Articolul Bancnotele nu mai au valoare: statul care își resetează economia cu o nouă monedă apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Euro, scădere puternică după ce președintele Franței a anunțat alegeri anticipate apare prima dată în Realitatea.md.

Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori TV și propagandiști ruși, a avut un acces de furie în una din emisiunile sale, după ce rubla s-a depreciat din nou, ajungând la o paritate de aproape 100 la 1 față de dolar. Raportat la cursul valutar actual, azi, 1.000 de ruble sunt puțin peste 180 de lei moldovenești.

„Nenorocita de Bancă Centrală care a alarmat întreaga țară nici măcar nu ne explică de ce naiba cursul de schimb al rublei a sărit atât de mult în sus încât toate țările râd acum de rubla noastră că este una dintre cele mai slabe 3 monede din lume”, a tunat el în timpul unuia dintre monologurile sale. „Mulțumiri politicii ‘geniale’ a Băncii Centrale, care disprețuiește atât de mult poporul încât nu îi spune nici măcar un singur cuvânt despre ce face!”, a mai spus el.

https://t.co/wmhkORALKp pic.twitter.com/CNjQYmoMMH

— Francis Scarr (@francis_scarr) August 10, 2023

Comentariile sale par o referință directă la un articol apărut în agenția Bloomberg miercuri, 9 august curent, acesta notând că rubla s-a depreciat cu aproximativ 24% de la începutul anului, „ceea ce o plasează printre cele mai slabe 3 monede ale piețelor emergente, alături de lira turcească și pesosul argentinian”.

Rușii au avut nevoie miercuri de 98 de ruble pentru a cumpăra un dolar, un curs de schimb nemaivăzut din prima lună a invaziei declanșate de Vladimir Putin anul trecut, când s-a prăbușit la un minim istoric.

Situația de acum este una radical diferită față de lunile care au urmat începerii „operațiunii militare speciale”, rubla ajungând în mai 2022 moneda cu cel mai puternic randament din lume după ultimatumul dat de Putin privind achitarea exporturilor energetice rusești în ruble și celelalte măsuri luate de Moscova în vederea întăririi monedei sale naționale.

Banca Centrală a Rusiei ia măsuri pentru a opri deprecierea rublei

Banca Centrală de la Moscova a anunțat miercuri că nu va mai cumpăra valută de pe piața internă pentru restul acestui an într-un efort de a ajuta rubla să își revină după ce aceasta a ajuns la cel mai slab curs de schimb din ultimele 16 luni.

„Decizia a fost luată pentru a reduce volatilitatea piețelor financiare”, a mai declarat banca într-un comunicat remis presei.

Analiștii sunt de părere că deprecierea rublei este o consecință a sancțiunilor occidentale însă unii suspectează și o politică deliberată a Băncii Centrale de la Moscova în condițiile în care Rusia a ajuns să exporte cantități record de petrol către India și China după restricțiile puse pe piețele occidentale.

Slăbirea monedei este unul dintre instrumentele pe care autoritățile unei țări le au la dispoziție pentru încurajarea exporturilor.

În pofida comentariilor lui Soloviov, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, este considerat un economist reputat.

În 1998 ea a ajuns director executiv al Sberbank, cea mai mare bancă privată din Rusia, la vârsta de doar 35 de ani și a ocupat fără întrerupere diferite funcții de rang înalt în cadrul guvernului rus începând cu anul 2000, când Vladimir Putin a venit la putere.

Se crede că Nabiullina este unul dintre puținii oficiali ruși în care Vladimir Putin are încredere deplină, el numind-o în 2013 în funcția de guvernator al Băncii Centrale a Rusiei după doi ani în care aceasta a fost consilierul său pe probleme economice.

Articolul VIDEO Propagandistul rus Vladimir Soloviov, furios că rubla s-a prăbușit iar față de dolar: „Toți râd de noi” apare prima dată în Realitatea.md.

Petrolul țițeiul Brent a scăzut miercuri cu 0,4%, la 84,42 dolari pe baril, iar cotația țițeiul american WTI s-a depreciat cu un procent similar, la 80,53 dolari pe baril, în așteptarea anunțului Fed privind creșterea ratelor dobânzilor.

Banca centrală a SUA are în plan probabil încă o creștere a dobânzii pentru a lupta împotriva inflației, a declarat marți președintele Fed din Atlanta, Raphael Bostic, citat de Reuters.

Piețele se așteaptă ca Fed să majoreze ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază la reuniunea sa din luna mai.

În Europa, oficialii Băncii Centrale Europene se tem și de inflație și sugerează că ratele dobânzilor trebuie să crească în continuare.

Între timp, economia principalului importator de țiței, China, a crescut cu 4,5% mai rapid decât se aștepta în primul trimestru, în timp ce producția de rafinărie de petrol a țării a crescut la niveluri record în martie.

„Piața a fost nerăbdătoare cu privire la impactul pe care redeschiderea Chinei l-a avut asupra cererii. Faptul că economia sa crește în cel mai rapid ritm dintr-un an ar trebui să fie de bun augur pentru cererea din următoarele luni”, au declarat analiștii ANZ Research, Brian Martin și Daniel Hynes.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Prețul petrolului este în scădere apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până când inflaţia va reveni la ţinta stabilită de 2%, a declarat preşedinta BCE, Christine Lagarde, într-un interviu acordat grupului media german Funke Mediengruppe.

Este cel mai puternic angajament al şefei BCE de până acum privind lupta contra inflaţiei, care a atins luna trecută un nou maxim istoric, de 8,6%, în pofida sporirii temerilor unei recesiuni în blocul comunitar, din cauza efectelor războiului din Ucraina. Este un nivel al inflaţiei de peste patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.

„Vom majora dobânzile atât timp cât va fi necesar pentru a readuce inflaţia la ţinta noastră”, a declarat Lagarde în interviu.

Joi, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor, pentru prima dată în ultimii 11 ani, indicând că ar putea urma noi creşteri în 2022, şi a anunţat un nou program de achiziţionare de bonduri, pentru a ţine sub control costurile de împrumut ale celor mai îndatorate state din zona euro.

Consiliul guvernatorilor BCE a decis majorarea cu 50 de puncte de bază a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, la zero, de la minus 0,50%, într-un efort de a reduce nivelul record al inflaţiei în zona euro. De asemenea, au fost majorate cu 50 de puncte de bază rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală, până la nivelurile de 0,50% şi, respectiv, 0,75%.

„La viitoarele reuniuni ale Consiliul guvernatorilor BCE, o normalizare suplimentară a ratelor dobânzilor va fi adecvată. Decizia semnificativă de joi, de a renunţa la ratele negative ale dobânzii, permite Consiliului guvernatorilor BCE să facă o tranziţie spre o abordare a deciziilor de politică monetară la fiecare şedinţă în parte”, se arată în comunicatul instituţiei cu sediul la Frankfurt.

Articolul Șefa Băncii Centrale Europene: Vom majora dobânzile până când inflaţia va reveni la 2% apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Centrală a venit cu recomandarea către angajații săi de a nu călători în țările „neprietenoase”. Acest lucru se precizează într-o scrisoare a conducerii Băncii Centrale către angajați, care se află la dispoziția The Bell.

Scrisoarea precizează că recomandarea este valabilă până la o nouă notificare. Printre motivele numite ar fi „situația geopolitică actuală din lume”, posibila implementare a amenințării la adresa cetățenilor ruși din străinătate, precum și riscuri la întoarcere”, informează zona.media/news.

După cum scrie The Bell, lucrătorilor li se cere să semneze pentru a se familiariza cu documentul, în ciuda faptului că este de natură consultativă și nu impune o interdicție directă. În total, peste 49 de mii de oameni lucrau în diferite structuri ale Băncii Centrale la sfârșitul anului 2021.

Guvernul a aprobat lista țărilor „neprietenoase” pe 7 martie. Include toate țările UE, Ucraina, Muntenegru, Elveția, Japonia, Marea Britanie, SUA și altele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Angajații Băncii Centrale, sfătuiți să nu călătorească în țările „neprietenoase”. Care este motivul? apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a Moldovei (BNM) reiterează că, de rând cu celelalte bănci centrale, a decis să promoveze o politică monetară menită să asigure stabilitatea financiară.

Toate economiile lumii sunt afectate de cele două crize care s-au suprapus: pandemia și războiul din Ucraina. Astfel, măsurile BNM sunt întreprinse cu scopul de a proteja pe viitor economiile și veniturile cetățenilor, în mod implicit recuperarea economică a țării noastre.

Valul de scumpiri internaționale la resursele energetice și la produsele alimentare a avut un impact major asupra prețurilor din Republica Moldova și de aceea acțiunile BNM sunt necesare pentru a ține piept acestora și pentru a evita consecințele mult mai dureroase pe termen lung.

În condițiile în care șocurile inflaționiste sunt resimțite mai puternic în țări cu economii mici și deschise precum e cea a Republicii Moldova, respectiv inflația este mai persistentă, este nevoie de aplicat în continuare măsuri de politică monetară restrictive.

BNM va monitoriza cu precauție procesul inflaționist, inclusiv factorii, riscurile și incertitudinile asociate, și va ajusta instrumentele de politică monetară la momentul oportun, pentru îndeplinirea obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor.

Articolul Toate deciziile BNM sunt luate pentru a evita consecințe și mai grave pe viitor apare prima dată în Realitatea.md.

Companiile care sunt înregistrate în Rusia şi au certificate de depozit tranzacţionate la burse străine trebuie să le revoce până pe 5 mai, a anunţat marţi banca centrală.

Preşedintele rus Vladimir Putin a spromulgat sâmbătă o lege care cere companiilor ruseşti să-şi elimine certificatele de depozit de la bursele internaţionale şi să le transforme în valori mobiliare locale, în încercarea de a reduce controlul străinilor asupra acestor firme.

„Emitenţii ruşi sunt obligaţi să ia măsuri până la 5 mai 2022, pentru a rezilia acordurile în conformitate cu care s-a efectuat plasarea valorilor mobiliare în temeiul dreptului străin, precum şi pentru a înceta programele de certificate de depozit”, a spus banca centrală.

Ordinul nu afectează companiile ruseşti care au efectuat oferte publice iniţiale (IPO) pe bursele străine, cum ar fi Yandex sau TCS Group.

Grupul hidroenergetic EN+ şi firma energetică Tatneft  au devenit marţi primele companii ruseşti care au început procesul de retragere a certificatelor de depozit (GDR) în valută, după decizia Moscovei.

Banca centrală a declarat luna trecută că bursele ruseşti vor păstra listarea titlurilor de valoare ale companiilor străine cu rădăcini ruseşti, chiar dacă acestea se retrag de la bursele străine.

Articolul Banca Centrală: Companiile din Rusia trebuie să îşi revoce certificatele de depozit din străinătate până pe 5 mai apare prima dată în Realitatea.md.