Șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga, respinge acuzațiile lansate de consilierul municipal Ion Onța, potrivit cărora acesta ar fi primit amenințări din partea finului său, Sergiu Rău, care ar fi fost și persoana de legătură dintre ei timp de mai mulți ani. Catlabuga susține că nu îl cunoaște personal pe Ion Onța și că afirmațiile acestuia nu corespund realității.

„În contextul continuării șirului de învinuiri aduse mie astăzi de către domnul Ion Onța, reiterez că nu corespund realității. Atât eu, cât și membrii familiei mele, nu-l cunoaștem personal pe domnul Ion Onța, nu am avut anterior tangență cu dumnealui, nici personal și nici fiind reprezentați de terțe persoane”, a transmis Arcadie Catlabuga.

Șeful INI a spus că nu cunoaște detalii nici despre conflictul dintre Ion Onța și Sergiu Rău.

„Condamn cu fermitate orice formă de violență și amenințare, indiferent de cine este autorul acestor acțiuni”, a mai menționat Catlabuga.

Precizările vin după ce Ion Onța a afirmat vineri, 31 iulie, că ar fi primit amenințări finul șefului INI. Consilierul susține că aceasta ar fi fost o persoană de legătură între el și Arcadie Catlabuga timp de mai mulți ani.

Ulterior, deputata „Alternativa” și membra MAN, Olga Ursu, a cerut ca Arcadie Catlabuga să ofere explicații în Parlament cu privire la acuzațiile lansate și la presupusele răfuieli în instituțiile statului. Ea a anunțat că va sesiza și misiunile diplomatice în legătură cu acest caz.

Amintim că, anterior, Ion Onța, la 29 iulie, Onța l-a acuzat pe șeful INI că, împreună cu finul său, Sergiu Rău, ar fi fabricat dosarul în care este cercetat pentru escrocherie. Acuzațiile au fost respinse de Arcadie Catlabuga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Șeful INI, Arcadie Catlabuga, respinge acuzațiile lui Ion Onța: Nu corespund realității apare prima dată în Realitatea.md.

Un bărbat de 53 de ani din localitatea Căpriana, raionul Strășeni, a fost ucis de soția sa, în propria gospodărie. Femeia a fost reținută pentru 72 de ore.

Potrivit Poliției, între cei doi s-ar fi iscat un conflict, în timpul căruia femeia i-ar fi aplicat bărbatului lovituri cu un obiect ascuțit în regiunea cutiei toracice. În urma leziunilor primite, acesta a decedat.

Preliminar s-a stabilit că victima ar fi consumat băuturi alcoolice împreună cu soția sa de 49 de ani.

Nora celor doi soți este cea care l-a găsit pe bărbat inconștient și a sunat la 112.

A fost deschis un dosar penal, iar poliția continuă cercetările.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Omor la Căpriana! Un bărbat, ucis de soție după ce au consumat alcool împreună apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova este parte a Europei, iar Transnistria nu este impediment pentru integrarea europeană. Declarația a fost făcută de către șefa diplomației europene, Kaja Kallas, aflată într-o vizită oficială în Republica Moldova.

În cadrul declarațiilor de presă susținute alături de Maia Sandu, oficiala de la Bruxelles a apreciat parcursul reformelor din Republica Moldova. În același timp, potrivit Kajei Kallas, țara noastră are o fereastră de oportunități de care trebuie să profite.

„Moldova este unul dintre cei mai puternici și mai apropiați parteneri ai UE. (…) Moldova nu este singură. Moldova este parte a Europei”, a spus înalta reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de vecinătate.

Totodată, oficiala europeană a reiterat că autoritățile de la Bruxelles vor continua să sprijine țara noastră în procesul de integrare europeană.

Articolul Kaja Kallas: Transnistria nu este impediment pentru aderare la UE a țării noastre. „Moldova este parte a Europei” apare prima dată în Realitatea.md.

Poliția Capitalei a venit cu detalii despre accidentul rutier produs astăzi, 29 aprilie, la intersecția străzilor Ion Creangă și Vissarion Belinski. Potrivit informațiilor preliminare, impactul s-a produs pe fondul unui conflict în trafic, în urma căruia victima, o femeie în vârstă de 72 de ani, ar fi coborât din propriul automobil și s-ar fi poziționat în fața unui autoturism de model KIA, condus de un bărbat de 33 de ani.

Femeia ar fi fost ulterior tamponată de acesta, în circumstanțe ce urmează a fi stabilite de polițiști. Victima a fost transportată la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare.

Oamenii legii au inițiat o anchetă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că o femeie a fost lovită de un automobil la intersecția străzilor Ion Creangă și Vissarion Belinski din Chișinău, după ce ar fi traversat în fugă, în afara trecerii de pietoni.

Neatenția o putea costa viața! O femeie a fost lovită de o mașină după ce ar fi traversat neregulamentar strada

Articolul Poliția, despre impactul din Chișinău: Femeia a fost lovită de mașină după un conflict în trafic apare prima dată în Realitatea.md.

Prețurile petrolului au înregistrat o ușoară creștere vineri dimineața, în pofida prelungirii armistițiului dintre Israel și Liban, pe fondul tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu și al blocajelor din transportul maritim, scrie Reuters.

Cotația petrolului Brent, reperul global, a urcat cu aproximativ 0,7%, ajungând aproape de 105,80 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate a crescut cu 0,6%, până la 96,50 dolari. Evoluția vine în contextul incertitudinilor generate de conflictul regional și al riscurilor asupra aprovizionării cu energie.

Deși armistițiul dintre Israel și Liban a fost prelungit, situația rămâne fragilă. Iranul a acuzat că unele acțiuni militare încalcă condițiile înțelegerii, iar tensiunile continuă să afecteze stabilitatea piețelor energetice.

Un factor major care susține creșterea prețurilor este blocajul din Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru transportul global de petrol și gaze naturale, prin care trece aproximativ o cincime din resursele energetice mondiale. Perturbarea traficului maritim în această zonă alimentează temerile privind o eventuală criză de aprovizionare.

În același timp, Statele Unite au intensificat măsurile de securitate în regiune. Președintele american Donald Trump a anunțat că Marina SUA va interveni împotriva navelor iraniene suspectate că ar plasa mine în strâmtoare și a sugerat extinderea controlului asupra traficului naval.

Analiștii avertizează că majorarea prețurilor petrolului ar putea avea efecte directe asupra economiei globale, prin creșterea costurilor de transport și producție, ceea ce ar putea alimenta inflația și presiunea asupra ratelor dobânzilor.

În acest context, piețele rămân sensibile la evoluțiile geopolitice, iar orice escaladare sau eșec al negocierilor ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Armistițiul dintre Israel și Liban nu calmează piețele. Petrolul continuă să se scumpească apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți seara că este dispus să suspende bombardamentele împotriva Iranului pentru o perioadă de două săptămâni, deschizând calea pentru un posibil armistițiu. Anunțul a fost făcut cu mai puțin de două ore înainte de expirarea termenului-imită pe care îl dăduse Teheranului pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, sub amenințarea unor atacuri pe scară largă asupra infrastructurii sale civile, scrie Reuters.

Condiția principală este ca Teheranul să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Casa Albă a calificat înțelegerea drept o „victorie totală și completă” și a dat asigurări că problema programului nuclear iranian, inclusiv stocurile de uraniu îmbogățit, va fi „rezolvată perfect” în cadrul acordului.

De cealaltă parte, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este gata să accepte încetarea focului, cu condiția ca toate atacurile asupra teritoriului său să fie oprite. Oficialul a confirmat că, pentru două săptămâni, tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz va fi asigurat în condiții de siguranță.

Autoritățile de la Teheran au înaintat un plan în 10 puncte care prevede, printre altele, încetarea tuturor conflictelor din regiune, redeschiderea completă a rutei maritime, ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor iraniene. Documentul include și angajamentul Iranului de a nu dezvolta arme nucleare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Negocierile dintre părți ar urma să aibă loc la Islamabad, începând cu 10 aprilie, cu medierea Pakistanului. Premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, a anunțat că toate părțile implicate au convenit asupra unui armistițiu imediat și a invitat delegațiile la discuții pentru finalizarea unui acord durabil.

Între timp, reacțiile din Israel sunt rezervate. Oficialii israelieni privesc cu îngrijorare acordul temporar, deși au anunțat că îl vor respecta, în linie cu decizia Washingtonului, chiar dacă ar mai avea obiective militare în Iran.

Articolul Trump anunță un armistițiu dintre SUA și Iran. Principala condiție este redeschiderea Strâmtorii Ormuz apare prima dată în Realitatea.md.

Un caz de o violență extremă a avut loc în județul Vaslui, România, unde un adolescent de 16 ani este acuzat că a ucis un bărbat de 24 de ani, în urma unui conflict izbucnit în timpul unei petreceri organizate după întoarcerea victimei din Germania.

Potrivit informațiilor apărute în presa locală, tânărul de 24 de ani, cunoscut sub numele de Lucian, era prieten cu tatăl adolescentului. În ziua incidentului, aceștia au organizat un grătar la care au participat și alte trei persoane, fiind consumat și alcool.

La un moment dat, băiatul și victima au plecat împreună pentru a cumpăra băutură și mâncare. Îngrijorat de absența prelungită a fiului său, tatăl adolescentului a pornit în căutarea acestuia. Ulterior, bărbatul a descoperit trupul neînsuflețit al tânărului, la aproximativ 50 de metri de locuință, și a alertat autoritățile prin apel la 112.

Conform relatărilor, victima ar fi fost ucisă în bătaie, în urma unor acte de violență deosebit de grave.

„Inculpatul, gândindu-se că, dacă victima nu a murit, l-ar putea denunța la poliție, a revenit la locul agresiunii și a dat foc hainelor bărbatului, cu scopul de a șterge orice urmă”, a transmis procurorul de caz.

După incident, adolescentul ar fi mers la o vecină despre care se spune că practica ghicitul, unde a recunoscut fapta și a cerut ajutor.

„Mi-a zis: – Am venit să-mi dai în cărți, pentru că eu cred că mă duc la pușcărie. I-am zis: Nu mai vorbi prostii, ieși afară. Nu l-am crezut absolut deloc, pentru că nu îl bănuiam în stare de așa ceva”, a spus vecina.

Mai târziu, suspectul s-a deplasat la locuința mamei sale, iar aceasta ar fi fost profund afectată de cele întâmplate. În acest sens, polițiștii au intervenit și l-au găsit pe suspect în locuință, unde l-au reținut. Membrii familiei susțin că ei înșiși au informat autoritățile despre prezența adolescentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ceea ce privește trecutul acestuia, articolul notează că tânărul, pe nume Gabriel, ar avea antecedente, fiind cunoscut în comunitate pentru furturi comise în locuințele vecinilor în anii anteriori. Pentru fapta comisă, adolescentul de 16 ani riscă o pedeapsă severă cu închisoarea, urmând ca instanța să stabilească încadrarea juridică și sancțiunea.

Articolul Crimă la o petrecere, în România: un adolescent, suspectat de uciderea unui bărbat de 24 de ani apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernele din întreaga lume încearcă să limiteze efectele asupra economiilor și consumatorilor generate de extinderea conflictului din Iran, care a dus luni la o creștere record a prețurilor petrolului, după ce principalii producători și-au redus producția, iar Teheranul a anunțat că linia dură a regimului va rămâne la putere. Prima țară europeană care a decis să plafoneze prețul carburanților este Croația.

Astăzi guvernul croat a introdus o plafonare a prețurilor combustibililor pentru două săptămâni, transmite Antena3.ro. Conform noii reglementări, care intră în vigoare marți, 10 martie, prețul benzinei obișnuite va crește cu 0,04 euro, ajungând la 1,50 euro pe litru, în timp ce motorina va crește cu 0,07 euro, ajungând la 1,55 euro pe litru. Prețurile plafonate vor rămâne în vigoare până pe 23 martie.

Prim-ministrul Andrej Plenkovic a declarat că prioritățile guvernului rămân asigurarea unei alimentări stabile cu energie și menținerea accesibilității atât pentru cetățeni, cât și pentru companii. Acesta a spus că preţul benzinei Eurosuper va fi plafonat la 1,50 euro pe litru, iar al motorinei Eurosuper la 1,55 euro. El a adăugat că, fără măsurile guvernamentale, preţurile ar fi crescut la 1,55 euro şi, respectiv, 1,72 euro.

Măsurile vin în contextul creșterii prețurilor globale ale petrolului, pe fondul tensiunilor sporite din Orientul Mijlociu și al potențialelor perturbări ale exporturilor prin Strâmtoarea Hormuz, un punct cheie prin care trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol.

Croația s-a confruntat cu presiuni inflaționiste persistente în ultimii ani. După ce a atins un vârf în 2022, în timpul crizei energetice declanșate de conflictul Rusia-Ucraina, creșterea prețurilor de consum a rămas printre cele mai ridicate din zona euro. Prin urmare, guvernul a introdus în repetate rânduri plafoane de prețuri și ajustări de impozite pentru a ajuta la atenuarea creșterii costului vieții.

Anterior, autoritățile au reglementat prețurile combustibililor timp de aproape trei ani, înainte de a ridica pentru scurt timp măsurile în iulie 2025.

Prețurile globale ale petrolului au urcat luni dimineață peste pragul de 110 dolari (82,74 lire sterline) pe baril, iar piețele bursiere au înregistrat scăderi puternice, după ce escaladarea războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a amplificat temerile privind perturbări de durată ale transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz

Serbia interzice exportul de petrol și derivate

Guvernul Serbiei a interzis luni exportul de petrol și produse derivate până pe 19 martie, când va reevalua situația. Într-un comunicat, Executivul de la Belgrad precizează că interdicția se aplică exportului de motorină, benzină și petrol brut și vizează toate modalitățile de transport.

Scopul acestei măsuri este protejarea pieței interne de penurie și de creșterile prețurilor cauzate de perturbările pe piața mondială, ca urmare a războiului din Iran, a explicat ministra Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Țara balcanică a importat, în 2025, 80% din petrolul pe care îl utilizează, pe care îl procesează la rafinăria din Pancevo, în timp ce exportă în special derivate în țările vecine, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Articolul Conflictul din Iran duce la scumpiri record: Croația ia măsuri prin plafonarea prețului la carburanți apare prima dată în Realitatea.md.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova informează că astăzi, 4 martie, situația în regiune rămâne fără schimbări semnificative față de actualizările precedente. Contextul de securitate continuă să fie complex și volatil, însă în ultimele 24 de ore nu au fost înregistrate evoluții majore suplimentare.

Potrivit informațiilor confirmate până la această oră, nu sunt înregistrate victime sau persoane rănite în rândul cetățenilor moldoveni în statele monitorizate. Totodată, misiunile diplomatice ale țării noastre din statele afectate mențin contact permanent cu autoritățile locale și cu cetățenii moldoveni aflați în zonă.

„În anumite zone, spațiul aerian rămâne închis sau afectat, iar unele curse aeriene pot fi anulate sau reprogramate fără preaviz. Autoritățile locale mențin măsuri sporite de securitate, inclusiv recomandări de adăpostire la fața locului și limitarea deplasărilor neesențiale”, transmite MAE.

Cetățenii care sunt în regiune sunt îndemnați să evite deplasările neesențiale; să respecte strict instrucțiunile autorităților locale; să verifice permanent statutul zborurilor direct cu operatorii aerieni; să păstreze legătura cu misiunile diplomatice ale Republicii Moldova și să se informeze exclusiv din surse oficiale.

Date de contact ale misiunilor diplomatice: Ambasada Republicii Moldova în Statul Israel (tel.: +972 52 278 7326; tel.: +972 52 778 9772. E-mail: tel-aviv@mfa.gov.md). Ambasada Republicii Moldova în Statul Qatar (acreditată prin cumul pentru Statul Kuweit) tel.: +974 3377 3417; e-mail: doha@mfa.gov.md. Ambasada Republicii Moldova în Emiratele Arabe Unite
(acreditată prin cumul pentru Regatul Arabiei Saudite și Regatul Bahrain), tel.: +971 50 916 0778, e-mail: abudhabi@mfa.gov.md.

Ambasada Republicii Moldova în Republica Turcia (acreditată prin cumul pentru Republica Libaneză, Republica Arabă Egipt și Regatul Hașemit al Iordaniei), tel.: +90 541 687 21 04; e-mail: ankara@mfa.gov.md. Ambasada Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan (acreditată prin cumul pentru Republica Islamică Iran) tel.: +994 50 228 51 35, e-mail: baku@mfa.gov.md

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Celula de Criză a MAE va reveni cu actualizări imediat ce vor apărea evoluții relevante.

Articolul MAE: Situația în regiune rămâne fără schimbări, fără victime printre cetățenii moldoveni apare prima dată în Realitatea.md.

Doi bărbați s-au luat la bătaie astăzi dimineața, 20 februarie, în apropierea unei școli din orașul Bălți. Imaginile au fost surprinse de martorii oculari și publicate pe rețelele de socializare.

Redacția Realitatea.md a solicitat în acest sens mai multe informații de la poliție. Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului de Poliție Bălți, Eugenia Molceanov, a declarat că acest caz a fost înregistrat și că, în prezent, se stabilesc toate circumstanțele. Alte detalii nu au fost oferite.

Canalele de Telegram scriu că în conflict ar fi fost implicat un polițist, iar unul dintre ei a suferit o fractură a nasului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Doi bărbați s-au luat la bătaie în apropierea unei școli din Bălți. Unul dintre ei ar fi polițist apare prima dată în Realitatea.md.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că asistenții sociali s-au deplasat la copiii care au rămas blocați în interiorul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, pe fondul unui conflict între reprezentanții celor două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova. Autoritățile au dispus încă de la început implicarea structurilor de asistență socială și colaborarea acestora cu forțele de ordine.

„Pe data de 7 februarie, reprezentanții din asistență socială au reușit să negocieze și să între în acest lăcaș și au discutat cu copii, au discutat cu părinții, cu mama și cu tata. Au încercat să convingă să negocieze părinții că pentru copiii este mai benefic să iasă de acolo și să meargă acasă, cu toate acestea copiii și-au manifestat dorința de a rămâne lângă părinții în continuare”, a declarat ministra Plugaru.

Ea a adăugat că autoritățile continuă negocierile pentru a asigura copiilor cea mai bună protecție și pentru ca aceștia să beneficieze de căldură, mâncare și îngrijire corespunzătoare, până când situația va fi soluționată.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/ministra-muncii.mp4" muted="false"]

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că carabinierii și polițiștii au instituit un nou cordon de securitate la intrarea în biserica din satul Dereneu, iar accesul în lăcașul de cult este în prezent restricționat. În interiorul lăcașului se află în continuare un preot al Mitropoliei Moldovei, împreună cu familia sa, care refuză să părăsească edificiul.

Situația s-a tensionat marți seara, când aproximativ 150 de persoane, printre care preoți ai Mitropoliei Moldovei și enoriași, au rupt cordonul forțelor de ordine și au pătruns forțat în biserică. Acțiunea a avut loc în pofida faptului că lăcașul se află în gestiunea Mitropoliei Basarabiei.

Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat reținerea pentru 72 de ore a primarului satului Dereneu, a avocatului parohului afiliat Mitropoliei Moldovei și a altor patru persoane. Potrivit poliției, în urma acțiunilor coordonate de aceștia, mai mulți carabinieri ar fi fost ultragiați, iar stațiile de comunicare ale polițiștilor ar fi fost sustrase. Oamenii legii au calificat incidentul drept o provocare și o sfidare a legii.

Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei și ai comunității religioase din Dereneu susțin că Mitropolia Moldovei nu deține niciun drept de folosință sau posesie asupra bisericii. Aceștia invocă o hotărâre judecătorească irevocabilă, potrivit căreia dreptul de folosință aparține Mitropoliei Basarabiei și comunității locale. Dreptul este exercitat continuu din anul 2019, în baza unui contract înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile, cu un termen de folosință de 50 de ani. Conform aceleiași poziții, orice alt drept pretins asupra edificiului este considerat inopozabil.

Noi tensiuni la biserica din Dereneu: Forțele de ordine au instituit un nou cordon, iar accesul este restricționat

Articolul Ministra Muncii, despre copii blocați în biserica din Dereneu: Asistenții sociali au reușit să discute cu părinții apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia avertizează asupra unei „ierni nucleare” dacă trupe occidentale ajung în Ucraina, amplificând tensiunile privind securitatea Europei. Presa rusă susține că desfășurarea de trupe europene ar putea declanșa o confruntare directă între NATO și Moscova, transmite mediafax.ro.

Avertismentele vin după un recent pact de apărare între Regatul Unit și Franța, care ar putea permite desfășurarea de forțe europene în Ucraina după un eventual armistițiu.

Oficialii britanici afirmă că un astfel de pas ar avea rolul de a descuraja o nouă agresiune rusă și de a sprijini capacitatea defensivă pe termen lung a Ucrainei.

Presa rusă escaladează retorica nucleară

Tabloide rusești și publicații apropiate statului au avertizat că desfășurarea de trupe occidentale ar putea declanșa consecințe catastrofale.

Un articol intens citat susține că o confruntare directă între NATO și Rusia ar duce, cel mai probabil, la lovituri nucleare și la o „iarnă nucleară” pe continentul european.

Comentariile au pus sub semnul întrebării de ce statele Uniunii Europene nu au intervenit militar până acum, sugerând că aceeași reticență ar putea continua și după un posibil acord de pace.

Narațiunea descrie implicarea occidentală ca fiind provocatoare, dar prezentată drept inevitabilă dacă planurile actuale vor continua.

Negocierile de pace, prezentate strict în termenii Moscovei

De asemenea, publicațiile ruse au subliniat că orice acord de pace ar fi acceptabil doar în condițiile impuse de Kremlin.

Analiști citați în presa pro-guvernamentală afirmă că presiunea militară continuă urmărește slăbirea infrastructurii energetice și industriale a Ucrainei.

Potrivit acestor relatări, reluarea atacurilor asupra țintelor energetice are scopul de a accelera acceptarea, de către Kiev, a unei soluții dictate de Moscova.

Comentatorii ruși susțin că doar o astfel de presiune ar putea duce la ceea ce ei numesc un armistițiu „real”.

Cresc temerile privind securitatea europeană

Retorica recentă a amplificat îngrijorările oficialilor occidentali cu privire la riscurile de escaladare.

În timp ce liderii britanici pun accent pe descurajare și sprijin defensiv, mesajele rusești descriu aceste acțiuni drept amenințări existențiale.

Analiștii avertizează că o eroare de calcul ar putea destabiliza și mai mult peisajul de securitate al Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Amenințare dură de la Moscova: Desfășurarea trupelor occidentale în Ucraina ar putea declanșa o „iarnă nucleară” apare prima dată în Realitatea.md.

Parlamentara opoziției din Honduras, Gladis Aurora Lopez, a fost rănită joi, 8 ianuarie, după ce un dispozitiv exploziv a fost aruncat în apropierea sa, la Congresul Național, a anunțat Partidul Național, citat de New York Post. Incidentul are loc într-un context de tensiuni ridicate generate de alegerile prezidențiale controversate din țară.

Potrivit Partidului Național, dispozitivul exploziv a fost aruncat de membri ai Partidului Libertății și Refondării (Libertate), aflat la guvernare. Explozia a detonat la „centimetri” de Lopez, provocându-i răni.

Un videoclip viral pe rețele arată parlamentara așezată, cu o cămașă albă descheiată pentru a-i fi vizibile petele de sânge și posibile vânătăi pe spate, indicând gravitatea atacului.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/parlamentar%C4%83.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Incidentul survine pe fondul neîncrederii politice după alegerile din 30 noiembrie 2025, când centristul Salvador Nasralla a contestat rezultatele în fața Tribunalului de Justiție Electorală, solicitând renumărarea voturilor în mai multe departamente. Autoritatea electorală a declarat câștigător candidatul Partidului Național, Nasry Asfura, cu o diferență de mai puțin de 1% în fața lui Nasralla.

Atât Nasralla, cât și Asfura, au încercat să îl detroneze pe candidatul Partidului de stânga Libre, Rixi Moncada, al președintei Xiomara Castro, care a ocupat locul trei la alegeri. Nasry Asfura urmează să preia funcția de președinte pe 27 ianuarie, potrivit rezultatelor oficiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Partidul Național a emis declarația oficială subliniind că atacul asupra parlamentarei reflectă tensiunile politice în creștere și riscurile la adresa membrilor opoziției. Autoritățile de securitate și Poliția din Honduras investighează incidentul pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și pentru a identifica responsabilii.

Articolul VIDEO Parlamentară din Honduras rănită într-un atac cu exploziv la Congresul Național apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 400 de turiști străini sunt blocați pe insula Socotra, din Yemen, după ce zborurile au fost anulate pe fondul tensiunilor și confruntărilor armate din țară, transmite Le Figaro. Traficul aerian din Yemen a fost perturbat de ciocnirile de pe continent dintre separatiștii Consiliului de Tranziție Sudic (STC), susținuți de Emiratele Arabe Unite, și forțele guvernamentale sprijinite de Arabia Saudită.

„Avem peste 400 de turiști străini… zborurile lor au fost anulate”, a declarat Yehya ben Afrar, viceguvernatorul orașului Socotra, responsabil cu cultura și turismul.

Un reprezentant al guvernului a precizat că 416 turiști se află în prezent pe insulă fără posibilitatea de a pleca, inclusiv peste 60 de cetățeni ruși. Printre persoanele blocate se numără și turiști din Marea Britanie, Franța și Statele Unite.

Arhipelagul Socotra este situat în apele Mării Arabiei, în largul coastei de sud a Yemenului, și cuprinde patru insule și două insulițe stâncoase, cu o populație de aproximativ 50.000 de locuitori. Regiunea a fost relativ ferită de conflictul care a devastat Yemenul timp de mai bine de un deceniu, motiv pentru care a devenit o destinație turistică populară.

Supranumită „Galapagosul Oceanului Indian” și inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, Socotra atrage numeroși turiști și influenceri, majoritatea ajungând pe insulă prin Emiratele Arabe Unite. Insula se află sub controlul Consiliului de Tranziție Sudic, principalii săi susținători fiind Emiratele Arabe Unite, potrivit informațiilor din presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul lunii decembrie, STC a ocupat teritorii extinse din sudul Yemenului, provocând tensiuni în interiorul guvernului susținut de Arabia Saudită. Vineri, 2 ianuarie, forțele guvernamentale au lansat o operațiune împotriva pozițiilor STC din provincia Hadramawt, în sudul Yemenului, acțiune însoțită de atacuri aeriene saudite. STC face parte din guvernul yemenit, o coaliție aflată în conflict cu rebelii Houthi, care controlează nordul țării.

Articolul Zboruri suspendate în Yemen: peste 400 de turiști străini blocați pe insula Socotra din cauza conflictului apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul deputat Vasile Bolea a fost sancționat contravențional cu o amendă de 500 de lei pentru încălcarea obligațiilor părintești, în urma examinării în instanță a dosarului legat de incidentul din 25 aprilie 2025, scrie tvrmoldova.md.

În același timp, instanța a încetat procesul contravențional pe capătul ce viza acuzația de violență în familie, stabilind că nu sunt întrunite elementele contravenției și că lipsesc probele necesare, inclusiv o expertiză medico-legală.

Potrivit declarațiilor făcute în instanță de soția sa, Rodica Bolea, incidentul a fost un conflict verbal pe ton ridicat, generat de tensiuni personale și profesionale, iar ea a susținut că nu a fost agresată fizic. Aceasta a mai declarat că unul dintre copii a apelat Serviciul 112 din cauza țipetelor, crezând că mama este în pericol.

 Conform sursei citate, Rodica Bolea afirmă că nici ea, nici copiii nu au fost supuși violenței, iar dacă ar fi fost agresată, ar fi sesizat imediat autoritățile.

Amintim că, în seara zilei de 25 aprilie, poliția a intervenit într-un caz raportat ca „conflict în familie” în locuința familiei Bolea. Ulterior, Rodica Bolea a negat că ar fi fost agresată, însă, chiar și în aceste condiții, a fost emis un ordin de restricție.

Imagini video din locuință au apărut ulterior în mediul online, iar oamenii legii au anunțat că investighează modul în care acestea au fost făcute publice.

La rândul său, Vasile Bolea a respins acuzațiile de agresiune, declarând că „nu a fost un act de violență” și că a fost vorba despre un conflict familial obișnuit, iar unele persoane ar încerca să-i denigreze imaginea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Vasile Bolea, amendat cu 500 de lei. Instanța a încetat dosarul privind violența în familie apare prima dată în Realitatea.md.

Thailanda și Cambodgia au convenit, sâmbătă, 27 decembrie, asupra unui nou armistițiu privind conflictul de la frontieră, transmite G4media.ro. Anunțul vine în contextul în care ciocnirile au reizbucnit la începutul lunii curente.

Într-o declarație pentru agenția Reuters, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Thailanda a declarat că armistițiul a fost respectat, la aproximativ două ore după intrarea în vigoare a acestuia, la prânz.

„Până în prezent, nu au fost raportate focuri de armă”, a spus el, potrivit sursei citate.

Totodată, ministerul Apărării Naționale din Cambodgia nu a raportat niciun conflict după ceea ce a declarat a fi fost un atac aerian thailandez sâmbătă dimineața, înainte de anunțarea armistițiului. Anunțul vine în contextul în care acordul semnat între cele două părți beligerante a pus capăt celor 20 de zile de lupte. În urma acestor evenimente, au fost ucise cel puțin 100 de persoane și multe persoane au fost strămutate din ambele părți.

Ciocnirile dintre cele două țări au reizbucnit la începutul lunii decembrie, după eșecul armistițiului în care s-a implicat Donald Trump.

„Ambele părți sunt de acord să mențină actualele dislocări de trupe fără alte mișcări”, au declarat miniștrii Apărării celor două țări într-o declarație comună privind încetarea focului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De mai bine de un secol, Thailanda și Cambodgia dispută suveranitatea asupra mai multor puncte nedelimitate de-a lungul frontierei terestre de 817 kilometri, dispută care a degenerat ocazional în ciocniri și lupte.

Noul armistițiu va fi monitorizat de o echipă de observatori din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, dar și prin coordonarea directă între cele două țări. În plus, eliberarea celor 18 soldaţi cambodgieni reţinuţi de Thailanda se va face „în spiritul Declaraţiei de la Kuala Lumpur”, un acord între cele două ţări semnat în octombrie, în cadrul unei ceremonii la care a participat și Trump.

Tensiunile dintre cele două țări vecine au atins apogeul în vara acestui an, când au avut loc ciocniri timp de cinci zile de-a lungul unor porțiuni ale frontierei. La momentul respectiv, cel puțin 48 de persoane au murit și alte 300.000 au fost strămutate din cauza conflictului, înainte ca Trump să intervină pentru a impune un armistițiu.

Articolul Thailanda și Cambodgia au ajuns la un acord pentru pace la frontieră apare prima dată în Realitatea.md.

Un conflict a avut loc duminică seara, 7 decembrie, pe șoseaua Hîncești din municipiul Chișinău. Potrivit imaginilor video publicate pe rețelele de socializare, se poate observa că un taximetrist este lovit cu palmele de o femeie, iar bărbatul care era cu aceasta lovește mașina, fiind apoi lovit de șofer cu autovehiculul.

Redacția Realitatea.md a solicitat în acest sens o reacție de poliție, care ne-a comunicat următoarele.

„La fața locului s-a stabilit că între un taximetrist și pasagerul său s-a iscat un conflict, iar, conform circumstanțelor preliminare, conducătorul auto l-ar fi tamponat pe pasager cu vehiculul pe care îl conducea. Pe caz a fost inițiat un proces penal pentru huliganism”, a declarat ofițera de presă a Direcției municipale de poliție, Cristina Talpă.

Persoanele s-ar fi aflat în stare de ebrietate. Oamenii legii stabilesc toate circumstanțele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Bătaie pe o stradă din Chișinău! Un taximetrist a fost luat la palme de o femeie: Ce a urmat apare prima dată în Realitatea.md.

O elevă a fost agresată de o vânzătoare în urma unui conflict. Incidentul a avut loc pe strada Paris din sectorul Buiucani al Capitalei. 

Femeia a apucat-o pe adolescentă de păr și de ureche, provocându-i sângerare. Imaginile au fost făcute publice pe rețelele de socializare, care în scurt timp au devenit virale.

Redacția Realitatea.md a solicitat în acest sens o reacție de la poliție, care ne-a comunicat următoarele:

„Cazul a fost înregistrat, persoanele vizate au fost stabilite, iar în continuare se desfășoară acțiunile necesare pentru elucidarea tuturor circumstanțelor și atragerea acestora la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Poliției Capitalei, Cristina Talpă.

Deocamdată nu se cunoaște din ce motiv a izbucnit cearta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Incident violent la Buiucani: O elevă a fost agresată de o vânzătoare. Ce spune poliția apare prima dată în Realitatea.md.

Avioanele israeliene au lansat marți, 28 octombrie curent, lovituri în orașul Gaza, după ce premierul Benjamin Netanyahu a acuzat gruparea militantă Hamas că a încălcat încetarea focului din teritoriul palestinian și a ordonat armatei să desfășoare „atacuri puternice”, transmite adevărul.ro.

Cel puțin două persoane au fost ucise și alte patru rănite într-un atac asupra unei clădiri rezidențiale din cartierul Sabra al orașului, iar o zonă din apropierea spitalului Shifa – cel mai mare spital încă funcțional din nordul Gazei – a fost, de asemenea, lovită, au informat oficiali din Gaza, martori și presa Hamas, potrivit Reuters.

Armata israeliană nu a comentat imediat atacurile, care reprezintă cel mai recent episod de violență într-un armistițiu fragil ce durează de trei săptămâni și care a urmat unei declarații a biroului lui Netanyahu, potrivit căreia acesta a ordonat lovituri imediate.

Declarația nu a oferit un motiv concret pentru atacuri, însă un oficial militar israelian a spus că Hamas a încălcat încetarea focului desfășurând un atac împotriva forțelor israeliene într-o zonă din enclavă aflată sub control israelian.

„Aceasta este o nouă încălcare flagrantă a armistițiului”, a spus oficialul.

Acordul de încetare a focului, susținut de Statele Unite, a intrat în vigoare pe 10 octombrie, punând capăt celor doi ani de război declanșați de atacurile sângeroase comise de Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023, război care a devastat fâșia de coastă. Ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului.

Mai devreme, marți, presa israeliană a relatat despre un schimb de focuri între forțele israeliene și luptători Hamas în orașul Rafah, din sudul Gazei. Armata israeliană nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind aceste informații.

Hamas a negat responsabilitatea pentru un atac asupra forțelor israeliene la Rafah. Gruparea a declarat, de asemenea, într-un comunicat, că rămâne angajată în respectarea acordului de încetare a focului în Gaza.

Loviturile de marți asupra orașului Gaza au venit după ceea ce Israelul a numit sâmbătă o „lovitură țintită” asupra unei persoane din centrul Gazei, despre care susținea că plănuia un atac împotriva trupelor israeliene.

Netanyahu a afirmat, tot marți, că Hamas a încălcat încetarea focului predând„rămășițe greșite” în procesul de returnare către Israel a trupurilor ostaticilor.

Premierul israelian a declarat că rămășițele predate luni aparțineau lui Ofir Tzarfati, un israelian ucis în atacul Hamas din 7 octombrie 2023, ale cărui resturi fuseseră deja parțial recuperate de trupele israeliene în timpul războiului.

În replică, Hamas a spus că urma să predea marți Israelului trupul unui ostatic dispărut, găsit într-un tunel din Gaza. Totuși, aripa armată a grupării, Brigăzile Al-Qassam, a anunțat ulterior că amână predarea, invocând presupuse încălcări ale armistițiului de către Israel.

Hamas a acuzat că Netanyahu caută pretexte pentru a se retrage din angajamentele asumate de Israel.

Conform termenilor acordului de încetare a focului, Hamas a eliberat toți ostaticii în viață în schimbul a aproape 2000 de prizonieri și deținuți palestinieni din timpul războiului, în timp ce Israelul și-a retras trupele și a oprit ofensiva.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Israelul a reluat bombardamentele asupra orașului Gaza. Cel puțin două persoane au fost ucise apare prima dată în Realitatea.md.

Trei bărbați, cu vârste cuprinse între 23 și 31 de ani, au fost implicați într-un conflict izbucnit la o stație de transport public de pe strada Alba Iulia din Chișinău, în seara zilei de ieri. Incidentul a fost sesizat de un trecător, care a alertat echipajul de carabinieri aflat în patrulare.

Potrivit informațiilor oferite de Inspectoratul General de Carabinieri, intervenția promptă a forțelor de ordine a permis separarea celor implicați și calmarea situației înainte ca altercația să degenereze.

Ulterior, persoanele implicate au fost conduse la Inspectoratul de Poliție Buiucani pentru documentarea cazului, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Nu s-au urcat în autobuz, dar au ajuns la poliție. Ceartă între trei bărbați, oprită de carabinieri apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 4 septembrie 2025, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer vor co-prezida, la Palatul Elysée, o reuniune a „Coaliției de voință”, formată din țările care sprijină militar Ucraina. La eveniment va participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Aproximativ 30 de lideri se vor întâlni joi pentru a discuta cu Volodimir Zelenski despre viitoarele garanții de securitate pentru Kiev, în cazul unui acord de pace cu Rusia. Scopul este să se demonstreze că s-a făcut suficient pentru a convinge Statele Unite să susțină aceste demersuri.

Summitul „Coaliției de voință”, organizat atât fizic, cât și online, reunește în principal lideri din Europa, dar și din Turcia, Australia și Canada.

Această reuniune are loc în contextul în care coaliția dorește să propună o ofertă europeană solidă pentru protejarea Ucrainei împotriva unui eventual atac rus, în cazul în care se ajunge la un acord de pace. Ucraina susține că Rusia ar putea încerca o nouă invazie și cere crearea unei forțe europene de menținere a păcii, precum și garanții de apărare similare celor NATO, deși aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică nu este anticipată în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, Rusia consideră extinderea NATO la granițele sale ca fiind una dintre cauzele principale ale conflictului și respinge majoritatea condițiilor propuse, solicitând ca propriile cerințe să fie luate în considerare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultima reuniune a „Coaliției de voință” a avut loc pe 17 august 2025, când Macron și Starmer au co-prezidat ședința prin videoconferință, în prezența lui Zelenski. În cadrul acesteia, liderii au apreciat angajamentul președintelui Trump de a oferi garanții de securitate Ucrainei, iar „Coaliția de voluntari” va juca un rol esențial printr-o forță multinațională desfășurată în Ucraina.

De asemenea, la 12 august 2025, liderii Uniunii Europene (cu excepția Ungariei) au subliniat, într-o declarație comună, importanța ca Ucraina să-și decidă singură viitorul și au reiterat că negocierile substanțiale pot avea loc doar în contextul unei încetări a focului sau al reducerii ostilităților.

Articolul Viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina, discutate la summitul internațional de la Paris apare prima dată în Realitatea.md.

Israelul a început prima etapă a asaltului său planificat asupra oraşului Gaza şi a preluat deja controlul asupra unei suburbii, a anunţat miercuri seară, 20 august, purtătorul de cuvânt militar israelian Effie Defrin, transmite Agerpres.

Planul de ocupare a oraşului Gaza de către armata israeliană a fost aprobat de ministrul apărării Israel Katz, care a ordonat şi mobilizarea a 60.000 de rezervişti pentru a participa la operaţiune.

Ministrul israelian a aprobat, de asemenea, „pregătirile umanitare pentru evacuarea” populaţiei din oraşul Gaza.

Israelul a anunţat la începutul lunii august că intenţionează să preia controlul asupra oraşului Gaza şi a taberelor de refugiaţi din apropiere, cu scopul declarat de a lichida Hamas şi de a elibera ostaticii ţinuţi de mişcarea palestiniană în Fâşia Gaza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conflictul din Fâşia Gaza a fost declanşat de atacul terorist fără precedent comis de comandouri ale mişcărilor palestiniene Hamas şi Jihadul Islamic în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023. Atacul s-a soldat cu moartea a 1.219 de persoane, în majoritate civili.

Alte 251 au fost luate ostatice şi duse în enclava palestiniană. Dintre acestea, 49 încă se află în Fâşia Gaza, dar armata israeliană deţine informaţii că doar 22 dintre ele mai sunt în viaţă.

Armata israeliană a ripostat imediat cu o ofensivă terestră şi aeriană dură asupra poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza, operaţiune în timpul căreia, până miercuri la prânz, au murit 62.122 persoane – din care 58 în ultimele 24 de ore – şi alte 156.758 au fost rănite, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza.

Articolul Israelul a declanșat asaltul asupra orașului Gaza. Armata a anunțat deja un prim succes apare prima dată în Realitatea.md.

Emmanuel Macron a afirmat că Putin „nu vrea pace, ci o capitulare” a Ucrainei. Orice discuții despre viitorul țării trebuie să îi implice pe ucraineni și pe europeni. Înaintea întâlnirii de la Washington între Donald Trump și Volodimir Zelenski, Macron a instat pe crearea unui front unit. 

Cu o zi înainte de o întrevedere între preşedintele american Donald Trump şi omologul ucrainean Volodimir Zelenski, luni la Washington, la care Macron şi mai mulţi responsabili europeni ar urma de asemenea să participe, „dorinţa noastră este de a prezenta un front unit între europeni şi ucraineni”, precum şi de a-i întreba pe americani „în ce măsură” sunt ei gata să contribuie la garanţiile de securitate ce vor fi oferite Ucrainei într-un acord de pace, a declarat preşedintele francez.

Garanțiile de securitate pentru Ucraina, discutate în cadrul unui acord de pace

Problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina este în centrul elaborării unui eventual acord de pace, pentru că acestea ar avea drept scop să descurajeze Rusia să atace din nou Ucraina.

Macron s-a arătat prudent cu privire la posibilitatea avansată de Donald Trump de a face să beneficieze Kievul de protecţii similare celor ale NATO, fără ca Ucraina să devină membră a organizaţiei. „Cred că un articol teoretic nu este suficient. Problema care se pune este substanţa”, a estimat el.

„Cum să ne asigurăm în mod colectiv că ordinea internaţională este respectată şi că securitatea noastră a tuturor este protejată, pentru că este vorba de securitatea europenilor şi a Franţei. Nu pot exista discuţii teritoriale asupra Ucrainei fără ucraineni” şi, „în acelaşi fel, nu pot exista discuţii asupra securităţii europenilor fără ei. Noi mergem mâine (la Washington) nu doar pentru a-l însoţi pe preşedintele ucrainean, noi mergem acolo pentru a apăra interesele europenilor”, a subliniat liderul francez.

Președintele american Donald Trump a invitat liderii europeni la întâlnirea de luni de la Casa Albă. Cine se mai alătură delegației europene 

Liderii europeni sunt invitați să participe luni la întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, la Casa Albă, a relatat sâmbătă New York Times, citând doi oficiali europeni de rang înalt.

Întâlnirea are loc după summitul dintre Trump și președintele rus Vladimir Putin, desfășurat vineri în Alaska, despre care Washingtonul a declarat că a adus „progrese importante”, însă fără a se ajunge la un acord pentru încheierea conflictului din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Macron: Putin vrea capitularea Ucrainei, nu pace. Europa trebuie să meargă unită la Washington apare prima dată în Realitatea.md.

Teheranul se aşteaptă ca SUA să plătească despăgubiri pentru atacurile asupra siturilor nucleare iraniene, a declarat luni, 4 august, un înalt responsabil, excluzând în acelaşi timp discuţii directe cu Washingtonul.

„În caz de potenţiale negocieri (…), unul dintre subiectele la ordinea zilei va privi nevoia ca SUA să răspundă şi de a solicita despăgubiri pentru agresiunea militară împotriva instalaţiilor nucleare paşnice ale Iranului”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Esmail Baghai.

Întrebat despre eventualitatea unor negocieri directe, el a răspuns negativ.

Washingtonul a calificat deja drept „ridicolă” cererea de compensaţii a Teheranului, transmite presa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Israelul şi-a lansat pe 13 iunie atacul asupra Iranului, unde a bombardat timp de mai multe zile situri militare, nucleare, precum şi zone locuite, ucigând peste 1.000 de persoane. Represaliile iraniene asupra Israelului s-au soldat cu 29 de morţi.

Teheranul şi Washingtonul erau angajate în negocieri pentru încheierea unui nou acord privind programul nuclear iranian atunci când Israelul şi-a lansat ofensiva, având ca obiectiv declarat să oprească acest stat să dezvolte arma atomică. Teheranul a negat însă mereu că ar avea astfel de ambiţii nucleare.

După război, Iranul a suspendat oficial orice cooperare cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), estimând că agenţia ONU are o parte de responsabilitate în atacul israelian.

Articolul Iranul cere despăgubiri de la SUA, după atacurile asupra siturilor nucleare. Cum a reacționat Washingtonul apare prima dată în Realitatea.md.

Iranul a anunțat crearea unui consiliu de apărare pentru a-și consolida capacitățile de apărare după recentul său război cu Israelul, potrivit televiziunii de stat. Acest anunț intervine după războiul de 12 zile declanșat în iunie de Israel cu sprijinul SUA.

Noul organism va fi prezidat de președintele Republicii islamice și are în componența sa comandanți ai forțelor armate și reprezentanți ai ministerelor de profil, transmite presa.

Consiliul de apărare „examinează planurile de apărare” și „consolidează capacitățile forțelor armate în mod centralizat”, a explicat media de stat.

Israelul a lansat în 13 iunie un atac-surpriză împotriva Iranului și a efectuat sute de lovituri asupra instalațiilor militare, nucleare, precum și a clădirilor oficiale, eliminând totodată oameni de știință având legătură cu programul nuclear iranian, perceput de Israel drept o amenințare existențială. Iranul a ripostat cu tiruri de rachete și drone asupra Israelului și a vizat cea mai importantă bază americană din Orientul Mijlociu în Qatar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

SUA, aliate ale Israelului, au bombardat în 22 iunie instalația subterană de îmbogățire a uraniului de la Fordo, la sud de Teheran, și instalații nucleare la Ispahan și Natanz (centru).

Peste o mie de persoane au fost ucise în Iran în timpul conflictului, potrivit autorităților iraniene. Israelul a comunicat, la rândul său, despre decesul a 28 de persoane.

Articolul Iranul creează un consiliu de apărare după războiul cu Israelul apare prima dată în Realitatea.md.