Comisia Europeană a deschis o anchetă oficială împotriva Google, pentru a verifica dacă gigantul tehnologic încalcă Regulamentul privind piețele digitale (RPD) prin retrogradarea conținutului editorilor de mass-media în rezultatele căutărilor. Potrivit comunicatului transmis joi, Bruxelles-ul examinează dacă Google oferă pe Google Search „condiții de acces echitabile, rezonabile și nediscriminatorii” către site-urile editorilor – o obligație prevăzută de RPD.

Comisia susține că, în baza „politicii sale privind abuzul de reputație”, Google ar retrograda site-urile presei și ale altor editori atunci când acestea includ conținut de la parteneri comerciali. Google afirmă, în schimb, că politica are scopul de a combate practicile menite să manipuleze ierarhizarea în căutări.

Investigația vizează aplicarea acestei politici și efectele ei asupra modului obișnuit prin care editorii își monetizează conținutul.

„Astăzi luăm măsuri pentru a ne asigura că controlorii de acces digitali nu restricționează în mod inechitabil întreprinderile care se bazează pe ei pentru a-și promova propriile produse și servicii. Suntem preocupați de faptul că politicile Google nu permit editorilor de știri să fie tratați într-un mod echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu în rezultatele de pe motorul său de căutare. Vom investiga pentru a ne asigura că editorii de știri nu pierd venituri importante într-o perioadă dificilă pentru industrie, precum și pentru a ne asigura că Google respectă Regulamentul privind piețele digitale”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședinta executivă pentru o tranziție curată, justă și competitivă.

Potrivit Antena 3 CNN, Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a subliniat că Alphabet trebuie să se conformeze obligațiilor impuse de UE:

„Regulamentul privind piețele digitale asigură piețe și inovații mai echitabile în UE – atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori. Corporația Alphabet trebuie să respecte obligațiile de a le oferi editorilor condiții generale de acces echitabile, rezonabile și nediscriminatorii la Google Search. Investigația noastră specifică urmărește să protejeze finanțarea editorilor, libertatea acestora de a desfășura o activitate comercială și, în cele din urmă, pluralismul mass-mediei și democrația noastră”.

Compania-mamă Alphabet este astfel vizată de o nouă anchetă în UE, pe baza acuzațiilor că penalizează în rezultatele căutării editorii care publică conținut sponsorizat sau promoțional — o sursă importantă de venit pentru multe instituții media.

Cazul se înscrie în cadrul Legii piețelor digitale (DMA), care interzice „paznicilor” tehnologici să favorizeze propriile servicii sau să dezavantajeze concurenții. Conform legislației, încălcarea regulilor poate fi sancționată cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri globală, notează searchengineland.

Politica Google privind retrogradarea anumitor editori se bazează pe o regulă de combatere a spamului introdusă în martie 2024 și actualizată în noiembrie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Google, anchetat de Comisia Europeană pentru retrogradarea conținutului media. Compania riscă noi amenzi de miliarde de euro apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Europeană urmează să discute miercuri o posibilă suspendare a unei părți din acordul de asociere cu Israelul, semnat în anul 2000. Ar fi cea mai fermă acțiune de până acum a Executivului comunitar împotriva guvernului condus de Benjamin Netanyahu, scrie publicația spaniolă El País, citată de Antena 3 CNN.

Decizia vine pe fondul escaladării conflictului dintre Hamas și armata israeliană, soldat în aproape doi ani cu circa 65.000 de victime civile palestiniene. Bruxelles-ul intenționează să suspende în special componenta comercială a acordului, care are la bază respectarea drepturilor omului.

Concret, măsura ar presupune reintroducerea unor taxe vamale pentru produsele israeliene. Spania și Irlanda au cerut încă din februarie suspendarea acordului comercial cu Israel, însă propunerile lor au fost ignorate până acum. În contextul crizei umanitare din Gaza și al intrării recente a tancurilor israeliene în capitala enclavei, Comisia a revenit asupra dosarului și ia în calcul adoptarea măsurii.

Executivul european deține competențele comerciale ale Uniunii, iar decizia de suspendare necesită sprijinul majorității comisarilor. Procedura ocolește dreptul de veto al comisarului ungar Oliver Varhelyi, cunoscut pentru apropierea sa de Israel. Ulterior, dosarul ar urma să ajungă la statele membre, unde ar fi nevoie de o majoritate calificată pentru aprobare.

Deocamdată, forma finală a propunerii este în lucru, potrivit unei surse comunitare citate. Totuși, impactul este unul semnificativ, având în vedere că UE reprezintă principalul partener comercial al Israelului: în 2024, schimburile bilaterale au atins 42,6 miliarde de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Comisia Europeană analizează cea mai dură măsură contra guvernului Netanyahu: suspendarea parțială a acordului comercial cu Israel apare prima dată în Realitatea.md.

Simpatizanții lui Ilan Șor s-au adunat la o manifestație în fața Comisiei Electorale Centrale. La fața locului se află și mai multe echipaje de carabinieri și polițiști.

Deși oficial protestul este desfășurat de către Congresul Comunităților Ruse din Moldova, la fața locului sunt observați mai mulți activiști de-a lui Șor. Bunăoară, Valeriu Klimenko a fost observat cum susține un discurs în fața mulțimii. De asemenea, evenimentul este promovat masiv de către canale de Telegram asociate cu politicianul fugar.

Subiectul secțiilor de votare pentru prezidențialele și referendumul desfășurate concomitent pe 20 octombrie în Republica Moldova au devenit subiect al dezinformării. Bunăoară, Maria Zaharova manipula cu datele statistice privind înregistrarea prealabilă.

Folosind argumentele purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, socialiștii au înaintat un demers în instantă, pentru a obliga CEC să deschidă mai multe secții. Recursul lor a fost, însă, respins.

PSRM duce la Curtea de Apel narativele manipulatorii ale Mariei Zaharova. Cer mai multe secții de votare în Rusia

Scandalul a continuat cu reducerea numărului de secții de votare în Rusia de la cinci la două. Pavel Postica, vicepreședintele CEC, susținea anterior că instituția discută cu alte autorități, urmând să vină cu o reacție la subiect.

Dintre cele cinci secții de votare constituite în Rusia, ar putea rămâne doar două? Explicațiile vicepreședintelui CEC

Articolul FOTO, VIDEO Săptămâna începe cu protest: Șor a scos simpatizanții la CEC, să ceară mai multe secții de votare în Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Preşedintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a salutat miercuri, 8 noiembrie curent, faptul că Executivul european a decis să recomande deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi i-a mulţumit personal preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Acesta este un pas puternic şi istoric, care deschide calea către o UE mai puternică, cu Ucraina ca membru”, a spus Volodimir Zelenski într-o postare pe X, însoţită de o înregistrare video în care le explică ucrainenilor că este un „pas pozitiv” şi spune că ucrainenii au fost şi rămân în continuare parte a familiei europene.

„Astăzi, istoria Ucrainei şi a întregii Europe a făcut pasul corect. Ţara noastră trebuie să fie în Uniunea Europeană. Ucrainenii merită asta atât pentru apărarea valorilor europene, cât şi pentru faptul că în ciuda războiului pe scară largă, ne ţinem promisiunea şi dezvoltăm instituţiile statului. Toate deciziile necesare sunt adoptate. Mulţumesc UE şi personal Ursulei von der Leyen pentru că au sprijinit Ucraina pe drumul nostru spre UE. Ucraina continuă pe calea reformelor şi aşteaptă cu nerăbdare decizia Consiliului European din decembrie”, a mai spus Zelenski.

Comisia Europeană recomandă Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina, având în vedere rezultatele obţinute de cele două ţări, după ce Chişinăul şi Kievul vor adopta unele reforme esenţiale, a anunţat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Decizia finală privind deschiderea negocierilor de aderare aparţine însă liderilor europeni şi va fi luată probabil în luna decembrie de Consiliul European, din care fac parte şefii de stat şi de guvern ai UE.

Maia Sandu, după recomandarea Comisiei Europene: Moldova este fermă pe calea aderării la UE

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski: „Ucraina continuă pe calea reformelor. Așteptăm cu nerăbdare decizia Consiliului European din decembrie” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat „decizia istorică a Comisiei Europene de a începe negocierile de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina”. Șeful statului a adăugat că România susține ferm o decizie a UE în acest an. „Salut recomandarea istorică a Comisiei Europene privind începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Recunoașterea pe deplin meritată a eforturilor lor cuprinzătoare de reformă. România susține ferm o decizie a UE în acest an. Salut, de asemenea, recomandările Comisiei de a acorda Georgiei statutul de țară candidată, înțelegând că se iau o serie de măsuri și de a deschide negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina, odată ce se atinge gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare”, a transmis Klaus Iohannis, pe X.

I welcome the historic @EU_Commission recommendations to open accession negotiations with the Republic of Moldova and Ukraine . Fully deserved recognition of their comprehensive reform efforts. Romania strongly supports a EU decision this year.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 8, 2023

Iohannis a declarat miercuri, în Belgia, că „noi, România, ne dorim pentru Moldova şi Ucraina ca aderarea să se producă repede, dar asta nu înseamnă de azi pe mâine şi a precizat că şi statele care sunt deja în UE trebuie să se pregătească suplimentar pentru această aderare. Șeful statului a mai explicat că procedurile și felul în care merg negocierile sunt aspecte la care ambele părți trebuie să lucreze, dar s-a arătat deopotrivă optimist spunând că în câțiva ani pașii necesari vor fi făcuți și de o parte, dar și de cealaltă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia Europeană a recomandat miercuri, 8 noiembrie 2023, începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, potrivit unui comunicat CE. „Comisia Europeană recomandă Consiliului începerea negocierilor de aderare cu Ucraina”, a anunţat executivul UE la Bruxelles, anunţ făcut şi referitor la Republica Moldova.

În cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kiev îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor. În cazul Republicii Moldova, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare.

Articolul Iohannis, după anunțul CE privind Republica Moldova și Ucraina: „România sprijină ferm o decizie a UE în acest an” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite Moscovei să preia controlul temporar asupra bunurilor străine în cazul în care bunurile rusești din străinătate sunt confiscate, a anunțat marți agenția de presă Tass, relatează Reuters.

O copie a decretului semnat marți de președintele Vladimir Putin a arătat că Moscova a preluat controlul temporar asupra diviziei ruse UN01.DE a Uniper SE și asupra activelor rusești ale companiei finlandeze Fortum Oyj FORTUM.HE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia Europeană (CE) lucrează la cadrul legal pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate – în urma sancţiunilor impuse Rusiei după ce aceasta a atacat Ucraina cu un an în urmă – şi folosirea acestor fonduri pentru reconstrucţia Ucrainei.

Articolul Putin a semnat un decret prin care Moscova preia temporar controlul asupra bunurilor Uniper și Fortum apare prima dată în Realitatea.md.

După o primă zi de bucurie și sărbătoare prilejuită de punerea Ucrainei pe calea aderării  la blocul comunitar, summitul de vineri de la Bruxelles a fost o reflecție sobră asupra impactului economic al războiului, cu îngrijorări tot mai mari legate de creșterea prețurilor și avertismente privind „o iarnă grea”, scrie Reuters.

Liderii UE au avertizat vineri că energia ieftină „a dispărut” și au convenit să intensifice pregătirile pentru noi reduceri ale importurilor din Rusia, acuzând Moscova că folosește gazul ca pe o armă. Germania, de pildă, spune că tăierea livrărilor de gaz de către Rusia ar putea duce la o închidere parțială a industriei sale.

„Inflația este o preocupare majoră pentru noi toți”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la conferința de presă susținută la încheierea summitului UE. „Războiul de agresiune al Rusiei împinge în sus prețul alimentelor, al energiei și al materiilor prime”, a spus el. În aceste condiții, liderii au convenit să își coordoneze îndeaproape răspunsurile de politică economică.

Comisia Europeană trebuie să găsească soluții

În cadrul summitului au fost convenite însă puține măsuri concrete. Liderii au însărcinat Comisia Europeană să găsească mai multe modalități de a asigura aprovizionarea energetică „la prețuri accesibile”.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că se caută deja surse alternative de aprovizionare. Livrările de gaz lichefiat din SUA au crescut cu 75% în acest an față de anul trecut, iar livrările de gaz prin conducte din Norvegia au crescut cu 15%. În plus, executivul UE va prezenta liderilor, în luna iulie, un plan care pregătește terenul pentru eventuale noi tăieri a livrărilor de gaz din partea Rusiei. „Să sperăm la ce e mai bun, să ne pregătim pentru ce e mai rău. Asta facem în acest moment”, a declarat Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană va veni cu propuneri și opțiuni care vor fi discutate la următorul summit al UE, din octombrie, luând în considerare inclusiv modele alternative de piață, de pildă prin decuplarea gazului de la formarea prețului de piață pentru electricitate, a declarat von der Leyen.

Controversa plafonării prețurilor

„Lucrăm la diferite modele, nu doar pentru a analiza cum să reducem prețurile la energie sau la electricitate, ci și pentru a analiza configurația pieței, cu întrebarea: este cea pe care o avem în prezent potrivită pentru scopul nostru?”, a arătat șefa Comisiei Europene.

O problemă care generează controverse este dacă guvernele ar trebui să intervină sau nu pentru a limita prețurile. Spania și Portugalia au plafonat luna aceasta prețurile la gaze pe piața locală de electricitate, însă alte state avertizează că plafonarea prețurilor ar perturba piețele energetice și ar secătui și mai mult visteria statelor, dacă guvernele ar trebui să plătească diferența dintre prețul plafonat și prețul de pe piețele internaționale de gaz.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au aruncat vina pentru creșterea uriașă a prețurilor și pentru scăderea creșterii economice globale pe războiul care a început în urmă cu exact patru luni.

„Noțiunea de energie ieftină a dispărut, noțiunea de energie rusească a dispărut în esență și suntem cu toții în curs de a ne asigura surse alternative” de aprovizionare, a declarat premierul leton Krisjanis Karins. El consideră că guvernele trebuie să sprijine „acele părți ale societății care suferă cel mai mult”.

O iarnă grea, cu perspective sumbre

Ca urmare a sancțiunilor occidentale fără precedent impuse Moscovei, 12 țări europene au fost afectate până în prezent de tăieri ale fluxurilor de gaz din Rusia.

„Este doar o chestiune de timp până când rușii vor închide toate conductele de gaz”, a declarat un oficial UE înaintea discuțiilor de vineri.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a avertizat că țara sa se îndreaptă către o criză a gazelor, dacă livrările rusești vor rămâne la fel de scăzute ca acum, iar unele industrii pur și simplu vor trebui să închidă la iarnă.

„Companiile ar trebui să oprească producția, să își concedieze angajații, lanțurile de aprovizionare s-ar prăbuși, oamenii s-ar îndatora pentru a-și plăti facturile de încălzire”, a schițat el, pentru revista „Der Spiegel”, perspectivele sumbre ale iernii.

Înainte de război, UE se baza pe Rusia pentru până la 40 la sută din necesarul său de gaze – proporția ajungea la 55 la sută în cazul Germaniei -, astfel că rămâne un gol uriaș de umplut pe o piață globală de gaze și-așa restrânsă.

Inflația în cele 19 țări din zona euro a urcat la maxime istorice, de peste 8 la sută, iar executivul UE se așteaptă la o scădere a creșterii economice la 2,7 la sută în acest an. Blocul comunitar trebuie „să recunoască riscul cu care ne-am putea confrunta dacă inflația se instalează în economiile noastre”, a spus șeful Eurogrupului, Paschal Donohoe.

„Dacă nu suntem atenți, atunci întreaga economie a UE va intra în recesiune, cu toate consecințele sale”, a avertizat, la rândul său, premierul belgian Alexander De Croo, care a vorbit despre o posibilă „iarnă grea” care îi așteaptă pe europeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul UE ia în calcul o viață fără gaz rusesc. Următoarea „iarnă va fi grea” apare prima dată în Realitatea.md.

Consiliul Europei urmărește atent evoluțiile politice din Republica Moldova, în contextul excluderii candidatului Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, din cursa electorală de la Bălți, și a delegat Congresul Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei să verifice acuzațiile de presiune politică la care a fost supusă Marina Tauber. Informația se regăsește într-o scrisoare expediată Parlamentului de la Chișinău.

„Consiliul Europei a luat act de conținutul scrisorii pe care am primit-o și am expediat informația către Congresul Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei. Vă asigurăm că reprezentanții Consiliului Europei, prin intermediul entităților care fac parte din organizație, continuă să urmărească atent evoluțiile din Republica Moldova”, se arată în scrisoarea expediată pe adresa Parlamentului.

La rândul lor, reprezentanții Partidului „ȘOR” le-au mulțumit reprezentanților Consiliului Europei pentru reacția oferită și și-au arătat deschiderea către o colaborare fructuoasă pe viitor.

Amintim că reprezentanții Partidului „ȘOR” au cerut intervenția organizațiilor internaționale și a misiunilor diplomatice din Republica Moldova și să ia atitudine față de derapajele anticonstituționale ale puterii de la Chișinău, după ce Marina Tauber a fost exclusă ilegal din cursa electorală de la Bălți.

Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă de întărirea democrației locale și regionale în cele 47 de state membre. Format din două camere – Camera autorităților locale și Camera regiunilor – și trei comitete, el adună laolaltă 648 de funcționari aleși, reprezentând mai mult de 150 000 de autorități locale și regionale. Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din data de 13 iulie 1995.

Articolul Cazul alegerilor de la Bălți și excluderea lui Tauber, în vizorul Congresul Autorităților Locale și Regionale a CE apare prima dată în Realitatea.md.

Malta a renunţat, marţi, în urma presiunilor venite din partea Comisiei Europene, la închiderea frontierelor pentru călătorii nevaccinaţi împotriva COVID-19, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a acestei măsuri anunţate la 9 iulie, în schimb impunând acestora o perioadă de carantină.

„Persoanele care ajung în Malta fără a fi în posesia unui certificat de vaccinare vor fi obligate să treacă printr-o perioadă de carantină”, a indicat marţi seară guvernul maltez.

Malta a devenit vineri prima ţară din Uniunea Europeană care a anunţat că îşi închide frontierele pentru călătorii nevaccinaţi, sperând să stopeze creşterea numărului de infectări cu coronavirus.

Luni, într-o intervenţie la radioul public France Inter, Didier Reynders a reamintit că adoptarea paşaportului sanitar de către UE revine tuturor statelor membre.

„În funcţie de rata de infectare cu varianta Delta, este normal să reluăm măsurile, cu test şi carantină, dar nu cu interdicţie de călătorie”, a arătat comisarul european.

Totodată, decizia Maltei de a nu mai accepta testele PCR a fost considerată „contrară regulilor europene” de către secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune.

„Nu am reuşit întotdeauna bine să ne coordonăm în Europa în timpul acestei crize, dar, de această dată, avem un paşaport sanitar (…) care este acelaşi peste tot în Europa”, a afirmat duminică Clément Beaune. „Ceea ce a făcut Malta este să nu mai recunoască decât vaccinul. Aceasta trebuie să ne alerteze asupra faptului că, dacă situaţia se degradează, tentaţiile de închidere, uneori chiar contrare regulilor, se înmulţesc”, a subliniat el.

Dacă la 27 iunie nu mai înregistrase niciun caz nou, vineri au fost raportate 96, dintre care 90% la persoane nevaccinate.

Mica insulă mediteraneană cu 500.000 de locuitori se laudă cu cea mai mare rată de vaccinare din UE, 79% din populaţia adultă primind deja două doze şi 84% cel puţin cu una.

Articolul Sub presiunea Comisiei Europene, Malta renunță la închiderea frontierelor pentru călătorii nevaccinaţi apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Europeană (CE) a semnat joi un al treilea contract cu societăţile farmaceutice BioNTech şi Pfizer. Prin intermediul lui se rezervă încă 1,8 miliarde de doze de vaccin pentru statele membre ale UE, în perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2021 şi 2023.

Conform unui comunicat al CE, contractul va permite achiziţionarea a 900 de milioane de doze de vaccin actual şi de vaccin adaptat la variante, cu opţiunea de a achiziţiona alte 900 de milioane de doze.

Contractul prevede ca producţia de vaccinuri să se efectueze în UE şi ca elementele componente esenţiale să provină din UE. În plus, el prevede că, încă de la începutul disponibilităţii vaccinurilor în 2022, livrarea lor în UE este garantată.

De asemenea, a fost consolidată posibilitatea ca statele membre să revândă sau să doneze doze ţărilor care au nevoie de ele, din afara UE sau prin intermediul mecanismului COVAX, contribuind la un acces global şi echitabil la vaccin, în întreaga lume.

„Odată cu semnătura noastră, noul contract este acum în vigoare, ceea ce este o veste bună pentru lupta noastră pe termen lung în vederea protejării cetăţenilor europeni împotriva virusului şi a variantelor sale! Producţia şi livrarea în UE a până la 1,8 miliarde de doze sunt garantate. Contractele potenţiale cu alţi producători vor urma acelaşi model, în beneficiul tuturor”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta CE.

Contractul semnat joi cu alianţa BioNTech-Pfizer va suplimenta portofoliul larg de vaccinuri care urmează să fie produse în Europa, bazat pe contractele semnate deja cu AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV, Curevac şi Moderna şi cu BioNTech/Pfizer.

Articolul Acord între Comisia Europeană şi BioNTech-Pfizer. UE va avea asigurate încă 1,8 miliarde de doze pentru 2021 – 2023 apare prima dată în Realitatea.md.