft-Yanos din regiunea Iaroslavl, situată la peste 700 de kilometri de granița cu Ucraina. Înregistrările video surprind un incendiu de proporții.

Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a anunțat în cursul nopții că regiunea este atacată de drone ucrainene. În context, autoritățile au impus restricții de circulație pe drumul spre Moscova, inclusiv în zona în care se află rafinăria. Oficialul nu a menționat însă incendiul și nici eventualele pagube produse instalației.

Mai mulți locuitori au raportat, de asemenea, incendii izbucnite la unele locuințe din oraș în urma atacului. Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica independent aceste informații.

Rafinăria Slavneft-Yanos este cea mai mare din regiunea centrală a Rusiei și una dintre cele mai mari cinci din țară. Instalația procesează anual aproximativ 15 milioane de tone de țiței și produce benzină, motorină, combustibil pentru avioane, gaze lichefiate și păcură.

Atacul are loc la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o lovitură reușită asupra aceleiași rafinării. Liderul de la Kiev a afirmat că instalația avea „o importanță majoră pentru finanțarea războiului Rusiei” și a mulțumit armatei ucrainene și serviciilor de informații militare pentru operațiune.

Rafinăria din Iaroslavl a mai fost vizată în atacuri anterioare, inclusiv de patru ori în luna mai 2026. Potrivit Kyiv Independent, campania Ucrainei de lovire a infrastructurii petroliere ruse a determinat mai multe rafinării să își reducă sau să își suspende activitatea, amplificând problemele de aprovizionare cu combustibil din Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cea mai mare rafinărie din centrul Rusiei, cuprinsă de flăcări după un nou atac cu drone ucrainene apare prima dată în Realitatea.md.

Două nave civile de marfă au fost lovite într-un atac cu drone în Marea Neagră, după ce au plecat din portul rusesc Novorossiisk. Mai mulți membri ai echipajelor au fost răniți, iar autoritățile turce avertizează că escaladarea conflictului pune în pericol navigația și aprovizionarea cu alimente, relatează Euronews și Reuters.

Potrivit Reuters, una dintre nave, „Nadezhda”, se îndrepta luni din portul rusesc Novorossiisk spre Samsun, în nordul Turciei, când a fost atacată cu drone la aproximativ 20 de mile marine de coastă.

Autoritatea Maritimă din Turcia a anunțat că toți cei 22 de membri ai echipajului au fost evacuați în Rusia. Trei dintre ei au fost grav răniți, iar incendiul izbucnit în prova navei continua să ardă la momentul anunțului. Deocamdată, nu este clar cine se află în spatele atacului.

Video: Reuters/Youtube

Euronews scrie că o a doua navă civilă, Yasar, a fost, de asemenea, lovită după ce a părăsit Novorossiisk. Ministerul turc de Externe a confirmat că membri ai echipajelor celor două nave au fost răniți și a precizat că starea acestora este monitorizată îndeaproape.

Conform platformei MarineTraffic, navele Yasar și „Nadezhda” navighează sub pavilion panamez, respectiv camerunez, însă aparțin unor companii turce.

Ministerul turc de Externe și-a exprimat îngrijorarea față de intensificarea confruntărilor dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră, avertizând că acestea afectează transportul maritim civil, în pofida apelurilor repetate pentru protejarea navigației.

Totodată, Ankara a cerut tuturor părților implicate să adopte de urgență măsuri concrete pentru siguranța traficului maritim în Marea Neagră, avertizând că, în caz contrar, ar putea fi afectate și livrările de produse alimentare.

Atacurile asupra navelor comerciale s-au intensificat în ultimele săptămâni. La sfârșitul lunii iunie, o ambarcațiune turcească de pescuit a fost atacată în apropierea Crimeei. La sfârșitul lunii mai Turcia avertiza deja asupra riscului unei „escaladări necontrolate” în regiune, după un alt atac cu drone asupra unei nave comerciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Atac cu drone în Marea Neagră: Două nave de marfă civile, lovite după ce au plecat din Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Cel puțin cinci persoane au fost ucise, iar alte șase au fost rănite în urma unui atac cu drone asupra regiunii Moscovei, produs în dimineața zilei de marți. Potrivit AFP, lovitura a provocat incendii într-o zonă industrială din localitatea Novoselki.

Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiev, a anunțat pe Telegram că sistemele de apărare antiaeriană au intervenit pentru a respinge atacul.

Potrivit acestuia, în urma atacului au izbucnit mai multe incendii în zona industrială Novoselki, inclusiv la un depozit.

AFP notează că este unul dintre cele mai grave atacuri înregistrate în regiunea capitalei ruse, aflată la câteva sute de kilometri de linia frontului, unde Rusia și Ucraina se confruntă de peste patru ani.

În același timp, în regiunea Leningrad, un alt atac cu drone a provocat un incendiu la un centru logistic al companiei Wildberries. Guvernatorul Aleksandr Drozdenko a anunțat că 17 drone au fost doborâte în regiune și că au fost înregistrate pagube în zona depozitului.

De partea ucraineană, autoritățile din regiunea Sumî au anunțat că două fete și o persoană în vârstă au fost ucise în urma unor bombardamente rusești cu bombe ghidate. Potrivit guvernatorului Oleg Grigorov, trupurile celor două copii au fost găsite sub dărâmăturile locuinței lor.

Tot în cursul nopții, orașul Herson a fost atacat de armata rusă. Administrația militară locală a anunțat că un bărbat în vârstă de 52 de ani a fost rănit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Atac cu drone în regiunea Moscovei. Cinci persoane au murit, iar alte șase au fost rănite apare prima dată în Realitatea.md.

Consilierul principal al liderului iranian, Mohsen Rezaee, a declarat luni că armata iraniană se pregătea să lanseze atacuri asupra a trei obiective din Ucraina.

Decizia a fost luată după ce militarii ucraineni au atacat nave comerciale în Marea Caspică, a transmis presa de stat de la Teheran.

„Intenţionam să lansăm un atac asupra a trei obiective din Ucraina, dar am anulat atacul după ce Ucraina şi-a cerut scuze”, a declarat Mohsen Rezaee.

Pe 25 iulie, Iranul a acuzat Ucraina de atacarea unei nave comerciale ale sale în Marea Caspică, scrie news.ro. Teheranul a calificat acțiunile drept act de agresiune şi a acuzat Kievul că încearcă să extindă războiul din Ucraina.

Vladimir Zelenski a afirmat că Iranul şi Coreea de Nord au atacat deja Ucraina, furnizând Rusiei arme, tehnologii militare şi soldaţi.

Ulterior, Ministerul iranian al Afacerilor Externe a publicat o ameninţare la adresa lui Zelenski într-o postare pe reţeaua de socializare X, iar trei zile mai târziu șefii diplomațiilor de la Kiev și Teheran au discutat telefonic despre cum pot evita escaladarea conflictului.

Articolul Iranul voia să atace obiective din Ucraina, dar s-a răzgândit. Motivul anunțat de regimul de la Teheran apare prima dată în Realitatea.md.

Un incendiu puternic a izbucnit în noaptea de duminică spre luni la Universitatea Tehnologică de Stat „V.G. Șuhov” din Belgorod, Rusia, după un atac cu drone, relatează Ukrainska Pravda, citând publicația independentă rusă ASTRA.

Potrivit sursei, focul a cuprins clădirea universității unde erau dezvoltate și testate sisteme pentru drone.

Video: X/NEXTA

ASTRA precizează că instituția lucra la un sistem automatizat de control al dronelor bazat pe microprocesorul „Milandr”. Deși proiectul era prezentat oficial ca destinat utilizării civile, inclusiv pentru monitorizarea liniilor electrice, a rețelelor de termoficare și pentru fotografiere aeriană, universitatea era implicată și în dezvoltarea tehnologiilor fără pilot.

În această vară, instituția lansase inclusiv un program de instruire destinat elevilor de liceu în domeniul dezvoltării dronelor, potrivit aceleiași surse.

Deocamdată, autoritățile ruse nu au anunțat dacă atacul s-a soldat cu victime sau pagube materiale importante. Pe parcursul nopții, autoritățile din regiunea Belgorod au emis în repetate rânduri alerte privind pericolul unor atacuri cu drone.

Incendiul s-a produs în contextul unui nou val de atacuri cu drone asupra unor obiective din Rusia și din peninsula Crimeea anexată. În noaptea de 3 august, explozii au fost raportate în raioanele Saki, Feodosia, Simferopol și Kerci, în Crimeea ocupată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Incendiu puternic la o universitate din Rusia, unde erau create tehnologii pentru drone apare prima dată în Realitatea.md.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), împreună cu organizațiile neguvernamentale de media cosemnatare, condamnă presiunile și atacurile repetate la adresa redacției NordNews și a reprezentanților acesteia. Potrivit CJI, hărțuirea sistematică a jurnaliștilor, inclusiv prin intermediul platformelor online, nu poate fi considerată o formă legitimă de critică și nu trebuie acceptată într-o societate democratică.

În ultimul an, conform CJI, redacția NordNews s-ar fi confruntat cu mai multe forme de presiune, care s-ar fi amplificat după publicarea unei serii de materiale jurnalistice despre activitatea fostului director al Spitalului Clinic Bălți. Presiunile ar fi început prin amenințări telefonice și tentative de intimidare a jurnaliștilor. Un astfel de caz a fost relatat de NordNews în articolul intitulat „Șeful Spitalului din Bălți către jurnaliștii NordNews: «Mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele»”, în care redacția a semnalat existența unor amenințări directe la adresa jurnaliștilor.

Ulterior, atacurile au căpătat un caracter public și repetitiv. Portalul fiind vizat în mod repetat în postările unui canal de Telegram cu o audiență semnificativă. Mesajele publicate conțin expresii jignitoare și denigratoare. Totodată, jurnaliștii și reprezentanții organizației sunt supuși unor atacuri personale și unor tentative de discreditare profesională.

Fenomenul hărțuirii presei în mediul online nu mai poate fi tratat ca o succesiune de incidente izolate. Atacurile personale, etichetările degradante, amenințările și încercările de discreditare a redacțiilor care investighează subiecte de interes public exercită o presiune nejustificată asupra jurnaliștilor și afectează dreptul cetățenilor de a fi informați.

„Solicităm organelor de drept să examineze cu maximă seriozitate amenințările semnalate de reprezentanții NordNews, să evalueze riscurile pentru siguranța jurnaliștilor și să întreprindă toate măsurile prevăzute de lege pentru identificarea persoanelor responsabile și tragerea lor la răspundere. De asemenea, încurajăm jurnaliștii și instituțiile mass-media afectate de campanii ostile să utilizeze toate mecanismele legale disponibile pentru protejarea drepturilor lor, inclusiv solicitarea dezmințirii informațiilor false, exercitarea dreptului la replică, adresarea în instanța de judecată și solicitarea reparării prejudiciilor suferite.

Cerem autorilor și distribuitorilor mesajelor denigratoare să înceteze atacurile, să elimine conținuturile care conțin afirmații false sau amenințări, să prezinte scuze publice persoanelor vizate și să se abțină pe viitor de la orice formă de intimidare, hărțuire sau discreditare a jurnaliștilor”, se arată în comunicatul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim că legislația Republicii Moldova garantează libertatea presei și protejează onoarea, demnitatea, reputația profesională și siguranța persoanelor. Amenințările și celelalte acțiuni care pot întruni elementele unor fapte contravenționale sau penale trebuie investigate prompt, efectiv și imparțial de către instituțiile competente. Lipsa unei reacții adecvate poate favoriza un climat de impunitate și poate încuraja repetarea unor asemenea practici.

Articolul CJI condamnă presiunile asupra redacției NordNews: Hărțuirea jurnaliștilor nu poate fi considerată o formă legitimă de critică apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile ruse au anunțat că, în dimineața zilei de marți, 28 iulie, sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe drone care se îndreptau spre Moscova, ceea ce a determinat suspendarea temporară a activității aeroporturilor Vnukovo, Domodedovo și Jukovski, scrie mezha.net.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat pe Telegram că inițial au fost doborâte 12 drone, iar ulterior a anunțat interceptarea altor 21 de aparate de zbor fără pilot. Potrivit acestuia, echipele serviciilor de urgență au intervenit în zonele unde au căzut resturile dronelor.

Atacul ar fi avut efecte și în orașul Feodosia din Crimeea, teritoriu aflat sub ocupație rusă și revendicat de Ucraina. Conform informațiilor publicate de presa ucraineană, o substație electrică situată în apropierea autostrăzii Kerci a fost grav avariată, provocând întreruperi ale alimentării cu energie electrică în mai multe zone.

În mediul online au fost distribuite imagini care ar surprinde drone interceptate și coloane de fum în apropierea capitalei ruse, însă autenticitatea tuturor înregistrărilor nu a putut fi verificată independent.

Autoritățile ruse susțin că situația este sub control și că monitorizează în continuare evoluția evenimentelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moscova, vizată de un nou atac cu drone. Activitatea a trei aeroporturi a fost suspendată temporar apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina a lansat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac masiv cu peste 300 de drone asupra mai multor regiuni din Rusia. Potrivit autorităților ruse, două persoane au fost ucise în regiunea Belgorod, iar dronele au ajuns până la Ekaterinburg, oraș situat la peste 1.600 de kilometri de granița cu Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.

Ministerul rus al Apărării susține că a interceptat 328 de drone, majoritatea deasupra regiunii Moscova, dar și în alte zone, inclusiv Bașkortostan și Republica Ciuvașia.

În regiunea Belgorod, aflată la granița cu Ucraina, șeful interimar al administrației, Aleksandr Șuvaiev, a anunțat că două persoane și-au pierdut viața în urma atacurilor.

La Moscova, primarul Serghei Sobianin a declarat că „200 de drone se îndreptau spre regiunea Moscovei”, în timp ce la Ekaterinburg compania rusă Wildberries și-a evacuat angajații și a suspendat activitatea centrului logistic din oraș.

Compania a precizat că a „suspendat” activitatea centrului logistic după o „evacuare efectuată la timp”, menționând că depozitul nu a fost avariat. Totuși, guvernatorul regiunii Sverdlovsk, Denis Pasler, a confirmat că atacul a provocat un incendiu într-o parcare, fără a exista victime.

Atacurile au avut loc la o zi după ce o uzină din regiunea Kirov a fost lovită de drone ucrainene. Guvernatorul Aleksandr Sokolov a anunțat că bilanțul atacului de vineri a ajuns la cinci morți, iar în regiune au fost decretate trei zile de doliu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ucraina lovește tot mai adânc în Rusia. Depozite Wildberries, atacate la peste 1.600 km de linia frontului apare prima dată în Realitatea.md.

Două persoane au murit, iar alte opt, inclusiv doi copii, au fost rănite în urma unui atac rusesc cu rachete asupra orașului Odesa, în noaptea de joi spre vineri. Mai multe blocuri de locuințe și obiective civile au fost avariate.

O rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe din cartierul Hadjibei al orașului Odesa, provocând moartea a doi civili și rănirea altor opt persoane, printre care doi copii, au anunțat autoritățile ucrainene. Informațiile au fost confirmate de administrația militară a orașului.

Potrivit autorităților locale, în urma atacului au fost avariate 11 blocuri de locuințe, un lăcaș de cult, o grădiniță, mai multe automobile și alte obiective ale infrastructurii civile.

Serviciile de urgență ucrainene au precizat că printre victime se află și o femeie care se plimba printr-un parc împreună cu copiii săi în momentul atacului. Femeia a fost ucisă, iar copiii au supraviețuit și primesc îngrijiri medicale.

La fața locului continuă operațiunile de înlăturare a consecințelor bombardamentului, fiind mobilizate echipe de intervenție, angajați ai serviciilor comunale și voluntari. Autoritățile au anunțat că toate persoanele afectate beneficiază de ajutorul necesar.

Regiunea Odesa este vizată aproape zilnic de atacuri rusești. Miercuri, aceasta a fost lovită pentru a cincea zi consecutiv. Bombardamentele s-au soldat cu trei morți și trei răniți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Doi morți și opt răniți în urma unui atac rusesc asupra Odesei. Printre victime sunt și doi copii apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a fost atacată în noaptea de 13 iulie de un nou val de drone. În regiunea Moscovei, trei persoane au fost ucise și alte cinci au fost rănite, iar în regiunea Stavropol a izbucnit un incendiu la un depozit de petrol, după un atac asupra unei zone industriale.

Potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, victimele au fost înregistrate în localitatea Pionerski din districtul Istra, unde o dronă s-a prăbușit. Alte două persoane au fost rănite la Solnecinogorsk, după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe.

Autoritățile ruse susțin că, în cursul nopții, au fost doborâte 81 de drone în regiunea Moscovei. Primarul capitalei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 11 drone care se îndreptau spre Moscova. Din cauza atacurilor, aeroporturile Domodedovo și Jukovski au impus temporar restricții de zbor.

În sud-vestul Rusiei, guvernatorul regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a anunțat că un „atac inamic” a provocat un incendiu într-o zonă industrială din satul Viazniki, fără a raporta victime.

Canalul Exilenova Plus și analiza realizată de proiectul OSINT ASTRA susțin că incendiul a izbucnit la depozitul petrolier Lukoil-Yugnefteprodukt, după ce acesta ar fi fost lovit de drone.

În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, încercând să reducă resursele folosite de Moscova pentru finanțarea războiului. De cealaltă parte, Rusia continuă atacurile aproape zilnice asupra teritoriului ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Drone au atacat Moscova și un depozit de petrol din regiunea Stavropol. Trei oameni au murit, iar cinci au fost răniți apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Petrolul se scumpește după atacurile din Strâmtoarea Ormuz și sancțiunile impuse Iranului apare prima dată în Realitatea.md.