Schimbul de replici dintre Moscova și Chișinău a contribuit la aprofundarea crizei din relațiile moldo-ruse. În timp ce Rusia acționează pe toate fronturile unui război hibrid, Chișinăul s-a limitat, în mare parte, la note de protest.

Acum o lună, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat rechemarea la Chișinău, pentru consultări, a ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii. Deși rechemarea a fost anunțată inițial ca fiind temporară, diplomatul a rămas la Chișinău mai mult timp, ceea ce sugerează că gestul autorităților moldovene nu a fost unul pur formal.

Cu toate acestea, Moscova a continuat acțiunile hibride îndreptate împotriva Republicii Moldova. În ultimele săptămâni, mai multe drone au survolat teritoriul țării, în timp ce declarațiile tăioase la adresa Chișinăului au continuat să fie prezente în discursul oficial rus. Mai mult, autoritățile ruse sunt gata să deschidă secții de votare în stânga Nistrului fără acordul autorităților moldovene, iar absolvenții din regiune au primit diplome rusești.

• În ce punct a ajuns astăzi dialogul moldo-rus?
• Cât de pregătit este Chișinăul să facă față presiunilor și acțiunilor hibride ale Rusiei?
• Care ar trebui să fie răspunsul Republicii Moldova la acțiunile Moscovei?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național” Vitalie Marinuța, general de brigadă în rezervă, fost ministru al Apărării, și George Balan, expert în securitate, ex-vicepremierul pentru Reintegrare. Astăzi, la ora 20.00, la Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Răspunsul Chișinăului la provocările Moscovei, o formalitate? apare prima dată în Realitatea.md.

Limba română are de 36 de ani sărbătoarea ei. Probabil este singura limbă care este celebrată în cadrul unei sărbători naționale. Lansată ca un eveniment de sensibilizare a vorbitorilor, ziua de 31 august a ajuns un festival la care se cântă și se dansează și (mai puțin) se vorbește corect.

• Cum se sărbătorește o limbă?
• Cât de bine este vorbită astăzi limba română în Republica Moldova?
• De ce depinde cunoașterea limbii materne?

Discutăm astăzi cu invitații emisiunii „Consens Național”: Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” Chișinău, și Constantin Șchiopu, profesor universitar la Academie de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Realitatea TV, ora 21.30.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Limba română: comoară sau responsabilitate apare prima dată în Realitatea.md.

Istoricul Ruslan Șevcenco și Valentin Dolganiuc, votant al Declarației de Independență, vorbesc astăzi la Realitatea TV despre cele mai importante momente care au dus la proclamarea independenței Republicii Moldova.

• Care au fost evenimentele care au făcut independența inevitabilă?
• A fost independența un moment de curaj sau rezultatul prăbușirii unui imperiu?
• Cum se apără independența într-o epocă a dezinformării și a războiului hibrid?

La aceste și alte întrebări aflați răspunsuri astăzi, la emisiunea „Consens Național”, la Realitatea TV. Ora 20.00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Oamenii și evenimentele care au pregătit independența apare prima dată în Realitatea.md.

Probabil niciodată nu s-a vorbit atât de mult despre riscul unei crize de apă care ar putea afecta, în această vară, zeci de localități din Republica Moldova. Autoritățile monitorizează nivelul apei în râul Nistru, principala sursă de aprovizionare cu apă pentru marile orașe ale țării. Deși prognozele se schimbă de la o zi la alta, incertitudinea rămâne.

Republica Moldova este una dintre țările cu resurse limitate de apă, iar schimbările climatice, perioadele tot mai frecvente de secetă și intervențiile asupra ecosistemelor acvatice amplifică presiunea asupra resurselor de apă.

• Unde au dispărut rezervele de apă?
• Cât de pregătită este Republica Moldova pentru o eventuală criză de apă?
• Ce soluții există pe termen scurt și mediu?

La aceste și alte întrebări răspund Elena Zubcov, șefa Laboratorului hidrobiologie și ecotoxicologie de la Institutul de Zoologie al USM, și hidrologul Valeriu Cazac, directorul Centrului de Cercetări și Proiectări „Eco Logistica”. Astăzi la „Consens Național”, la ora 20.00.

La Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Aprovizionarea cu apă a Republicii Moldova, sub presiune apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova se confruntă cu una dinte mai mari provocări sociale și economice numite fenomenul NEET, adică tineri care nu sunt angajați, nu studiază și nici nu sunt încadrați într-o altă formă de instruire. Moldova înregistreze una dintre cele mai ridicate rate NEET din regiune.

Potrivit Biroului Național de Statistică, fiecare a patra persoană cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani nu are un loc de muncă și nici nu este cuprinsă într-o formă sau alta de instruire. Fenomenul afectează de aproape două ori mai frecvent femeile decât bărbații.

• De ce este ridicată rata NEET în Republica Moldova?
• Cum se manifestă această deconectare a tinerilor de la educație și ocupare?
• Ce politici de stat există pentru integrarea tinerilor în educație și pe piața muncii?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național” Roman Andriiv, director strategic al Platformei Naționale a Tinerilor pentru Participare Activă, Doru Curoşu, antreprenor social și formator, și Cătălin Vacarciuc, profesor de istorie.

Astăzi la Realitatea TV. Ora 20.00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cine poate aduce tinerii pe piața muncii și în școli. Despre politici și așteptări apare prima dată în Realitatea.md.

După zece ani de calificative, clasa a IV-a revine la note. Ministerul Educației și Cercetării reintroduce notele la disciplinele Limba și literatura română, Limba străină și Matematica.

Autoritățile afirmă că sistemul de evaluare va deveni mai clar și mai aproape de interesele elevilor și profesorilor, iar notele vor deveni un instrument de sprijin pentru învățare și progresul fiecărui copil.

• De ce se renunță la calificative și se revine la note?
• Cum va afecta școala, dar și reușita elevilor această schimbare?
• Cât de mult o notă îi poate motiva pe elevi să învețe mai bine?
• Ce alte modalități există pentru încuraja elevilor?

La aceste și alte întrebări răspund invitatele emisiunii „Consens Național” Corina Lungu, șefă Direcției politici în domeniul învățământului general a Ministerului Educației și Cercetării, și Mariana Marin, coautoarea metodologiei de evaluare a rezultatelor învățării. Astăzi la Realitatea TV. La ora 20.00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Note sau calificative: cum îi încurajează școala pe elevi să învețe mai bine apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernul a aprobat comanda de stat pentru anul de studii 2026-2027. Anul acesta universitățile vor oferi 9.013 locuri finanțate de stat, ceea ce este cu 300 de locuri mai mult decât anul de studii 2025-2026. Ca și în trecut, statul pune accent pe științele educației. Una din cinci burse vor ajunge la facultățile cu profil pedagogic.

Totodată, mai mulți tineri vor fi admiși la studii cu burse de stat la specialități precum Științe biologice, chimice și fizice, Inginerie, Arhitectură și construcții, Silvicultură și Medicină veterinară.

Admiterea începe în data de 27 iulie și se va face online, în două etape: una de bază și alta suplimentară în baza locurilor rămase disponibile.

Despre aceste, dar și alte subiecte se discută azi la „Consens Național” cu Otilia Dandara, rectorul Universității de Stat din Moldova, și Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării. La Realitatea TV, ora 20.00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Noutățile admiterii la universitate: statul mărește numărul burselor, dar menține interesul pentru științele educației apare prima dată în Realitatea.md.

După ce a rămas fără premier în urmă cu zece zile, Republica Moldova are un candidat desemnat pentru formarea echipei și a programului de activitate al noului Guvern. Procesul de căutarea a unui nou șef de executiv a început cu stabilirea unui profil de candidat care ar fi capabil să răspundă provocărilor cu care se confruntă țara. Au fost trecute în revistă modele care au făcut istorie sau care conduc astăzi cu multă competență guverne din întreaga lume.

În timp ce unii așteaptă un reformator care să schimbe rapid lucrurile, alții înclină balanța spre un protector care să asigure stabilitate. Pentru unii, urgența este economia și rezultatele vizibile, pentru alții – echilibrul social și protejarea celor vulnerabili.

• De ce fel de premier are nevoie astăzi Republica Moldova?
• Ce contează mai mult la un premier: competența sau caracterul?
• De ce depinde mai mult succesul unui prim-ministru în situația din Moldova?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV: Dumitru Braghiș, fost prim-ministru, și Roger Gladei, avocat, membru al Consiliului Camerei de Comerț Americane din Moldova, președinte CACIC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Portret de premier: profilul liderului de care are nevoie Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Criza politică riscă să compromită parcursul european al Republicii Moldova. Demisia premierului a alimentat propaganda și a amplificat speculațiile, în timp ce opoziția promovează scenarii tot mai radicale, inclusiv organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

După ce Bruxellesul a lăudat Republica Moldova pentru succesele pe drumul integrării europene, țara a luat o pauză de la angajamente și reforme până la identificarea unui nou premier.

• Care este miza nevăzută a crizei de la Chișinău?
• Cât de mult se suprapun interesele politice cu interesul național?
• Cât de pregătiți suntem să menținem calea integrării europene?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național” Angela Aramă, jurnalistă și scriitoare, și Valentin Dolganiuc, votant al Declarației de Independență. Astăzi la Realitatea TV, la ora 20.00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Testul la integrare europeană. Moldova între interese politice și interesul național apare prima dată în Realitatea.md.

Unirea României cu Republica Moldova a trecut pe neobservate prin Camera Deputaților de la București. Inițiativa legislativă depusă de partidul S.O.S. România a fost adoptată tacit săptămâna trecută În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, după ce a expirat termenul constituțional de 45 de zile. Acum documentul este la Senat, chiar dacă are avize negative de la Guvern și două comisii parlamentare.

• Ce efecte poate avea asupra relațiilor moldo-române un document care a stat 45 de zile în Camera Deputaților fără să atragă atenția aleșilor?
• Cine trage sforile și cine câștigă cu scenarii de genul Unirea Șoșoacăi?
• Cât de pregătită este clasa politică și societatea să reacționeze la astfel de provocări?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național”: Iurie Ciocan, președintele organizației PSD România în Republica Moldova, și Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc. Astăzi, la Realitatea TV, ora 20.00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Unirea adoptată tacit. Efectele unei legi cu „termen expirat” apare prima dată în Realitatea.md.

Ipoteza unor alegeri combinate parlamentare și prezidențiale în anul 2028 este posibilă atâta timp cât partidul de guvernământ are nevoie de o locomotivă electorală. Potrivit invitaților emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, acest rol poate fi atribuit actualei președinte pentru un transfer de imagine atât pentru partid, cât și pentru viitorul candidat la președinție din partea PAS. Scenariul este susținut și de experiența ultimului scrutin prezidențial când guvernarea a organizat în ziua alegerilor un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Ion Terguță, vicepreședintele PLDM, spune că viitoarele alegeri sunt cruciale pentru PAS și că partidul are nevoie de susținere pentru a-și menține ratingul, iar aceasta poate veni din partea actualei președinte.

„Probabil că este mult mai convenabil pentru PAS să aibă alegeri prezidențiale și parlamentare în același timp, pentru că Maia Sandu să poată face transferul de imagine și către prezidențiabil, dar și către PAS pentru viitoarele alegeri parlamentare. Eu nu exclud asemenea variantă. Nu pot să confirm sau să spun 100% că așa lucru se va întâmpla, dar o anumită probabilitate există”, este de părere Ion Terguță.

Liviu Vovc, președintele interimar al Platformei DA, consideră scenariul posibil, mai ales privit prin prisma ultimului scrutin prezidențial când guvernarea a mobilizat electoratul să voteze pentru Uniunea Europeană și, implicit, pentru candidatul PAS.

„Nu este exclus ca la următoarele alegeri prezidențiale să avem o astfel de surpriză, ca să fie provocate și alegerile parlamentare anticipate. Ori vedem că situația în acești ani, reformele pe care doresc să le implementeze vor afecta grav imaginea partidului de guvernământ și situația socio-economică din țară. Respectiv, pentru a-și garanta un nou mandat sau cât mai mulți deputați în următorul parlament ar putea să fie folosit un astfel de artificiu electoral”, a explicat Liviu Vovc ipoteza unor alegeri combinate prezidențiale și parlamentare.

Un sondaj prezentat de compania IMAS arată că doi candidați ai opoziției ar conduce lista preferințelor moldovenilor dacă duminică ar fi organizate alegerile prezidențiale. Este vorba de Igor Dodon, președintele PSRM, Vasile Costiuc, președintele Partidului Democrația Acasă. Igor Grosu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate și șeful actualului Legislativ, s-ar plasa pe locul al treilea. Din lista preferințelor alegătorilor mai fac parte Renato Usatîi, Dorin Recean, Alexandr Stoianoglo și Ion Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarații la Realitatea TV: Nu putem exclude faptul că vom avea alegeri parlamentare și prezidențiale în același timp apare prima dată în Realitatea.md.

Schimbările din societate au redus amploarea evenimentelor dedicate comemorării lui Mihai Eminescu, susțin invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV. Aceștia afirmă că poetul, care a influențat decisiv limba română și spiritualitatea modernă, este tot mai puțin cunoscut în profunzime. În opinia lor, este necesară o mai bună păstrare și promovare a operei eminesciene, dincolo de evenimentele organizate anual de ziua poetului.

Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a spus că Uniunea a reușit să adapteze formatul evenimentelor dedicate zilei lui Mihai Eminescu, în contextul schimbărilor din societate.

„Din păcate, e tot mai puțină lume pe Aleea Clasicilor Literaturii Române. S-au schimbat timpurile, s-au schimbat viziunile. Noi am hotărât să-i atragem pe iubitorii de poezie, nu doar poezie scrisă de Mihai Eminescu, dar în general de literatură, de poezie, să-i atragem în sălile de conferințe ale Uniunii Scriitorilor și ale altor instituții. Am spus că trecem puțin de la niște discursuri publice, care se repetau an de an și care nu aveau efectul așteptat de noi”, a menționat Teo Chiriac.

Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, este de părere că prin evenimentele organizate se asigură nu doar păstrarea, ci și transmiterea creației eminesciene generațiilor viitoare.

„De vreme ce la 137 de ani de la trecerea în neființă a lui Eminescu, oamenii își amintesc de acest lucru, vin să îi aducă omagii, organizează evenimente, deja acest lucru trebuie să ne determine optimismul… Sigur, e o altă chestiune deja ca să vedem, să discutăm, să dezbatem și să găsim soluții la ceea cum să transmitem și generațiilor în creștere această conștientizare a importanței creației lui Eminescu”, a punctat Monica Babuc.

Anul acesta, în data de 15 iunie, s-au împlinit 137 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu. Timp de decenii, Eminescu a fost prezentat aproape exclusiv ca un model cultural incontestabil. În ultimii ani, cercetătorii au încercat să-l privească și ca pe o personalitate istorică, analizându-i opera, articolele politice, contextul epocii și biografia fără a-l transforma într-o figură idealizată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarații la Realitatea TV: Astăzi, Eminescu este omagiat în cercuri restrânse de admiratori și mai puțin prin festivaluri apare prima dată în Realitatea.md.

Succesul reformei în domeniul protecției sociale este pus în pericol de mai multe deficiențe sistemice grave. De această părere sunt invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV care au menționată că printre factorii care amenință reformele sunt suprasolicitarea personalului social, fragmentarea administrativă și dependența critică a serviciilor locale de intervențiile financiare de urgență ale bugetului de stat.

Olesea Doronceanu, adjuncta Avocatului Poporului, a declarat că cetățenii nu se simt protejați de sistemul de protecție socială, iar angajamentele autorităților de a garanta servicii de înaltă performanță și calitate sunt ținte greu de atins.

„Reforma vine cu o serie de provocări, în special lipsa personalului și lipsa acoperirii financiare, motiv pentru care cetățenii nu se văd suficient de mulțumiți. Avem o criză acută de asistenți personali în comunități, iar ceea ce se livrează cetățenilor, deși se întreprind foarte multe măsuri, acestea nu pot să acopere necesitățile oamenilor”, a afirmat Olesea Doronceanu.

Vanu Jereghi, directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, a menționat că drepturile persoanelor din grupurile vulnerabile nu reprezintă o prioritate pentru autoritățile locale, care transferă adesea responsabilitatea îngrijirii acestora către rude sau centrele de plasament.

„Persoanele cu dizabilități mintale sunt cazate pentru o perioadă în instituții cu obligația autorităților publice locale că ei vor căuta bani pentru a-i lua în comunitate, dar asta nu se întâmplă. Cât aceste persoane se află într-o instituție de nivel republican, statul cheltuie mai mult pentru ele decât dacă aceasta s-ar afla în comunitate, mai aproape de rude”, a spus Vanu Jereghi.

În raportul despre respectarea drepturilor omului pentru anul 2025, Avocatul Poporului menționează că în Republica Moldova a fost demarată o transformare a sistemului de protecție socială pentru alinierea la standardele europene și digitalizare a serviciilor. În ciuda acestor reforme, arată raportul ombudsmanului, anul trecut au fost raportate cazuri de exploatare prin muncă forțată și violență în centrele de plasament, precum și reticența autorităților locale pentru soluționarea unor probleme de echitate pentru mai multe categorii vulnerabile de populație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarații la Realitatea TV: Reforma serviciilor sociale este afectată de factori locali și de insuficiența specialiștilor apare prima dată în Realitatea.md.

Paradox moldovenesc. Economia țării se confruntă cu o criză de angajați, în timp ce statisticile arată că aproape 300 de mii de persoane nu au un loc de muncă.

În timp ce oamenii de afaceri afirmă că deficitul de forță de muncă afectează economia și solicită atragerea forței de muncă din alte state, autoritățile pun accentul pe utilizarea forței de muncă inactive din țară.

• Ce sectoare ale economiei resimt cel mai mult criza forței de muncă?
• Care sunt rezervele de forță de muncă și nivelul lor de calificare?
• Cine va ocupa locurile de muncă în Republica Moldova?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV Ana Groza, președinta Confederației Naționale a Patronatului, directoarea executivă a Asociației Investitorilor Străini și Valeriu Sainsus, doctor în științe demografice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Criza din Moldova: deficit de forță de muncă și rată scăzută de ocupare apare prima dată în Realitatea.md.

Accesul real la justiție rămâne o provocare, iar responsabilitatea pentru această situație nu poate fi atribuită exclusiv sistemului judecătoresc. Aceasta este concluzia discuțiilor din cadrul emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, dedicată respectării drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova.

Invitații au menționat că, între timp, în țară au fost înregistrate progrese în domenii precum avocatura, notariatul și expertiza judiciară. Totodată, procesul de reformare a sistemului nu este încă finalizat, iar oamenii își pierd treptat încrederea în schimbări.

Olesea Doronceanu, adjuncta Avocatului Poporului, a declarat că, pe fundalul transformărilor din sistem, accesul la justiție rămâne una dintre principalele probleme semnalate în cererile adresate Oficiului Ombudsmanului.

„Există diverse bariere în accesarea sistemului de justiție. Unii nu pot elementar achita taxa de stat pentru a avea acces la serviciile justiției. Din cauza modificărilor care s-au operat la harta judiciară foarte mulți oameni nu mai au încredere în justiție, fiindcă pentru ei este dificil să se deplaseze fizic la sediul instanței… Se tergiversează examinarea cauzelor și avem foarte multe restanțe la executarea hotărârilor judecătorești, astfel încrederea cetățenilor în actul de justiție scade”, a afirmat Olesea Doronceanu.

Vanu Jereghi, directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, consideră încrederea în justiție începe de la prima interacțiune a cetățeanului cu polițistul de sector.

„Un polițist de patrulare se conduce de o bază normativă foarte îngustă în comparație cu un polițist de sector trebuie să cunoască dreptul civil, dreptul penal, dreptul administrativ și multe alte legislații. De obicei cei mai tineri sunt trimiși în prima linie fără experiență. Ar trebui să fie cineva mult mai înzestrat cu informații care să poată interveni rapid ca societatea să aibă încredere în acest polițist”, a explicat Vanu Jereghi.

În 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a înregistrat 468 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. O analiză publicată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova arată că CEDO a pronunțat anul trecut 48 de hotărâri împotriva Republicii Moldova.

Printre cele mai frecvente tipuri de violări constatate cele legate de justiție precum neexecutarea hotărârilor judecătorești, durata excesivă a procedurilor, lipsa accesului efectiv la instanță, nerespectarea principiului securității juridice și condițiile de detenție inumane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarații: Dreptul la justiție nu este încă asigurat, iar problemele nu țin doar de sistemul judecătoresc apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova este printre liderii europeni la implementarea tehnologiilor digitale în mediul de afaceri și administrația publică. Peste 75% din servicii pentru business pot fi operate online, iar serviciile publice sunt disponibile la un click distanță în proporție de 60 la sută.

Invitatele emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, au menționat că datorită sistemelor de interoperabilitate, afacerile și serviciile publice sunt mai eficiente și generează rezultate mai bune. Potrivit lor, Republica Moldova a ajuns astăzi să stabilească tendințe la nivel european în domeniul tehnologiilor informaționale.

Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică, a declarat că, în Republica Moldova, au loc zilnic peste 3,5 milioane de schimburi de date prin platformele de interoperabilitate.

„Nu prea sunt țări în alte părți ale lumii unde poți să plătești toate taxele, toate plățile la stat atât de simplu și utilizând atât de multe canale și instrumente precum se face în Moldova. Noi suntem obișnuiți cu asta, dar când ieșim în afară suntem priviți cu foarte multă admirație”, a spus Nicoleta Colomeeț.

Marina Bzovîi, administratoarea Moldova Innovation Technology Park, a afirmat că Republica Moldova este un reper la nivel european în stabilirea tendințelor în domeniul tehnologiilor informaționale.

„E-Wallet-ul abia acum urmează să fie lansat la nivel european. Noi deja de trei ani utilizăm buletinul electronic fără să mai fie nevoie de buletinul fizic. Faptul că Moldova este un pic mai în față ne permite să testăm înainte ca europenii să lanseze ceva și ei vin să învețe din practica moldovenească. Suntem un stat mic și, respectiv, asta ne permite să testăm tehnologii care ar fi mai greu de încercat în țări mari și cu mai mulți utilizatori și tehnologii”, a explicat situația Marina Bzovîi.

În perioada 5-6 iunie la Chișinău va avea loc Moldova Digital Summit 2026. Evenimentul va reuni lideri din tehnologie, factori de decizie, investitori și parteneri internaționali din întreaga lume. Moldova Digital Summit este la cea de-a 15 ediție și anul acesta se va focusa pe transformările digitale din Republica Moldova ca oportunitate de integrare în spațiul european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarații la Realitatea TV: Moldova, un reper regional în stabilirea tendințelor din sectorul tehnologiilor digitale apare prima dată în Realitatea.md.

Sezonul estival de anul acesta poarte fi altfel. Salariații din mediul privat pot primi tichete de vacanță oferite de angajatori pentru odihnă la pensiuni din zonele rurale. Suma alocată pentru vacanță poate fi până la jumătate din salariul mediu lunar pe economie, adică 8.700 lei pentru anul 2026.

Tichetul de vacanță este eliberat într-un regim fiscal avantajos fără contribuții de asigurări sociale, medicale și impozit pe venit. Beneficiarii acestor bilete le pot utiliza timp de un an în structurile turistice din mediul rural care au fost acreditate pentru astfel de servicii.

• Cine poate beneficia de un tichet de vacanță?
• Ce servicii pot fi incluse într-un tichet de vacanță?
• Cum schimbă un tichet de vacanță situația turismului intern?
• Cât de pregătiți sunt prestatorii de servicii pentru punerea în practică a tichetelor de vacanță?

La aceste și alte întrebări aflați răspunsuri la emisiunea „Consens Național” cu invitații Andrei Chistol, șeful Direcției turism a Ministerului Culturii, și Anatolie Botnaru, director de pensiune agroturistică. La Realitatea TV, ora 20.00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tichetele de vacanță transformă conceptul de odihnă: oportunități pentru angajați și turismul rural apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova trebuie să recupereze în câțiva ani ceea ce alte state au realizat în decenii. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, care au analizat procesul de afirmare a țării. În timp ce unii consideră că este nevoie de mai multă stabilitate pentru a depăși diviziunile interne, alții susțin că sunt necesare reforme rapide pentru a reduce incertitudinea cu care se confruntă în prezent țara.

Sociologul Ian Lisnevschi, directorul Intellect Group, a comparat vârsta Republicii Moldova cu cea a unui copil de trei ani, aflat într-un proces natural de învățare și descoperire a lumii.

„Noi vorbim despre lucruri importante, sofisticate, complicate ca integrarea europeană, parte a Uniunii Europene, dar aceste vorbe sunt pentru un adult. Pentru început, noi trebuie să învățăm ce înseamnă cu adevărat Uniunea Europeană, Europa, integrarea europeană democrație, stat democratic. Putem avea toate acestea doar prin stabilitate și unitate”, a menționat Ian Lisnevschi.

Liliana Palihovici, președinta Institutum Virtutes Civilis, a declarat că moldovenii prea puțin își cunosc istoria țării, originile propriilor familii, tradițiile și cultura ca să poată înainta.

„Anume aceste lacune de cunoștințe ne fac mai vulnerabili și mai confuzi, mai predispuși să credem în informații false… Ar trebui, probabil, să fim mereu curioși, să punem întrebări, să avem gândire critică și aceasta ne-ar ajuta să înțelegem de ce ni se întâmplă unele lucruri, de ce am ajuns în anumite situații și nu le-am putut preîntâmpina”, a conchis Liliana Palihovici.

Prezentă în studioul Realitatea TV, Stella Jemna, reprezentantă de țară pentru Moldova la UMAEF, a declarat că Republica Moldova nu își mai permite să piardă timp.

„Eu cred că noi trebuie să mărim viteză. Eu cred că noi ne mișcăm foarte încet. Și copilașul de trei ani deja trebuie să se ridice și să meargă repejor pentru că noi suntem în urma trenului… Și, sincer, răbdarea mea ca cetățeană a Republicii Moldova cam crapă. Pentru că noi tot stăm și ne lamentăm și facem publicitate la Uniunea Europeană. Dar eu nu văd alt model. Deci, eu nu înțeleg care-i alt model. Despre care model vorbim?”, s-a întrebat Stella Jemna.

Grupul Media Realitatea organizează joi, 30 aprilie, platforma de discuții și mobilizare civică „Reinvent Moldova 2.0”, dedicată inspirării și implicării societății în procesele de transformare a țării. Evenimentul reprezintă un demers amplu de susținere a dezvoltării Republicii Moldova și de consolidare a valorilor democratice. Acesta va reuni zeci de lideri de opinie, experți și reprezentanți ai diverselor domenii, cu scopul de a contura o viziune comună asupra viitorului țării, a transformărilor din societate și a parcursului european al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova este ca un copil care vrea să învețe într-un an cât alții în zece, pentru a crește mare apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile sovietice au construit o versiune falsă a istoriei, bazată pe mituri despre foametea din 1946–1947. Istoricii prezenți la emisiunea „Consens Național” de la Realitatea TV au declarat că prin felul cum a acționat statul în perioada postbelică în detrimentul populației califică această tragedie drept crimă împotriva umanității. Potrivit lor, astăzi, este necesară reabilitarea tuturor victimelor foametei, ca act de justiție simbolică pentru zecile de mii de vieți răpuse de foame.

Lidia Pădureac, prim-prorectoră a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a afirmat că puterea sovietică a deformat realitățile printr-o campanie de dezinformare cu ajutorul unor mituri despre foamete.

„Mitul precum că oficialitățile nu cunoșteau ce s-a întâmplat. Mitul precum că foametea s-a declanșat din cauza secetei. Mitul precum că foametea a fost depășită doar cu ajutorul care a venit din partea Moscovei. Absolut totul este fals și poate fi demonstrat, avem dovezi prin care se demonstrează că oficialitățile cunoscând că oamenii abia de au necesarul, li se ia și din ceea ce au reușit să aibă. Da, evident că statul a acționat în detrimentul populației. Deci, este o crimă împotriva umanității”, a conchis Lidia Pădureac.

Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, a menționat că nu războiul și seceta au dus la foamete, dar politica agresivă a statului în relațiile cu populația din Basarabia.

„Seceta din 1946 este comparabilă cu cea din 1934-1935 din România când au fost înregistrate 10-15 mii de decese, mortalitate excesivă în această perioadă, din cauza foametei. Evident, sunt și urmările războiului, dar ele sunt secundare, pentru că dacă era războiul, foametea trebuia să întâmple în 1944, în a doua parte a anului, după august, și 1945. Noi înregistrăm însă o mortalitate excesivă în prima parte a anului 1947, deci la doi ani de la conflict, trei ani dacă luăm august 1944”, a menționat Igor Cașu.

Peste 130 de mii de oameni au murit din cauza foametei din anii 1946-1947 în Basarabia. Istoricii pun această tragedie pe seama impozitării excesive a populației organizată de puterea sovietică imediat după război. Datele din arhive arată că populația dispunea de rezerve suficiente pentru a depăși anul secetos care a precedat criza, dar că autoritățile sovietice au confiscat rezervele de hrană, lăsând oamenii fără mijloace de subzistență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Istorici la Realitatea TV: Foametea – crimă ascunsă de puterea sovietică în spatele unor mituri care încă persistă apare prima dată în Realitatea.md.

Deși după 1990 s-a vorbit mai deschis despre foametea din 1946 – 1947, timp de trei-patru decenii subiectul a rămas insuficient explorat și asumat la nivel public și instituțional. Lidia Pădureac, prim-prorectoră a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a declarat în studioul Realitatea TV că atât clasa politică, cât și societatea civilă și mediul academic au restanțe majore în recunoașterea acestor victime.

Potrivit declarațiilor făcute la emisiunea „Consens Național”, în Republica Moldova nu există nici până în prezent o lege care să acorde statut oficial celor care au suferit în urma foametei, deși există inițiative legislative în acest sens. Numeroși supraviețuitori au relatat, în cadrul interviurilor, lipsa totală de sprijin și recunoaștere, comparând situația lor cu alte categorii de victime istorice care au beneficiat de compensații.

„Regimul sovietic nu va recunoaște niciodată că ei sunt de vină. Vă aduceți aminte și de cazul Holodomorului. (…) Trebuie să fim foarte atenți, să comparăm sursele. Și vreau să vă spun că cele mai prețioase date sunt în teritoriu. Nu sunt la Chișinău și la Moscova. Sunt la nivelul raionului și la nivelul satelor. Acolo avem informația esențială, care ne ajută să vedem ce se întâmplă”, a explicat istoricul Igor Cașu.

La rândul său, Lidia Pădureac susține că autoritățile locale transmiteau la Chișinău rapoartele, iar de acolo documentele ajungeau la Moscova. Astfel, potrivit savantei, se demonstrează că administrația sovietică nu putea să nu știe despre problemă.

Un proiect de lege privind recunoașterea victimelor foametei este în prezent pe agenda Parlamentului și ar putea fi adoptat în cursul acestui an. Acest fapt ce ar reprezenta un pas important spre reabilitarea morală a celor afectați.

Articolul Consens Național: Istoricii explică de ce autoritățile sovietice nu puteau să nu știe că în Basarabia există foamete apare prima dată în Realitatea.md.

Una dintre cele mai dramatice pagini din istoria Basarabiei, foametea din 1946-1947, provocată de regimul sovietic, este subiectul ediției de azi a emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV.

Invitații lui Vitalie Dogaru sunt Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, și Lidia Pădureac, prim-prorectoră a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Consens Național” cu Vitalie Dogaru: Cauzele, amploarea și consecințele foametei din 1946-1947 apare prima dată în Realitatea.md.

Acum 20 de ani, Republica Moldova a fost zguduită de un „cutremur” provocat de Moscova. Federația Rusă a interzis importul vinurilor moldovenești, invocând riscuri pentru sănătatea consumatorilor. Decizia a declanșat o criză profundă, în condițiile în care opt din zece litri de vin erau exportați pe piața rusă.

Embargoul instituit în martie 2006 s-a repetat și în 2013, când Moscova a invocat din nou motive de siguranță alimentară, deși, în realitate, decizia a fost legată de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Dacă analizăm pierderile vinificatorilor și ale economiei naționale, doar în 2014 acestea au depășit două milioane de euro. Suma reflectă costurile reorientării producției vinicole către alte piețe.

• Ce au învățat vinificatorii moldoveni în ultimele două decenii?
• Ce restanțe mai au la capitolul diversificarea piețelor și monitorizarea calității vinurilor?
• Care sunt atuurile vinurilor moldovenești astăzi pe piețele internaționale?

La aceste și alte întrebări răspund Vasile Bumacov, fost ministru al Agriculturii, și Elizaveta Breahnă, șefa Centrului de Inovații în Domeniul Vitivinicol UTM. Astăzi la emisiunea „Consens Național”, la ora 20.00. La Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Două decenii de la cutremurul din vinificație. Ce au învățat vinificatorii moldoveni de la embargourile impuse de Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Două luni ne mai despart de bacalaureat. Examenul național se va desfășura anul acesta în perioada 2–19 iunie, iar rezultatele din sesiunea de bază vor fi afișate pe 25 iunie, în centrele de bacalaureat.

Peste 18.800 de candidați s-au înscris pentru sesiunea de bacalaureat 2026. Fiecare al zecelea candidat este restanțier din sesiunile anterioare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Forfota pregătirilor este deja resimțită în sălile de clasă, la lecțiile online și meditațiile pe care le iau unii liceeni.

• Cât de pregătiți sunt elevii pentru bacalaureat?
• Ce greșeli fac cel mai des candidații în procesul de pregătire?
• De ce depinde, în realitate, o notă bună la bacalaureat?

La aceste și alte întrebări răspund profesorii. Istoricul Daniela Vacarciuc, directoarea Liceului „Vasile Alecsandri” din Chișinău, filologul Mariana Marin, președinta Asociației Generale a Învățătorilor, și profesorul de matematică Adrian Ciobanu sunt invitații emisiunii „Consens Național”. Urmăriți începând cu ora 20:00 la Realitatea TV.

Articolul Examenul maturității: miza unei note bune la Bacalaureat apare prima dată în Realitatea.md.

Productivitatea muncii în Republica Moldova se află la un nivel scăzut comparativ cu statele Uniunii Europene. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV au explicat această situație prin lipsa tehnologiilor care să susțină o eficiența la locul de muncă, dar și de randamentul redus al angajaților. Potrivit lor, pentru îmbunătățirea indicatorilor de productivitate este necesară tehnologizarea proceselor de muncă, revizuirea normelor de producție și instruirea angajaților pentru obținerea unor rezultate mai bune.

Datele Organizației Internaționale a Muncii arată că, în 2024, valoarea adăugată creată pe oră de un angajat în Republica Moldova a fost de 8,2 euro – un nivel mai scăzut decât în Albania (12,8 euro) și de aproape trei ori mai mic decât în Macedonia de Nord (23,2 euro pe oră).

Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului, a declarat că, pentru reducerea decalajului, pe lângă tehnologizarea proceselor de muncă, sunt necesare politici care să susțină antreprenorii în creșterea productivității, inclusiv prin revizuirea normelor de producție.

„Moldovenii care merg să lucreze în Germania, merg în Franța și, după o perioadă de timp, spun că acolo se muncește. Ei primesc mai mult, dar și efortul lor este unul mai mare. În perioada ce urmează pentru a relansa economia, pentru a impulsiona și produsul intern brut și multe altele, cred că statul trebuie să vină cu politici care să ajute antreprenorii să își mărească productivitatea, să mărească normele de producție”, a menționat Vladislav Caminschi.

Invitată în studioul Realitatea TV, Otilia Sârbu, expertă în politii sociale, consideră că stabilirea unor indicatorii de performanță nu ar trebui să fie o sursă de presiune pe angajați, ci un instrument de motivare, prin instruire și creșterea productivității, care să ducă la salarii mai mari.

„Indicatorii de performanță trebuie să fie un instrument de a convinge angajatorul că angajatul a produs mai mult pentru companie și are dreptul la o remunerare mai mare. Astăzi, puține companii în Republica Moldova utilizează noțiuni de indicator de performanță și evaluare a performanței. Degeaba facem evaluarea după 2-3 ani și vedem că angajatul nu a produs conform așteptărilor când aceste evaluări trebuiau făcute la perioade mult mai scurte”, a punctat Otilia Sârbu.

Invitații emisiunii „Consens Național” au menționat că nu doar sectorul privat se confruntă cu indicatori slabi de performanță la locul de muncă, dar și instituțiile de stat, precum și organizațiile neguvernamentale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarații la Realitatea TV: Republica Moldova este la coada clasamentului productivității muncii în raport cu statele UE apare prima dată în Realitatea.md.

În ajunul Zilei Mondiale a Apei, marcată pe 22 martie, zeci de localități din nordul țării au rămas fără apă, după poluarea râului Nistru cu petrol. Dezastrul ecologic a fost provocat în urma bombardării de către Rusia unei centrale electrice din Ucraina. Situația excepțională a fost depășită cu sprijinul României și al Uniunii Europene, însă problemele legate de aprovizionarea cu apă nu au dispărut.

Secetele din ultimii ani au secat fântânile și au redus debitul puținelor râuri din Republica Moldova, iar Prutul și Nistrul abia fac față consumului de apă în timpul verii. Între timp, în țară au fost dați în exploatare sute de kilometri de apeducte, ceea ce crește presiunea asupra celor două râuri, care rămân principalele surse de aprovizionare cu apă.

Ce rezerve deține astăzi Republica Moldova pentru asigurarea populației cu apă? Cât de sigure rămân râurile Nistru și Prut în contextul schimbărilor climatice? Pe ce resurse de apă va putea miza Republica Moldova în viitorul apropiat?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național” hidrologul Valeriu Cazac, directorul Centrului de Cercetări și Proiectări „Eco Logistica”, și Leonid Boaghi, primarul satului Sireți, raionul Strășeni.

Astăzi, la ora 20.00, la Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Consens Național” cu Vitalie Dogaru: Aprovizionarea cu apă în Republica Moldova, sub pragul de risc apare prima dată în Realitatea.md.