Comisia Europeană a prezentat vineri, 26 iunie, o propunere privind prelungirea Directivei referitoare la protecția temporară acordată cetățenilor ucraineni care fug din cauza războiului, pentru încă un an, scrie European Pravda.

Potrivit propunerii, măsura ar urma să fie valabilă până la data de 4 martie 2028, cu excepția persoanelor nou-venite care fug de obligațiile privind serviciul militar în armata ucraineană. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner.

„Astăzi prezentăm o propunere de prelungire a protecției temporare pentru încă un an până pe 4 martie 2028”, a declarat comisarul european pentru migrație Magnus Brunner.

Totodată, oficialul european a subliniat că propunerea ține cont atât de necesitățile Ucrainei în domeniul apărării, cât și de nevoile de reconstrucție ale țării.

„Propunerea noastră prevede că protecția temporară nu ar trebui acordată persoanelor nou-venite cărora nu li se permite să părăsească Ucraina din cauza obligațiilor militare conform legislației ucrainene. Ucraina ne-a cerut acest lucru și facem și noi”, a adăugat Brunner.

Magnus Brunner a precizat că acest subiect a fost discutat pe larg atât cu partenerii ucraineni, cât și cu statele membre ale Uniunii Europene. În același timp, acesta a subliniat că măsura ar contribui la protejarea persoanelor care și-au construit deja viața în statele europene.

„Acest lucru ar proteja familiile care și-au construit viața în Europa și s-au integrat în societățile gazdă, de exemplu prin găsirea unui loc de muncă, contribuția la economia UE, învățarea limbii, frecventarea școlii sau înființarea unei afaceri”, a menționat acesta.

Conform sursei, Uniunea Europeană intenționează să adopte o decizie privind statutul refugiaților ucraineni în iulie 2026, iar în cazul în care aceasta nu va fi aprobată atunci, decizia ar putea fi luată în septembrie.

Directiva privind protecția temporară, introdusă în martie 2022, a oferit cetățenilor ucraineni acces la mai multe drepturi în cadrul Uniunii Europene fără a suprasolicita sistemul de azil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Protecția temporară pentru ucraineni, prelungită până în 2028: propunerea Comisiei Europene apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile din Timiş, România, au închis centrul pentru vârstnici „Casa Ana” din Lenauheim și au dispus relocarea a 90 de persoane, după ce controalele au scos la iveală condiții inumane în care erau ținuți aceștia. Măsura vine după o sesizare primită pe 4 decembrie, care semnala rele tratamente aplicate beneficiarilor, transmite Antena 3 CNN.

În urma verificărilor, inspectorii și polițiștii au descoperit scene șocante: bătrânii dormeau pe saltele aruncate direct pe podea, într-o mizerie greu de descris. Geamurile erau acoperite cu staniol, iar pe timpul nopții îngrijirea era asigurată de trei cetățeni străini, cel mai probabil nepalezi, fără pregătire în domeniu.

Proprietara celor două locații, premiată anul trecut la „Topul firmelor din Timiș”, a fost dusă la audieri. Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale au deschis un dosar penal pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și continuă cercetările sub coordonarea procurorilor.

Primarul localității în care se afla azilul, Andrei Tița, a declarat că bătrânii ar fi fost ținuți în casă de aproape o săptămână, fără ca autoritățile sau vecinii să știe ceva. „Erau aduși noaptea. Vorbim de o casă cu etaj și mansardă, deloc adecvată pentru acest număr mare de persoane. Drepturile fundamentale ale acestor oameni au fost încălcate”, a spus edilul pentru Antena 3 CNN.

Toți vârstnicii au fost evacuați și urmează să fie relocați în centre licențiate, unde pot primi îngrijire corespunzătoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Azilul groazei, unde erau ţinuţi 76 de bătrâni în condiții inumane: Proprietara casei, premiată anterior apare prima dată în Realitatea.md.

Un sistem electronic modern va fi dezvoltat în Republica Moldova pentru a digitaliza procesele de înregistrare, solicitare și soluționare a cererilor de azil și migrație. Proiectul, cu o valoare estimată de 470 de milioane de lei, va fi implementat în perioada 2026–2030.

Platforma digitală va integra o bază de date comună pentru toate structurile Ministerului Afacerilor Interne, păstrând evidența identității beneficiarilor și a dosarelor procesate.

Autoritățile susțin că noul sistem va permite trecerea treptată de la deservirea fizică la cea online, ceea ce ar reduce birocrația, ar crește transparența și ar limita riscurile de corupție.

În plus, va fi lansată o platformă electronică unică, dedicată domeniului migrației și azilului. Aceasta va oferi solicitanților acces la informații actualizate despre procedurile legale, drepturile de care beneficiază și stadiul cererilor depuse.

Prin digitalizarea acestor servicii, autoritățile își propun să eficientizeze procesul de examinare a dosarelor și să îmbunătățească interacțiunea dintre stat și cetățenii străini sau apatrizii aflați pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul Fără cozi și dosare pe hârtie: Moldova lansează platformă online pentru azil și migrație apare prima dată în Realitatea.md.

O femeie din Treviso, Italia, care a lucrat menajeră și secretară toată viața, a lăsat moștenire de un milion de dolari unui cămin de bătrâni. Bătrâna de 79 de ani avea o pasiune secretă pentru burse. 

Articolul O menajeră din Italia a lăsat moștenire peste un milion de euro. Toată viața trăia modest și avea un mare secret apare prima dată în Realitatea.md.

Cancelarul german Friedrich Merz şi-a apărat cu fermitate politica de respingere a solicitanţilor de azil la graniţă, declarată luni ilegală de o instanţă, în timp ce opoziţia îl acuză că este pregătit să „încalce legea” pentru a reduce imigraţia. Tribunalul administrativ din Berlin, sesizat de trei somalezi recent respinşi la graniţa cu Polonia, a calificat drept „ilegale” practicile noului guvern.

Încă de la învestirea sa în luna mai, noul guvern german a instituit respingerea majorităţii solicitanţilor de azil la graniţe, o promisiune importantă a cancelarului conservator. Decizia instanţei „poate reduce într-o anumită măsură marja noastră de manevră”, dar „ştim că putem continua cu respingerile”, a dat asigurări cancelarul german marţi, în cadrul unui congres al comunelor şi oraşelor germane, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Cancelarul german a repetat că doreşte să respecte „dreptul european existent”.

Berlinul susţine că respingerile sunt posibile în baza unor acorduri cu ţările vecine şi a reglementării Uniunii Europene. Întrebat despre posibilitatea de a contesta sentinţa, ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a precizat că „este în curs” o „procedură de fond” pentru a rezolva litigiul.

O poziţie criticată chiar şi în rândurile social-democraţilor, partenerul de coaliţie al conservatorilor. SPD a insistat întotdeauna asupra „umanităţii şi respectării regulilor juridice germane şi europene” în materie de azil, a reamintit deputatul Ralf Stegner pentru revista Der Spiegel. Într-un interviu acordat ziarelor grupului Funke, Felix Banaszak, liderul opoziţiei ecologiste, consideră „foarte îngrijorător” faptul că guvernul „testează la maximum cadrul juridic şi este pregătit să accepte pentru aceasta încălcarea legii”. Refuzurile ar fi necesare, conform cancelarului Friedrich Merz, „pentru a proteja securitatea şi ordinea publică în ţara noastră, pentru a evita ca oraşele şi comunele să fie suprasolicitate” şi pentru a da prioritate imigraţiei calificate.

Este vorba despre o promisiune electorală semnificativă a conservatorilor pentru a reduce imigraţia după mai multe agresiuni mortale în care au fost implicaţi străini. CDU speră ca astfel să limiteze partidul de extremă dreapta AfD, care a fost în fruntea preferinţelor la ultimele alegeri legislative şi continuă să crească în sondaje. După ce a restricţionat reîntregirile de familie la sfârşitul lunii mai, Merz vrea acum să „pună capăt cât mai multor programe voluntare de primire posibil” şi să încheie acorduri migratorii cu ţările de origine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cancelarul Friedrich Merz insistă pe respingerea solicitanţilor de azil, chiar dacă un tribunal a decis că este ilegală apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile belgiene constată o creștere semnificativă a cererilor de azil din partea cetățenilor moldoveni, în special după anul 2020, fenomenul fiind alimentat de așteptări false și abuzuri ale sistemului de azil. Aflată în vizită la Chișinău, ministra belgiană a azilului și migrației, Anneleen Van Bossuyt, a vorbit într-un interviu pentru IPN despre măsurile de descurajare a migrației nejustificate și cooperarea cu autoritățile de la Chișinău.

 „În primul rând, mă aflu aici (n.r. Moldova) pentru a consolida buna cooperare pe care o avem deja cu Moldova. De asemenea, pentru a ajuta, acolo unde este posibil, la aderarea europeană pe care Moldova o are în vedere și, la fel, pentru a discuta unele probleme pe care le constatăm. Și ce constatăm în Belgia? Din 2020, vedem o creștere mare a cererilor de azil din partea persoanelor din Moldova. Moldova este văzută ca o țară de origine sigură în Belgia, astfel încât, dacă solicitați azil în Belgia, nu aveți posibilitatea de a-l obține. De aceea, vrem să descurajăm oamenii din Moldova să vină în Belgia pentru a solicita azil”, a spus ministra.

Oficiala susține că după pandemia de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina, numărul de persoane din Republica Moldova, în special din comunitatea romă, care solicită azil în Belgia, a crescut.

„Situația este alimentată de unele așteptări false că, având adăpost în Belgia, vei primi bani dacă te întorci în Moldova. Observăm că este un factor care sporește atractivitatea Belgiei în ochii potențialilor solicitanți de azil. Așa că vom înceta să mai dăm bani celor care se întorc în Moldova, pentru a opri acest aflux de oameni care vin din Moldova în Belgia pentru a solicita azil”, a mai adăugat aceasta.

Unii solicitanți de azil merg în Belgia doar pe durata iernii, confirmă Anneleen Van Bossuyt. Ce acțiuni vor fi luate în context?

„Este adevărat, observăm această creștere mai ales în timpul lunilor reci. În fiecare an, aproximativ 1000 de moldoveni, în special din comunitatea romă, vin în Belgia pentru a solicita azil. Vrem să oprim abuzurile. De aceea, oprim alocațiile, astfel încât Belgia să nu mai fie un loc în care oamenii vin că să primească bani. Vom implementa procedura de „fast-track”, de întoarcere rapidă în patrie, pentru persoanele din Moldova deoarece nu există nicio șansă ca ele să obțină azil în Belgia. Cerem serviciilor noastre să aibă proceduri mai operative, astfel încât oamenii să iasă mult mai repede din adăpost și să se întoarcă în Moldova. (…) Fiecare caz va fi decis în mod individual, dar din moment ce Moldova este o țară de origine sigură, în ultimii ani nimeni nu a primit azil în Belgia venind din Moldova”, a explicat ministra belgiană.

La final de interviu, potrivit IPN, ministra a ținut să transmită un mesaj clar moldovenilor – „să nu riște să călătorească cu familia, cu copiii, să vină în Belgia, pentru că nu vor primi azil în Belgia. Riscați să ajungeți pe stradă, nu veți primi bani pentru a vă întoarce în Moldova, nu aveți nicio șansă să obțineți azil în Belgia. Așa că, nu veniți în Belgia să solicitați azil”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Solicitanții din Moldova nu au șanse să obțină azil în Belgia, avertizează ministra belgiană a azilului și migrației apare prima dată în Realitatea.md.

Ministerul rus de Interne a elaborat un proiect de lege privind acordarea de azil străinilor care nu pot susține așa-numitele „valori tradiționale ale familiei” în țările lor de origine, a relatat pe 29 aprilie agenția rusă de știri RBC, controlată de stat, citând documentul și o sursă anonimă, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit legislației actuale, azilul temporar este acordat celor eligibili pentru statutul de refugiat sau, „din motive umanitare”, persoanelor care nu pot fi expulzate din Rusia.

Proiectul de lege propune extinderea acestor motive pentru a include incapacitatea de a susține „valorile tradiționale ale familiei și primatul educației copilului în cadrul familiei” în țara de origine, valori recunoscute de Rusia, precum și „temerile legate de rusofobie”.

În ultimii ani, Rusia și-a intensificat represiunea asupra drepturilor comunității LGBTQ, invocând apărarea așa-numitelor „valori tradiționale”. Vara trecută, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite străinilor și apatrizilor să solicite reședință temporară în Rusia „din motive morale”.

Prin accentul pus pe „valorile tradiționale”, Moscova pare să se poziționeze ca aliat ideologic al susținătorilor președintelui american Donald Trump și al altor conservatori occidentali, prezentând Rusia ca apărătoare a familiei și religiei.

Totodată, propaganda rusă invocă frecvent termenul „rusofobie” pentru a descrie criticile aduse Kremlinului drept o formă nedreaptă de ură față de poporul rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noul proiect de lege introduce patru categorii de protecție: statut de refugiat, azil temporar, azil politic și protecție temporară. Cererile de protecție nu pot fi depuse din afara Rusiei și nici în format electronic, potrivit sursei.

Proiectul nu prevede cazare pentru refugiați din fondul de locuințe temporare al guvernului, deși centrele de cazare temporară administrate de Ministerul rus de Interne vor rămâne disponibile.

Articolul Rusia se oferă să acorde azil străinilor persecutați din cauza „valorilor familiale tradiționale” apare prima dată în Realitatea.md.

Norma de cheltuieli zilnice pentru medicamente, în aziluri de bătrâni și centrele de plasament pentru persoanele cu dizabilități, va constitui puțin peste 15 lei pentru o persoană. Proiectul de hotărâre urmează să fie aprobat de către cabinetul de miniștri.

În același timp, în centrele de zi, aceste cheltuieli vor constitui 3,20 de lei per beneficiar. Pentru hrana persoanelor aflate în instituțiile sociale se alocă între 54 și 219 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Statul va cheltui și mai puțin pentru produse igienico-sanitare. În funcție de tipul instituției, costul lor anual va varia între 119,83 și 239,67 de lei pentru un beneficiar.

La capitolul divertisment, situația este și mai precară. Anual, pentru jocuri, jucării și literatură se vor aloca între 79,92 și 159,76 de lei pentru o persoană.

Articolul DOC 15 lei pe zi, norma cheltuielilor pentru medicamente în azilurile de bătrâni. În centrele de zi se alocă doar 3,20 apare prima dată în Realitatea.md.

15 persoane au fost rănite uşor în urma unui incendiu izbucnit într-un cămin de bătrâni din oraşul german München, în ajunul Crăciunului, a anunţat brigada de pompieri într-un comunicat. Cauza incendiului şi amploarea pagubelor rămân pe moment neclare, potrivit Agerpres.

Potrivit brigăzii de pompieri, 60 de persoane au fost evacuate din clădirea istorică care găzduieşte căminul înainte ca focul să se extindă la părţi ale acoperişului şi ale turnului cu clopot. Conform comunicatului, 120 de pompieri au fost mobilizaţi şi au lucrat până târziu în noapte pentru a stinge incendiul, îndepărtând în acest timp faţada de tablă a turnului cu clopot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Poliţia a închis străzile din jur pe durata operaţiunii, potrivit informaţiilor furnizate. Unii dintre locatari au fost mutaţi într-o zonă neafectată a clădirii, precum şi într-un imobil aparţinând Universităţii Tehnice din München, a precizat brigada de pompieri. Persoanele rănite au fost transportate la spital cu simptome uşoare de inhalare de fum.

Articolul VIDEO/FOTO Flăcări violente la un azil de bătrâni din München. Cel puțin 15 persoane au fost rănite apare prima dată în Realitatea.md.

Medicul din Comrat, care la alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie 2024 „a ajutat” 25 de persoane, plasate în azilul de bătrâni din municipiu să voteze, prin aplicarea ștampilei și votarea în locul altor persoane, riscă amendă sau chiar până la 3 ani de închisoare. Procuratura UTA a Găgăuziei a trimis în judecată cauza penală de învinuire a medicului.

„În cadrul urmării penale, oamenii legii au constatat că în timp ce alegătorii era alături, medicul chiar dacă nu avea dreptul, pretinzând că-și ajuta pacienții, lua ștampila de la aceștia și personal o aplica în locul alegătorilor – pentru un anumit candidat la funcția de președinte de țară și pentru o opțiune anume la referendum fapte observate în imaginile video făcute publice de Asociația „Promo-LEX”. În cadrul urmăririi penale, procurorii au solicitat suspendarea din funcție a medicului, însă Judecătoria Comrat a respins demersul.

La terminarea urmăririi penale, procurorii i-au prezentat medicului din „Azilul pentru bătrâni Comrat” învinuirea pentru votarea în locul altor persoane fără a avea acest drept”, se arată în comunicatul emis de reprezentanții Procuraturii Generale.

Potrivit Codului penal, infracțiunea comisă se pedepsește cu amendă în mărime de la 32.500 la 52.500 lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 160 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în ziua alegerilor prezidențiale din 20 octombrie curent, la Comrat a avut loc un caz ieșit din comun. Potrivit Asociației Promo-LEX, în cazul a cel puțin 25 de persoane, membrii biroului electoral, care s-au deplasat cu urna mobilă la Casa de bătrâni din localitate, nu au fost asigurat dreptul la vot și secretul acestuia.

În unele cazuri ștampila „VOTAT” era aplicată de persoana care îi „asista”, fără manifestarea opțiunii exacte de vot a alegătorului.

La scurt timp, în urma sesizării depuse de către Asociația „Promo-LEX”, IGP a inițiat o cauză penală cu privire la încălcarea secretului votului pentru 25 de alegători plasați în azilul de bătrâni din municipiul Comrat, la scrutinul electoral din 20 octombrie 2024.

Pe data de 28 octombrie, într-un comunicat de presă, Poliția Națională a anunțat că medicul care „a ajutat” 25 bătrâni de la azil să voteze, a fost reținut.

Articolul Pe banca acuzaților! Ce riscă medicul din Comrat, care „a ajutat” 25 de bătrâni de la azil să voteze apare prima dată în Realitatea.md.

Cândva considerată primitoare pentru migranți și refugiați, Canada lansează o campanie de publicitate online prin care avertizează solicitanții de azil că depunerea unei cereri este un  proces dificil. Autoritățile încearcă să diminueze astfel numărul de solicitări, după ce în 2022 a fost înregistrat un număr record de populație, cauzat de rezidenți temporari.

Departamentul pentru imigrație a declarat pentru Reuters că reclamele care vor costa 250.000 de dolari canadieni și vor fi difuzate până în luna martie 2025 în 11 limbi, informează news.ro. Autoritățile precizează că rezultatele căutărilor online despre „cum să ceri azil în Canada” și „refugiat Canada” vor fi însoțite de conținut sponsorizat cu titlul „Sistemul de azil al Canadei – Fapte despre azil”.

„A cere azil în Canada nu este ușor. Există reguli stricte pentru a te califica. Află ce trebuie să știi înainte de a lua o decizie care îți va schimba viața”, va transmite unul dintre mesajele publicitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Responsabilii canadieni pentru migrație au în examinare circa 260.000 de dosare restante privind azilul, iar administrația de la Ottawa nu are suficiente pârghii pentru a micșora numărul de persoane care vor să se stabilească în țară. O soluție propusă este accelerarea procesării cererilor care au șanse mici de succes, iar funcționarii speră că persoanele vizate vor părăsi teritoriul statului până la expirarea vizelor, ulterior fiind posibilă expulzarea celor care nu respectă prevederile legale.

Articolul Canada nu mai vrea atâția migranți. Se investesc bani mulți pentru a le spune cât de greu se obține azilul apare prima dată în Realitatea.md.

Șase ucraineni au fost depistați în zona de competență a Sectorului Poliției de Frontieră Ocnița, în ultimele 48 de ore. Aceștia au cerut azil pe teritoriul Republicii Moldova. 

„Polițiștii de frontieră au acționat prompt, aplicând măsuri speciale de control în segmentul de frontieră responsabil. Conform procedurilor legale, accesul în zona de frontieră este restricționat pe durata verificărilor și a căutărilor, iar măsurile de securitate sunt amplificate.

De asemenea, Poliția de Frontieră reiterează apelul către persoanele din mediul politic să respecte activitatea instituției și legislația în vigoare, subliniind că toți cetățenii sunt egali în fața legii”, comunică sursa citată.

Poliția de Frontieră transmite că accesul în zona de frontieră este permis doar cu aviz prealabil. De asemenenea, persoanele care nu au viza de domiciliu în regiune trebuie să obțină un permis de acces. Este important ca toate documentele necesare să fie prezentate la timp pentru a evita dificultățile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Șase cetățeni străini au încercat să treacă ilegal frontiera de stat. Au cerut azil pe teritoriul Moldovei apare prima dată în Realitatea.md.

Cetățenii străini care au probleme cu legea nu vor mai putea să se folosească de tertipuri juridice pentru a evita extrădarea din Republica Moldova și eschivarea de la răspundere penală. Un PROIECT de lege care are drept scop depășirea problemelor depistate în cadrul evaluării procedurilor de extrădare cu implicarea cererilor de azil a fost votat în prima lectură de 59 de deputați.

Potrivit autorilor, modificările legislative sunt necesare în contextul în care, în prezent, termenele de deținere în arest a persoanelor în vederea extrădării și termenele prevăzute pentru emiterea unei decizii irevocabile privind cererile de azil nu corespund. Din această cauză, este imposibil să se asigure deținerea persoanei extrădabile în arest până la predarea către statul solicitant, iar infractorii profită de acest lucru.

În acest context, autorii propun majorarea de la 180 de zile la 12 luni a termenului maxim de deținere în arest preventiv a persoanei în vederea extrădării. De asemenea, Legea privind azilul în Republica Moldova va fi completată cu o nouă categorie de cereri care trebuie examinate în procedură rapidă. Este vorba despre cererile persoanelor în privința cărora a fost inițiată procedura de extrădare. În așa fel, se va reduce termenul de examinare a cererilor de azil depuse de aceste persoane.

La fel, autorii propun modificarea termenelor de examinare și a căilor de atac aplicabil hotărârilor emise de instanțele judecătorești privind contestațiile împotriva deciziilor Inspectoratului General pentru Migrație. Respectiv, decizia de respingere a cererii de azil va putea fi atacată pe calea contenciosului administrativ, fără procedură prealabilă, în termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării. Hotărârea instanței de judecată privind menținerea sau anularea deciziei de respingere a cererii de azil va putea fi atacată la Curtea de Apel, iar hotărârea Curții de Apel nu va putea fi supusă niciunei căi de atac, fiind irevocabilă. De menționat că vor fi modificate doar termenele care vizează cererile de azil examinate de Inspectoratul General pentru Migrație în procedură rapidă.

Proiectul de lege va fi propus spre examinare în a doua lectură în plenul Parlamentului.

Amintim că, luni, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia juridică, numiri și imunități au organizat audieri cu instituțiile statului, după ce, la data de 10 iulie, o persoană a fost asasinată în timp ce se afla la terasa unui local din sectorul Râșcani al capitalei. Ulterior, s-a stabilit că este vorba despre un cetățean turc, anunțat în căutare internațională de autoritățile din Marea Britanie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Modificări legislative după crima din sect. Rîșcani: Străinii penali nu vor mai putea să evite extrădarea din Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Procedura specială de examinare a azilului nu ar fi prevenit tergiversările din instanță, în timp ce legislația în domeniu a fost modificată motiv pentru care nu există temei de a fi înăsprită. Opinia aparține directorului de program de la Asociația Promo-LEX, Vadim Vieru, și a fost exprimată în emisiunea „ÎN CONTEXT” de la postul public tv, după audierile privind incidentul în care un cetățean turc a fost asasinat. Avocatul a explicat necesitatea implementării legislației existente, deoarece cererile de azil pot fi examinate în procedură rapidă, iar în cazul cetățeanului turc au fost mai multe ședințe de judecată fără o soluție finală.

Vadim Vieru: „Eu nu cred că noi am avea nevoie de legi mai dure ce ține de azil. Noi am avea nevoie de o implementare eficientă a legislației, inclusiv legat de cazul dat, avem Legea 270 din 2008, care, la Articolul 62, stabilește, dacă nu greșesc, că cererile de azil care fac obiectul procedurii rapide, inclusiv cererile care sunt abuzive sau evident nefondate, sau care sunt înaintate de persoane care prin activitatea lor sau prin apartenența lor la o anumită grupare prezintă pericol pentru siguranța națională. Eu nu cunosc dosarul și de ce nu a fost examinată sau dacă a fost examinată această cerere de azil în procedură rapidă. Termenul stabilit este de 15 zile, într-adevăr, după cum a fost constatat de către Comisia parlamentară. Nici nu cunosc foarte multe detalii, deși inclusiv această cerere dacă este examinată în procedură rapidă, se emite un act administrativ care poate fi contestat în instanța de judecată.

În cazul acestui cetățean turc, în instanța de judecată de la noi, în instanțele naționale, erau două proceduri. Prima procedură – de extrădare, unde au fost mai mult de zece ședințe, la doi jucători, deci cauza este publică, poate fi studiată și, dacă nu greșesc, nu a fost o procedură finală pe extrădare, o soluție finală de extrădare. La fel și pe azil. În Contenciosul administrativ erau cauze care se examinau. Era o cauză sau două care se examinau și, la fel, nu era o soluție. La fel, o cerere este pendinte la Curtea Supremă de Justiție. Nu știu dacă se face responsabil de această situație doar Inspectoratul de Migrație și Azil. Sunt multe întrebări, inclusiv legate de ședințe, cum au avut loc în instanța de judecată, cine le-a tergiversat, motivul tergiversării și de ce nu s-a emis o soluție în timp”.

„Evident că trebuie să operăm foarte atent cu noțiunea de tergiversare, atunci când vorbim despre procesul de justiție, pentru că, dacă sunt mai multe ședințe, probabil, ele au fost amânate justificat sau nejustificat. Nu putem să știm fără ca să cunoaștem dosarul, dar cel puțin în procedura de extrădare observăm că au fost mai mult de zece ședințe și majoritatea au fost amânate. Evident că acolo nu este comunicată cauza amânării, de ce în procedura de extrădare au fost atât de multe amânări, dar este un lucru care este public și poate fi văzut”, a adăugat Vadim Vieru.

Deputații au cerut inițierea unei anchete interne la Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), după audierile parlamentare privind incidentul din sectorul Râșcani al capitalei, acolo unde bărbatul turc a fost împușcat mortal. Potrivit Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, angajații IGM nu au aplicat corespunzător legea, deși erau informați de SIS că victima prezenta un pericol pentru securitatea națională.

Amintim că un cetățean turc în vârstă de 41 de ani a fost împușcat, în amiaza zilei de 10 iulie, în timp ce stătea la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei. Suspectul a efectuat în direcția victimei șapte împușcături, patru în spate și trei în cap. Acesta a tras în timp ce se deplasa pe o trotinetă electrică. Bărbatul purta pe față o cagulă de culoare neagră și o cască de protecție. Poliția nu exclude că persoana care a împușcat este un killer cu pregătire specială și îndeamnă oamenii să manifeste prudență dacă îl întâlnesc, pentru că acesta este înarmat. Pe 10 iulie, Procuratura Generală a anunțat că cetățeanul turc ucis a fost acuzat de contrabandă cu droguri și deținerea ilegală de arme și muniții. Pentru aceste fapte, el a fost condamnat în Marea Britanie la 21 de ani și cinci luni de închisoare.

În perioada 2022-2023, autoritățile Republicii Moldova au primit de la cele din Marea Britanie patru cereri de extrădare în privința acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ce trebuie să învețe autoritățile după crima cetățeanului turc? „Cererile de azil pot fi examinate în procedură rapidă” apare prima dată în Realitatea.md.

În Moldova se află 38 de cetățeni străini, căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și, în câteva cazuri, infracțiuni cu violență. Aceștia au solicitat azil și profită de neconformitățile din legislația națională, pentru a rămâne în libertate.

Informațiile au fost anunțat de premierul Dorin Recean, după o ședință la Guvern. Șeful Executivului i-a convocat pe ministra Justiției, ministrul Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției, la care am invitat și Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală și Consiliul Superior al Magistraturii, urmare a asasinatului produs pe 10 iulie.

„Am constatat că anumiți cetățeni străini, solicitanți de azil, care se află în căutare internațională, utilizează o schemă de corupție și profită de breșele din sistem pentru a rămâne în libertate pe teritoriul Republicii Moldova. Solicitarea de azil de către un cetățean străin nu permite reținerea acestuia sau interdicția de a intra în țară, iar tergiversarea dosarelor ani la rând permite aflarea în libertate a acestor persoane. (…)

Am solicitat MAI întreprinderea de măsuri de verificare a situației solicitanților de azil, inclusiv a celor cărora le-au fost respinse cererile de azil și se află în procedură judecătorească”, a transmis prim-ministrul, după reuniune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 10 iulie, un cetățean turc a fost ucis de un killer la o terasă din sectorul Rîșcani al Capitalei. Versiunea de bază a autorităților din Moldova este că ar fi vorba despre răfuială între grupări criminale din afara țării.

Articolul Moldova, refugiul criminalilor căutați peste hotare? Recean: 38 de străini dubioși au solicitat azil apare prima dată în Realitatea.md.

Jurnalistul rus de opoziție, Timofei Iliushin, ar fi fost reținut în stânga Nistrului. Acesta ar fi interogat de către ofițerii așa-numitului „minister al securității” de la Tiraspol.

Reporterul lucra pentru sotavision.org și părăsise Rusia. O perioadă acesta s-a aflat în Kîrgîstan, dar, potrivit newtimes.ru, a fost impus de autoritățile locale să părăsească țara, fiind acuzat de promovarea urii interetnice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anunțul despre reținerea jurnalistului a fost făcut de către colegii săi din redacție. Potrivit lor, acesta a reușit să ia legătura și să le comunice că este arestat.

Autoritățile separatiste nu au anunțat deocamdată despre motivele reținerii lui Iliushin și nici despre acuzațiile care i se invocă. Conform sotaproject.com, jurnalistul ceruse azil politic în Moldova.

Articolul Jocul lui Putin? Jurnalist rus de opoziție, reținut de așa-numita securitate din stânga Nistrului apare prima dată în Realitatea.md.

Azilul de câini „AOVA” de pe strada Mircești din capitală ar putea fi reamplasat. Despre acest lucru s-a discutat în Parlament, în cadrul unor audieri desfășurate la inițiativa deputatei PAS Iulia Dascălu.

Potrivit deputatei, locuitorii din zonă au trimis numeroase plângeri în acest sens.

„În petițiile adresate se menționează despre condițiile precare de întreținere a patrupezilor, dar și despre riscurile la care sunt supuși locatarii din această zonă”.

Potrivit parlamentarei, azilul, pe parcursul mai multor ani, a fost inspectat de către reprezentanții diferitor instituții abilitate ale statului, care s-au expus ferm asupra necesității de reamplasare a acestuia.

„Acest azil își desfășoară activitatea ilegal, în condiții insalubre, fără de a dispune de o rețea de apeduct și canalizare, iar fiecare patruped este supus riscului de îmbolnăvire sau deces. De asemenea, locuitorii din această zonă se confruntă cu mari probleme din cauza azilului, deoarece patrupezii umblă nesupravegheați, deseori atacând copiii și persoanele în vârstă. În plus, amplasarea azilului într-o zonă rezidențială și o zonă de parc constituie și o problemă de mediu, de care trebuie să fim conștienți, riscând a fi afectată și biodiversitatea din această zonă”, a relatat deputata Iulia Dascălu.

În anul 2020, Consiliul municipal Chișinău a emis o decizie cu privire la evacuarea azilului „AOVA”, însă aceasta nu a fost executată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Azilul de câini „AOVA” de pe strada Mircești din Chișinău ar putea fi reamplasat. Locatarii s-au plâns la deputați apare prima dată în Realitatea.md.

Patru cetățeni străini au fost surprinși de polițiștii de frontieră în timp ce traversau ilegal frontiera dinspre Ucraina în Republica Moldova. Incidentul a avut loc în weekendul trecut, în zona de responsabilitate a Sectorului Poliției de Frontieră Larga.

„În timpul executării unei misiuni de supraveghere a frontierei de stat și în urma informației parvenite de la omologii ucrianeni, în zona de responsabilitate a SPF Larga pe direcția Putrino-Slobozia Medveja, patrula comună formată din polițiști de frontieră și un ofițer FRONTEX au observat un grup de bărbați ce înaintau, pe jos, spre interiorul țării. La fața locului grupele de intervenție au surprins 4 persoane care au traversat fraudulos frontiera dinspre Ucraina în Republica Moldova. Toți 4 străini au comunicat că pentru a ajunge în Republica Moldova, au fost ajutați și ar fi achitat sume de 10000 euro fiecare pe teritoriul Ucrainei”, se arată în comunicatul emis de Poliția de Frontieră.

Astfel, în procesul de documentare a cazului, migranții au solicitat azil pe teritoriul țării noastre. Polițiștii de frontieră din Direcția regională Nord cercetează cazurile sub toate aspectele legale în vederea elucidării circumstanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Fug de război. Alți patru ucraineni, prinși în timp ce traversau ilegal frontiera Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Irinel Columbeanu (66 de ani) își duce traiul la azilul din Ghermănești ca-n sânul lui Avraam. Fostul milionar a fost cazat singur în cameră, deși nu are bani să acopere chiria de 7 000 de lei pe lună. Deocamdată, costurile sunt suportate de Ion Cassian, patronul azilului unde a fost găzduit în ultimele clipe ale vieții și tatăl fostului milionar de la Izvorani, Ion Columbeanu, scrie click.ro.

Irinel Columbeanu se trezește și ascultă imnul României, la prima oră! „Sunt patriot!”

Proprietarul azilului a declarat pentru jurnaliști că:

„Irinel se trezește și ascultă imnul României la prima oră! Așa îi place lui! Este foarte bine îngrijit aici. Deocamdată a stat 15-20 de zile pe gratis aici“, a dezvăluit Ion Cassian.

Și Irinel Columbeanu a recunoscut că are acest obicei de ani de zile.

„Așa e, ascult imnul României. Eu sunt patriot și îmi place”, a spus fostul milionar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul miliardar Irinel Columbeanu a ales să stea la azilul Sf. Ioan, unde a fost și tatăl lui. După ce a rămas fără avere și casa i-a luat foc, Irinel Columbeanu a decis să se mute la azilul Sf. Ioan și urmează a-și petrece restul vieții aici, scrie bani.md.

FOTO După o viață de lux, cu bani și înconjurat adesea de femei, Irinel Columbeanu a ajuns la un azil de bătrâni

Articolul E voie? Ce obicei ciudat are fostul miliardar român Irinel Columbeanu, la prima oră a dimineții, la azil apare prima dată în Realitatea.md.

Poliția din Bruxelles l-a împușcat marți, 17 octombrie curent, pe Abdesalem, bărbatul care a ucis luni seară doi cetățeni suedezi. Teroristul a fost dus la terapie intensivă, dar a murit din cauza rănilor suferite.

Maia Sandu, condamnă atacul terorist din Bruxelles: „Moldova este alături de Belgia și Suedia”

Autorul atentatului, în vârstă 45 de ani, a fost „neutralizat” într-o cafenea din cartierul Schaerbeek, la finalul unei urmăriri începute după incidentul de luni (inclusiv o prcheziție efectuat, la adresa la care locuia suspectul) care s-a încheiat marți.

În tot acest timp, nivelul de amenințare pentru capitala Belgiei a fost ridicat la patru, potrivit BBC.

Ofițerii înarmați au deschis focul asupra suspectului, Abdesalem Lassoued, după ce acesta a fost încolțit în interiorul unei cafenele din cartierul bruxellez Schaerbeek, la ora 8.00, împușcându-l în piept.

Abdesalem a fost dus cu ambulanța la spital și tratat la terapie intensivă, în timp ce scuterul pe care se spune că l-a folosit pentru a fugi de la locul atacului terorist a fost remorcat. Pușca automată pe care Lassoued a folosit-o pentru a-i ucide pe cei doi suporteri suedezi de fotbal luni seară a fost, de asemenea, găsită asupra sa.

Bărbatul a murit la spital din cauza rănilor suferite, potrivit BBC.

Trafic de persoane și ședere ilegală

Premierul belgian Alexander de Croo declarase anterior că suspectul care a lansat  „un atac terorist brutal” era de origine tunisiană și trăia ilegal în Belgia.

Cererea sa de azil fusese respinsă în 2020. Azilul fusese solicitat din noiembrie 2019.

Ministrul justiției, Vincent Van Quickenborne, spune că bărbatul era cunoscut de poliție pentru trafic de persoane și ședere ilegală în țară.

Doi suedezi au fost uciși și un al treilea rănit în atacul cu pușcă automată

Atacul a avut loc pe Boulevard d’Ypres, la 5 km de stadionul unde Belgia juca împotriva Suediei pentru calificarea la turneul de fotbal Euro 2024.

Totul a început luni, la ora 19:00 (17:00 GMT), când atacatorul a deschis focul.

În videoclipurile partajate online se vede cum, în timp ce se afla pe un scuter, îmbrăcat într-o jachetă portocalie fluorescentă, s-a oprit și a început să tragă asupra trecătorilor.

A urmărit apoi oamenii până în holul unei clădiri de apartamente pentru a-i împușca.

Două persoane de naționalitate suedeză au fost ucise, iar un alt cetățean, tot suedez, a fost rănit.

De altfel, individul a revendicat atacul într-o înregistrare video postată online.

„Salutul islamic Allahu Akbar. Numele meu este Abdesalem Al Guilani şi sunt un luptător pentru Allah. Sunt din Statul Islamic. Iubim pe cine ne iubeşte şi urâm pe cine ne urăşte. Trăim pentru religia noastră şi murim pentru religia noastră. Alhamdulah. Fratele tău s-a răzbunat în numele musulmanilor. Am ucis 3 suedezi până acum, Al hamdoulelah. 3 suedezi, da. Cei cărora le-am greşit cu ceva, să mă ierte. Şi eu îi iert pe toţi. Salam Aleykoum”, spunea bărbatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cine este teroristul care a ucis doi suedezi în Bruxelles? Ceruse azil în Belgia apare prima dată în Realitatea.md.

Monica Gabor a aflat de situația lui Irinel Columbeanu, fostul ei soț, care de două săptămâni s-a mutat la azil. Și Irinuca, fata lor, care locuiește cu mama în America, știe despre situația tatălui ei și a luat o decizie neașteptată, scrie presa din România.

FOTO După o viață de lux, cu bani și înconjurat adesea de femei, Irinel Columbeanu a ajuns la un azil de bătrâni

În urmă cu două săptămâni, Irinel Columbeanu s-a mutat la azilul unde tatăl lui și-a petrecut ultimele clipe din viață. A anunțat că e mai liniștit acolo, că speră să își pună și ordine în gânduri pentru a lansa o nouă carte. „Sunt foarte liniștit. Asta e ceea ce am căutat. Sunt mai liniștit aici decât eram până acum. M-a vizitat fosta mea iubită Oana și sper să mai primesc vizita unor prieteni buni”, spunea în urmă cu câteva zile omul de afaceri, pentru emisiunea online „Fiță cu Adiță”.

Tot el recunoștea că le înștiințase deja pe Monica Gabor, fosta lui soție, și pe Irinuca Columbeanu, fiica lor, că el s-a mutat la azil. Cele două locuiesc împreună în America. „Irina și Monica m-au sunat. Am comunicat cu amândouă și știu că sunt aici. Poate mă vor vizita”, a explica omul de afaceri.

„Dacă ai suflet de creștin, poți să îi dai o pensie de 100 $ pe lună”

Pe Instagram, Monica Gabor a fost trasă la răspundere de fani pentru situația fostului ei soț, Irinel Columbeanu. Pe 24 octombrie 2022, ea a avut ultima postare, iar acolo fanii au comentat situația fostului om de afaceri. „Nu te doare pentru situația lui Irinel?”, „Tu știi condiția lui Irinel Columbeanu?”, „Când o să-l ajuți, în sfârșit, pe domnul Columbeanu??? M-a durut sufletul atunci când l-am văzut la emisiunea Fiță cu Adiță.

Abia merge și arată foarte rău. Parcă nu mâncase de multe zile, așa arată de înfometat. Dacă ai suflet de creștin, poți să îi dai o pensie de 100 $ pe lună care să îi asigure măcar o porție de mâncare caldă la câteva zile. Fă ceva pentru el, fiindcă se stinge că o lumânare. Nu e corect!!!”, sunt câteva dintre mesajele primite de Monica Gabor de la fani, cu referire la Irinel Columbeanu. În schimb, Irina Columbeanu, fiica lor, și-a închis pagina de Instagram.

Dezvăluirile lui Irinel Columbeanu la azil despre mariajul cu Monica Gabor

Irinel Columbeanu și Monica Gabor au fost căsătoriți cinci ani, iar în anul 2011 au ajuns la divorț. În emisiunea online „Fiță cu Adiță”, care a fost filmată la azil, fostul om de afaceri a vorbit și despre căsnicia cu Monica Gabor. „Pot spune că întreaga mea căsnicie alături de Monica a fost ca jucatul la cazinou. Un cazinou mai special, cazinoul vieții, în care e bine să te așezi la masă și să dai cu zarul. Eu zic că am fost amândoi câștigați”, a spus Irinel Columbeanu.

În una dintre cărțile lui, Irinel Columbeanu a dezvăluit mesajul pe care Monica Gabor i l-a scris, în care a cerut divorțul. „Îmi pare rău că s-a ajuns la asta, din păcate m-am săturat să sufăr. Nu mai pot să accept umilințele la care mă supui. Doresc să divorțăm.

Articolul Monica Gabor, atacată pe rețelele de socializare, după ce Irinel Columbeanu a ajuns la azil. „La banii tăi…” apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul miliardar Irinel Columbeanu (66 de ani) a ales să stea la azilul Sf. Ioan, unde a fost și tatăl lui. După ce a rămas fără avere și casa i-a luat foc, Irinel Columbeanu a decis să se mute la azilul Sf. Ioan și urmează a-și petrece restul vieții aici, scrie bani.md.

„Sunt foarte liniștit. Asta e ceea ce am căutat, să pot să fiu mai liniștit aici decât eram unde am stat până acum”, a declarat Irinel Columbeanu în emisiunea Fiță cu Adiță, notează ziare.com.

„M-a vizitat fosta mea iubită, Oana și sper să mai primesc niște vizite ale unor prieteni. M-a sunat (n.r. Irinuca), și Monica mi-a scris. Am comunicat în acest mod, scris și verbal cu amândouă, știu că sunt aici, și poate cine știe, o să mă viziteze, ori una, ori cealaltă”, a spus Irinel Columbeanu, cu referire la fosta lui soție, Monica Gabor, stabilită în SUA.

Irinel Columbeanu se confruntă cu probleme financiare de câțiva ani. O bancă și o firmă de executări silite l-au dat pe fostul „miliardar de la Izvorani” în judecată pentru a-și recupera pagubele. Este vorba despre fosta Marfin Bank, care astăzi se numește Vista Bank. Executarea silită în acest dosar a fost încuviințată prin două încheieri succesive, de Judecătoria Buftea și Judecătoria Sectorului 1 București. Petenta a ales cea de-a doua variantă pentru a soluționa cererea de validare a popririi.

Pe 9 septembrie 2022, Turbocim S.R.L., firma care i-a adus falimentul lui Irinel Columbeanu, a primit o adresă în care i se comunică înființarea propririi, în ceea ce privește datoriile restante. Potrivit surselor, acesta nu a oferit niciun răspuns executorului judecătoresc, astfel nerespectând obligațiile legale. Având în vedere aceste aspecte, Judecătoria Sectorului 1 a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Buftea. Aceasta din urmă a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale a instanței.

Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat, la considerentul nr.71, că ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a judecătoriei care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale.

Decizia Înaltei Curții arată că, în executarea silită a firmei condusă de Irinel Columbeanu, nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare. Astfel, dosarul a ajuns din nou de masa magistraților de la Judecătoria Sectorului 1 București.

Articolul FOTO După o viață de lux, cu bani și înconjurat adesea de femei, Irinel Columbeanu a ajuns la un azil de bătrâni apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul comandant al grupului rus de mercenari Wagner care a cerut azil în Norvegia după ce a trecut graniţa ruso-norvegiană în ianuarie a declarat că doreşte să se întoarcă în Rusia, chiar dacă crede că acest lucru ar putea reprezenta un risc pentru viaţa sa, relatează Reuters.

Andrei Medvedev, care a vorbit anterior cu presa occidentală despre perioada în care a luptat în Ucraina, a declarat într-un videoclip postat pe YouTube că a decis de unul singur că vrea să se întoarcă în ţara sa natală. Tânărul în vârstă de 26 de ani a spus că se simte ca „un fel de băiat într-un joc mare” din care nu mai vrea să facă parte.

„Recent, am decis că sunt pregătit să mă întorc în Federaţia Rusă. Am contactat Ambasada rusă din Oslo pentru ajutor, pentru a-mi facilita întoarcerea”, a declarat Medvedev într-unul dintr-o serie de cinci scurte videoclipuri postate pe YouTube, subliniind că a luat această decizie de unul singur.

El a precizat că va preda (joi) documente care, în opinia sa, vor contribui la facilitarea întoarcerii sale.

„Am sperat că aş putea găsi pacea şi calmul aici, că aş putea lăsa în urmă toată politica, războiul, armata, dar cumva nu am reuşit. Vom vedea ce se va întâmpla în Rusia. Dacă mă vor ucide, OK. Dacă nu o vor face, mulţumesc mult. Dacă voi trăi, şi mai multe mulţumiri”, a declarat Andrei Medvedev.

El a fugit din Rusia pe la graniţa arctică cu Norvegia, în ianuarie. A povestit că a trecut prin garduri de sârmă ghimpată şi a evitat o patrulă de frontieră cu câini şi că a auzit gărzile ruseşti trăgând focuri de armă în timp ce alerga printr-o pădure şi peste un râu îngheţat. Povestea sa a ţinut prima pagină a ziarelor din întreaga lume, fiind un exemplu rar de persoană care a dezertat într-o ţară occidentală în timp ce pretindea că a luptat pentru grupul de mercenari Wagner în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La vremea respectivă, Medvedev a declarat că a cerut azil în Norvegia pentru că se temea pentru viaţa sa după ce a fost martor la uciderea şi maltratarea unor deţinuţi ruşi recrutaţi de grupul de mercenari pentru a lupta în Ucraina.

Apoi, în aprilie, el a fost condamnat pentru că a fost implicat într-o bătaie într-un bar din Oslo şi pentru că avea asupra sa un pistol cu aer comprimat. A declarat atunci pentru Reuters că priveşte spre viitor, studiind limba norvegiană şi sperând să obţină azil. Reuters menţionează că nu a reuşit să-l contacteze miercuri pe Medvedev prin telefon.

Articolul Un fost comandant al Wagner vrea să se întoarcă în Rusia după ce a solicitat azil politic În Norvegia apare prima dată în Realitatea.md.

Șase cetățeni au Ucrainei, cu vârste cuprinse între 25 și 50 de ani, au intrat seara trecută, ilegal în Moldova. Potrivit informațiilor, aceștiau au fost observați pe direcția localității Cotiujeni, în timp ce înaintau, pe jos, spre interiorul țării.

Aceștia ajunși în localitate s-au dispersat, însă la intervenția operativă a polițiștilor de frontieră și schimbului de informații cu populația locală, în scurt timp au fost reținuți.

În cadrul cercetărilor s-a confirmat că au intrat ilegal în Moldova din Ucraina.

Responsabilii spun că toți sunt solicitanți de azil pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FOTO Șase ucraineni au intrat ilegal în Moldova. Ce le-au cerut autorităților apare prima dată în Realitatea.md.

Danemarca a decis luni să acorde sistematic azil femeilor şi fetelor originare din Afganistan, unde drepturile lor au fost reduse drastic după revenirea talibanilor la putere, relatează AFP.

„Decizia se bazează pe informaţii referitoare la deteriorarea continuă a condiţiilor de viaţă a femeilor şi fetelor în Afganistan”, a declarat Comisia daneză de apel pentru refugiaţi într-un comunicat, bazându-se pe un raport publicat recent de Agenţia europeană pentru azil.

„Acest raport arată că situaţia unui număr de grupuri de persoane din Afganistan, în special femei şi fete, este de natură să constituie o persecuţie în sensul Convenţiei pentru refugiaţi”, potrivit acesteia.

Conform Comisiei daneze de apel pentru refugiaţi, cinci cazuri în suspensie privind femei afgane vor fi rezolvate în sensul că acestora li se va acorda azil pe baza noii decizii.

Autoritatea va reexamina totodată cazurile de femei afgane cărora le-a refuzat acordarea de azil după sosirea talibanilor la putere în vederea acordării unui drept de sejur persoanelor vizate în virtutea noii decizii (circa zece cazuri).

Ea va examina de asemenea toate cazurile privind cetăţeni afgani de sex masculin (circa 30 de cazuri) cărora le refuzase acordarea de azil de la aceeaşi dată.

De la revenirea lor la putere în august 2021, talibanii au erodat treptat libertăţile câştigate de femei în ultimii 20 de ani după căderea regimului lor precedent în 2001.

În afară de faptul că li se refuză dreptul de a studia, femeilor le este interzis accesul la majoritatea funcţiilor publice.

O femeie în Afganistan nu are dreptul să călătorească fără a fi însoţită de o rudă masculină şi trebuie să se acopere cu o burqa sau cu un hijab când ies din casă.

La sfârşitul lunii decembrie, autorităţile talibane au ordonat de asemenea organizaţiilor neguvernamentale locale şi străine să nu mai angajeze femei, după „plângeri serioase” privind modul lor de a se îmbrăca, la patru zile după o interdicţie de a studia la universitate din aceleaşi motive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Danemarca va acorda azil femeilor şi fetelor din Afganistan apare prima dată în Realitatea.md.