Prețurile de consum s-au diminuat în luna iulie, însă au rămas cu 6,3% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari scumpiri anuale au fost înregistrate la motorină, transportul de pasageri, benzină și ouă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNM).

În iulie 2026, prețurile medii de consum s-au redus cu 0,1% comparativ cu luna iunie. De la începutul anului, însă, acestea au crescut cu 4,6%, iar față de iulie 2025, cu 6,3%. Astfel, scăderea lunară a prețurilor a fost determinată de ieftinirea alimentelor cu 1,1%. Legumele s-au ieftinit cu 9%, iar ouăle – cu 2,8%, scrie BANI.MD.

În același timp, prețurile au crescut cu 0,6% la uleiul vegetal, cu 0,4% la lapte și produsele lactate, iar pâinea din făină de grâu și fructele s-au scumpit cu câte 0,2%.

Bunurile nealimentare s-au scumpit în iulie cu 0,5%. Prețurile combustibililor și carburanților au urcat, în medie, cu 1,4%, inclusiv la motorină, cu 3,9%, cărbune, cu 3% și benzină, cu 1%. Gazele lichefiate s-au ieftinit cu 1,8%.

Potrivit sursei citate, și serviciile prestate populației s-au scumpit cu 0,2% într-o singură lună. Transportul de pasageri a costat cu 1,1% mai mult, iar biletele pentru transportul aerian internațional s-au scumpit cu 4,8%. Serviciile comunal-locative au crescut cu 0,8%, inclusiv alimentarea cu apă și canalizarea, cu 0,6%.

Comparativ cu iulie 2025, produsele alimentare s-au scumpit cu 5,2%, bunurile nealimentare, cu 6,6%, iar serviciile prestate populației, cu 7,4%.

În ultimul an, ouăle s-au scumpit cu 21,4%, legumele, cu 10%, pâinea din făină de grâu, cu 5,5%, laptele și produsele lactate, cu 5,2%, iar fructele,  cu 4,7%. Prețul zahărului a scăzut cu 1,5%.

Cea mai spectaculoasă creștere anuală din categoria bunurilor nealimentare a fost înregistrată la carburanți. Motorina s-a scumpit cu 34,7%, benzina, cu 24,3%, iar gazele lichefiate, cu 15,4%. În medie, combustibilii și carburanții au ajuns să coste cu 18,7% mai mult decât în iulie anul trecut.

De asemenea, și încălțămintea s-a scumpit cu 5,1%, confecțiile cu 4,9%, materialele de construcție cu 4,4%, iar medicamentele cu 3,6%. La servicii, transportul de pasageri conduce detașat clasamentul scumpirilor, cu o creștere anuală de 28,7%.

Tarifele reglementate la energia electrică au urcat cu 15,2%, serviciile de alimentație publică cu 10,9%, iar apa și canalizarea cu 7%. În schimb, tarifele reglementate pentru energia termică au scăzut cu 17% față de iulie 2025, iar cele pentru gazele naturale cu 13,9%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

BNM susține că rata anuală a inflației din Republica Moldova va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va reveni în intervalul țintit de banca centrală abia în trimestrul al treilea din 2027. Totodată, BNM și-a revizuit în creștere prognozele pentru următorii doi ani și anticipează o inflație medie de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027. Estimările sunt mai mari cu 0,2 și, respectiv, 0,4 puncte procentuale față de prognoza precedentă.

Articolul Prețurile au scăzut în iulie, dar scumpirile anuale continuă. Carburanții și ouăle, printre cele mai scumpe apare prima dată în Realitatea.md.

În Republica Moldova se construiesc tot mai multe locuințe, în timp ce investițiile în clădirile nerezidențiale sunt în scădere. Chiar dacă numărul total al autorizațiilor de construire a fost ușor mai mic în prima jumătate a anului 2026, proiectele pentru case și blocuri au continuat să crească.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie–iunie 2026 au fost eliberate 1.376 de autorizații de construire, cu 0,5% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.

Dintre acestea, 1.034 au fost pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 3% față de anul trecut. În schimb, pentru clădiri nerezidențiale – precum spații comerciale, clădiri administrative sau industriale – au fost emise 342 de autorizații, cu 9,8% mai puține.

Astfel, peste trei sferturi din toate autorizațiile eliberate în primele șase luni ale anului au vizat construcția de locuințe, ceea ce confirmă că segmentul rezidențial rămâne principalul motor al sectorului construcțiilor.

În mediul rural au fost eliberate 709 autorizații, cu 0,7% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În orașe au fost emise 667 de autorizații, în scădere cu 1,2%.

Cele mai mari creșteri ale numărului de autorizații pentru clădiri rezidențiale au fost înregistrate în regiunea Centru și în municipiul Chișinău. În schimb, în regiunile Nord și Sud s-au consemnat scăderi.

În cazul clădirilor nerezidențiale, municipiul Chișinău și regiunea Nord au înregistrat creșteri față de anul trecut, în timp ce regiunea Centru a consemnat cea mai accentuată diminuare a numărului de autorizații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Locuințele trag în sus sectorul construcțiilor, în timp ce investițiile în clădirile nerezidențiale încetinesc apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Peste 1,3 milioane de locuințe în Republica Moldova: Repartizarea pe regiuni și cum sunt conectate casele la utilități apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Salariul mediu a urcat la circa 16.000 de lei în primul trimestru: Topul domeniilor bine și slab plătite apare prima dată în Realitatea.md.

Numărul copiilor născuți în Republica Moldova continuă să scadă. În anul 2025, în țară au venit pe lume aproximativ 22,1 mii de copii, cu circa 1,5 mii mai puțini decât în anul precedent, ceea ce reprezintă o diminuare de 6,6% față de anul precedent. Din totalul născuților, 51,2% au fost băieți, iar raportul de masculinitate a fost de 105 băieți la 100 de fete.

În ceea ce privește mediul de reședință, în orașe s-au înregistrat 10,8 mii de nașteri, cu aproximativ 500 mai puține decât la sate, unde au fost raportate 11,3 mii de copii născuți.

Datele Biroului Național de Statistică arată că cele mai multe nașteri continuă să fie concentrate în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, care reprezintă 52,7% din total. În mediul urban predomină aceeași grupă de vârstă, în timp ce în mediul rural cele mai multe mame au între 20 și 29 de ani.

Ponderea copiilor născuți de mame sub 20 de ani a scăzut ușor, cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la 5,1% din totalul nașterilor.

În același timp, vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 26,7 ani, față de 25,6 ani în anul precedent. Diferențe semnificative se mențin între medii, mamele din localitățile rurale devenin mame pentru prima dată la o vârstă medie de 24,4 ani, iar cele din orașe la 28,5 ani.

Totodată, în 2025, 61,5% dintre copii s-au născut în cadrul căsătoriei, în timp ce 35,3% au fost născuți în afara acesteia.

La nivel teritorial, vârsta medie a mamei la prima naștere variază ușor între regiuni, de la 24,3 ani în regiunea Sud până la 25,5 ani în UTA Găgăuzia. Diferențe mai mari se observă în municipiul Chișinău, unde media ajunge la 29,5 ani. La nivel de raioane, cele mai tinere mame la prima naștere sunt în Cantemir, Glodeni, Ștefan Vodă, Căușeni și Dondușeni, în timp ce la polul opus se află Ialoveni, Taraclia, Anenii Noi, precum și municipiile Bălți și Chișinău, unde vârsta medie este semnificativ mai ridicată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Scădere continuă a natalității în Republica Moldova: Câți copii au venit pe lume anul trecut apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul BNS lansează o cercetare pilot privind veniturile și condițiile de trai ale populației apare prima dată în Realitatea.md.

Numărul încălcărilor rutiere comise de șoferii din Republica Moldova a crescut în 2025, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Pe parcursul anului au fost înregistrate aproximativ 725 de mii de contravenții în trafic, cu aproape 10% mai multe decât în 2024.

Autoritățile au aplicat peste 713 mii de sancțiuni, iar în cele mai multe cazuri șoferii au fost amendați. Este vorba despre peste 661 de mii de amenzi, care reprezintă aproape 93% din totalul sancțiunilor din domeniul circulației rutiere. Alte aproximativ 51 de mii de cazuri s-au soldat cu avertismente.

Datele statistice mai arată că 226 de șoferi au fost privați de anumite drepturi, iar 89 au fost sancționați cu muncă neremunerată în folosul comunității. Cele mai multe cazuri de privare a dreptului de a conduce au fost înregistrate pentru șofatul în stare de ebrietate.

Depășirea vitezei rămâne una dintre cele mai frecvente abateri în trafic. Pentru astfel de încălcări au fost aplicate peste 240 de mii de amenzi, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din totalul sancțiunilor. Totuși, comparativ cu 2024, numărul acestora a scăzut cu aproape 25%.

Printre încălcările frecvente se numără și nerespectarea indicatoarelor rutiere, neacordarea priorității de trecere, precum și încălcarea regulilor privind oprirea sau acordarea priorității pietonilor.

În 2025 au fost înregistrate 2.224 de accidente rutiere, în creștere față de cele 2.014 cazuri raportate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Șoferii din țară, tot mai indisciplinați: Anul trecut au fost înregistrate peste 725 de contravenții în trafic apare prima dată în Realitatea.md.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

Articolul Copiii din Moldova muncesc, în medie, 10 ore pe săptămână: unul din șase se află în situații riscante apare prima dată în Realitatea.md.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut, transmite BANI.MD.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. Populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%, iar rata de ocuparea a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

Potrivit sursei citate, în ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20-64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.

Articolul Forța de muncă din Moldova s-a redus cu peste 6% apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova a pierdut 28.656 de locuitori într-un singur an, arată datele oficiale publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Astfel, dacă la 1 ianuarie 2024 populația cu reședință obișnuită era de 2 415 549 persoane, la 1 ianuarie 2025 aceasta a ajuns la 2 386 893.

Scăderea se vede clar și pe sexe. Numărul bărbaților a coborât de la 1 142 281 la 1 123 803 (–18 478), iar al femeilor de la 1 273 268 la 1 263 090 (–10 178). Femeile rămân majoritare în structura populației, reprezentând peste 52% din total, scrie BANI.MD.

În plan teritorial, atât orașele, cât și satele pierd locuitori. În mediul urban, populația s-a redus de la 1 053 123 la 1 04 219 persoane (-11 904). În mediul rural, scăderea este și mai accentuată numeric: de la 1 362 426 la 1 345 674 persoane (-16 752).

Cea mai mare concentrare a populației rămâne în municipiul Chișinău, care depășește 700 de mii de locuitori și adună aproape o treime din populația țării. Pe locul doi se află municipiul Bălți, cu peste 90 de mii de persoane. Printre raioanele cu cele mai numeroase populații se numără Orhei (99 867 locuitori), Hîncești (97 733 locuitori) și Cahul (67 563 locuitori).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că datele sunt calculate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2024 și sunt ajustate anual în funcție de nașteri, decese și migrație. Datele actualizate, preliminare, pentru 1 ianuarie 2026 vor fi disponibile în iunie curent.

Articolul Scădere alarmantă: Moldova, cu aproape 29.000 de locuitori mai puțin într-un an apare prima dată în Realitatea.md.

Biroul Național de Statistică anunță că, în luna august 2025, comerțul internațional al Republicii Moldova a înregistrat o scădere. Conform datelor oficiale, exporturile de mărfuri au însumat 332,6 milioane dolari SUA, în scădere cu 4,2% față de iulie 2025, însă cu 22% mai mult comparativ cu august 2024. Importurile au urmat o evoluție similară – diminuare lunară de 1,8%, dar creștere anuală de 20,8%.

Per total, în perioada ianuarie–august 2025, exporturile moldovenești au ajuns la 2,28 miliarde dolari, ceea ce înseamnă o scădere de 2,5% față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce importurile au crescut cu 18,3%.

Exporturile autohtone în creștere, reexporturile în declin

Exporturile de mărfuri autohtone au însumat 1,77 miliarde dolari SUA, reprezentând 77,7% din total și fiind în ușoară creștere (+0,6%) față de anul trecut. În schimb, reexporturile de mărfuri străine au scăzut cu 11,8%, reducând astfel contribuția la volumul total al exporturilor.

Cele mai frecvente produse exportate au fost mașinile și aparatele electrice (16%), semințele și fructele oleaginoase (14%), legumele și fructele (10,2%), cerealele (8,9%), precum și îmbrăcămintea (8,5%).

S-au înregistrat scăderi importante la uleiurile vegetale (-64,6%), cereale (-16,6%) și produse petroliere (-43,9%), în timp ce au crescut exporturile de semințe oleaginoase (de 1,7 ori), minereuri metalifere (+43,4%) și îmbrăcăminte (+8,7%).

Uniunea Europeană rămâne principala destinație

Țările Uniunii Europene continuă să fie principala piață de desfacere pentru mărfurile moldovenești, cu o pondere de 67,5% din total exporturi, în creștere față de anul trecut. În total, exporturile către UE au însumat 1,54 miliarde dolari SUA, în timp ce livrările către țările CSI au scăzut cu 19,2%, reprezentând doar 6,3% din total.

Printre principalii parteneri comerciali se numără România (29,6%), Italia și Turcia (câte 9,4%), Cehia (8,6%), Ucraina (7,9%) și Germania (3,6%).

În timp ce exporturile către România (-9,8%), Ucraina (-19,4%), Germania (-33,3%) și Federația Rusă (-18,6%) au scăzut semnificativ, s-au remarcat creșteri substanțiale către Turcia (+57,9%), Cehia (+55%) și Italia (+28,6%).

Peste 80% dintre mărfurile exportate au fost transportate pe cale rutieră, urmate de transportul maritim (14,7%) și cel feroviar (2,8%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Comerțul internațional al Republicii Moldova în scădere: exporturile s-au redus în august apare prima dată în Realitatea.md.

La sfârșitul trimestrului II 2025, în unitățile din sectorul real erau cu 4 și mai mulți salariați, iar în toate instituțiile bugetare au fost înregistrate circa 32,7 mii de locuri de muncă vacante, în creștere cu 1,4% față de trimestrul I al anului curent. Rata locurilor vacante a constituit 4,7%, menținându-se la nivelul trimestrului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică. potrivit bani.md

Din totalul locurilor vacante, 12,9 mii (39,6%) au fost raportate în sectorul bugetar. Cele mai multe posturi disponibile au fost înregistrate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurări sociale obligatorii (8,1 mii), sănătate și asistență socială (4,7 mii), învățământ (3,8 mii) și transport și depozitare (3,7 mii).

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă vacante au fost înregistrate în industria extractivă (0,1 mii), alte activități de servicii (0,2 mii) și tranzacții imobiliare (0,4 mii).

Din perspectiva ratei locurilor vacante, cele mai ridicate valori au fost consemnate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurări sociale (13,5%), transport și depozitare (9,1%), artă și activități de recreere (6,9%) și salubritate și gestionarea deșeurilor (6,7%). Cele mai mici rate au fost înregistrate în comerț (1,8%), construcții (2,0%) și alte activități de servicii (2,2%).

În ceea ce privește evoluția, cele mai semnificative creșteri au fost în transport și depozitare (+0,9 puncte procentuale, +0,3 mii locuri) și agricultură, silvicultură și pescuit (+0,5 p.p., +0,2 mii locuri). Cea mai mare scădere s-a înregistrat în construcții (–1,6 p.p., –0,4 mii locuri).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Criză de forță de muncă! Aproape 40% din locurile de muncă vacante sunt la stat apare prima dată în Realitatea.md.

Forța de muncă din Moldova a continuat să scadă în 2024, iar numărul persoanelor ocupate s-a redus, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Deși s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a ratei șomajului, totuși, indicatorii indică schimbări în structura pieței muncii și inactivitate crescută la anumite categorii de vârstă, transmite IPN.

„Anul trecut, forța de muncă a fost de 889 de mii, în scădere cu 4,3% față de 2023, iar rata populației ocupate a scăzut cu 3,7%, la 854 de mii de persoane. Tendința de descreștere reflectă, pe de o parte, schimbările demografice și, pe de alta, condițiile economice din țară. În ciuda scăderii forței de muncă, rata șomajului s-a diminuat puțin, ajungând la 4%, față de 4,6% în anul precedent”, se arată într-un comunicat de presă.

Totodată, rata angajaților în vârstă de 20-64 de ani a fost de 56,8%, mai mult cu peste un procent față de 2023. Acest indicator variază între bărbați și femei, între mediul urban și rural. Bărbații au o rată de ocupare mai mare, de 58,6%, în timp ce femeile – de 55,1%. În orașe rata de ocupare este de 63,3%, față de 51,5% în sate. Aproape două treimi din populația urbană este activă, comparativ cu doar jumătate în localitățile rurale.

Cei mai mulți angajați lucrează în sectorul serviciilor, urmat de agricultură și industrie. Iar munca „la negru” este cel mai des întâlnită în agricultură, construcții și comerț.

Totodată, este semnificativă ponderea persoanelor care vor să-și schimbe locul de muncă, din cauza veniturilor nesatisfăcătoare. În 2024, 11,9% dintre cei angajați au declarat că ar dori o schimbare de job din acest motiv.

O altă preocupare este fenomenul de subutilizare a forței de muncă, care în 2024 a afectat peste 80 de mii de persoane. Acest indicator subliniază discrepanțele între oferta și cererea de muncă, având un impact asupra eficienței pieței muncii.

În ceea ce privește tineretul, rata de participare la forța de muncă rămâne scăzută, iar numărul tinerilor care nu sunt nici în educație, nici angajați, este îngrijorător, atingând 13,5% printre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BNS: A scăzut forța de muncă în 2024. Discrepanțe între cereri și oferte apare prima dată în Realitatea.md.

Moldovenii preferă să călătorească în afara țării tot mai mult cu avionul! Datele Biroului Național de Statistică arată anul trecut, numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană a crescut cu 24% față de anul 2023. Mai exact, 1561,8 mii de pasageri au zburat cu avionul în 2024, transmite IPN.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, 307,6 milioane de pasageri au călătorit, în 2024, cu transportul public, în creștere cu 12,5% față de anul precedent. Cu 2,2% a crescut și volumul mărfurilor transportate, până la 20,2 milioane tone.

Creșterea numărului de pasageri care au folosit transportul public a fost determinată de majorarea numărului de pasageri transportați cu transportul aerian, cu 24,%, cu transportul rutier și electric – cu 22,9% și, respectiv 7,8%.

Numărul pasagerilor transportați cu transportul fluvial a rămas la nivelul anului 2023, iar transportul feroviar a înregistrat o descreștere cu 23,9%.

Transportul feroviar de pasageri în anul 2024 a înregistrat 589,5 mii pasageri transportați, iar transportul aerian – 1561,8 mii de pasageri.

În anul 2024, transportul rutier a deținut 87,2% în structura mărfurilor transportate. Acesta a înregistrat o creștere cu 12,4% la volumul de mărfuri transportate.

Transportul feroviar, care deține 12,1% în structura mărfurilor transportate, a marcat o descreștere cu 38% a volumului de mărfuri transportate. În cazul transportului aerian  creșterea volumului de mărfuri transportate a fost de 19,5%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Călătoriile cu avionul, preferate de moldoveni. Numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană, în creștere apare prima dată în Realitatea.md.

Douăzeci și patru de mii de copii s-au născut vii în Republica Moldova în anul 2023. Cifra este mai mică decât în anii de referință precedenți, 2021 și 2019, când s-au născut 29,3 mii și, respectiv, 32,4 mii de copii. Biroul Național de Statistică (BNS) precizează că raportul de gen este 50,9% băieți la 49,1% fete. Fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei, transmite IPN.

Cei mai mulți copii, la 1000 de locuitori, s-au născut în raioanele Ungheni, Hîncești, Ștefan Vodă și Cantemir. Iar cei mai puțini –  în municipiul Chișinău și preponderent în raioanele de nord, Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni.

La 1 ianuarie 2024, numărul total al copiilor cu vârsta de 0-17 ani era de peste 508,6 mii. Ponderea copiilor în numărul total al populației constituia 21%.

Mortalitatea infantilă la copiii până la 1 an a crescut în 2023 până la 10 decese la 1000 de copii. În anii de referință precedenți, 2021 și 2019, au fost 8,5 și, respectiv, 8,4 cazuri de deces la 1000 de copii.

În același timp, a crescut speranța la viață la naștere, cu aproape 3 ani față de 2021. Cea mai mare speranță la viață o au fetele – 76,4 ani, față de băieți – 67,5 ani.

Vârsta medie a mamei la prima naștere este de 25,3 ani. Ponderea femeilor care nasc până la 20 ani s-a redus în 2023 la 5,8%, față de 6% în 2021 și 5,9% în 2019.

Potrivit BNS, în 28% dintre gospodării sunt copii, față de 72% unde nu sunt. Majoritatea, sau 48% dintre familii au un singur copii. Doi copii au 37% dintre familii și trei copii doar 15%.

9% dintre gospodării sunt gestionate de un părinte, iar 16% dintre gospodării au pe cineva din familie plecat peste hotare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Datele Biroului Național de Statistică: Tot mai puțini copii se nasc în Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Societățile de asigurări din Republica Moldova au înregistrat o creștere de 10,9% a primelor brute subscrise și o majorare de 26% a despăgubirilor plătite în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Automobilele rămân lider în topul preferințelor clienților pentru asigurare, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

În categoria asigurărilor generale, segmentul auto (CASCO și răspundere civilă auto) continuă să domine: primele brute subscrise pentru asigurările de răspundere civilă auto au crescut cu 9,7%, atingând 1,26 miliarde lei, despăgubirile plătite în acest sector au înregistrat o creștere semnificativă de 23,4%, ajungând la 452,8 milioane lei. În cazul asigurărilor CASCO, primele brute au crescut cu 13,1%, iar despăgubirile cu 13,3%. Aceste evoluții confirmă preferința clienților pentru protecția vehiculelor în fața riscurilor, în contextul unei mobilități crescute și al diversificării portofoliilor de produse oferite de companiile de asigurări.

Asigurările de incendiu și calamități naturale au înregistrat cea mai mare creștere procentuală: primele brute au avansat cu 24,7%, iar despăgubirile plătite au fost de 3,5 ori mai mari decât în 2023. Asigurările de sănătate continuă să câștige teren, cu o creștere de 11,9% a primelor și de 17,1% a despăgubirilor. În schimb, asigurările de viață au stagnat, cu o creștere nesemnificativă de 0,3% la primele subscrise și o scădere de 9% a despăgubirilor plătite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ianuarie-septembrie 2024 veniturile și cheltuielile asigurătorilor s-au majorat față de perioada respectivă a anului 2023 cu 18,2% și 22,7% respectiv. Profitul până la impozitare s-a diminuat cu 22,6% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent .

Articolul BANI.MD: Mașinile sunt mai protejate decât casele și sănătatea apare prima dată în Realitatea.md.

În luna august 2024, inflația a înregistrat o creștere de peste 5% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, scrie Bani.md. Prețurile medii de consum au crescut cu 5,1% în ultimul an, cu o majorare semnificativă pentru produsele alimentare și nealimentare.

Scumpiri semnificative la produsele alimentare

În ultimele 12 luni, produsele alimentare s-au scumpit cu 6%, iar cele nealimentare cu 5,8%. Printre cele mai afectate categorii se numără fructele, legumele și ouăle, cu creșteri de prețuri notabile. De asemenea, carne, produse lactate și pâine au înregistrat majorări.

• Ouă: +24,2%
• Legume: +7,7%
• Ulei vegetal: +0,6%
• Produse lactate: +0,5%
• Pâine: +0,84%.

În contrast, prețurile pentru fructe și zahăr au scăzut ușor:

• Fructe: -2,4%
• Zahăr: -1%

Creșteri moderate la produsele nealimentare

Printre mărfurile nealimentare, au fost observate scumpiri mai mici:

• Încălțăminte: +0,2%
• Confecții: +0,4%
• Materiale de construcții +0,4%
• Medicamente: +0,8%.

Diminuări la carburanți și servicii

În același timp, prețurile la carburanți au scăzut:

• Motorină: -5,7%
• Benzină:** -3,1%.

Pe de altă parte, tarifele pentru anumite servicii au crescut, inclusiv:

• Apă și canalizare: +5,5%
• Servicii medicale: +1,9%

Tariful pentru încălzirea centralizată a scăzut cu puțin peste 13%.

Banca Națională a Moldovei (BNM) estimează că rata anuală a inflației nu va depăși 5% în acest an, cu o tendință relativ stabilă pentru perioada de prognoză. Inflația medie anuală pentru 2024 și 2025 este estimată la 4,7% și 5,3%, fiind revizuită cu -0,3 și +0,7 puncte procentuale respectiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BANI.MD: Inflație de 5% în luna august. Care este topul scumpirilor apare prima dată în Realitatea.md.

În Republica Moldova, aproximativ 60.000 de persoane sunt angajate la negru, conform celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. Munca nedeclarată reprezenta 6,6% din totalul locurilor de muncă în trimestrul II 2024, o scădere față de 8,0% în aceeași perioadă a anului anterior, scrie Bani.md.

Practicile de angajare fără contracte formale sunt mai frecvente în rândul bărbaților (8,5%) decât al femeilor (5,0%). Cele mai mari proporții de angajați fără contracte sunt în sectoare precum agricultura (56,3%), construcțiile (18,6%), comerțul (10,6%) și industria (3,9%).

Sectorul informal include 16,4% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 22,4% din persoanele ocupate au un loc de muncă informal, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală este de 11,7%, cu cea mai mare pondere în construcții (65,8%).

Majoritatea angajaților informali sunt non-salariati (75,2%), în timp ce salariații reprezintă 24,8% din totalul celor cu locuri de muncă informale. Din totalul salariaților, 93% au locuri de muncă formale, în timp ce 7% sunt angajați informal și primesc salariul „în plic”.

Populația ocupată a scăzut cu 3,8% în trimestrul II 2024, ajungând la 865.200 de persoane. Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de aproximativ 34.900, în scădere cu 1,9% față de trimestrul II 2023. Șomajul afectează în mod disproporționat femeile (51,4% din totalul șomerilor) și persoanele din mediul urban (53,2%). Rata șomajului a scăzut la 3,9%, cu 0,5 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul anterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BANI.MD: 60 de mii de moldoveni lucrează la negru apare prima dată în Realitatea.md.

2, 448 milioane de persoane și 1, 655 milioane de locuințe, inclusiv locuințe ocupate, secundare și neocupate, au fost recenzate, în perioada 8 aprilie – 7 iulie, când în Republica Moldova s-a desfășurat Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul persoanelor indică atât persoanele cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită în Republica Moldova, inclusiv eventualele dublări, care vor fi identificate la etapa de procesare. 

Primele date mai desfășurate urmează să fie prezentate la finele anului curent, iar datele detaliate vor fi prezentate în decembrie 2025, scrie IPN.

Directorul general al BNS, Oleg Cara, a declarat, în cadrul unui eveniment prilejuit de finalizarea lucrărilor de recenzare, că „spre deosebire de Recensământul Populației și Locuințelor din 2014, cuprinderea recensământului din 2024 a fost mai extinsă”.

„Recenzarea ne-a oferit posibilitatea să colectăm date în teren de la populație. Totodată, noi suntem conștienți de faptul că o parte a populației a rămas nerecenzată dintr-un motiv sau altul. În cea mai mare parte, din cauza evitării de a prezenta informații.

(…) În total am avut peste 10 mii de refuzuri categorice pe parcursul perioadei de recenzare, însă la finalul recenzării numărul lor a fost mai mic de 4 mii. S-a lucrat cu fiecare caz în parte… Cu toate acestea, avem și locuințe finalizate fără contact. Sunt locuințe în cazul căror nu a fost posibil de identificat o persoană care locuiește în ea”, a mai spus Oleg Cara.

Directorul BNS a mai spus că în perioada 15 iulie-11 august, în mai multe localități va fi desfășurată și Ancheta Post-recenzare. Aceasta include un subset de întrebări din chestionarele utilizate la recensământ. Prin intermediul acestui exercițiu va fi măsurat, în special, gradul de acoperire a populației cu reședința obișnuită, dar și precizia unor date colectate la recensământ.

Potrivit BNS, Recensământul Populației și Locuințelor 2024 este primul recensământ din Republica Moldova care a fost organizat și desfășurat în format digital, datele de la populație fiind colectate prin interviu față-în-față, utilizând tablete și hărți digitale. Procesul de colectare a datelor în teren s-a desfășurat cu respectarea confidențialității și asigurarea regulilor de protecție a datelor.

Conform legislației, recensământul este efectuat cel puțin o dată la 10 ani, în cadrul rundelor mondiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Recensământ 2024: Biroul Național de Statistică, despre câte persoane și locuințe au fost recenzate apare prima dată în Realitatea.md.

Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2024 s-a încheiat duminică, 7 iulie. Anunțul a fost făcut de Biroul Național de Statistică (BNS).

În acest sens, marți, 9 iulie, la Casa Guvernului Republicii Moldova se va desfășura Evenimentul destinat finalizării lucrărilor de recenzare în cadrul Recensământului populației și locuințelor 2024.

„În cadrul acestui eveniment vor fi prezentate rezultatele preliminare, puse în discuție aspecte privind modul de desfășurare a recensământului populației și locuințelor, istoriile și parteneriatele de succes, precum și activitățile post-recensământ”, transmite BNS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că după încheierea recensământului, în mai multe localități din Republica Moldova se va desfășura Ancheta Postrecenzare. Aceasta include întrebări din chestionarele utilizate la recensământ și este realizată pe un eșantion reprezentativ. Astfel, va fi măsurat gradul de acoperire a populației cu reședința obișnuită, dar și precizia datelor colectate.

Recensământul Populației și Locuințelor 2024 s-a desfășurat în perioada 8 aprilie – 7 iulie. Acesta se efectuează o dată la zece ani, fiind o activitate de amploare națională care oferă tabloul demografic complet al țării.

Grăbiți-vă, au mai rămas câteva zile! Ce trebuie să facă cetățenii moldoveni care nu au fost recenzați

Articolul Recensământul Populației și Locuințelor 2024 s-a încheiat. Precizările Biroului Național de Statistică apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Zile numărate până la încheierea recensământului. Ce trebuie să facă moldovenii care nu au fost recenzați apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Recensământul populației, la final. Una dintre provocările întâlnite: Cetățenii refugiați apare prima dată în Realitatea.md.

De la lansarea Recensământului populației și locuințelor din ziua de 8 aprilie curent până în prezent, au fost recenzate peste 2,3 milioane de persoane și peste 1,5 milioane de locuințe, anunță Biroul Național de Statistică.

Astfel, perioada rămasă până la finele recenzării – data de 7 iulie curent, este destinată finalizării procesului de recenzare, inclusiv pentru:

• Efectuarea vizitelor repetate la locuințele care încă nu au fost cuprinse de recensământ, în special în municipiul Chișinău, precum și în alte localități în care încă nu toată populația a fost recenzată din varii motive, în special fiindcă: nu au fost de găsit locatarii, inclusiv la vizitele repetate ale recenzorilor și/sau persoanele la locuințele vizitate de către recenzori nu au luat legătura cu aceștia pentru a stabili data/ora recenzării, persoanele care au fost contactate efectiv de recenzori, dar încă nu au fost disponibile pentru a fi recenzate etc.
• Verificarea statutului ocupațional al locuințelor pentru asigurarea că nu au fost trecute cu vederea locuințele efectiv ocupate.
• Realizarea altor activități de asigurare a calității și bunei acoperiri a locuințelor și persoanelor care sunt subiecte ale recensământului, cu utilizarea diverselor surse de date disponibile.

„Biroul Național de Statistică (BNS) face un apel către locuitorii țării care nu au participat încă la recenzare de a lua legătura cu recenzorii (conform datelor de contact din înștiințările distribuite de recenzori persoanelor care nu au fost de găsit la domiciliul acestora), pentru a fixa data și ora interviurilor în termene proxime”, comunică sursa citată.

Persoanele care nu dispun de contactele recenzorului responsabil de sectorul de recensământ unde este locul de trai al acestora pot aplica la una din următoarele modalități: Să completeze formularul de pe site-ul web oficial al BNS la adresa  https://bit.ly/4c5p15k cu informația necesară, pentru a fi contactate de recenzor în vederea stabilirii datei și orei recenzării, să transmită un mesaj la adresa de email rpl2024@statistica.gov.md, oferind informația despre adresa de domiciliu sau să apeleze la Linia Verde 0800 800 24 (apel gratuit).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că participarea la recensământ este obligatorie, iar persoanele care refuză să participe la recenzare sau oferă date incomplete în cadrul recenzării riscă să fie amendați. Acestea încep de la 1.000 lei și ajung până la 2.500 lei.

Articolul Grăbiți-vă, au mai rămas câteva zile! Ce trebuie să facă cetățenii moldoveni care nu au fost recenzați apare prima dată în Realitatea.md.

La sfârșitul zilei de duminică, 26 mai, în cadrul Recensământului populației și locuințelor au fost recenzate circa 1404 mii de locuințe (inclusiv cele ocupate, secundare și neocupate) și circa 2053 mii de persoane (numărul populației recenzate include atât persoanele cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită în Republica Moldova), anunță Biroul Național de Statistică.

„Mulțumim tuturor respondenților care deja au participat la recensământ, oferind recenzorului răspunsuri complete și corecte la chestionarele de recensământ. Îndemnăm populația care încă nu a fost recenzată să fie receptivă și deschisă de a participa la recensământ, pentru a se regăsi în tabloul cu rezultatele Recensământului populației și locuințelor 2024, parte a rundei mondiale 2020 a recensămintelor realizate pe plan internațional!”, comunică instituția.

Amintim că Recensământul Populației și Locuințelor 2024 a fost lansat în Republica Moldova luni, 8 aprilie și va dura până pe 7 iulie. Astfel, timp de trei luni, recenzorii vor colectata date despre numărul și caracteristicile demografice ale populației, precum și despre casele de locuit și condițiile de trai. Informațiile preliminare vor fi anunțate de către autorități nu mai devreme de luna ianuarie 2025.

Amintim că persoanele care nu vor oferi răspunsuri la întrebările recenzorilor riscă amendă de peste 2000 de lei.

Articolul Biroul Național de Statistică: Circa 2053 mii de persoane au fost recenzate de la începutul recensământului apare prima dată în Realitatea.md.

În spațiul public au apărut informații precum că, pentru a asigura „statistică pozitivă”, recenzorii ar înregistra casele nelocuibile drept vile. Biroul Național de Statistică infirmă zvonurile.

Instituția notează că informațiile nu corespund realității și au scopul de a dezinforma și perturba desfășurarea recensământului. Responsabilii precizează că recenzorii sunt instruiți și monitorizați în terentde supervizori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Recenzorii nu au putut primi și efectiv nu au primit nicio indicație care ar contravine manualelor și ghidurilor de recensământ, inclusiv cele afirmate în mod fals în articolul prenotat – de a înlocui sau a indica intenționat casele neocupate drept case de vacanță (locuințe sezoniere).

Reiterăm că, în cadrul Recensământului 2024 recenzorii au misiunea să viziteze fiecare locuință în parte și să indice tipul efectiv de ocupare al acestora conform stării actuale”, transmite Biroul Național de Statistică.

În cazul locuințelor neocupate, recenzorii fac cercetări la fața locului și discută cu vecinii, pentru a indica corect statutul imobilului. În cazul vilelor, locuință sezonieră se va considera orice casă în care proprietarii trăiesc temporar, cel puțin o lună pe parcursul unui anotimp, dacă se va găsi stăpânul.

Articolul Din presă: Recenzorii înscriu casele nelocuite drept vile. Biroul Național de Statistică infirmă și explică apare prima dată în Realitatea.md.