Ambasada Republicii Bulgaria la Chișinău a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei, care marchează 148 de ani de la eliberarea țării de sub dominația Imperiului Otoman. NGM Company, cu acționari din Bulgaria, a fost unul dintre sponsorii recepției. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților Republicii Moldova, ai corpului diplomatic, ai mediului de afaceri și ai comunității bulgare, fiind un prilej de a evidenția relațiile strânse dintre cele două state și rolul important al bulgarilor basarabeni.

Ambasadoarea Bulgariei în Republica Moldova, Excelența Sa, Maya Dobreva, a subliniat că relațiile dintre cele două țări sunt construite pe legături istorice profunde și pe contribuția comunității bulgare din Moldova.

„Astăzi, comunitatea bulgară din Moldova își păstrează limba și identitatea culturală și contribuie activ la dezvoltarea societății moldovenești. Republica Moldova are un viitor european clar și ireversibil, iar Bulgaria susține acest parcurs”, a declarat diplomata.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a evidențiat importanța cooperării în domeniul educației și rolul comunității bulgare din sudul țării.

„Transformarea Universității din Taraclia într-o filială a Universității ‘Angel Kanchev’ din Ruse este o dovadă că prietenia dintre Moldova și Bulgaria construiește punți durabile între generații. Astfel, tinerii din comunitatea bulgară vor avea acces direct la educație universitară europeană”, a declarat Igor Grosu.

La recepție au participat și reprezentanți ai mediului de afaceri implicați în proiecte sociale pentru comunitatea bulgară. Plamen Milanov, directorul companiei NGM Company, a subliniat importanța sprijinirii inițiativelor dedicate tinerilor și dezvoltării comunității.

„Comunitatea bulgară din Republica Moldova merită sprijin pentru a-și păstra cultura și pentru a oferi tinerilor șanse reale de dezvoltare. Prin proiectele noastre de responsabilitate socială, contribuim la acest lucru”, a declarat Milanov.

În ultimii ani, compania sa a susținut numeroase evenimente culturale și sportive dedicate bulgarilor basarabeni și a contribuit la construirea unor obiective de infrastructură sportivă în Taraclia, cu sprijinul financiar al Guvernului Bulgariei.

Mai mult, NGM Company, partenerul privat al Loteriei Naționale a Moldovei în domeniul loteriilor și pariurilor sportive, a asigurat, pe durata activității sale, venituri de peste 2 miliarde de lei pentru stat. Doar în anul 2025, suma ajunsă la buget este de 600 de milioane de lei. Mai mult de 100 de milioane de lei au fost alocate, în perioada 2019-2025 pentru proiecte de responsabilitate socială, inclusiv din sport, medicină, educație, cultură, susținere socială a oamenilor cu venituri mici și cu nevoi speciale.

Articolul NGM Company, partener la recepția de Ziua Națională a Bulgariei: ”Susținem dezvoltarea economiei și societății” apare prima dată în Realitatea.md.

Un grup format din 13 basarabeni cu viziuni pro-ruse ar fi fost prins la un hotel din Iași, în timp ce suna în Republica Moldova și sugera cetățenilor să susțină Blocul Patriotic, transmite g4media.ro. Jurnaliștii fac referire la surse din cadrul Poliției locale și menționează că presupușii membri ai grupului ar fi părăsit deja România, deși rezervaseră o sală de conferințe din cadrul hotelului până pe 26 septembrie, adică până în vinerea alegerilor.

Oamenii legii din Iași ar fi primit o sesizare și au trimis patrule, pentru a investiga chestiunea. Conform sursei citate, în lipsa unui cadru legal, polițiștii ar fi plecat de la hotel fără a-i sancționa pe cetățenii moldoveni vizați. Ulterior, în cursul nopții de 15 spre 16 septembrie, persoanele respective ar fi părăsit hotelul cu aproximativ 100.000 de lei românești și au plecat de pe teritoriul României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre cei vizați s-ar numără un tânăr vorbitor de rusă, care a studiat în Marea Britanie, un fost polițist și medic. După intervenția oamenilor legii de peste Prut, aceștia ar fi apelat și la serviciile unui avocat din Iași, însă juristul a refuzat să comenteze incidentul.

Redacția Realitatea a solicitat reprezentanților Blocului Electoral Patriotic comentarii cu referire la incident. La momentul publicării știrii nu am recepționat un răspuns din partea lor. Revenim cu alte detalii la subiect, imediat ce le obținem. Nici autoritățile de la Chișinău nu au confirmat sau nu au infirmat deocamdată informațiile apărute în presa română.

(UPDATE) Reacția PSRM

Socialiștii susține că informațiile apărute în presa română reprezintă un fals. Conform lor, materialele de acest gen au caracter speculativ și ar fi folosite pentru a genera tensiuni.

„O invenție ieftină a unui regim aflat în agonie. Orice afirmații privind „surprinderea” unor cetățeni pentru preferințele lor politice trebuie să fie confirmate oficial de către organele competente. Publicațiile de acest tip au un caracter speculativ și sunt folosite pentru a tensiona situația și a discredita anumite forțe politice. Îndemnăm jurnaliștii din Moldova, dar și publicațiile din România, să verifice faptele înainte de a lansa declarații sonore”, au comentat pentru Realitatea reprezentanții PSRM.

Articolul Presa: Call-centru improvizat la un hotel din Iași de pro-ruși. Sunau moldovenii și le sugerau pentru cine să voteze apare prima dată în Realitatea.md.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ferestrele a zeci de mii de basarabeni se bătea cu armele. Oamenii erau scoși din propriile case și încărcați în mașini, împreună cu toată familia. Unora li se arăta o hârtie în care scria că vor pleca în Siberia. Altora nici măcar nu li se explica ceva.

Considerați de regimul sovietic dușmani ai poporului, intelectualii vremii, reprezentanții anumitor etnii sau confesiuni religioase, membri ai partidelor politice românești erau duși la gară, încărcați în vagoane pentru vite și trimiși la mii de kilometri de casă.

Listele celor care urmau să fie ridicați de puterea sovietică se întocmeau haotic, fără ștampile, avize sau aprobări. Unii au suferit pentru că s-au scris denunțuri pe numele lor. Pe alții îi considerau culaci, deoarece aveau câteva vaci și niște saci de grâu în pod. Sau pentru că apropiații lor au reușit să treacă Prutul până când armata lui Stalin a instituit controlul asupra Basarabiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oamenii au avut la dispoziție cel mult două ore ca să adune 10 kilograme din ce au agonisit o viață. Dacă erau lucruri de preț, soldații le însușeau fără scrupule. Autoritățile sovietice au pregătit din timp vagoanele marfare în care au încărcat moldovenii și i-au transportat  în condiții inumane spre puncte finale – Siberia sau Kazahstan.

Bătrâni, copii, tineri, gravide, mame cu bebeluși au fost nevoiți să supraviețuiască în spații insalubre și să suporte calvarul lagărelor de muncă, dar nu au uitat de unde li se trag rădăcinile.

După deportările din iunie 1941, au urmat alte două valuri, fiind distruse sute de mii de vieți.

Deportații care mureau pe drum, erau aruncați din tren în Taiga. Mulți basarabeni și-au găsit somnul de veci pe meleaguri străine. Iar cei care au reușit să revină acasă și să își reabiliteze numele, au trebuit să o ia de la început. Nimeni nu le-a întors averea muncită ani la rândul și furată într-o noapte.

Gospodăriile lor erau transformate în grădinițe, case de cultură, puncte medicale, școli sau erau date colhozului, ca să depoziteze cereale ori să adăpostească animale.

Deportările au provocat destrămarea identității naționale, sărăcirea populației și instaurarea fricii față de putere. Despre ororile și nedreptățile comise a început să se vorbească abia peste decenii.

Autoritățile își amintesc, de regulă, despre victimele deportărilor de câteva ori pe an, în zile de comemorare. În 2025, alocația pentru victimele reabilitate ale represiunilor politice constituie 1250 de lei. Această sumă pare infimă, dacă o raportăm la suferințele prin care au trecut toți acești oameni, bătuți de soartă și de guvernarea lui Stalin.

Articolul Briefingul Zilei: Deportările din 1941, care au știrbit identitatea românească a basarabenilor apare prima dată în Realitatea.md.

Până la ora 18:00, 29.213 de cetățeni români din Republica Moldova și-au exercitat dreptul de vot în cadrul alegerilor prezidențiale din România, conform datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

În total, în diaspora, până la aceeași oră, au votat 299.723 de alegători, la care se adaugă 4.106 voturi prin corespondență, însumând un total de 303.829 de voturi exprimate .

În Republica Moldova au fost deschise 64 de secții de votare, dintre care 20 în municipiul Chișinău, 18 în regiunea de nord, 38 în centru și 8 în sud .

Procesul de votare în diaspora a început joi, 2 mai, la ora 22:00, cu deschiderea primei secții de votare în Auckland, Noua Zeelandă, și se desfășoară pe parcursul a trei zile, până duminică, 4 mai, la ora 21:00 .

Lista completă a tuturor celor 965 de secții de vot din străinătate, cu 15 mai multe decât la alegerile parlamentare din 2024, poate fi consultată aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegeri prezidențiale în România: Persoanele cu cetățenie română pot vota la 64 de secții din Republica Moldova

Articolul Prezența la vot în Republica Moldova: câți cetățeni români și-au exercitat dreptul până la ora 18:00 apare prima dată în Realitatea.md.

Și basarabenii din Craiova s-au mobilizat la prezidențiale și referendum. Cetățenii care s-au prezentat la urnele de vot au relatat că au venit să schimbe viitorul țării.

„Cred că sunt foarte importante (n. red.: alegerile), pentru că se hotărăște nu doar viitorul președinte, dar și viitorul nostru european”, a relatat una dintre tinerele care s-a prezentat la urne, îndemnând și alți conaționali să participe la scrutin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO „Am venit să schimb viitorul țării”. Basarabenii din Craiova, în rând la urnele de vot apare prima dată în Realitatea.md.

Și la Cluj, basarabenii au format rânduri, pentru a vota la prezidențiale și referendum. Cetățenii Republicii Moldova au venit împreună cu familiile și au relatat jurnaliștii că au ales „un viitor mai bun”.

Funcționarii electorali au relatat că, pe lângă responsabilitatea civică, alegerile au reprezentat și prilej pentru basarabeni de a se revedea. La rândul lor, votanții au precizat că își doresc pace, democrație și libertate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am votat pentru un viitor mai bun pentru Republica Moldova. Să putem merge și să vină părinții noștri la noi, aici, în România, mai ușor și mai simplu. Și pentru pace, sperăm”, a povestit o familie de basarabeni, care s-a prezentat la secția de votare din Cluj.

Și la București au fost cozi la cele trei secții de votare, deschise în centrul vechi. Conaționalii au așteptat încă înainte de 7:00, pentru a-și putea exercita dreptul de a alege șeful statului și vectorul de orientare a țării.

Articolul VIDEO Basarabenii au stat în rând și la Cluj, ca să voteze la prezidențiale și referendum apare prima dată în Realitatea.md.

Și în 2023, România oferă mii de locuri în universitățile din România pentru tinerii din Republica Moldova. Înscriile au loc în iulie, iar fiecare instituție funcționează conform programului său.

Candidații vor putea opta pentru orice domeniu de studiu și orice instituție de învățământ superior de stat din România. Totodată, în cazul candidaților din Republica Moldova, aceștia pot studia și la extensiunile deschise de universitățile românești la Chișinău, Cahul și Bălți;

„Pentru siguranța încadrării in termenul de depunere stabilit de instituțiile de învățământ superior, recomandăm transmiterea dosarelor de candidatură exclusiv la universități pentru a nu genera întârzieri de preluare/prelucrare a acestora, în cazul în care vor fi transmise pe alte canale”, transmite Ministerul român al Educației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lista universităților din România:

1. Universitatea Politehnica din București
2. Universitatea Tehnică de Construcții din București
3. Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București
4. Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
5. Universitatea din București
6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
7. Academia de Studii Economice din București Licență
8. Universitatea Națională de Muzică din București
9. Universitatea Națională de Arte din București
10. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
11. Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București
12. Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București
13. Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia
14. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
15. Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
16. Universitatea Transilvania din Brașov
17. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
18. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
19. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
20. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
21. Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
22. Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca
23. Universitatea Ovidius din Constanța
24. Universitatea Maritimă din Constanța
25. Universitatea din Craiova
26. Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
27. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
28. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
29. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași
30. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
31. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași
32. Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași
33. Universitatea din Oradea
34. Universitatea din Petroșani
35. Universitatea din Pitești
36. Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
37. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
38. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
39. Universitatea Valahia din Târgoviște
40. Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu
41. Universitatea de Medicină și Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș
42. Universitatea Politehnica din Timișoara Licență
43. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara
44. Universitatea de Vest din Timișoara
45. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

Articolul Visezi să faci studii peste Prut? Lista universităților din România care primesc la învățătură basarabeni apare prima dată în Realitatea.md.

Festivalul „Basarabia” va fi organizat de Grupul de Inițiativă al Românilor din Basarabia (GIRB). Evenimentul se va desfășura în perioada 27-31 martie 2023.

Festivalul „Basarabia” se va desfășura pe parcursul a cinci zile. Vor fi organizate evenimente menite să promoveze cultura, tradițiile și obiceiurile basarabenilor.

Programul festivalului:

• 27 martie – Quiz cu întrebări de cultură generală despre Basarabia;
• 28 martie – Dezbateri având ca temă „Viitorul Republicii Moldova în context european”;
• 29 martie – Seara de film, fiind ecranizat filmul „Afacerea Est” produs de Iuliana Tarnovetchi;
• 30 martie – Concert avându-l drept invitat pe interpretul Satoshi, care este cunoscut pentru muzica sa inovatoare și tehnică trap și chopper rap. Una din ultimele piese ale sale a strâns peste un milion de vizualizări pe YouTube. Concertul va avea loc la Restaurantul Vivendi, începând cu orele 21:30;
• 31 martie – Seară de chitară, cu interpretarea cântecelor specifice culturii basarabene.

„Prin intermediul acestui festival GIRB își propune să unească basarabenii din orașul Suceava, dar și să prezinte unicitatea și frumusețea culturii basarabene. De asemenea, ne propunem și celebrarea Unirii Basarabiei cu Românirea, care a avut loc la 27 martie 1918”, transmit organizatorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Grupul de Inițiativă al Românilor din Basarabia este o organizație civică și social-culturală care are drept obiective strategice apărarea drepturilor și intereselor membrilor săi (persoane provenite din Basarabia, care, prin originea și atitudinea asumată fac parte din națiunea română) în conformitate cu legislația națională și internațională, precum și participarea activă în procesul instructiv-educativ și în cel al integrării socio-profesionale a românilor basarabeni care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, Republicii Moldova sau al altor state.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

Articolul Basarabenii din Suceava (și nu doar), invitați la un festival care le promovează obiceiurile. Când va avea loc? apare prima dată în Realitatea.md.

Studenții basarabeni din România au vizitat-o pe maia Sandu la președinție. Tinerii i-au relatat despre motivele care i-au făcut să meargă la studii peste Prut, dar și despre cum ar trebui îmbunătățit sistemul de învățământ superior în Moldova.

Președinta afirmă că a mai vorbit cu viitorii specialiști despre ce i-ar putea face să revină acasă. Conform ei, aceștia ar vrea să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am discutat cu ei și despre ce e de făcut ca mai mulți tineri plecați, inclusiv în România, să revină acasă. Avem nevoie de tineri bine pregătiți și în sectorul public, și în cel privat. Le-am spus că chiar dacă statul nostru nu poate încă oferi salarii competitive, munca în instituțiile publice poate fi o adevărată provocare profesională și o experiență utilă pentru cei care vor să învețe și să pună umărul la transformarea țării. Îi așteptăm acasă mai ales acum, când procesul de integrare europeană devine o realitate și trebuie să avansăm cu reformele în toate domeniile”, declară Sandu.

Președinta le-a mulțumit pentru deschiderea de a interacționa cu administrația de la Chișinău. Ea se declară recunoscătoare și pentru faptul că studenții noștri „promovează Moldova și le pasă de ceea ce se întâmplă aici”.

Articolul FOTO Studenții basarabeni din România, în vizită la Maia Sandu. Ce au discutat cu președinta? apare prima dată în Realitatea.md.