Comisia Electorală Centrală informează că, astăzi, 2 octombrie 2026, începe campania electorală pentru candidații înregistrați în cadrul alegerilor locale noi din 1 noiembrie 2026.

În conformitate cu prevederile Codului electoral, concurenții electorali sunt obligați să desfășoare campania în condiții de corectitudine și integritate. Candidaților le este interzis să utilizeze resursele administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor, a bunurilor publice.

Autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condițiile de egalitate.

Totodată, concurenților electorali le este interzisă organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstrații cu implicarea interpreților, a personalului de creație și/sau artistic atât din țară, cât și de peste hotare, afișarea în timpul desfășurării acestora slogane sau alte mesaje și/sau distribuirea de materiale ce conțin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum și participarea la aceste evenimente în scop de promovare politică.

Concurenții electorali pot organiza întâlniri cu alegătorii, iar autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure posibilitatea desfășurării unor astfel de întâlniri în termeni și condiții egale.

Amintim că, pe 1 noiembrie 2026, alegeri locale noi vor avea loc în satele Cairaclia și Novosiolovca, raionul Taraclia, orașul Costești, raionul Rîșcani, satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, satul Tomai și satul Chirsova din UTA Găgăuzia. În aceeași zi, în satul Delacău, raionul Anenii Noi, va avea loc un referendum local. Menționăm că în cadrul referendumului local nu a fost înregistrat nici un participant, respectiv nici un actor nu poate desfășura activități de agitație electorală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul CEC: Începe campania electorală pentru alegerile locale noi din 1 noiembrie 2026 apare prima dată în Realitatea.md.

În campania electorală, regulile aplicate în mediul tradițional trebuie să fie respectate și în online. Declarația aparține vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, care susține că aceleași restricții privind publicitatea electorală, violența sau discriminarea trebuie transpuse și în mediul virtual.

„Ce nu poți face în mediul obișnuit, nu trebuie să faci nici pe online”, a declarat Pavel Postica în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit lui, nu este vorba despre introducerea unor interdicții noi, ci despre aplicarea în mediul online a regulilor deja existente pentru mediul tradițional.

„Dacă acest lucru este interzis în mediul obișnuit, să difuzezi un spot promoțional fără marcajul corespunzător, înseamnă că acest lucru trebuie să fie interzis și în mediul virtual”, a explicat vicepreședintele CEC.

Postica a menționat că aceeași regulă trebuie aplicată și în cazul mesajelor care promovează violența sau discriminarea.

„Dacă este interzis în mediul obișnuit să faci apel la violență sau să utilizezi mesaje care duc la discriminare, violență etc., același lucru trebuie să fie aplicat și în mediul online. Nimic mai mult”, a spus el.

Pavel Postica a argumentat că nu există motive pentru ca acțiuni interzise în mediul tradițional să fie permise în mediul virtual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Pavel Postica: „Ce nu poți face în mediul obișnuit, nu trebuie să faci nici online” apare prima dată în Realitatea.md.

În această seară, de la ora 20:00, vă invităm să urmăriți o nouă ediție a emisiunii „Rezoomat”, moderată de jurnalista Ileana Pîrgaru. Invitații ediției sunt vicepreședintele CEC, Pavel Postica și ex-președintele CEC, Iurie Ciocan.

În timpul emisiunii vor fi analizate cele mai importante subiecte de actualitate printre care:

• Alegerile din Găgăuzia
• Alegerile locale generale din 2027 în baza noii reforme APL
• Reglementarea activității creatorilor de conținut
• Expirarea mandatului membrilor CEC
• Demararea procedurii de suspendare a șefului statului

Emisiunea va fi transmisă în direct la Realitatea TV și pe platformele www.realitatea.md și www.rlive.md

Cu o acoperire națională de 84%, Realitatea TV transmite emisiunea în direct pe toate rețelele de cablu și IPTV din Republica Moldova, fiind inclus în lista Must Carry.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Vicepreședintele CEC, Pavel Postica și ex-președintele CEC, Iurie Ciocan – invitați la Rezoomat apare prima dată în Realitatea.md.

Primarul satului Copceac, Oleg Garizan, intenționează să candideze independent pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Acesta a depus actele la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, care a înregistrat grupul de inițiativă pentru susținerea candidaturii sale, transmite IPN. 

Grupul de inițiativă urmează să colecteze semnăturile necesare pentru înregistrarea lui Oleg Garizan în cursa electorală. Documentele pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei pot fi depuse până pe 6 octombrie, inclusiv. Alegerile pentru funcția de bașcan vor avea loc pe 15 noiembrie, concomitent cu alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Anterior, actele pentru participarea la scrutin au fost depuse de Fiodor Gagauz, desemnat de Partidul Socialiștilor, precum și de deputatul Alexandr Stoianoglo și fostul deputat Corneliu Dudnic, ambii desemnați de grupuri de cetățeni pentru a candida independent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Oleg Garizan, primarul din Copceac, și-a anunțat candidatura la funcția de bașcan apare prima dată în Realitatea.md.

Schimb de experiență și colaborare în mai multe domenii legate de organizarea alegerilor între Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) din România. Cele două instituții au semnat un Memorandum de înțelegere și cooperare, care stabilește noi direcții de colaborare în domeniul electoral.

Documentul a fost semnat la București de președinta CEC, Angelica Caraman, și președintele AEP, Adrian Țuțuianu. La întrevedere au participat și vicepreședintele CEC, Pavel Postica, precum și reprezentanți ai celor două autorități.

Cooperarea va viza consolidarea capacităților instituționale, protejarea drepturilor electorale, dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor în procesele electorale, securitatea cibernetică, perfecționarea legislației privind alegerile și referendumurile, dar și pregătirea profesională a specialiștilor din domeniu.

Oficialii au discutat, de asemenea, despre digitalizarea proceselor electorale, securitatea alegerilor și schimbul de bune practici. Un subiect important a fost parcursul european al Republicii Moldova și posibilitatea de a valorifica experiența României pentru apropierea legislației și practicilor electorale de standardele europene.

„România este pentru Republica Moldova un partener apropiat și un reper important în parcursul nostru european. Pentru Comisia Electorală Centrală, experiența Autorității Electorale Permanente este deosebit de valoroasă”, a declarat Angelica Caraman.

Președinta CEC a menționat că instituția își dorește să valorifice experiența României inclusiv pentru modernizarea administrației electorale și dezvoltarea unor proiecte comune.

Vizita delegației CEC la București a fost posibilă cu sprijinul International IDEA și al Uniunii Europene. Programul continuă cu sesiuni de lucru și schimburi de experiență între reprezentanții celor două instituții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova și România își unesc experiența pentru alegeri mai sigure și mai moderne apare prima dată în Realitatea.md.

Campaniile electorale din Republica Moldova ar putea intra într-o nouă etapă de reglementare, cu reguli mai stricte pentru activitatea din mediul online. Un proiect elaborat în baza Codului electoral, și propus de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru dezbateri publice, propune reguli speciale pentru publicitatea electorală pe internet, activitatea influencerilor și creatorilor de conținut, utilizarea inteligenței artificiale, dar și pentru persoanele sau organizațiile care finanțează promovarea electorală fără a fi concurenți electorali.

Documentul propune introducerea unor noțiuni noi în legislația electorală, precum „publicitate electorală online”, „influencer electoral”, „creator de conținut electoral”, „participant la comunicarea electorală online”, „parte terță în campania electorală” și „comportament coordonat neautentic”. Scopul declarat este identificarea mai clară a activităților electorale desfășurate în mediul digital și urmărirea modului în care sunt finanțate.

Una dintre cele mai importante prevederi îi vizează pe cei care fac promovare electorală din afara partidelor și candidaților. Potrivit proiectului, dacă o persoană sau organizație folosește resurse financiare pentru activități destinate influențării votului, aceasta ar putea intra în categoria „părților terțe” și ar putea avea obligații de înregistrare, evidență și raportare.

Regulile devin mai stricte atunci când un actor aparent independent acționează, în realitate, la solicitarea, indicația sau în coordonare cu un concurent electoral. În asemenea cazuri, activitatea nu mai este considerată independentă, iar cheltuielile respective ar putea fi atribuite concurentului electoral.

Proiectul prevede și crearea, de către Comisia Electorală Centrală, a unui Registru al participanților la comunicarea electorală online. În acesta ar urma să fie reflectate persoanele care participă organizat la comunicarea electorală în numele, la solicitarea sau în coordonare cu un concurent, indiferent dacă sunt plătite sau nu.

Totodată, concurenții electorali, participanții la referendum și grupurile de inițiativă ar urma să declare CEC ce mijloace de comunicare online folosesc în scopuri electorale și cu ce participanți la comunicarea electorală online colaborează.

O altă noutate este Arhiva publicității electorale online, care ar urma să fie administrată de CEC. Aceasta ar conține informații despre reclamele electorale difuzate pe internet, inclusiv cine le-a comandat sau finanțat, la ce subiect electoral se referă și în ce perioadă au fost difuzate. Proiectul introduce reguli și pentru utilizarea inteligenței artificiale și a datelor personale în campaniile online. Sunt vizate inclusiv tehnicile de targetare și profilare folosite pentru distribuirea publicității electorale.

În același timp, CEC ar urma să-și extindă capacitatea de monitorizare a mediului digital. În perioada electorală ar urma să funcționeze o unitate specializată, iar autoritatea va administra registrele și arhiva publicității, va verifica respectarea obligațiilor și va putea solicita informații de la actorii implicați.

Proiectul prevede și un mecanism de alertă rapidă, prin care CEC, platformele online și autoritățile ar putea face schimb de informații privind posibile încălcări ale legislației electorale și riscurile pentru integritatea procesului electoral.

Documentul precizează însă că CEC nu va avea competența de a șterge, bloca sau restricționa accesul la conținut online. Astfel de măsuri ar urma să rămână în atribuția autorităților competente, potrivit legislației speciale.

Pentru încălcarea noilor obligații sunt prevăzute și modificări ale regimului sancționator, inclusiv în cazul nerespectării regulilor privind transparența publicității online, declararea cheltuielilor, activitatea participanților la comunicarea electorală și regimul părților terțe.

Proiectul pornește de la concluziile Curții Constituționale formulate după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și urmărește, potrivit autorilor, consolidarea cadrului normativ privind publicitatea electorală online, finanțarea și implicarea părților terțe. Documentul invocă și standarde europene privind publicitatea politică, serviciile digitale, inteligența artificială și protecția datelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Banii din spatele campaniilor online, luați la control: CEC pregătește reguli dure pentru influenceri apare prima dată în Realitatea.md.

Luni, 21 septembrie, începe recepționarea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul alegerilor din 15 noiembrie 2026. Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a stabilit perioada și programul pentru depunerea actelor.

Documentele vor putea fi depuse în perioada 21 septembrie – 6 octombrie, la sediul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei din municipiul Comrat, str. Tretiacov, nr. 36, clădirea Primăriei, etajul 1.

În perioada 21 septembrie – 5 octombrie, actele vor fi recepționate de luni până vineri, între orele 10:00 și 16:00, cu pauză între 12:00 și 13:00. În ultima zi, 6 octombrie, documentele vor putea fi depuse între orele 09:00 și 17:00, cu pauză între 12:00 și 13:00.

Pentru candidații independenți, vor fi recepționate și cererile de eliberare a listelor de subscripție, iar pentru grupurile de inițiativă și concurenții electorali – cererile și documentele necesare pentru înregistrare.

CEC al Găgăuziei a constituit și Comisia pentru organizarea tragerii la sorți privind stabilirea ordinii de primire a documentelor. În cazul în care doi sau mai mulți solicitanți depun actele în aceeași zi, la ora 17:00 va fi organizată tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii în care concurenții electorali vor fi înscriși în buletinul de vot.

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alegeri în Găgăuzia: Luni începe depunerea actelor pentru candidații la funcția de bașcan apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat particularitățile de organizare a alegerilor din 15 noiembrie  din Găgăuzia, când vor fi aleși deputații în Adunarea Populară și Guvernatorul (Bașcanul) regiunii. Documentul adoptat de CEC prevede modul de înregistrare a candidaților, exercitare a dreptului de vot și finanțare a campaniilor electorale.

Pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, candidații vor fi înregistrați de unul dintre cele trei consilii electorale de circumscripție de nivelul întâi, conform repartizării stabilite de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. În cazul alegerilor pentru funcția de Bașcan, actele pentru înregistrarea candidaților vor fi depuse la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

La cele două scrutine vor fi utilizate aceleași liste electorale, cu rubrici separate pentru confirmarea primirii fiecărui buletin de vot. Alegătorii care nu se regăsesc în listele de bază vor putea vota pe liste suplimentare, în condițiile prevăzute de legislația electorală.

Votul va putea fi exprimat și în baza pașaportului sau a versiunii digitale a actului de identitate, prin intermediul portofelului pentru identitate digitală recunoscut în Republica Moldova.

CEC a stabilit și limitele donațiilor pentru campaniile electorale. Persoanele fizice vor putea contribui cu cel mult 104.400 de lei pentru fiecare scrutin, dintre care maximum 17.400 de lei în numerar.

În cazul persoanelor juridice, plafonul este de 208.800 de lei pentru fiecare scrutin, cu condiția ca suma să nu depășească 30% din venitul anual înregistrat în anul calendaristic precedent.

Actul aprobat mai prevede proceduri privind constituirea și activitatea organelor electorale, instruirea funcționarilor electorali, verificarea listelor de subscripție, gestionarea documentelor electorale și raportarea financiară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul CEC a stabilit cum se va vota în Găgăuzia: Ce prevăd regulile pentru scrutinul din 15 noiembrie apare prima dată în Realitatea.md.

Statul va aloca peste 13,6 milioane de lei pentru organizarea alegerilor în Găgăuzia. Comisia Electorală Centrală a aprobat devizul de cheltuieli pentru scrutinul la care va fi aleasă noua componență a Adunării Populare și bașcanul.

Estimările sunt deocamdată provizorii. În deviz sunt prevăzute cheltuieli pentru personal, indemnizații, bunuri și servicii, buletine și invitații la votare, precum și echipamente pentru secțiile de votare.

CEC a inclus și cheltuielile pentru un eventual tur doi atât la alegerile pentru funcția de bașcan, cât și la cele pentru Adunarea Populară.

În aceeași ședință, CEC a prezentat lista partidelor politice care pot participa la alegerile pentru funcția de bașcan. Din cele 66 de partide și formațiuni înregistrate oficial, 37 îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Lista a fost întocmită în baza informațiilor prezentate de Agenția Servicii Publice.

CEC a precizat că nu pot participa la alegeri partidele care nu au prezentat până la începutul perioadei electorale informațiile obligatorii despre membrii aflați sub incidența legislației privind declararea averii și intereselor personale, transmite IPN. De asemenea, nu pot participa formațiunile a căror activitate este limitată sau care au fost dizolvate prin hotărâri definitive ale instanțelor.

Articolul Deviz aprobat de CEC: Alegerile din Găgăuzia vor costa circa 13,6 milioane de lei apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit data alegerilor guvernatorului Găgăuziei pe 15 noiembrie 2026. Scrutinul va avea loc concomitent cu alegerile membrilor Adunării Populare.

Conform membrilor CEC, au existat trei tentative ale Adunării Populare de a stabili data scrutinului. Fiecare dintre aceste încercări, însă, a eșuat.

Decizia a fost votată cu șase voturi pentru și două abțineri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform datelordin Registrul de stat al alegătorilor, valabile pe 26 august 2026, în unitățile administrativ-teritoriale din Găgăuzia sunt înregistrați 129.315 de alegători.

Articolul CEC a stabilit data alegerilor guvernatorului Găgăuziei, după ce Adunarea Populară nu a reușit să adopte decizia apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat calendarul pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, care vor avea loc pe 15 noiembrie 2026.

Potrivit documentului, perioada electorală va începe pe 28 august. Până la 16 septembrie urmează să fie constituit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, iar până la 26 septembrie – consiliile electorale de nivelul I.

Candidații și formațiunile politice vor putea depune documentele pentru înregistrarea în calitate de concurenți electorali până cel târziu la 6 octombrie.

În aceeași perioadă, între 28 august și 6 octombrie, vor putea fi depuse la CEC și documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale. În ultima zi, 6 octombrie, actele vor fi recepționate până la ora 17:00.

Campania electorală va începe pe 16 octombrie, cu o lună înainte de scrutin.

CEC precizează că programul calendaristic stabilește toate acțiunile, termenele și responsabilitățile instituțiilor implicate în organizarea alegerilor regionale.

Totodată, pe 26 august, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 192/2026 privind modificarea Codului electoral. Noile prevederi integrează alegerile regionale în sistemul electoral național și consolidează rolul CEC în organizarea și desfășurarea acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei: CEC a stabilit toate termenele apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală, în cadrul ședinței din 4 august, a luat act de vacanța unui mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova atribuit Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS) și a validat candidatul supleant, Victor Mătrăgună.

Vacanța funcției a survenit după ce deputata PAS, Victoria Belous, a fost numită ministru al Finanțelor în Guvernul Tofan. Comisia va propune Curții Constituționale de a valid mandatul lui Victor Mătrăgună.

Victor Mătrăgună, născut în 1985, în satul Jeloboc, Orhei, este jurist de profesie. Ocupă funcția de șef al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat. Experiența profesională este: antreprenor; consilier local.

În 2025 a făcut masterat în Anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul PAS va avea un nou deputat în Parlament. Cine este candidatul  apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea de Conturi a identificat mai multe neconformități în procesul de achiziții publice desfășurat de Comisia Electorală Centrală (CEC) în cadrul scrutinelor din 2024 și 2025, inclusiv achiziții de peste 12 milioane de lei care nu au fost incluse în planurile anuale de achiziții, scrie bani.md.

La prezentarea raportul de audit, șefa echipei de audit, Alina Certan, a declarat că o parte dintre achizițiile efectuate de consiliile electorale de circumscripție de nivelul II nu au fost reflectate în planurile anuale ale CEC, deși necesitățile erau estimate și prevăzute în bugetele pentru organizarea alegerilor.

„Pentru scrutinul din anul 2024, valoarea achizițiilor nereflectate în planurile de achiziții constituie 7,8 milioane de lei, iar pentru scrutinul din anul 2025 achizițiile au însumat 4,3 milioane de lei”, a precizat Certan.

Potrivit auditorilor, este vorba despre achiziții de servicii informaționale și poștale, combustibil și alte bunuri necesare desfășurării alegerilor.

Curtea de Conturi a mai constatat deficiențe în justificarea achizițiilor realizate prin excepție, prevăzute de legislație, precum și lipsa unei documentări suficiente în cazul anulării unor proceduri concurențiale și al descalificării ofertanților.

Auditorii susțin că în unele cazuri nu au fost indicate motivele descalificării în scrisorile transmise agenților economici și nici nu au fost anexate toate documentele justificative la dosarele de achiziții.

De asemenea, raportul arată că 54% din valoarea achizițiilor planificate pentru alegerile parlamentare din 2025 și 61% pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 au fost realizate prin proceduri de excepție.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat că instituția acceptă necesitatea sporirii transparenței și a unei documentări mai riguroase a achizițiilor, însă consideră că unele concluzii ale Curții de Conturi necesită explicații suplimentare.

Potrivit acesteia, consiliile electorale sunt organe temporare, iar includerea tuturor achizițiilor acestora în planurile anuale ale CEC trebuie analizată ținând cont de specificul procesului electoral.

Caraman a precizat că instituția a propus elaborarea unor planuri separate pentru fiecare exercițiu electoral, întrucât multe dintre necesități sunt cunoscute doar cu puțin timp înainte de ziua scrutinului.

Șeful CEC a mai subliniat că instituția încearcă să reducă ponderea achizițiilor prin excepție prin centralizarea unor procurări. Astfel, la alegerile din 2025, rechizitele de birou au fost achiziționate pentru prima dată prin licitație deschisă la nivel central, ceea ce, potrivit acesteia, a generat economii și o concurență mai mare între ofertanți.

În ceea ce privește achizițiile de combustibil, Caraman a explicat că acestea sunt dificil de organizat prin licitații clasice, deoarece numărul automobilelor și necesarul exact sunt cunoscute cu puțin timp înainte de alegeri, în timp ce procedurile prevăzute de Legea achizițiilor publice durează peste 40 de zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul CEC, în vizorul Curții de Conturi! A cheltuit milioane de lei fără să planifice apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală menține în evidența contabilă peste 4 mii de calculatoare în valoare de 30,7 milioane de lei, deși acestea și-au depășit durata de exploatare și nu au fost casate. Totodată, unele bunuri imobile administrate de instituție nu sunt înregistrate corespunzător în patrimoniul public al statului.

Constatările se regăsesc în rapoartele de audit ale Curții de Conturi privind activitatea financiară a CEC și gestionarea fondurilor alocate pentru organizarea scrutinelor din 2024 și 2025, transmite IPN.

Potrivit auditului, CEC are în gestiune aproximativ 9 170 de calculatoare, dintre care 4 119 au fost procurate în 2014 și sunt uzate. Lipsa unei decizii privind casarea acestora afectează evidența patrimoniului instituției.

Auditorii au mai constatat că sediul administrativ și garajul CEC nu sunt incluse în lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, iar transmiterea terenului aferent, evaluat la 27,4 milioane de lei, către Agenția Proprietății Publice nu a fost finalizată.

Raportul indică și deficiențe în evidența contabilă, controlul intern și achizițiile publice. Totodată, au fost identificate 42 de cazuri în care membri ai organelor electorale au activat fără certificate de calificare valabile, fiind achitate indemnizații de peste 115 mii de lei.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat că instituția a început remedierea deficiențelor constatate. Ea a precizat că echipamentele procurate în 2014 nu mai corespund cerințelor actuale de securitate cibernetică, iar CEC caută, împreună cu Ministerul Finanțelor, soluții pentru casarea sau transmiterea acestora către alte entități.

Referitor la bunurile imobile, șefa CEC a menționat că situația este legată de un litigiu aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție. Totodată, CEC dezvoltă un nou sistem pentru certificarea și gestionarea funcționarilor electorali, care ar urma să reducă riscul erorilor la identificarea acestora și la efectuarea plăților.

Curtea de Conturi a recomandat CEC să remedieze deficiențele constatate privind gestionarea patrimoniului, evidența contabilă, achizițiile și organizarea proceselor electorale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Curtea de Conturi: CEC a plătit peste 115 mii de lei unor membri fără certificate de calificare apare prima dată în Realitatea.md.

Primarul comunei Coșnița, raionul Dubăsari rămâne în funcție, după ce Comisia Electorală Centrală a respins, în ședința de astăzi, cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă pentru un referendum local de revocare a acestuia.

Potrivit CEC, în cadrul examinării documentelor, Comisia a solicitat grupului de inițiativă înlăturarea unor neconformități, clarificări suplimentare, precum și punctul de vedere al primarului. Deși condițiile procedurale privind constituirea grupului au fost respectate, CEC a constatat că nu au fost prezentate probe care să confirme, în modul stabilit de lege, existența temeiurilor pentru inițierea referendumului de revocare.

Comisia a precizat că, potrivit Codului electoral, revocarea unui primar prin referendum poate fi inițiată doar dacă acesta nu respectă interesele comunității, nu își exercită adecvat atribuțiile sau încalcă normele morale și etice, iar aceste fapte trebuie confirmate în modul prevăzut de lege. CEC a subliniat că este vorba despre o măsură excepțională, aplicabilă doar în baza unor probe pertinente, iar argumentele invocate de inițiatori nu au fost susținute de suficiente elemente de fapt și de drept.

În consecință, CEC a respins atât cererea de înregistrare a grupului de inițiativă, cât și solicitarea de eliberare a legitimațiilor membrilor și a listelor de subscripție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Primarul de Coșnița rămâne în funcție: CEC a respins referendumul de revocare apare prima dată în Realitatea.md.

Cu două zile înainte de expirarea termenului-limită, doar 31 dintre cele 66 de partide politice obligate prin lege să raporteze gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2026 au prezentat documentele la Comisia Electorală Centrală.

Potrivit CEC, alte 12 formațiuni au început completarea raportului în sistemul electronic, însă nu au finalizat procedura. În același timp, cinci partide au creat raportul și au aplicat doar o semnătură, iar 15 formațiuni nu au inițiat nicio acțiune în acest sens. Totodată, trei partide politice sunt dizolvate.

Comisia Electorală Centrală reamintește că termenul-limită pentru depunerea rapoartelor privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2026 este 15 iulie.

Conform legislației, rapoartele trebuie prezentate în format electronic, prin intermediul Sistemului Informațional „Control Financiar”, și trebuie semnate atât de conducătorul partidului, cât și de trezorier. În cazul în care raportul este semnat de persoana care exercită interimatul funcției de președinte al partidului, aceasta trebuie să prezinte și confirmarea emisă de Agenția Servicii Publice.

CEC avertizează că neprezentarea raportului în termenul prevăzut de lege, depunerea cu întârziere sau prezentarea unor date incomplete constituie încălcări ale legislației și pot atrage răspunderea prevăzută de lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Doar 31 de partide au raportat cum și-au gestionat banii. Termenul-limită expiră pe 15 iulie apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat inițiativa fracțiunii Alternativa din Parlament de a organiza un referendum privind amalgamarea. Autoritatea a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate, pentru a a respecta cerințele legale de claritate, neutralitate și precizie.

Membrii CEC atrag atenția că prima întrebare folosește termeni care nu corespund legislației în vigoare, informează IPN. Potrivit Comisiei, noțiunile de „lichidare” și „primării” pot crea confuzii, deoarece reforma vizează unitățile administrativ-teritoriale, nu instituția primăriei, iar termenul „lichidare” nu descrie suficient de clar efectele juridice ale unei eventuale reorganizări.

În cazul celei de-a doua întrebări, Comisia consideră că aceasta nu supune consultării o problemă de fond, ci propune organizarea unui alt referendum. Din acest motiv, formularea nu permite identificarea clară a obiectului consultării și nici a efectelor pe care le-ar produce rezultatul votului, precizează funcționarii de la CEC.

În aviz sunt invocate și hotărâri ale Curții Constituționale, potrivit cărora întrebările din cadrul unui referendum trebuie formulate clar, neutru și fără ambiguități.

Totodată, CEC reamintește că referendumul consultativ nu produce efecte juridice obligatorii, ci are rolul de a reflecta opinia cetățenilor. Dacă scrutinul ar urma să aibă loc pe 27 septembrie, așa cum s-a propus, decizia Parlamentului trebuie aprobată cel târziu săptămâna viitoare.

Estimările CEC indică că desfășurarea referendumului ar costa aproximativ 200 de milioane de lei, sumă care include cheltuielile pentru activitatea organelor electorale și a altor instituții implicate. Acestea urmează să fie incluse în bugetul aprobat de Parlament, cu avizul Guvernului.

„Alternativa” a propus proiect privind desfășurarea unui referendum republican consultativ pe tema reformei administrației publice locale, planificat pentru 27 septembrie 2026.

Articolul CEC cere reformularea întrebărilor, dacă se va desfășura referendumul privind amalgamarea. Avizul aprobat de Comisie apare prima dată în Realitatea.md.

Solicitarea primarului localității Gaidar, Ilia Chiosea, de a dizolva consiliul local, a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală (CEC). Oficialul invoca faptul că timp de șase luni aleșii nu au adoptat vreo decizie.

CEC a stabilit că în cadrul ședinței Consiliului sătesc Gaidar din 6 aprilie 2026 au fost adoptate decizii. De asemenea, la ședința de pe 13 decembrie 202,  persoanele vizate în decizia de ridicare a mandatelor au participat efectiv la exercitarea dreptului de vot.

„Aceste împrejurări de fapt contrazic susținerile referitoare la absența adoptării deciziilor de către consiliul sătesc în perioada de referință”, au punctat membrii CEC.

Primarul din Gaidar a sesizat CEC pe 2 iunie și a cerut dizolvarea consiliului local, invocând faptul autoritatea nu își poate exercita atribuțiile. Comisia a examinat chestiunea în ședința de pe 7 iulie.

Satul în care consiliul local nu a adoptat nici o decizie timp de jumătate de an. Primarul s-a adresat la CEC

Articolul Fără alegeri la Gaidar! CEC respinge solicitarea de a dizolva consiliul local apare prima dată în Realitatea.md.

În localitatea Gaidar din Găgăuzia consiliul local nu a aprobat nici o decizie timp de jumătate de an. Primarul Ilia Chiosea a transmis o notificare Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Oficialul anunță că autoritatea nu își poate exercita atribuțiile, în condițiile invocate. Drept urmare, se cere dizolvarea consiliului local.

„Timp de 6 luni consecutiv, consiliul local Gaidar nu a adoptat vreo hotărâre referitoare la chestiunile pentru care are competență. Acest fapt demonstrează că organul administrației publice locale nu poate funcționa normal”, se arată în notificarea lui Chiosea.

Documentul a fost transmis membrilor CEC pe 2 iunie. Funcționarii urmează să îl examineze în ședința care se va desfășura pe 7 iulie 2026.

Articolul Satul în care consiliul local nu a adoptat nici o decizie timp de jumătate de an. Primarul s-a adresat la CEC apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală a prezentat rezultatele preliminare ale referendumului local desfășurat în Coșnița, privind interzicerea schimbării destinației unor terenuri din extravilanul localității.

Potrivit datelor anunțate, 1.466 de alegători, ceea ce reprezintă 95,69%, au votat „DA”, susținând inițiativa, în timp ce 66 de persoane (4,31%) au votat „NU”.

Conform legislației, decizia se consideră adoptată dacă este susținută de majoritatea cetățenilor care au participat la referendum.

CEC precizează că aceste date sunt preliminare și pot suferi modificări până la recepționarea documentelor în original de la organele electorale inferioare.

Precizăm că, anul trecut, Consiliul Local Coșnița a respins modificarea destinației terenului vizat pentru exploatare în carieră. Ulterior, compania a contestat hotărârea în instanță și a obținut o decizie favorabilă, fapt ce a dus la convocarea unei ședințe extraordinare pentru reanalizarea subiectului și organizarea unui referendum local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Referendum la Coșnița: Majoritatea alegătorilor susțin interzicerea schimbării destinației terenurilor apare prima dată în Realitatea.md.

Locuitorii comunei Coșnița din raionul Dubăsari sunt așteptați astăzi la urne pentru a-și exprima opinia în cadrul referendumului consultativ privind exploatarea resurselor minerale în apropierea localității. Cetățenii vor răspunde dacă susțin sau nu interzicerea schimbării destinației unor terenuri din extravilan în scopul exploatării resurselor minerale, transmite IPN.

Referendumul este organizat în comuna Coșnița, care include și satul Pohrebea, și a fost inițiat de Consiliul comunal. Alegătorii sunt chemați să răspundă cu „Da” sau „Nu” la întrebarea: „Susțineți interzicerea schimbării destinației terenurilor din limitele administrative ale comunei Coșnița în scopul exploatării resurselor minerale pe o distanță mai mică de 1 km de la hotarul intravilanului satelor Coșnița și Pohrebea?”.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la referendum pot participa și tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani după 21 martie curent și au obținut pentru prima dată actul de identitate. Aceștia vor fi incluși pe listele electorale suplimentare dacă nu figurează în listele de bază.

CEC precizează că alegătorii care nu se regăsesc în lista electorală de bază pot vota pe lista suplimentară, dacă domiciliul sau reședința lor în localitate este confirmată în registrele de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Locuitorii din Coșnița ies la vot pentru a-și exprima opinia privind exploatarea resurselor minerale apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) va tipări 5.158 de buletine de vot pentru referendumul local care va avea loc duminică, 21 iunie, în comuna Coșnița, raionul Dubăsari. Din numărul total, 4.708 buletine vor fi în limba română, iar 450 în limba rusă.

Potrivit CEC, buletinele de vot vor avea culoarea albastru pastel rece, cu dimensiunile de 16 centimetri lățime și 12 centimetri lungime. Costul unui buletin este de 1,86 lei, iar valoarea totală a tirajului se ridică la 9.593,88 lei.

Locuitorii comunei Coșnița vor fi consultați în cadrul unui referendum local privind schimbarea destinației unor terenuri din extravilanul localității. Alegătorii vor răspunde la întrebarea:

„Susțineți interzicerea schimbării destinației terenurilor din limitele administrative ale comunei Coșnița în scopul exploatării resurselor minerale pe o distanță mai mică de 1,2 km de la hotarul intravilanului satelor Coșnița și Pohrebea?”.

Pe buletinul de vot vor fi înscrise două opțiuni de răspuns: „DA” și „NU”.

Referendumul local a fost inițiat pentru a consulta cetățenii cu privire la posibilitatea exploatării resurselor minerale în apropierea satelor Coșnița și Pohrebea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Referendum într-o localitate din Dubăsari: CEC tipărește peste cinci mii de buletine de vot apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală a început astăzi, 29 mai, tipărirea buletinelor de vot pentru turul doi al alegerilor locale noi pentru funcția de primar, care vor avea loc în această duminică, 31 mai.

Tirajul total al buletinelor de vot este de 41.824, dintre care 28.766 sunt în limba română, 12.458 în limba rusă și 600 în limba bulgară. Pentru alegerile în comuna Ruseștii Noi, raionul Ialoveni, vor fi tipărite 4.607 buletine de vot, pentru municipiul Orhei, raionul Orhei, vor fi tipărite 25.549 buletine de vot, iar pentru orașul Taraclia, raionul Taraclia, 11.668 buletine de vot.

Lățimea unui buletin de vot este de 14 cm, iar lungimea de 12,8 cm. Costul unui buletin de vot este de 0,90 lei, iar suma totală a tirajului este de 37.641,60 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi este ultima zi în care sunt permise acțiunile de agitație electorală pentru turul doi al alegerilor locale noi, care vor avea loc duminică, 31 mai 2026. Acestea sunt interzise în ziua alegerilor și în cea precedentă.

Astăzi este ultima zi de agitație electorală înainte de turul doi al alegerilor locale noi

Articolul FOTO Peste 41.000 de buletine de vot, tipărite pentru turul doi al alegerilor locale noi apare prima dată în Realitatea.md.

Alegeri locale noi pentru funcția de primar vor avea loc în orașul Costești, raionul Rîșcani. Scrutinul se va desfășura pe 1 noiembrie 2026.

Comisia Electorală Centrală a stabilit data în ședința desfășurată pe 21 mai. Conform autorității, se întâmplă după ce actualul primar a încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Comisia a luat act de sesizarea și actul de constatare a Autorității Naționale de Integritate, conform cărora se constată circumstanțele de încetare înainte de termen a mandatului de primar, deținut de domnul Glasu Nelu, în legătură cu încălcarea de către acesta a regimului juridic al incompatibilităților”, informează funcționarii de la Comisia Electorală Centrală.

Pe 1 noiembrie 2026 au fost stabilite alegeri locale noi pentru funcția de primar și în satul Cairaclia, raionul Taraclia.

Articolul Alegeri locale noi pe 1 noiembrie. Satul în care se va alege primarul apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală a anunțat primele rezultate preliminare ale alegerilor locale noi și referendumurilor desfășurate duminică, 17 mai, în mai multe localități din Republica Moldova.

Potrivit datelor preliminare, în satele Mașcăuți, raionul Criuleni și Topala, raionul Cimișlia, candidatele PAS, Aurelia Morărescu și Tamara Ciubotaru, au obținut câte 100% din voturile valabil exprimate.

Iar candidatul PAS Grigore Țurcan a obținut 54,40 % la alegerile din satul Costești, raionul Ialoveni.

În Satul Plop, raionul Dondușeni Gheorghe Panfil de la PAS a obținut 68,88 % din voturi, iar în Comuna Sărătenii Vechi, raionul Telenești candidatul PAS Igor Anestiade a fost susținut de 50, 88% dintre votanți.

La Ruseștii Noi, raionul Ialoveni va fi turul doi dintre Diana Nastas de la „Democrația Acasă” care a obținut 30,87 % și Valentina Merla de la „Partidul Acțiune și Solidaritate” care a fost votat din 23,04 %.

În orașul Taraclia urmează turul doi de scrutin, după ce niciun candidat nu a întrunit majoritatea necesară. Cele mai multe voturi au fost obținute de candidatul independent Alexandr Borimecicov, cu 31,01%, și candidata din Partidul Socialiștilor Ecaterina Iacobceac, cu 28,45%.

În comuna Frumușica, Igor Groza a acumulat 60% din sufragii, rezultat care îi permite să câștige mandatul de primar încă din primul tur.

Totodată, la referendumurile locale din Hăsnășenii Mari și Sadîc, majoritatea alegătorilor s-au pronunțat pentru revocarea primarilor.

Reprezentanții CEC precizează că aceste rezultate sunt preliminare și urmează să fie confirmate oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acelați timp, conform prevederilor legale, candidatul pentru funcția de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care s-au prezentat la urnele de vot. În cazul în care niciun candidat nu întrunește această condiție, în termen de 2 săptămâni se va organiza al doilea tur de scrutin cu primii 2 candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.

În cazul referendumurilor locale, decizia se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea au votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum. Decizia privind revocarea primarului se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea a votat un număr egal sau mai mare de alegători decât au votat în cazul alegerii primarului, dar nu mai puțin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum.

Articolul Alegeri și referendumuri locale. Primele rezultate preliminare după votul din 17 mai apare prima dată în Realitatea.md.