Republica Moldova continuă să plătească scump pentru încălcările drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni. Datele prezentate marți, 9 septembrie, în cadrul Comisiei juridice pentru numiri și imunități arată că, din cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze împotriva Republicii Moldova, în 45 a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu alte cuvinte, în marea majoritate a dosarelor ajunse anul trecut la Strasbourg, statul moldovean a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor garantate cetățenilor. Raportul Agentului guvernamental scoate la iveală probleme care nu sunt deloc noi pentru Republica Moldova: procese inechitabile, acces limitat la justiție, tergiversarea examinării dosarelor, neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, încălcarea dreptului la proprietate, a dreptului la libertate și siguranță, dar și a dreptului la viață privată și de familie.

Astfel, în pofida reformelor anunțate în ultimii ani și a angajamentelor repetate privind consolidarea statului de drept, Republica Moldova continuă să ajungă la CtEDO pentru aceleași probleme sistemice.

Aproape 8 milioane de lei – nota de plată pentru erorile statului

În anul 2025, Republica Moldova a avut obligații pecuniare în valoare totală de 373 303 euro, echivalentul a aproape 8 milioane de lei, rezultate din hotărârile și deciziile Curții Europene. Deși Comisia juridică a remarcat că plățile către reclamanți au fost efectuate fără întârzieri, problema de fond rămâne alta: banii sunt achitați din bugetul public, adică din fondurile contribuabililor, în timp ce instituțiile și persoanele responsabile pentru încălcări ajung rareori să suporte consecințele. Ministerul Justiției a înaintat doar două acțiuni în regres și a sesizat în cinci cazuri Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandări multe, probleme vechi

În perioada analizată, autoritățile au elaborat zeci de planuri și rapoarte privind executarea hotărârilor CtEDO. Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei i-au fost prezentate 26 de rapoarte de acțiuni, iar supravegherea a fost încetată în 34 de cauze. Totuși, cifrele privind noile condamnări demonstrează că închiderea unor dosare vechi nu înseamnă neapărat rezolvarea problemelor care au generat condamnările.

Comisia juridică a adoptat un șir de recomandări pentru consolidarea mecanismului de executare a hotărârilor CtEDO și prevenirea unor încălcări similare. Agentul guvernamental va trebui să prezinte semestrial informații privind progresele înregistrate și problemele rămase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova repetă greșelile și plătește prejudicii de milioane: 45 de condamnări la CtEDO în 2025 apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova a recunoscut că autoritățile au eșuat în investigarea unei acuzații de viol, într-un caz ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În urma unui acord de soluționare amiabilă, victima va primi 8 100 de euro pentru prejudiciul material și moral.

Cazul E.B. contra Republicii Moldova este primul dosar privind violența sexuală în care Republica Moldova recunoaște, în cadrul unei proceduri la CEDO, eșecul unei anchete privind o acuzație de viol, anunță Centrul Internațional „La Strada Moldova”.

Femeia a depus plângere, însă Procuratura a refuzat de două ori să înceapă urmărirea penală. Ambele decizii au fost anulate de judecătorul de instrucție, iar ancheta a început abia după 15 luni de la faptele reclamate.

Nici după pornirea urmăririi penale lucrurile nu au mers mai bine. Dosarul a fost încetat de șapte ori, iar de fiecare dată soluția a fost anulată de judecătorul de instrucție.

Femeia a continuat să ceară investigarea cazului și a ajuns, cu sprijinul echipei „La Strada”, la CEDO. Ea a invocat faptul că autoritățile nu au desfășurat o anchetă promptă și efectivă în urma acuzației de viol.

După comunicarea cauzei către Guvernul Republicii Moldova, CEDO a pus în discuție modul în care a fost investigat cazul și respectarea obligațiilor asumate de stat prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La 27 august 2026, cauza a fost radiată de pe rol după ce părțile au ajuns la un acord de soluționare amiabilă. Republica Moldova a recunoscut eșecul în apărarea drepturilor femeii și s-a obligat să-i achite 8 100 de euro.

Potrivit „La Strada”, cazul arată cât de dificil poate deveni drumul către justiție pentru o victimă a violenței sexuale atunci când ancheta întârzie sau este închisă în mod repetat.

Organizația mai subliniază importanța sprijinului oferit victimelor și a unei intervenții rapide și eficiente din partea autorităților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Republica Moldova recunoaște la CEDO eșecul unei anchete într-un caz de viol: Ce despăgubiri va primi victima apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul CEDO schimbă abordarea în dosarele privind Rusia: Sute de cereri nu vor mai fi examinate apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, Victor Osipov, anunță că a fost eliberat din penitenciar și plasat sub control judiciar. Potrivit acestuia, decizia a fost luată în urmă cu aproximativ o lună, după ce Curtea de Apel Centru a admis recursul avocaților săi și a înlocuit măsura arestului preventiv. Anunțul a fost făcut miercuri, 15 iulie, printr-o postare pe Facebook.

Osipov susține că dosarul în care este cercetat nu are la bază probe suficiente și afirmă că acțiunile investigate au fost „perfect legale”.

„Funcția de Viceprim-ministru pentru Reintegrare este una politică, nu administrativă. Deciziile au fost adoptate colegial, în Guvern și Parlament. Tema „dutty-free pe segmentul transnistrean de frontieră” nu-mi aparține, era pe agenda structurilor de stat înainte ca eu să vin în funcție. Lipsește însăși posibilitatea de „abuz în serviciu”. În ce privește relația dintre mine și celelalte persoane ce figurează în același dosar, entitățile juridice și activitățile lor, ea, pur și simplu, nu a existat niciodată. Am oferit instanțelor documente oficiale, care mă disculpă. Eu primul am cerut încă în octombrie 2015 ca ei să fie investigați, iar potențialele activități frauduloase să fie curmate. Am promovat în Guvern și am prezentat Parlamentului proiectul de anulare a prevederilor legale cu pricina, care, însă, a fost votat abia de noua legislatură, în 2019”, a menționat acesta.

Fostul oficial a anunțat și că a depus o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), prin care reclamă încălcarea prezumției de nevinovăție, formularea unor acuzații fără probe și aplicarea nejustificată a arestului preventiv. El susține că a informat și mai multe misiuni diplomatice și organizații internaționale despre cazul său.

„Am depus o primă cerere contra Republicii Moldova la CtEDO, acuzând încălcarea prezumpției de nevinovăție, învinuirea fără probe și aplicarea nejustificată a arestului preventiv. Anterior, am sesizat Misiunile diplomatice ale principalilor parteneri occidentali ai Republicii Moldova, Organizațiile naționale și internaționale cu mandat în domeniul reglementări conflictelor și cel al drepturilor omului. Cazul meu este monitorizat, desigur, cu respectarea independenței actului de justiție. În încheiere, Nota Bene pentru cei, care-și imaginează, că raportul pe justiție din toamnă la Uniunea Europeană va fi un exercițiu statistic pentru Republica Moldova: număr de dosare transmise în instanțe, număr de condamnări, de dorit – cât mai multe figuri de mare calibru, grafice, diagrame, etc. E o abordare fundamental greșită, superficială și contraproductivă. „Vânătoarea de vrăjitoare” contravine principiului de justiție echitabilă, independentă și efectivă, asigurată de stat cu toate condițiiile pentru buna sa funcționare”, a declarat Osipov. Totodată, acesta a precizat că va colabora cu oamenii legii până la clarificarea tuturor circumstanțelor.

Amintim că Victor Osipov și fostul deputat Vladimir Andronachi au fost reținuți în luna martie într-un dosar privind deschiderea magazinelor duty-free în regiunea transnistreană. Cei doi au fost plasați în arest preventiv pe 26 martie.

Potrivit procurorilor, schema ar fi funcționat în perioada 2015–2019 și ar fi provocat un prejudiciu de peste patru miliarde de lei. Anchetatorii susțin că, în urma modificării legislației, în Republica Moldova au fost introduse mărfuri accizabile, inclusiv țigări, fără achitarea taxelor, acestea fiind declarate drept livrări în regim duty-free pentru regiunea transnistreană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Fostul vicepremier Victor Osipov, eliberat din penitenciar: Am depus o primă cerere contra Republicii Moldova la CtEDO apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat marți Italia în cazul unui deținut în vârstă de 28 de ani, decedat la sfârșitul anului 2019 după ce a slăbit 25 de kilograme în șapte luni, relatează Agerpres.

Bărbatul, Antonio Raddi, a susținut că nu a putut mânca în închisoarea din Torino, înainte de a muri, pe 30 decembrie a acelui an.

Parchetul din Torino a lansat o anchetă în acest caz, în urma unei plângeri din partea familiei sale. Cu toate acestea, după finalizarea cercetărilor, procurorii au solicitat și au obținut clasarea cazului, un judecător că autoritățile nu pot fi trase la răspundere penală pentru neasigurarea unei supravegheri medicale adecvate.

CEDO, pe de altă parte, a admis apelul avocaților Gianluca Vitale și Federico Milano și a condamnat Italia – au explicat aceștia din urmă – pentru încălcarea articolelor privind respectarea dreptului la viață și interzicerea tratamentelor inumane și degradante în închisori.

„Este o condamnare a unui întreg sistem care a eșuat”, a comentat Vitale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul CEDO condamnă Italia în cazul unui deţinut care a murit după ce a slăbit 25 de kilograme apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat, în unanimitate, că Republica Moldova a încălcat dreptul la viață în cazul lui Lilian Căldărari, un băiat din Chișinău care a rămas paralizat, în stare vegetativă, după o anestezie generală administrată la o clinică stomatologică publică. Statul trebuie să plătească familiei 20.000 de euro daune morale și 2.520 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Incidentul s-a produs la 29 noiembrie 2011, când Lilian, în vârstă de opt ani, a fost adus la clinică pentru tratament stomatologic sub anestezie generală. Imediat după administrarea anestezicului halotan, inima copilului s-a oprit pentru câteva minute. Resuscitat și transportat de urgență la spital, băiatul a rămas în comă cerebrală luni de zile, iar leziunile provocate creierului de lipsa de oxigen l-au lăsat complet paralizat. A fost îngrijit de mama sa mai bine de zece ani, până a murit, la 3 iulie 2022.

Ancheta penală deschisă în 2012 a fost închisă și redeschisă de trei ori, în urma contestațiilor mamei, fără ca procurorii să lămurească circumstanțele cazului. CtEDO a criticat durata nerezonabilă a procedurii, aproape cinci ani, și lipsa de profunzime a investigației: nimeni nu a verificat direct aparatul de anestezie, nu s-a stabilit dacă clinica avea dreptul să folosească halotan pentru copii în regim ambulatoriu, iar sesizarea mamei despre o posibilă alergie a copilului nu a fost niciodată analizată.

Curtea a mai constatat că formularul de consimțământ din dosar purta numele altui pacient, iar mama nu se afla la clinică în ziua în care documentul ar fi fost semnat.

„Statul nu i-a oferit niciodată acel răspuns. Curtea spune un lucru simplu: atunci când viața unui pacient a fost pusă în pericol, autoritățile trebuie să lămurească faptele cu seriozitate și într-un termen rezonabil, iar victima trebuie să aibă acces real la o reparație”, a declarat Vadim Vieru, avocatul familiei.

Hotărârea nu este definitivă — în următoarele trei luni, oricare dintre părți poate cere retrimiterea cauzei în fața Marii Camere a CtEDO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un copil a rămas paralizat după o anestezie la stomatolog: CtEDO condamnă Moldova, la 14 ani de la incident apare prima dată în Realitatea.md.

La 4 iunie 2026, CEDO a pronunțat hotărârea privind satisfacția echitabilă în cauza „Seksimp Group SRL contra Republicii Moldova”, obligând statul să plătească 560.000 de euro cu titlu de prejudiciu material.

Anterior, prin hotărârea din 15 mai 2025, instanța europeană a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la respectarea proprietății, reținând că instanțele naționale nu au răspuns argumentelor esențiale invocate de companie și nu au motivat suficient soluțiile adoptate.

CEDO a mai constatat că bunurile firmei au fost valorificate în cadrul executării silite la un preț semnificativ sub valoarea lor de piață, ceea ce a contribuit la prejudiciul suferit de reclamantă.

În finalul declarației sale, Domnica Manole a precizat că lasă în seama plenului Curții Constituționale decizia privind cererea de recuzare formulată împotriva sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Manole se apără după hotărârea CEDO prin care Moldova a fost obligată să plătească peste jumătate de milion de euro apare prima dată în Realitatea.md.

În nicio țară membră a Uniunii Europene sau a Consiliului Europei judecătorii nu achită prejudiciile stabilite de CEDO în cauzele pierdute de stat. Declarația a fost făcută de judecătorul Ion Chirtoacă în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV, în contextul discuțiilor din spațiul public privind posibilitatea recuperării despăgubirilor de la magistrații implicați în dosarele soldate cu condamnări la CEDO.

„Nu există în nicio țară membră a Uniunii Europene sau membră a Consiliului Europei acțiunea în regres. Adică, eventuale constatări ale încălcărilor drepturilor omului la Curtea Europeană să fie încasate din contul judecătorului”, a spus judecătorul Ion Chirtoacă.

Potrivit magistratului, responsabilitatea pentru condamnările la CEDO nu poate fi atribuită exclusiv judecătorilor, întrucât încălcările constatate de instanța europeană pot avea la bază mai mulți factori instituționali.

„De cazurile pierdute la CEDO uneori nu este responsabil doar judecătorul, uneori este responsabil și statul de calitatea legii, alteori sunt responsabili și procurorii sau ofițerii de urmărire penală” a explicat magistratul.

Ion Chirtoacă a menționat că, deși în ultima perioadă au existat tot mai multe apeluri privind recuperarea prejudiciilor de la judecători, nu cunoaște niciun exemplu din statele UE unde o asemenea practică să fie aplicată.

„Aud că un ultima perioadă mulți spun acest lucru. Dar eu nu cunosc niciun caz al unui stat membru UE prin care să se meargă la acțiunea în regres și banii să se încaseze din contul judecătorului. Recent am discutat cu judecători de la Curtea de Apel din Versailles. Ei spun că judecătorii nici nu cunosc când figurează în cazuri de condamnare la CEDO”, a punctat Chirtoacă.

Subiectul a reapărut în atenția publică după ce Republica Moldova a fost condamnată recent la CEDO într-un dosar examinat anterior de un complet de judecată din care făcea parte și actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole. În urma hotărârii Curții Europene, statul este obligat să achite despăgubiri în valoare de 560 de mii de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ion Chirtoacă: În niciun stat din UE judecătorii nu achită despăgubirile pentru dosarele pierdute la CEDO apare prima dată în Realitatea.md.

Comitetul de miniștri al Consiliului Europei a condamnat Federația Rusă pentru neexecutarea unei hotărâri CEDO privind școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană. La aproape 14 ani de la pronunțarea deciziei în cauza „Catan și alții c. Rusiei”, despăgubirile acordate reclamanților nu au fost achitate, iar cele opt instituții de învățământ continuă să activeze sub presiuni și restricții.

Potrivit Promo-LEX, decizia a fost adoptată în cadrul reuniunii desfășurate între 9 și 11 iunie. Comitetul de Miniștri a notat că Rusia continuă să ignore obligațiile care îi revin în baza Convenției Europene a Drepturilor Omului, deși a încetat să mai fie parte la Convenție din septembrie 2022.

Autoritățile ruse nu au achitat nici până azi despăgubirile stabilite de CEDO și nu au prezentat niciun plan de acțiune pentru executarea hotărârii, transmite IPN. Drept urmare, Rusiei i se cere să se conformeze fără întârziere.

În 2012, Marea Cameră a CEDO a constatat încălcarea dreptului la educație al elevilor, părinților și profesorilor din școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană. Instanța europeană a stabilit că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru aceste încălcări, având în vedere controlul efectiv și influența decisivă exercitate asupra regiunii. Hotărârea prevedea plata unor despăgubiri de 6000 de euro pentru fiecare reclamant, precum și 50.000 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Totodată, Rusia era obligată să contribuie la eliminarea cauzelor care au generat încălcările, inclusiv prin încetarea presiunilor asupra școlilor și asigurarea unor condiții adecvate de funcționare. Situația, însă, nu a fost remediată.

În anul de studii 2025-2026, în școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului sunt înscriși 2041 de elevi, depășind pentru prima dată în ultimii 15 ani pragul de 2000 de elevi.

Anterior, administrația de la Tiraspol a majorat tarifele la utilități pentru școlile cu predare în limba română. Tarifele au crescut cu 500% pentru gaz și cu peste 125% – pentru energia electrică. De asemenea, cinci dintre cele opt școli funcționează în clădiri improprii, după ce sediile lor au fost confiscate în 2004 și nu au fost restituite.

Articolul Consiliul Europei condamnă Rusia pentru că nu respectă o decizie CEDO privind Transnistria apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Federația Rusă într-un nou dosar ce vizează încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană. În hotărârea pronunțată pe 21 mai în cauza V.I. c. Republicii Moldova și Rusiei, judecătorii de la Strasbourg au stabilit, în unanimitate, că Rusia a încălcat articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind respectarea vieții private și de familie. În cazul Republicii Moldova, Curtea nu a constatat nicio încălcare.

Dosarul a fost depus în 2017 de un cetățean al Republicii Moldova și al Ucrainei, originar din Camenca, reprezentat la CtEDO de avocații Alexandru Postică și Nicoleta Hriplivîi din cadrul Asociației Promo-LEX.

Cazul scoate la iveală practicile sistemului paramilitar din regiunea transnistreană, unde evidența militară începe încă din școală, iar tinerii sunt obligați să efectueze „serviciul militar”. Refuzul este pedepsit penal, iar în unitățile militare au fost documentate cazuri de violență, maltratare, condiții inumane și chiar decese.

În încercarea de a-l scuti de înrolare, părinții reclamantului au obținut în 2004 un certificat medical fictiv, în baza căruia tânărul a fost declarat inapt pentru serviciul militar din cauza unei presupuse boli psihice. Diagnosticul a fost inclus direct în livretul militar — document solicitat inclusiv la angajare — iar bărbatul spune că ani la rând a fost refuzat de angajatori din cauza acestei mențiuni.

În 2012, reclamantul a cerut „instanțelor” eliminarea diagnosticului și efectuarea unei expertize psihiatrice, însă solicitarea a fost respinsă definitiv în 2017 de așa-numita „Curte Supremă”. Nici autoritățile constituționale ale Republicii Moldova nu i-au oferit o soluție eficientă, plângerea penală și acțiunea civilă fiind respinse.

Abia după ce cauza a fost comunicată guvernelor de la Chișinău și Moscova, reclamantului i-a fost eliberat în 2018 un nou livret militar, fără mențiunea privind diagnosticul psihiatric. Un an mai târziu, acesta s-a putut angaja.

Judecătorii de la Strasbourg au concluzionat că includerea unor informații medicale sensibile într-un document destinat prezentării către terți reprezintă o ingerință gravă în viața privată. CtEDO a reiterat că structurile de la Tiraspol nu fac parte dintr-un sistem judiciar legitim și că actele emise de acestea nu pot justifica limitarea drepturilor garantate de Convenție.

Federația Rusă a fost obligată să achite reclamantului 7.500 de euro drept prejudiciu moral și încă 3.500 de euro pentru costuri și cheltuieli de reprezentare.

Avocata Nicoleta Hriplivîi a declarat că hotărârea „închide un capitol” care a afectat viața reclamantului mai bine de un deceniu.

Articolul CEDO: încălcarea vieții private a unui bărbat din Camenca prin divulgarea diagnosticului psihiatric apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a comunicat, la 13 aprilie 2026, Guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse cererea depusă de Ghenadie Ciorba, locuitor al orașului Râbnița din regiunea transnistreană. Acesta este președintele organizației obștești „Transnistria – casa noastră comună” și unul dintre puținii lideri locali care își exprimă public o poziție critică față de administrația de facto de la Tiraspol. El a fost privat de libertate timp de 13 luni.

Asociația Promo-LEX precizează că decizia de comunicare a fost publicată la 4 mai 2026.

„Detenția a început după participarea sa la un protest spontan pe podul dintre Râbnița și Rezina, organizat de cetățeni cărora li s-a interzis trecerea pe malul drept al Nistrului în temeiul deciziei Centrului de comandă din Tiraspol din 29 iunie 2020. Pentru această întrunire pașnică, structurile locale i-au aplicat 9 zile de arest contravențional. La ieșirea din izolator, pe 12 iulie 2020, Ghenadie Ciorba a fost reținut din nou și acuzat de „incitare la extremism prin rețeaua Internet” și de „insultarea președintelui rmn”, două articole din codul penal local folosite frecvent pentru a sancționa vocile incomode. Acuzațiile s-au bazat pe postări de pe Facebook prin care reclamantul critica acțiunile administrației de la Tiraspol în contextul restricțiilor impuse pe durata pandemiei și al situației social-economice din regiune.

La 19 iulie 2021, „Judecătoria or. Râbnița” l-a condamnat la 3 ani și 3 luni privațiune de libertate. Pedeapsa a fost ulterior suspendată condiționat de „Judecătoria Supremă” pentru un termen de probațiune de 4 ani, iar reclamantul a fost eliberat la 10 august 2021. Sentința și celelalte materiale ale cauzei au fost clasificate drept „secret de stat”, iar reclamantului i s-a refuzat eliberarea copiilor de pe acestea, fapt care a îngreunat semnificativ exercitarea dreptului de a se adresa Curții. Pe durata detenției, Ghenadie Ciorba a fost ținut în Izolatorul de detenție provizorie din cadrul miliției or. Râbnița și în Închisoarea nr. 1 din Hlinaia, Grigoriopol. Reclamantul descrie celule reci și umede, lipsa ventilației, alimentație de proastă calitate și prezența paraziților. În această perioadă a slăbit peste 15 kilograme”, se arată în comunicatul emis de Promo-LEX.

Totodată, CEDO a adresat Guvernelor părți întrebări privind jurisdicția Federației Ruse și a Republicii Moldova asupra teritoriului regiunii transnistrene, condițiile de detenție (art. 3), legalitatea privării de libertate (art. 5), libertatea de exprimare (art. 10), lipsa remediilor efective (art. 13), restricționarea drepturilor cu scop de persecutare și intimidare (art. 18) și împiedicarea exercitării dreptului de a se adresa Curții (art. 34) prin refuzul de a elibera copia hotărârilor judecătorești.

Reclamantul este reprezentat în fața CtEDO de avocații Asociației Promo-LEX.

„Comunicarea acestei cauze confirmă încă o dată că drepturile fundamentale ale persoanelor care locuiesc în regiunea transnistreană sunt încălcate sistematic, sub privirea pasivă a două state responsabile. Detenția lui Ghenadie Ciorba a avut un scop limpede: să-l pedepsească pentru poziția sa critică și să descurajeze pe ceilalți activiști din regiune. Așa-numitele articole privind „extremismul” și „insultarea președintelui rmn” funcționează ca instrumente politice îndreptate împotriva oricărei voci incomode. Refuzul de a elibera sentința, sub pretextul „secretului de stat” descrie situația gravă a drepturilor omului în regiune. Așteptăm de la CtEDO o constatare clară a încălcărilor și o reacție pe măsură din partea autorităților constituționale ale Republicii Moldova și ale Federației Ruse”, a declarat avocatul Vadim Vieru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociația Promo-LEX urmărește evoluția cauzei și va reveni cu informații suplimentare după primirea observațiilor Guvernelor părți.

Articolul A fost închis pentru că a criticat regimul de la Tiraspol: Cazul Ghenadie Ciorba a ajuns la CEDO apare prima dată în Realitatea.md.

Irina Vlah, lider al Partidului Republican „Inima Moldovei”, anunță că dosarul formațiunii pe care o conduce a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Într-un mesaj publicat pe canalul său de Telegram, politiciana acuză încălcări are dreptului la alegeri libere și dreptului la recurs efectiv.

„Partidul a fost supus unor restricţii nejustificate, care îi limitează participarea la procesul electoral şi comunicarea publică, inclusiv excluderea abuzivă din alegeri şi interzicerea desfășurării unor evenimente publice. Aceste măsuri constituie restricţii arbitrare, flagrante şi nelegale ale drepturilor fundamentale prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, având toate caracteristicile unei încercări de dizolvare de facto a partidului. Dat fiind această situaţie, solicităm imperativ autorităţilor competente să analizeze situaţia şi să ia măsuri imediate pentru eliminarea oricăror restricţii nejustificate, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu obligaţiile internaţionale ale Republicii Moldova”, spune politiciana.

Vlah consideră că tergiversarea sau refuzul de a repune în drepturi partidul va atrage responsabilitate juridică individuală pentru funcţionarii implicaţi. Politiciana amenință cu „acţiuni legale suplimentare la nivel naţional şi internaţional” și „costuri reputaţionale semnificative pentru stat”.

Lidera partidului mai susține că reprezentanții partidului de guvernare, pe care îi consideră vinovați pentru excluderea formațiunii de la alegerile parlamentare din septembrie 2025 și menționează că aceștia vor „trebui să răspundă pentru încălcarea gravă a drepturilor politice ale sutelor de mii de cetățeni ai Republicii Moldova”.

„Subliniez: nu este vorba doar despre responsabilitatea guvernului, ci și despre responsabilitatea personală a acelor funcționari care au luat decizii ilegale împotriva echipei noastre. Aceasta nu este doar o solicitare formală – este o avertizare fermă asupra consecinţelor legale şi reputaționale ale nerespectării drepturilor fundamentale ale Partidului Republican „Inima Moldovei”, mai spune politiciana.

Articolul Cazul Partidului Republican „Inima Moldovei” a ajuns la CEDO apare prima dată în Realitatea.md.

Camera de Apel a Înaltei Curți Anticorupție din Ucraina a anulat pentru a doua oară decizia instanței de fond în dosarul liderului partidului „Batkivșcina”, Iulia Timoșenko. În acest context, politiciana a declarat că intenționează să își dovedească în mod consecvent nevinovăția atât în instanțele din Ucraina, cât și în cele internaționale.

Informațiile au fost relatate de RBC-Ucraina, cu trimitere la declarația liderului „Batkivșcina” făcută după ședința Camerei de Apel a Înaltei Curți Anticorupție.

Potrivit deputatei, dosarul începe deja „să se destrame”, iar evoluția procesului este urmărită cu atenție de structurile europene.

În timpul ședinței de judecată, Iulia Timoșenko a declarat că a devenit evident că acuzațiile formulate nu au temei juridic și reprezintă o tentativă de presiune asupra opoziției.

„Nu există niciun dosar, nu există nicio încălcare a legii. Este un atac politic împotriva mea, în calitate de lider al unei fracțiuni de opoziție. În cele din urmă, vom face față acestui atac politic”, a declarat parlamentara.

Potrivit acesteia, materialele anchetei nu conțin dovezi privind comiterea vreunei infracțiuni.

„Atât ancheta, cât și procurorii și instanța au confirmat clar că nu am transmis bani nimănui și că nimeni nu mi-a transmis bani mie. Sunt convinsă că îmi voi demonstra poziția absolut onestă atât în instanțele din Ucraina, cât și la nivel internațional”, a subliniat lidera partidului „Batkivșcina”.

Timoșenko a declarat că procesul este monitorizat cu atenție de structuri internaționale influente, inclusiv Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), instituții ale Parlamentului European și organizații germane pentru drepturile omului.

În prezent, echipa liderului partidului „Batkivșcina” pregătește deja o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„Toate structurile internaționale care monitorizează în prezent această situație sunt în stare de șoc: din cauza lipsei de drepturi și a absenței oricărui temei pentru astfel de persecuții”, a declarat deputata.

Ea a subliniat din nou că persoanele implicate în falsificarea dosarului vor fi trase la răspundere penală.

„Pentru că Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP) nu sunt organe de luptă împotriva corupției. Sunt organe de presiune politică asupra liderilor politici ai țării, asupra deputaților. Nu este o luptă cu corupția, ci un abuz juridic”, a conchis Timoșenko.

Precizăm că, deputata Iulia Timoșenko este suspectată de mituirea unor membri ai Radei Supreme a Ucrainei.

În fața instanței, aceasta a declarat că nu a purtat niciodată discuțiile ale căror înregistrări au fost făcute publice de Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU). De asemenea, ea a susținut că nu îi cunoaște pe deputații care apar în respectivele înregistrări.

Potrivit Iuliei Timoșenko, cele întâmplate reprezintă „o comandă politică menită să ducă la desfășurarea unei ample acțiuni de PR a NABU”. În cazul în care va fi găsită vinovată, aceasta riscă o pedeapsă cuprinsă între 5 și 10 ani de închisoare, cu sau fără confiscarea averii.

VIDEO Cazul Timoșenko: instanța a început audierea apelului deputatei

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Timoșenko pregătește un recurs la CEDO după decizia instanței de apel. „Toți sunt în șoc” apare prima dată în Realitatea.md.

Ministerul Justiției a venit cu explicații după hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în dosarul care îl vizează pe Veaceslav Platon. Instituția precizează că hotărârea CEDO se referă doar la fapte petrecute în anul 2017 și nu vizează perioada dintre 2018 și 2020, când Platon se afla încă în detenție.

Potrivit CEDO, dosarul se referă la două cazuri din 2017, când Veaceslav Platon nu a primit îngrijiri medicale adecvate și a avut acces limitat la vizite de familie.

„Constatările reținute de CtEDO reprezintă o consecință a regimului oligarhic și a statului capturat din acea perioadă, când sistemul de justiție era subordonat intereselor politice”, punctează MJ.

Instituția mai menționează că, între timp, în penitenciarele din Moldova, inclusiv în cel unde s-a aflat Platon, au fost realizate îmbunătățiri privind condițiile de detenție, asistența medicală și respectarea drepturilor omului.

Ministerul a mai amintit că alte plângeri depuse anterior de Veaceslav Platon la CEDO, privind condițiile de detenție, dreptul la apărare și comunicarea cu avocații, au fost respinse prin deciziile din 19 martie 2019 și 4 iunie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Platon, câștig de cauză la CEDO după ce a reclamat condițiile de detenție din Penitenciarul nr.13

Articolul Precizările Ministerului Justiției despre hotărârea CEDO în cazul Veaceslav Platon apare prima dată în Realitatea.md.

Un caz de violență în școli din Republica Moldova riscă să ajungă pe masa Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Avocatul Roman Zadoinov a anunțat pentru Unimedia.info că pregătește o plângere în acest sens, după ce instituțiile statului ar fi eșuat să protejeze o elevă din Rezina, agresată constant de un coleg.

Potrivit relatărilor, fata era lovită și umilită în mod repetat, atât fizic, cât și psihologic, însă sesizările părinților la autorități nu au dus la niciun rezultat. Plângerile depuse la poliție, procuratură, Direcția Educație și chiar la Ministerul Educației au fost închise fără măsuri concrete.

În același timp, părinții agresorului nu au putut fi sancționați, invocându-se faptul că incidentele s-au produs pe teritoriul școlii, unde responsabilitatea aparține instituției de învățământ. Școala, la rândul său, a evitat să-și asume răspunderea și ar fi încercat să pună întreaga vină pe victimă, susținând că aceasta ar fi provocat comportamentul agresorului. Această atitudine a accentuat starea de vulnerabilitate a elevei.

După un an de sesizări și drumuri între instituții, părinții fetei au decis să o transfere la o altă școală pentru a o proteja de agresiuni. Decizia a venit ca o soluție de compromis, în lipsa unui sprijin real din partea statului. Avocatul Roman Zadoinov a declarat, într-un interviu acordat sursei citate, că situația reflectă un eșec al sistemului moldovenesc în combaterea fenomenului de bullying. El consideră că lipsa unui cadru legal adecvat lasă victimele fără apărare și perpetuează cazurile de violență între minori.

„Toți ne spun că nu este lege. Întreb – ce înseamnă că nu este lege? Creați-o, dacă nu există. Pregătim o plângere la CEDO, pentru ca instanța europeană să transmită un mesaj clar autorităților din Moldova: trebuie să intervină și să elaboreze legea necesară pentru a opri aceste fenomene”, a precizat avocatul.

Zadoinov a dat exemplul Statelor Unite, unde activează de asemenea, menționând că acolo elevii pot fi trași la răspundere pentru faptele lor începând de la vârsta de 9 ani. În plus, școlile sunt implicate direct în prevenirea și soluționarea cazurilor de violență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Cazul fetei agresate repetat la o școală din Rezina: Avocatul pregătește plângere la CEDO apare prima dată în Realitatea.md.

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a depus o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva Republicii Moldova, după ce a epuizat toate căile de atac în justiția națională, ca urmare a excluderii din alegerile parlamentare din 28 septembrie, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, conducerea formațiunii a declarat că decizia este „lipsită de fundament juridic și reprezintă o lovitură directă la adresa democrației și un semnal de alarmă pentru viitorul pluralismului politic din țară”. Președintele PLDM, Vlad Filat, a afirmat că excluderea partidului nu a avut la bază argumente legale.

Articolul După ce a fost exclus din alegerile parlamentare, PLDM a depus o cerere la CEDO apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a comis încălcări flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la începutul conflictului din Ucraina în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată – a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Marea Cameră a Curții a decis în unanimitate că, în perioada 11 mai 2014 – 16 septembrie 2022 (data la care Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului), statul rus s-a angajat într-un „comportament vădit ilegal… desfășurat pe scară largă”.

Conflictul a izbucnit în 2014, când grupări armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, urmat de invazia la scară largă lansată de Rusia la 24 februarie 2022.

În hotărârea publicată miercuri, instanța a prezentat dovezi privind utilizarea generalizată și sistematică a violenței sexuale, adesea însoțită de acte de tortură, precum bătăi, strangulare și aplicarea de șocuri electrice. Civili și prizonieri de război au fost supuși execuțiilor simulate, mutilării și altor forme de tratament inuman, inclusiv aplicarea de șocuri electrice în zonele intime.

Curtea a constatat că aceste încălcări, comise în mod repetat pe parcursul a peste opt ani, au avut ca scop „subminarea însăși esenței democrației” – prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.

„În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape universală a nepăsării flagrante a statului pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale instituite după al Doilea Război Mondial”, se arată în motivare.

Încălcările identificate includ:

• Atacuri militare nediscriminatorii

• Execuții sumare ale civililor și militarilor ucraineni

• Tortură, inclusiv violul folosit ca armă de război

• Detenții ilegale și arbitrare ale civililor

• Strămutări și transferuri nejustificate ale populației

• Intimidarea și persecutarea tuturor cultelor religioase, cu excepția Bisericii Ortodoxe Ucrainene aliniate Moscovei

• Violență și represiune împotriva jurnaliștilor, precum și legi represive care penalizează susținerea Ucrainei

• Dispersarea forțată a protestelor pașnice în zonele ocupate

• Jefuirea, distrugerea și exproprierea bunurilor private

• Suprimarea limbii ucrainene în educație și impunerea de programe de îndoctrinare

• Transferul și, în multe cazuri, adoptarea copiilor ucraineni în Rusia

Instanța a calificat drept „deosebit de revoltătoare” prevalența violenței sexuale comise de soldați ruși în teritoriile ocupate. Dovezile indică niveluri extreme de brutalitate, cu intenția clară de a teroriza, umili și domina victimele, nu doar ca persoane, ci și ca membri ai comunității ucrainene.

„Violența sexuală și violul au fost folosite ca parte a unei strategii militare de dezumanizare, umilire și distrugere a moralului populației ucrainene, și de afirmare a dominației asupra teritoriului suveran al Ucrainei”, a concluzionat Curtea.

CEDO a mai constatat că doborârea zborului MH17, soldată cu moartea a 298 de civili, a reprezentat o încălcare gravă a Convenției, racheta fiind furnizată și transportată de Federația Rusă în estul Ucrainei.

Ucraina a salutat hotărârea drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie incontestabilă”. Rusia nu a participat la proceduri și a anunțat că nu va respecta hotărârea și nici nu va plăti eventualele despăgubiri.

Un total de 26 de state semnatare ale Convenției au intervenit în calitate de terți în acest caz, exprimându-și sprijinul pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru încălcările drepturilor omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instanța urmează să decidă ulterior cu privire la acordarea de despăgubiri.

Articolul CEDO: Rusia a comis încălcări flagrante ale drepturilor omului în Ucraina începând din 2014 apare prima dată în Realitatea.md.

Nicanor Ciochină, primarul reales de Boldurești învinuit că, în seara de 19 februarie 2024, a lovit mortal un copil de 14 ani și a părăsit locul accidentului, a anunțat că, dacă vor fi anulate alegerile locale, se va adresa Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), transmite TVR Moldova. El a lipsit la ședința de judecată, care s-a desfășurat în lipsa acestuia, pe motiv că marți Consiliului electoral de circumscripție Boldurești a organizat ședința publică în care urmează să i se valideze mandatul atribuit în urma turului doi de scrutin.

„Cazul acesta va ajunge obligatoriu la CEDO dacă vor fi anulate alegerile și nu de aceea că mă țin de mandat, dar nu trebuie să fie bătaie de joc de sat. Două luni de zile și-o bătut joc de acest sat, cu Andoni, cu televiziuni. Aceasta a fost campanie electorală?”, a spus Ciochină. „Nu participați la prostia asta care vor să o facă. Au fost sute de alegeri și niciodată nu s-au verificat cereri la domiciliu că nu corespund. Omul cela, vai de capul lui de 90 de ani, știe cum a semnat? Știu că sunteți presați și vreți să luați o decizie cu care să călcați în picioare decizia oamenilor din sat”, a adăugat el.

Nicanor Ciochină a criticat sesizarea contracandidatului său la funcția de primar cu privire la verificarea voturilor efectuate cu urna mobilă.

„Cuiva îi convine, o să vedem cum își vor bate joc de o sută și ceva de oameni, cum o să îi poarte pe drumuri. Ce are poliția la nivel de denunț a lui Bulicanu. Acolo nu este stabilit că e pornită cauză penală, nu este hotărâre pe cauză. Ce prezintă poliția acum vor fi niște suspiciuni. Niște semnături ale oamenilor care stau la pat că nu corespunde o iscălitură pe cerere și cu ce o influențat chestiunea asta alegerilor. Și, în genere, o să fie întrebare și la judecată, și la CEDO, ce caută poliția la ședința Dvs. când nu au o decizie definitivă. Ei au un demers al lui Bulicanu, o depus demersul pe o sută și ceva de oameni care vor trebui interogați, purtați pe drumuri. Majoritatea sunt invalizi, iată cu ce mijloace vor ei să atingă un scop”, a spus Ciochină.

Conform datelor prezentate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), din cele 37 de ședințe de judecată programate, 16 au fost amânate la solicitarea inculpatului, a unei alte persoane învinuite în același dosar, Ion Andronachi, și a avocaților acestora. Dosarul primarului de Boldurești, Nicanor Ciochină, se examinează de aproape 1 an la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Nicanor Ciochină și avocații săi au fost amendați de mai multe ori pentru neprezentarea la ședințele de judecată, potrivit PCCOCS, cu amenzi de 2.500 de lei pentru fiecare ședință. Pe 27 mai 2025, instanța de judecată i-a aplicat și lui Nicanor Ciochină o amendă de 2.500 de lei pentru același comportament. Instanța de judecată se va pronunța și vineri, 13 iunie curent, privind o nouă amendă.

În ce privește eliberarea provizorie a lui Ciochină, sub control judiciar, însă fără monitorizare electronică, procurorii spun că prima instanță a respins solicitarea inculpatului, dar Curtea de Apel Centru a admis pretențiile lui. Pe 26 mai, instanța de apel a decis să excludă monitorizarea electronică. Tot marți expiră termenul de control judiciar în cazul lui Nicanor Ciochină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Nicanor Ciochină amenință Republica Moldova cu plângere la CEDO apare prima dată în Realitatea.md.

Anul trecut, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic număr de cereri depuse la Curtea Europeană a Drepturile Omului (CEDO) din ultimii zece ani. Despre acest lucru a anunțat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

„Din totalul celor 363 de cereri înaintate, 343 au fost declarate inadmisibile – un indicator ce reflectă o îmbunătățire a mecanismelor interne de protecție a drepturilor omului. CEDO a pronunțat 17 hotărâri și a emis 33 de decizii de inadmisibilitate sau de radiere de pe rol. Numărul hotărârilor este cel mai mic din ultimii șase ani, iar caracterul tot mai puțin repetitiv al cererilor indică o evoluție pozitivă în abordarea cazurilor”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

În 15 dintre cele 17 hotărâri, Curtea a constatat cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova. Potrivit ministrei, aceste încălcări sunt, în mare parte, consecința acțiunilor sau inacțiunilor instanțelor de judecată, ale procuraturilor, organelor de urmărire penală, executorilor judecătorești și instituțiilor psihiatrice, în perioada 2011- 2020.

„Este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare de intensificare a colaborării între instituții pentru a asigura un sistem mai eficient de protecție a victimelor violenței domestice, introducerea garanțiilor legale pentru internarea nevoluntară în instituțiile psihiatrice, introducerea unui mecanism adecvat capabil să ofere despăgubiri persoanelor, în special minorilor cu dizabilități intelectuale, care sunt victime ale relelor tratamente și ale discriminării, formarea continuă a specialiștilor în domeniu justiției etc”, a mai adăugat ea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ministrei, în vederea executării acestor hotărâri, Agentul guvernamental din cadrul Ministerului Justiției a convocat ședințe de lucru cu autoritățile responsabile, a organizat reuniuni ale Consiliului Consultativ pe lângă Agentul guvernamental și a transmis Comitetului de Miniștri 26 de planuri și rapoarte de acțiuni. Astfel, în urma acestor demersuri, a fost încheiată supravegherea în 20 de cauze.

Articolul În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic număr de cereri depuse la CEDO apare prima dată în Realitatea.md.

Procuratura a dat dovadă de neglijență la investigarea cazurilor de maltratare a tinerilor în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că nici astăzi nu au fost furnizate răspunsuri la nivel național, iar multe persoane maltratate și-au găsit dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Avocatul Vadim Vieru, director de program drepturile omului al Asociației Promo-LEX, a spus că Procuratura nu a investigat faptele și nu a colectat probele la timp, fapt care a compromis anchetele.

„Mai sunt dosare în procuraturi și în instanțele naționale legate de cazurile din 7 aprilie. Acestea sunt suspendate pe motiv că nu ar fi posibil de identificat persoanele care au cauzat faptele de maltratare. Asta arată că nu se dorește investigarea și că avem probleme la capitolul justiție care este într-un veșnic proces de reformare, dar și promisiuni ale politicienilor”, a menționat Vadim Vieru.

Istoricul Sergiu Mustață a declarat că inacțiunile autorităților demonstrează că instituțiile statului nu au fost funcționale, fapt de care au profitat multe persoane atât de la putere, cât și din opoziție.

„Două comisii parlamentare, ca să nu mai zic de anchete, nu au fost în stare – și aici vorbim de o comisie de securitate care are acces la informațiile secretizate ale statului – să dea răspuns la întrebări cine și de ce și-a dorit acest haos și distrugere a clădirilor și a atmosferei pașnice din țară. Asta demonstrează încă odată că nu s-a dorit o justiție, o clarificare a situației și așa s-au spălăcit și cazurile împotriva unor reprezentanți ai administrației publice centrale”, a mai afirmat Sergiu Musteață.

Într-o declarație semnată de Promo-LEX și Amnesty International Moldova la 16 ani de evenimentele din 7 aprilie 2009, activiștii civici solicită mai multă transparență despre stadiul investigațiilor. Procuratura a reluat dosarele legate de protestele din aprilie acum cinci ani, dar nu a făcut niciun anunț pe marginea acestui caz. Peste 600 de persoane au fost reținute și maltratate după 7 aprilie 2009, iar șase au murit în condiții suspecte. Semnatarii declarației condamnă secretizarea dosarelor și cer tragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de fărădelegile de atunci.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tinerii maltratați pe 7 aprilie 2009 și-au găsit dreptatea la CEDO, nu și în instanțele din țară apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova a achitat anul trecut 162 200 de euro ca urmare a condamnărilor la CEDO. Iar timp de 27 de ani, de când R. Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, statul a achitat reclamanților aproape 23 de milioane de euro. Datele au fost analizate de către Centrul de Resurse Juridice, care a prezentat nota analitică „Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2024”.

Daniel Goinic, directorul Programului drepturile omului, a menționat într-o conferință de presă la IPN că suma despăgubirilor plătite de stat din 1997 și până în 2024 ar fi fost suficientă pentru a reforma sistemul penitenciar.

„Să construim un penitenciar nou, să administrăm eficient activitatea penitenciarelor din țară sau să achităm câteva sute de mii de pensii sau salarii medii pe economie”, a precizat Daniel Goinic.

Urmare a celor 616 hotărâri pronunțate timp de 27 de ani au fost constatate 812 violări. Cel mai frecvent Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea articolului 6 din Convenție – dreptul la procesul echitabil.

„Articolul 6 ține nemijlocit de activitatea judecătorului. Tot ce se întâmplă în judecată este dreptul la proces echitabil în perspectiva standardelor Convenției. Avem 251 de violări sau 30% din numărul total”, a menționat Daniel Goinic.

Un alt drept frecvent încălcat este dreptul la libertate și siguranță. Este faza urmării penale. Și anume, activitatea polițiștilor, procurorilor, CNA și alte organe de drept. Cât privește încălcarea articolului care prevede interzicerea relelor tratamente și a torturii, în linii mari ține de condițiile proaste de detenție.

„Pentru nimeni nu este secret că Penitenciarul nr. 13 este o problemă imensă pentru societatea moldovenească, în special pentru deținuți, unde drepturile lor sunt încălcate. Și aceasta din cauza condițiilor proaste de detenție, servicii medicale proaste etc.”, a menționat expertul.

În anul 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 363 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, cu 44% mai puține decât în 2023. Totodată, anul trecut au fost pronunțate 17 hotărâri pe cauzele moldovenești, cifra fiind în descreștere cu 30% față de anul 2023.

În 2025, se împlinesc 15 ani de când CRJM analizează și publică sinteza condamnărilor Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul În 2024, Republica Moldova a achitat peste 162 de mii de euro în urma condamnărilor la CEDO apare prima dată în Realitatea.md.

Călin Georgescu a solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) să suspende efectele deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, care anulase alegerile prezidențiale din România. În cererea sa, Georgescu a cerut, de asemenea, ca CEDO să ordone statului român să reia procesul electoral, având în vedere rezultatele primului tur, care ar fi trebuit să-l confrunte cu Elena Lasconi în finala prezidențială.

Într-un comunicat de presă emis marți, CEDO motivează că a respins aceste cereri pentru că se află în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții, care se referă la măsuri provizorii.

„Măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curţii (Rules of Court) sunt decise in legătură cu proceduri în fața Curții, fără a influența orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai in cazuri excepționale, când reclamanții ar fi altfel expuși unui risc iminent de vătămare ireparabile”, explică CEDO, potrivit hotnews.ro.

Procesul inițiat de Călin Georgescu împotriva României pentru anularea alegerilor prezidențiale va continua la instanța de la Strasbourg, dar fără măsuri provizorii până la pronunțarea unei decizii finale. Decizia a fost luată în unanimitate de o Cameră formată din șapte judecători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Călin Georgescu pierde la CEDO. I-a fost respinsă cererea privind decizia CCR și de a relua alegerile din România apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova a fost condamnată, în mod neaşteptat, de CEDO într-un proces în care a fosta dată în judecată pentru destituirea unui funcţionar care a primit mită. S-a stabilit joi, 9 ianuarie curent, că statul trebuie să îi plătească despăgubiri unui agent de mediu care a fost destituit pentru că a primit mită o… drujbă.  Instanţa europeană a apreciat că procedura desfăşurată împotriva acestuia nu a fost echitabilă.

Reclamantul care s-a adresat CEDO, Ivan Cavca, era funcţionar la Inspecţia pentru protecţia mediului. El a fost revocat din funcţie disciplinar în mai 2020 pentru că a acceptat o drujbă ca mită, în timp ce investiga un caz de tăiere ilegală de arbori.

Bărbatul a fost reprezentat de avocatul Ion Cobîşenco. Dumitru Obadă în calitate de agent guvernamental a reprezentat Guvernul.

Bărbatul a contestat decizia de revocare din funcţie, susţinând că a fost atras într-o capcană de un agent sub acoperire, care acţiona în cadrul unei acţiuni de evaluare aleatorie a integrităţii profesionale a funcţionarilor din serviciul său. Pentru că nu a obţinut câştig de cauză în justiţia naţională, Ivan Cavca s-a adresat în final instanţei europene.

Invocând în faţa acesteia din urmă articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil, Ivan Cavca a insistat asupra faptului că justiţia Republicii Moldova nu a luat în considerare faptul că acţiunea prin care i s-a oferit drujba ca mită a fost o înscenare, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat dreptate.

„Curtea consideră că tribunalele interne nu şi-au îndeplinit obligaţia de a examina aprofundat argumentul înscenării şi de a se asigura că procedura este corectă”, a motivat CEDO.

Aceasta a mai constatat şi „motivarea inadecvată” a judecătorilor Judecătoriei Chişinău, precum şi alte anomalii de procedură, cum ar fi aceea că reclamantul nu a putut face recurs împotriva hotărârii judecătoreşti, „o posibilitate deschisă doar altor părţi”.

Prin urmare, CEDO a concluzionat că Republica Moldova a încălcat articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

„Constatarea încălcării constituie în sine o satisfacţie îndeajuns de echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de domnul Cavca, iar statul pârât trebuie să îi plătească 1.375 de euro pentru cheltuieli de judecată”, se arată în decizia instanţei europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Republica Moldova, condamnată neașteptat de CEDO pentru destituirea unui agent de mediu care a primit mită o drujbă apare prima dată în Realitatea.md.

Călin Georgescu a atacat la CEDO decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale. Câștigătorul primului tur cere Curţii Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidenţialelor în care s-au calificat el şi Elena Lasconi, potrivit documentului consultat de G4Media.

Georgescu solicită ca CEDO să judece cauza în regim de urgență. El cere:

• suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a alegerilor, până la soluționarea cauzei
• obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur, și să organizeze turul doi al alegerilor prezidențiale între el și Lasconi
• obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale și democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.

În documentul consultat de G4Media, Călin Georgescu invocă dreptul la alegeri libere, încălcat prin suspendarea turului doi și invalidarea voturilor fără probe concludente; lipsa unui proces transparent și consultativ care contravine dreptului la un proces echitabil; lipsa unui mecanism național de contestare a deciziei CCR.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că vineri, 6 decembrie 2025, Curtea Constituțională a anunțat că a decis în unanimitate anularea alegerilor prezidențiale. Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat complet, urmând ca guvernul să stabilească o nouă dată pentru scrutin.

Marți, 31 decembrie 2024, instanța i-a respins lui Georgescu acțiunea prin care contesta decizia BEC de anulare a alegerilor prezidențiale.

Instanța i-a respins lui Georgescu acțiunea prin care contesta decizia BEC de anulare a alegerilor prezidențiale

Articolul Călin Georgescu a atacat la CEDO decizia de anulare a alegerilor prezidențiale apare prima dată în Realitatea.md.

Nicolas Sarkozy, fostul președinte al Franței, a primit o sentință istorică de închisoare în cazul de corupție cunoscut sub numele de „Paul Bismuth”. Este pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, când un fost lider al țării este condamnat la o pedeapsă atât de severă pentru infracțiuni de corupție și trafic de influență. Sentința a fost definitivă, după ce apelul său a fost respins pe 17 decembrie 2024.

Sarkozy a fost condamnat la 3 ani de închisoare, dintre care 2 ani au fost suspendați, iar restul de 1 an va fi executat sub formă de arest la domiciliu, cu brățară electronică pentru monitorizarea mișcărilor sale. În ciuda acestei condamnări, Sarkozy a anunțat că va contesta verdictul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), plasându-se astfel într-o poziție dificilă: fostul președinte al unei națiuni care a apărat Franța, acum încercând să obțină condamnarea statului francez.

Cazul, care datează din 2014, pune în lumină contrastul dintre influența continuă a lui Sarkozy și comportamentele sale ascunse. Folosind o linie telefonică secretă, sub pseudonimul „Paul Bismuth”, și colaborând cu un avocat pentru a încerca să influențeze justiția, fostul președinte a planificat un „pact de corupție” cu un judecător de la Curtea de Casație.

În fața acuzațiilor, Sarkozy a susținut că este victima unei „hărțuiri judiciare” de 12 ani, acuzând că i s-au încălcat drepturile de apărare. Totuși, contestarea la nivel european nu va anula pedeapsa impusă în Franța, iar fostul președinte va trebui să o ispășească în continuare.

La aproape 70 de ani, Sarkozy se confruntă cu mai multe cazuri legale, inclusiv acuzații de finanțare ilegală din Libia pentru campania sa din 2007. Aceasta ar putea adânci și mai mult căderea sa din politică, fiind considerat acum mai mult ca un personaj controversat decât ca un lider politic emblematic al Franței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Sentința istorică pentru Sarkozy: Ex-președintele care a apărat Franța vrea să obțină condamnarea statului la CEDO apare prima dată în Realitatea.md.