Liderul conservator Friedrich Merz a fost ales marți după-amiază în funcția de cancelar al Germaniei, în urma unui al doilea vot organizat în Bundestag. Această reușită a venit la câteva ore după ce candidatul Uniunii Creștin-Democrate  a eșuat în mod surprinzător să obțină majoritatea necesară în prima rundă a votului desfășurat în cursul dimineții.

În primul tur, Merz a obținut doar 310 voturi din cele 316 necesare pentru a atinge majoritatea absolută în parlamentul german, format din 630 de locuri. Această înfrângere, la doar șase voturi distanță de succes, a fost una fără precedent în istoria politică postbelică a Germaniei. Niciun alt candidat la funcția de cancelar nu a mai ratat validarea în primul tur de vot de la înființarea Republicii Federale Germane.

Votul, desfășurat în mod secret, nu a permis identificarea clară a celor care au ales să nu-l susțină pe Merz. Rămâne neclar dacă opoziția a venit din partea unor membri ai coaliției sale – formată din CDU, CSU și SPD – sau dacă a fost vorba de disensiuni interne chiar în cadrul taberei conservatoare.

După acest moment tensionat și ore întregi de negocieri și incertitudine, președintele Bundestagului, în consultare cu liderii politici și experți juridici, a stabilit organizarea unui al doilea vot în aceeași zi, la ora locală 15:15. De această dată, Friedrich Merz a obținut 325 de voturi, reușind să treacă pragul majorității absolute, cu un avans de nouă voturi.

Conform prevederilor Constituției germane (Legea Fundamentală), Bundestagul are la dispoziție 14 zile pentru a desemna un cancelar cu majoritate absolută, în cazul unui eșec inițial. Totuși, coaliția a decis să acționeze rapid, în condițiile unei crize politice care risca să se adâncească.

Eșecul inițial a ridicat semne de întrebare cu privire la soliditatea coaliției care îl susține pe Merz și a reprezentat un moment stânjenitor pentru imaginea sa publică, mai ales având în vedere că alianța sa controlează oficial 328 de locuri în parlament – cu 12 mai mult decât era necesar pentru a câștiga din prima.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe fondul acestor evoluții, Friedrich Merz a reiterat poziția sa dură față de politica externă a Rusiei, calificând atacul recent asupra orașului ucrainean Sumî drept o „crimă de război”. Declarația sugerează că politica externă și poziționarea Germaniei față de războiul din Ucraina vor rămâne priorități centrale în mandatul său.

Articolul Friedrich Merz, ales cancelar al Germaniei în al doilea tur de vot în Bundestag, după un eșec istoric în prima rundă apare prima dată în Realitatea.md.

Cancelarul german Olaf Scholz a dezvăluit în data de 18 decembrie că a contractat o formă ușoară de coronavirus și că va lucra de la distanță în zilele următoare, conform informațiilor furnizate de agenția de știri germană DPA, preluate de Agerpres.

Scholz a comunicat pe platforma X, anterior cunoscută sub numele de Twitter, menționând: „Cu câteva simptome, contez pe o formă ușoară și, în prezent, lucrez doar de acasă”.

La vârsta de 65 de ani, Olaf Scholz participă la ședințele guvernamentale prin intermediul video conferințelor. În plus, premierul german va absenta de la întâlnirile publice programate pentru ziua de luni și marți, iar vizita premierului slovac Robert Fico a fost anulată.

Aceasta nu este prima dată când cancelarul german se confruntă cu virusul, el fiind testat pozitiv la COVID la sfârșitul lunii septembrie 2022, după un turneu în Orientul Mijlociu. În acel moment, Scholz a fost plasat în izolare în apartamentul său de la cancelaria germană, iar activitățile sale au fost asigurate prin intermediul videoconferințelor timp de câteva zile.

Articolul Scholz, confirmat cu COVID-19. Cancelarul lucrează la distanță apare prima dată în Realitatea.md.

Olaf Scholz este noul cancelar al Germaniei. Acesta are 63 de ani și va conduce un guvern de coaliție care preia responsabilitatea guvernamentală federală de la Angela Merkel după 16 ani de mandat. Cancelarul a fost votat de Parlamentul german, unde coaliția pe care a format-o alături de Partidul Verzilor și Partidul Liber Democrat are o majoritate substanțială. Votul din această dimineață, 8 decembrie, din Parlamentul federal al Germaniei a fost secret și fără dezbateri, fiind considerat o simplă formalitate.

395 de voturi din 707 exprimate au fost pentru ca Olaf Scholz să devină noul șef al guvernului Germaniei. Cu toate acestea, nu toți membrii așa-numitei „coaliții de semafor” a lui Scholz au votat pentru instalarea în funcție a acestuia. Dacă ar fi făcut-o toți parlamentarii coaliției, Scholz ar fi primit 416 voturi. De cealaltă parte, cei care s-au opus au fost în număr de 303, iar 6 parlamentari s-au abținut. Social-democratul va prelua oficial postul după o întâlnire cu președintele Frank-Walter Steinmeier și o scurtă ceremonie de învestire.

Predarea puterii marchează încheierea erei a Angelei Merkel. Noua alianță reprezintă, de altfel, sfârşitul celor mai bine de 16 ani de guvernare ai Angelei Merkel, care a ales să nu mai candideze pentru un alt mandat. Merkel a gestionat unele dintre cel mai grave crize de la începutul secolului XXI prin care a trecut Germania şi Europa: criza zonei euro, criza migraţiei, dar şi Brexitul.

Planuri de viitor

1. Lupta împotriva schimbărilor climatice prin eliminarea treptată a cărbunelui și concentrarea pe energia regenerabilă.
2. Combaterea pandemiei de coronavirus.
3. Legalizarea canabisului. Va fi introdusă vânzarea „către adulți în scopuri recreative” și numai magazinele autorizate ar vinde canabisul. Coaliția de guvernare va monitoriza măsura și o va revizui peste patru ani.
4. Eliminarea treptată a cărbunelui până în 2030 și prezența a cel puțin 15 milioane de mașini electrice care să circule pe drumurile nemțești până la finalul acestui deceniu.
5. Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul medical și pentru alți lucrători esențiali, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.
6. Temperatura globală să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile dinainte de Revoluția Industrială.
7. 80% din energia electrică să provină din surse regenerabile până în 2030. Totodată, guvernul Scholz va căuta să folosească 2% din teritoriul Germaniei pentru energie eoliană și se va concentra și pe energia pe bază de hidrogen.
8. Creșterea salariului minim la 12 euro pe oră.
9. Construcția a circa 400 de mii de apartamente noi în fiecare an, dintre care un sfert să fie etichetate drept locuințe sociale, pentru a face față crizei imobiliare din Germania.
10. Vârsta de vot să fie redusă de la 18 la 16 ani, cu planuri de reformare a legii electorale pentru a pune capăt numărului din ce în ce mai mare de parlamentari. Noul Bundestag are 735 de locuri. Schimbarea vârstei de vot pentru alegerile europene necesită o majoritate parlamentară simplă, dar pentru alegerile federale ar fi nevoie de sprijinul a două treimi din actualii parlamentari federali.
11. Imigranții să poată solicita cetățenie germană după cinci ani. În același timp, acestora li se va permite dubla cetățenie, conform planurilor coaliției. Acest lucru ar transforma viețile a milioane de imigranți, care sunt în prezent cetățeni străini, deși au trăit în Germania zeci de ani.
12. Până în 2023, coaliția dorește să readucă datoria guvernului federal.
13. Anularea interdicției medicilor care anunță că efectuează avorturi, pentru a permite furnizarea de informații publice despre metodă fără teama de urmărire penală.

Germania este cea mai mare economie a Europei, așa că deciziile luate de noul guvern vor avea un efect mare asupra vecinilor săi, dar și asupra celorlalte state din blocul comunitar.

Noul guvern al Germaniei va avea un număr egal de femei și bărbați 

„Sunt extrem de mândru că femeile vor fi acum la conducerea unor ministere care în mod tradiţional” nu sunt conduse de femei, a mai subliniat Scholz, cu două zile înainte de prevăzuta intrare în funcţiune a guvernului său.

Noul Guvern va avea portofoliile împărţite egal între bărbaţi şi femei.

„Acest lucru corespunde cu realitatea socială în care trăim, cu o populaţie alcătuită în jumătăţi egale din femei şi bărbaţi”, a declarat cancelarul Olaf Scholz. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne, Externe sau al Apărării.

Ecologista Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani, urmează să devină ministru al afacerilor externe, în timp ce alte două femei, şi ele provenite din partidul Verzilor, vor prelua Ministerele Mediului şi al Familiei. Liberalii din FDP au încredinţat unei femei un singur minister din cele patru câte le-au revenit, cel al Educaţiei.

De asemenea, în plină escaladare a valului patru al pandemiei de COVID-19, social-democratul Karl Lauterbach, unul dintre experţii ştiinţifici cei mai populari de la apariţia coronavirus, va prelua portofoliul Sănătăţii. Medic de profesie și invitat cu regularitate la talk-show-uri televizate, Lauterbach a devenit o personalitate importantă după izbucnirea pandemiei, fiind susţinător al măsurilor restrictive menite să diminueze creşterea contaminărilor.

Articolul VIDEO Social-democratul Olaf Scholz este noul cancelar al Germaniei! Ce planuri de viitor are apare prima dată în Realitatea.md.