Arhive Constitutie - Realitatea.md

Op-Ed de Anatol Țăranu: Unirea revine în prim-plan. Cine își asumă construcția majorității?

Realitatea.md — Thu, 15 Oct 2026 08:04:19 +0000

Declarația Maiei Sandu potrivit căreia Republica Moldova ar fi mai în siguranță împreună cu România readuce în dezbaterea publică o problemă pe care clasa politică nu o mai poate trata exclusiv prin formule ceremoniale. „Chiar cred că Republica Moldova ar fi în mai mare siguranță împreună cu România”, a afirmat președinta în contextul Moldova Security Forum 2026. Este o apreciere cu greutate politică, deoarece leagă reunificarea de una dintre preocupările fundamentale ale cetățenilor: siguranța zilei de mâine.

Pentru susținătorii unirii, această declarație confirmă actualitatea unui proiect întemeiat pe comunitatea de limbă, cultură și istorie. Dar semnificația sa depășește dimensiunea identitară. Într-o regiune marcată de război și de presiuni asupra statelor vulnerabile, întrebarea privind viitorul Republicii Moldova devine una practică: în ce cadru politic și instituțional pot fi apărate mai bine libertatea, democrația și bunăstarea cetățenilor?

Maia Sandu și-a exprimat deja opțiunea personală în ianuarie 2026, când a declarat că ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum. În același timp, președinta a precizat că, potrivit sondajelor invocate de ea, proiectul nu beneficiază încă de sprijin majoritar, spre deosebire de integrarea europeană. Această distanță dintre convingerea personală și mandatul popular definește problema politică pe care unioniștii trebuie să o rezolve.

Majoritățile politice se formează prin argumente, încredere și rezultate

A spune că unirea depinde de voința cetățenilor este corect. A repeta această constatare fără a construi sprijinul necesar înseamnă însă a lăsa proiectul într-o așteptare fără termen. Majoritățile politice se formează prin argumente, încredere și rezultate. Ele presupun organizații credibile, lideri responsabili și capacitatea de a răspunde temerilor celor care ezită.

De aici trebuie să înceapă discuția despre responsabilitatea mișcării unioniste.

Invocarea voinței populare obligă, înainte de toate, la precizie constituțională. În această privință circulă o confuzie care trebuie înlăturată: Constituția Republicii Moldova nu cere votul a două treimi din cetățenii înscriși în listele electorale. Articolul 142 alineatul (1) prevede că dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și neutralitatea permanentă, pot fi revizuite prin referendum cu aprobarea majorității cetățenilor înscriși în listele electorale. Articolul 143 reglementează revizuirea parlamentară și stabilește votul a două treimi din deputați.

Distincția are consecințe politice considerabile. O majoritate a participanților la vot poate să nu reprezinte majoritatea tuturor cetățenilor înscriși în liste. Prin urmare, un proiect care afectează statutul constituțional al statului presupune atât susținere largă, cât și o mobilizare electorală pe măsură. Entuziasmul manifestat într-o sală, la o întrunire sau pe rețelele sociale nu oferă singur dovada existenței acestei majorități.

Unirea are nevoie de o construcție politică pe care societatea să o poată verifica și asuma

Cadrul juridic al unei eventuale reunificări trebuie pregătit riguros, cu participarea instituțiilor competente de pe ambele maluri ale Prutului. O asemenea transformare ar implica decizii constituționale, acorduri politice, soluții administrative și consultări externe. Respectarea procedurilor ar consolida legitimitatea proiectului și ar limita posibilitățile de contestare.

Ocolirea lor ar oferi adversarilor unirii argumente pentru atacuri interne și ar complica susținerea internațională. Nu putem anticipa mecanic reacția fiecărui stat, dar putem înțelege cât de importantă ar fi pentru partenerii externi dovada unui proces democratic, liber și legal. Nici speranța într-o conjunctură geopolitică excepțională nu poate înlocui această pregătire. Unirea are nevoie de o construcție politică pe care societatea să o poată verifica și asuma.

În centrul acestei construcții se află problema identitară. Un proiect de reunificare națională are nevoie de o conștiință românească puternică și de înțelegerea istoriei comune. Politicile educaționale, cercetarea istorică, protejarea limbii române și accesul la cultura română pot contribui la consolidarea acestei conștiințe. Ele trebuie susținute consecvent, inclusiv la nivelul instituțiilor statului.

Totuși, asumarea identității românești și votul pentru unire nu sunt automat același lucru. Un cetățean se poate considera român și poate avea rezerve privind costurile, momentul ori modul reunificării. La fel, un cetățean cu o altă identitate etnică poate susține unirea dacă vede în ea garanții pentru libertate, securitate și prosperitate. Majoritatea necesară va trebui, așadar, construită prin întâlnirea argumentului identitar cu încrederea într-un viitor comun.

Oamenii au dreptul să cunoască implicațiile unei decizii istorice

Această încredere presupune răspunsuri concrete. Ce se va întâmpla cu pensiile și salariile? Cum vor funcționa școlile, spitalele și administrația locală? Cum vor fi protejate proprietatea, economiile și drepturile tuturor comunităților? Cum va fi abordată problema transnistreană? Cine va suporta costurile tranziției și în ce etape?

Unioniștii care doresc să convingă societatea trebuie să poată discuta aceste întrebări cu seriozitate. Oamenii au dreptul să cunoască implicațiile unei decizii istorice. Promisiunile generale despre bunăstare vor avea putere limitată dacă nu sunt însoțite de un program credibil.

Pentru elaborarea și promovarea lui este nevoie de un pol politic unionist puternic, capabil să obțină o reprezentare parlamentară decisivă și să participe la guvernare. Un asemenea pol ar trebui să reunească organizații politice, competență profesională și sprijin civic în jurul unui obiectiv comun. Forța lui ar proveni din capacitatea de a transforma aspirația națională în politici publice.

Aceasta înseamnă o agendă coerentă pentru educație și cultură, infrastructură și energie, economie și protecție socială. Înseamnă și colaborare instituțională cu România, astfel încât apropierea dintre cele două societăți să producă beneficii vizibile. Fiecare proiect comun care funcționează poate întări încrederea în posibilitatea unui viitor comun.

Un pol unionist durabil are nevoie de democrație internă și de criterii transparente

Responsabilitatea liderilor unioniști este, în aceste condiții, enormă. Fragmentarea între organizații mici, rivalitățile personale și competiția pentru întâietate consumă energia unui proiect care are nevoie de concentrare și continuitate. Când ambițiile individuale împiedică sistematic cooperarea, efectul lor este slăbirea cauzei unioniste, indiferent de justificările invocate.

Unitatea trebuie însă construită pe reguli clare, integritate și un program negociat. Ea nu poate cere suspendarea criticii sau acceptarea oricărei conduceri. Un pol unionist durabil are nevoie de democrație internă și de criterii transparente pentru alegerea liderilor. Tocmai aceste condiții îi pot oferi credibilitatea necesară pentru a cere încrederea întregii societăți.

Poziția exprimată de Nicușor Dan, care pune în centrul discuției voința cetățenilor Republicii Moldova, întărește această exigență democratică. Bucureștiul poate sprijini apropierea și poate pregăti cooperarea instituțională, dar majoritatea favorabilă reunificării trebuie să se formeze în societatea moldoveană.

Argumentul economic merită, la rândul său, formulat cu rigoare. Sărăcia, depopularea și lipsa oportunităților dau urgență dezbaterii despre viitor. Pentru anul 2024, Biroul Național de Statistică a raportat o rată a sărăciei absolute de 33,6%. Este o proporție gravă, suficientă pentru a arăta amploarea vulnerabilității sociale.

Creșterea nivelului de trai trebuie susținută de politici și finanțare

Reunificarea ar putea crea condiții pentru investiții mai mari, infrastructură modernă și reducerea decalajelor de dezvoltare. Aceste rezultate ar depinde de calitatea administrării, de resursele mobilizate și de felul în care ar fi organizată tranziția. Creșterea nivelului de trai trebuie prezentată ca obiectiv susținut de politici și finanțare, cu etape și responsabilități explicite.

În aceeași logică, unirea poate fi susținută ca o cale de integrare într-un stat deja membru al Uniunii Europene. Ea ar necesita însă un proces juridic și instituțional convenit, inclusiv clarificarea implicațiilor europene. Credibilitatea acestui argument crește atunci când susținătorii lui explică mecanismele, în loc să promită o transformare instantanee.

Parcursul european actual al Republicii Moldova și apropierea de România pot pregăti condiții favorabile unei eventuale reunificări. Instituțiile mai solide, infrastructura conectată și compatibilitatea legislativă pot reduce dificultățile unui asemenea proces. Pentru unioniști, participarea la aceste transformări ar trebui să fie o parte firească a muncii politice.

Declarațiile Maiei Sandu deschid un spațiu important de dezbatere. Ele pun în circulație, la cel mai înalt nivel, argumentul securității și recunosc legitimitatea discutării unirii. Valorificarea acestui moment depinde însă de cei care se declară dedicați proiectului.

Unirea are nevoie de o majoritate democratică solidă

Măsura responsabilității lor va fi capacitatea de a coopera, de a pregăti soluții și de a câștiga încrederea cetățenilor. Unirea are nevoie de o majoritate democratică solidă, de un drum constituțional riguros și de un program care să ofere oamenilor motive concrete pentru a-l susține.

Pentru liderii unioniști, obligația imediată este să construiască împreună această alternativă. Dacă vor să ceară societății o decizie istorică, trebuie să demonstreze mai întâi că pot depăși propriile rivalități și că sunt capabili să transforme convingerea națională în responsabilitate de guvernare.

Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și implementat de Agenția de Presă IPN. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Articolul Op-Ed de Anatol Țăranu: Unirea revine în prim-plan. Cine își asumă construcția majorității? apare prima dată în Realitatea.md.

VIDEO Dodon spune că reformarea raioanelor nu este constituțională. Sugestia lui Grosu

Victoria Laur — Fri, 02 Oct 2026 09:36:11 +0000

Igor Dodon afirmă că reforma raioanelor contravine Constituției. Mai exact, liderul socialiștilor a spus presei că în Legea Supremă a țării nu este indicat expres termenul de „regiune”.

În același timp, deputatul a precizat că, în opinia sa, reforma administrativă este necesară. Politicianul, însă, nu susține modalitatea propusă de guvernare și vrea să ofere mai multe competențe primăriilor.

„Ce propunem noi – centre, piloni, poli de creștere regională. Centre raionale, centre municipale. (…) Dacă se dorea o reformă durabilă, trebuia să adoptăm o formulă de consens. Noi am fi participat la astfel de discuții. Formula care se propune nu o putem susține”, a spus Dodon.

Igor Grosu i-a sugerat, drept replică, să conteste la Curtea Constituțională legea, dacă o consideră contrară Legii Supreme.

„Sunt trei nivele de reprezentare – central, nivelul doi și nivelul întâi. Nu schimbăm nimic, chiar dacă aș avea o opinie mai persoană referitor la nivelul doi. Nivelul doi o să fie reprezentat de șapte unități administrativ teritoriale și nivelul întâi. E bine ca acest politician să mai citească din când în când, dacă mai greșește, dacă a uitat”, a spus Igor Grosu.

Vasile Tofan și Alexei Buzu au anunțat pe 1 octombrie despre reformarea raioanelor în 3 regiuni – Nord, Centru și Sud. Procesul nu va viza Chișinăul, Bălțiul, Taraclia și Găgăuzia.

Potrivit articolului 110 din Constituția Republicii Moldova, teritoriul țării este organizat în sate, orașe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.

Articolul VIDEO Dodon spune că reformarea raioanelor nu este constituțională. Sugestia lui Grosu apare prima dată în Realitatea.md.

„…să te duci la priveghi”. Renato Usatîi sugerează ca Dan Balan cu Ion Suruceanu să scrie un nou imn al Moldovei

Realitatea.md — Tue, 25 Aug 2026 13:30:43 +0000

Renato Usatîi sugerează ca Dan Balan, frații Advahov și Ion Suruceanu să scrie un nou imn al Moldovei. Politicianul consideră că actuala melodie și versurile ei nu pot ridica în picioare stadioane.

Declarațiile au fost făcute înainte de ședința de pe 26 august a Legislativului. Deputatul a menționat că, în opinia sa, nu trebuie să confundăm versurile bune cu un imn.

„Imnul nostru… trebuie să te duci numai la priveghi. (…) Astăzi avem foarte mulți artiști talentați în Republica Moldova. Este Dan Balan, sunt frații Advahov, este Ion Suruceanu. Credeți-mă, avem oameni cu care mă mândreasc. Sunt artiști ai Republicii Moldovei și care într-o zi poate împreună, mână la mână, să scrie niște versuri și muzică”, a spus Renato Usatîi jurnaliștilor.

Liderul „Partidului Nostru” a mai spus că unii cetățeni cunosc mai bine imnurile altor state decât pe cel național.

Articolul „…să te duci la priveghi”. Renato Usatîi sugerează ca Dan Balan cu Ion Suruceanu să scrie un nou imn al Moldovei apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul britanic Andy Burnham propune o schimbare istorică. Regatul Unit ar putea avea o constituție scrisă

Ana Panaguța — Sun, 02 Aug 2026 16:35:41 +0000

Premierul britanic Andy Burnham s-a declarat în favoarea adoptării unei constituții scrise pentru Regatul Unit, una dintre puținele țări care nu are un document unic de acest fel, informează mediafax.ro.

La doar două săptămâni după preluarea mandatului, fostul primar al regiunii Greater Manchester a făcut din descentralizarea puterii către autoritățile regionale una dintre principalele priorități ale noului său guvern.

„În cele din urmă, cred că asta deschide calea unui nou acord constituțional”, a declarat premierul în acest weekend, referitor la planurile sale legate de transferul unor atribuții către administrațiile locale.

Premierul britanic a făcut apel la „un nou ansamblu de principii clare privind modul în care această țară ar trebui condusă”, spunând că Regatul Unit are nevoie de o constituție scrisă, idee pe care a promovat-o și înainte de a ajunge la conducerea guvernului de la Downing Street.

Andy Burnham consideră că lipsa unui astfel de document afectează funcționarea statului și limitează puterea autorităților locale.

„Este anormal ca oamenii să fie reduși la a apăra lucruri care sunt pur și simplu fundamentale (…) și absența constituției privează teritoriile de mijloace de acțiune”, a estimat premierul britanic.

În prezent, Regatul Unit funcționează pe baza unui sistem alcătuit din legi, hotărâri judecătorești întemeiate pe dreptul comun și tratate, fără o constituție unică, așa cum există în majoritatea statelor.

Ideea elaborării unei constituții scrise este relativ nouă în politica britanică. Fostul premier laburist Gordon Brown, care a condus guvernul între 2007 și 2010 și în al cărui cabinet Andy Burnham a fost ministru, s-a numărat printre primii lideri care au susținut această reformă.

În urmă cu mai mulți ani, o comisie parlamentară a analizat timp de cinci ani diferitele variante de codificare a constituției, însă în 2015 s-a ajuns la concluzia că nu există un consens clar în această privință.

În aceste condiții, orice inițiativă lansată de Andy Burnham pentru adoptarea unei constituții scrise ar necesita, cel mai probabil, un proces de lungă durată, care ar include consultări publice și o anchetă la nivel național.

Vineri, premierul britanic a anunțat și o altă măsură din programul său de descentralizare, prin care dorește ca primarii regionali din Anglia să poată păstra o parte din impozitele colectate în propriile regiuni, în cadrul planului de transfer al unor atribuții de la Londra către administrațiile locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Premierul britanic Andy Burnham propune o schimbare istorică. Regatul Unit ar putea avea o constituție scrisă apare prima dată în Realitatea.md.

VOX POPULI: Ce cunosc moldovenii despre Constituție

Vlada Ciorici — Wed, 29 Jul 2026 16:00:50 +0000

Republica Moldova marchează astăzi, 29 iulie, 32 de ani de la adoptarea Constituției. Realitatea a ieșit în stradă să afle dacă moldovenii știu când a fost adoptată Legea Supremă și ce ar schimba în ea, dacă ar avea ocazia.

Dacă unii știau că astăzi este sărbătorită, alți trecători au recunoscut că nu cunosc exact anul adoptării Constituției.

Întrebați ce ar schimba în Constituție, oamenii au avut păreri diferite.

„Aș adăuga un punct unde oricare religie care își face cuib în Moldova, trebuie să respecte religia ortodoxă creștină și drepturile umane…”, spune o moldoveancă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

[bzplayer youtube="https://youtu.be/NZjd26ha0NY" muted="false"]

Articolul VOX POPULI: Ce cunosc moldovenii despre Constituție apare prima dată în Realitatea.md.

Mesajul Maiei Sandu de Ziua Constituției. „Avem datoria să lăsăm moștenire o țară democratică, pașnică și prosperă”

Realitatea.md — Wed, 29 Jul 2026 05:34:34 +0000

Constituția ne este reper legal și moral, ne garantează drepturile și ne protejează demnitatea, se arată în mesajul transmis de președinta Maia Sandu cu prilejul Zilei Constituției Republicii Moldova.

Șefa statului afirmă că Legea Supremă reprezintă „un veritabil legământ între generații”-– între cei care au făurit independența Republicii Moldova și au consacrat libertatea țării, dar și cei care au responsabilitatea de a lăsa moștenire generațiilor viitoare o țară democratică, pașnică și prosperă.

„Legea Fundamentală ne amintește că, indiferent de limba pe care o vorbim, de locul în care trăim sau de convingerile pe care le avem, împărtășim aceeași aspirație pentru țara noastră: să trăim liberi, cu respect și bună înțelegere”, a transmis Maia Sandu.

În mesajul său, președinta subliniază și că, în prezent, Constituția consfințește alegerea Republicii Moldova de a urma calea integrării europene.

„Este direcția pe care am ales-o împreună și pe care o urmăm prin munca de zi cu zi. Pentru țara noastră, este unicul drum prin care vom putea păstra pacea și rămâne parte a lumii libere”, a mai declarat șefa statului.

Republica Moldova marchează pe 29 iulie Ziua Constituției. Legea Supremă a fost adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 și a intrat în vigoare la 27 august 1994.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi este marcată Ziua Constituției Republicii Moldova. Documentul care stă la baza funcționării statului

Articolul Mesajul Maiei Sandu de Ziua Constituției. „Avem datoria să lăsăm moștenire o țară democratică, pașnică și prosperă” apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi este marcată Ziua Constituției Republicii Moldova. Documentul care stă la baza funcționării statului

Realitatea.md — Wed, 29 Jul 2026 05:13:13 +0000

Republica Moldova marchează astăzi, 29 iulie, Ziua Constituției. Adoptată în această zi, în anul 1994, Legea Supremă stabilește principiile fundamentale ale organizării statului, drepturile și libertățile cetățenilor, precum și modul de funcționare a autorităților publice.

Constituția prevede că Republica Moldova este un stat suveran, independent, unitar și indivizibil și consacră principii precum statul de drept, separarea puterilor în stat, pluralismul politic și respectarea demnității umane.

Totodată, documentul garantează drepturi și libertăți fundamentale, printre care dreptul la viață, libertatea de exprimare, dreptul la educație, dreptul la muncă, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la un proces echitabil și dreptul de vot.

Constituția Republicii Moldova cuprinde un preambul și șapte titluri, care reglementează principiile generale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, organizarea autorităților publice, economia națională și finanțele publice, activitatea Curții Constituționale, procedura de revizuire a Constituției, precum și dispozițiile finale și tranzitorii.

Constituția a fost adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 și a intrat în vigoare la 27 august 1994, de Ziua Independenței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Astăzi este marcată Ziua Constituției Republicii Moldova. Documentul care stă la baza funcționării statului apare prima dată în Realitatea.md.

STOP CADRU Caraman nu va vorbi în română, până moldoveneasca nu devine limbă de stat: Așa m-a învățat străbunica

Victoria Laur — Fri, 31 Oct 2025 10:58:05 +0000

Diana Caraman nu va vorbi în parlament româna, până când pretinsa limbă moldovenească nu va deveni limbă de stat. Declarația a fost făcută de către deputata comunistă înainte de ședința Legislativului.

Parlamentara a lansat mai multe acuzații la adresa guvernării, invocând faptul că în 1994 în Constituție a fost indicat că limba vorbită pe teritoriul țării este moldoveneasca. În opinia sa, Legea Supremă a țării a fost modificată cu încălcarea procedurii.

„Până când nu veți recunoaște că limba este moldovenească, voi vorbi în limba de comunicare interetnică. Străbunica mea, tatăl meu, bunicul meu au vorbit moldoveneasca. Mă lipsiți de dreptul să vorbesc moldoveneasca, respectiv voi folosi limba de comunicare interetnică. (…)

Insist, pentru că așa m-a învățat străbunica. Limba este moldovenească”, a spus Caraman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/caraman-romana.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Constituția Republicii Moldova a început să fie redactată încă în 1990, însă a fost aprobată abia în 1994. Unul dintre membrii Comisiei care a elaborat Legea Supremă, Nicolae Osmochescu, afirmă că în primele versiuni ale documentului pretinsa moldovenească nu era menționată, însă ulterior au parvenit modificări, după ce s-au schimbat responsabilii care se preocupau de formarea textului Legii Supreme a țării.

Subiectul privind denumirea oficială a limbii de stat din Moldova a fost de-a lungul anilor subiect de manipulare utilizat de forțe politice pentru a atrage electoratul.Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

VIDEO Constituția Moldovei – la 31 de ani de la adoptare. Unul dintre autori: Moldoveneasca nu exista în primul proiect

Articolul STOP CADRU Caraman nu va vorbi în română, până moldoveneasca nu devine limbă de stat: Așa m-a învățat străbunica apare prima dată în Realitatea.md.

Franţa renunţă la articolul din Constituţie care permite premierului asumarea unor măsuri, fără votul Parlamentului

Realitatea.md — Fri, 03 Oct 2025 09:30:27 +0000

Sebastien Lecornu, premierul francez al austerităţii, a anunţat, vineri dimineaţă, că renunţă la articolul constituţional care presupune asumarea responsabilităţii pentru adoptarea măsurilor, fără votul Parlamentului, transmite Le Parisien.

Prim-ministrul Franţei a spus că renunţarea la prevederea care permite adoptarea forțată în Adunarea Națională a fost o solicitare din partea forțelor de stânga. O mișcare tactică cu consecințe grave pentru buget, mai susţine presa franceză.

„Abandonarea articolului 49.3”, care permite guvernului să adopte texte fără vot, „nu ar trebui să ne facă să renunțăm la faptul că Franța are un buget până la 31 decembrie”, a argumentat el, conform Antena 3 CNN.

Socialiștii, care sunt considerați cel mai probabil partener de negociere pentru noul prim-ministru, i-au cerut lui Lecornu să excludă utilizarea articolului 49.3 din constituție pentru a adopta un buget. Lecornu urmează să se întâlnească cu liderii partidului de centru-stânga vineri seară.

Promisiunea de a nu utiliza Articolul 49.3 va împiedica probabil capacitatea lui Lecornu de a impune o agendă legislativă într-un Parlament fragmentat. Clauza permite guvernului să adopte legislație fără vot, dar oferă apoi partidelor de opoziție oportunitatea de a răspunde cu o moțiune de neîncredere, notează Politico.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Franța se confruntă cu un nou val de proteste. Poliția a mobilizat 76.000 de agenți

Articolul Franţa renunţă la articolul din Constituţie care permite premierului asumarea unor măsuri, fără votul Parlamentului apare prima dată în Realitatea.md.

VIDEO Cum a obținut, în 2003, Găgăuzia garanții constituționale

Realitatea.md — Sun, 17 Aug 2025 06:30:24 +0000

La 29 iulie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Constituția Republicii Moldova. De atunci, Legea supremă a țării a fost supusă mai multor modificări, una dintre care s-a produs la 25 iulie 2003: Autonomia găgăuză a obținut garanții constituționale.

Procesul a început în 2001, când Parlamentul a transmis Comisiei de la Veneția o inițiativă care viza competențele autonomiei într-un nou proiect al Legii Supreme. În martie 2002, un grup de raportori a susținut introducerea în Constituție a prevederilor Legii privind statutul Gagauz-Yeri, iar pe 25 iulie 2003, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia pentru modificare a Constituției cu 76 de voturi din 101.

Potrivit articolului 111 din Constituție, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova.

Potrivit legii, pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sunt garantate toate drepturile, obligațiile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova. Aici activează organe reprezentative şi executive așa ca Bașcanul, Adunarea Populară, Comitetul executiv, iar pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, dar și alte resurse naturale aflate pe acest teritoriu sunt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

Legea organică ce reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a cel puțin 61 de deputați în Parlament. Proiectul de modificare a legii, ca și alte proiecte de legi care vizează UTA Găgăuzia, se va consulta prealabil cu Adunarea Populară a Găgăuziei.

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră autonomia găgăuză drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

Vasile Șova, fost vicepremier pentru reintegrare: „Parlamentul a adoptat principalele prevederi ale acestei legi în calitate de prevederi constituționale, ceea ce, în opinia mea, a fost o decizie foarte importantă, din punct de vedere al consolidării stabilității și securității în sudul țării. Nu doar în autonomie, ci în general, în stat”.

[bzplayer youtube="https://youtu.be/SUhXgtasYcE" muted="false"]

[bzplayer youtube="https://youtu.be/TYK9WLaxs3k?list=PLq4GpyhUfQAgcrtC9PFUF6LlMTnXYRxo4" muted="false"]

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

Articolul VIDEO Cum a obținut, în 2003, Găgăuzia garanții constituționale apare prima dată în Realitatea.md.

Din discursul lui Snegur, la prezentarea primului proiect al Constituției: Avem nevoie de independență reală

Victoria Laur — Mon, 28 Jul 2025 09:49:19 +0000

„Avem nevoie de suveranitate și independență reală”, spunea primul președinte Mircea Snegur, pe 2 martie 1993, când în Legislativ a fost prezentat primul proiect al Constituției Moldovei. Șeful de stat era președintele Comisiei responsabile de elaborarea Legii Supreme a țării.

Oficialul a vorbit în fața deputaților aleși democratic despre eliberarea națională și a menționat că, pentru a supraviețui ca stat, Republica Moldova independentă trebuie să își consfințească mecanismul de funcționare a democrației și dreptului – adică să adopte Constituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pentru a supraviețui ca stat, avem nevoie de suveranitate și independență reală, unica condiție ce ne-ar da posibilitatea să ne regăsim, să ne recăpătăm pe noi înșine, cum s-ar zice, de la obligația de a asculta la dreptul de a întreba.

Adevărul însă rămâne adevăr. Suntem suverani și independenți de jure, dar nu și de facto. Timpul care s-a scurs ne-a demonstrat o dată în plus că nu este suficientă doar proclamarea independenței și suveranității. Aceste valori supreme, fără de care existența unui stat e de neconceput, trebuie confirmate și cucerite zi de zi, pas cu pas.

Unul dintre pașii de bază constă în acest sens constă în adoptarea Constituției Republicii Moldova, care ar consfinți mecanismul de edificare și funcționare a statului democratic bazat pe drept”, declara Mircea Snegur.

Constituția Republicii Moldova urma să fie aprobată abia pe 29 iulie 1994, iar între timp componența Comisiei care o elabora s-a schimbat. Doctorul în drept Nicolae Osmochescu și-a amintit la RLIVE TV că în primul proiect al Legii Supreme nu era pomenită pretinsa limbă moldovenească, iar neutralitatea a fost inclusă în document pentru a impulsiona Rusia să își retragă trupele din regiunea transnistreană și pentru a se asigura că Moldova nu va deveni aliata Kremlinului în cadrul unor acorduri militare din cadrul CSI.

Osmochescu: Neutralitatea a fost inclusă în Constituție pentru ca Moldova să nu fie aliată cu Rusia în conflicte

Articolul Din discursul lui Snegur, la prezentarea primului proiect al Constituției: Avem nevoie de independență reală apare prima dată în Realitatea.md.

Osmochescu: Neutralitatea a fost inclusă în Constituție pentru ca Moldova să nu fie aliată cu Rusia în conflicte

Victoria Laur — Sat, 26 Jul 2025 14:30:35 +0000

Neutralitatea a fost inclusă în Constituția Moldovei, pentru ca țara noastră să nu poată fi inclusă în blocul de apărare al Comunității Statelor Independente (CSI) și să nu devină aliată cu Federația Rusă în anumite conflicte, își amintește profesorul în drept Nicolae Osmochescu. Potrivit lui, autoritățile de la Chișinău s-au bazat pe actele supreme rusești, încercând astfel să impulsioneze retragerea trupele Kremlinului din stânga Nistrului.

Osmochescu a relatat la RLIVE TV că după 1992 delegația Chișinăului insistat la întrevederile cu Igor Smirnov pe retragerea armatei a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova. Conform lui, ideea neutralității Moldovei a venit de la Rusia, care nici până astăzi nu o respectă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Încă nu era discuție despre forțele pacificatoare. Am pornit de la ideea bunei-credințe. În actele constituționale ale Rusiei sunt incluse cele 10 principii ale dreptului internațional, inclusiv neamestecul în drepturile interne ale altor state. Neutralitatea ne servea ca scut de protecția, să nu ne atragă în blocuri militare, în primul rând în Tratatul Securității Colective a CSI. (…)

Să se retragă armata a 14-a, pentru că principiul fundamental pentru a recunoaște neutralitatea permanentă a statului este interzicerea și neadmiterea dislocării trupelor străine pe teritoriul unui stat. Noi ne-am gândit, cu bună credință, că dacă o să respecte aceste reguli, o să se retragă”, a povestit Osmochescu.

Profesorul în drept a menționat că au existat cinci documente în care erau stipulate posibile date până când Rusia se obliga să își retragă militarii, însă Kremlinul nu le-a respectat nici la 31 de ani de la adoptarea Constituției.

Constituția Republicii Moldova a început să fie redactată încă în 1990, însă a fost aprobată abia în 1994. Textul Legii supreme s-a bazat pe principiile democrației, transparenței și pluralismului. Autorii au studiat Pravilele lui Vasile Lupu, pledoariile lui Gheorghe Asachi pentru o monarhie constituțională și proiectul de republică din 1822 a lui Dumitru Sturza.

Legea Supremă s-a bazat pe șase principii de bază: statul trebuie să fie constituțional, nu socialist sau capitalist, poporul, prin puterea reprezentativă, este autoritate supremă, pluralismul politic reprezintă garanția democrației, puterea legislativă, cea executivă și cea judiciară sunt separate, statul asigură dreptul la proprietate privată și publică, iar drepturile omului reprezintă valoare supremă și trebuie respectate deplin.

Articolul Osmochescu: Neutralitatea a fost inclusă în Constituție pentru ca Moldova să nu fie aliată cu Rusia în conflicte apare prima dată în Realitatea.md.

Instituirea UTA Găgăuzia. Evenimente care scriu istorie

Realitatea.md — Mon, 12 May 2025 05:24:58 +0000

Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, etnici apropiați cultural de turci, însă de confesiune creștin-ortodoxă. O entitate separatistă la sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, Găgăuzia a acceptat în cele din urmă suveranitatea Chișinăului. Legea privind statutul juridic special al regiunii a fost aprobată acum mai bine de trei decenii, pe 23 decembrie 1994, transmite IPN.

Găgăuzii au început să ceară autonomie în contextul mișcării de eliberare națională din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și al destrămării Uniunii Sovietice. În noiembrie 1989, un congres al găgăuzilor a proclamat crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Găgăuze în cadrul RSSM, iar în următorul an a fost proclamată Republica Găgăuzia. Relațiile juridice între Chișinău și Comrat au fost reglementate abia la sfârșitul anului 1994.

Lege privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede că regiunea are propriul parlament (Adunarea Populară) și comitet executiv, iar conducerea este asigurată de un guvernator (bașcan). Teritorial, regiunea este divizată în trei raioane: Comrat, Ciadîr-Lunga și Vulcănești, având administrația la Comrat.

De-a lungul anilor, autonomia găgăuză a fost subiect de dezbateri și pe alocuri de tensiune între autoritățile centrale de la Chișinău și cele de la Comrat. În 2014, un referendum organizat în UTA Găgăuzia a arătat o susținere masivă pentru independența regiunii în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea în contextul unei eventuale uniri cu România. Acest referendum a fost considerat ilegal de către autoritățile centrale, dar a evidențiat divergențele de viziune între cele două părți.

În 2019, Adunarea Populară a Găgăuziei a propus modificarea Constituției Republicii Moldova pentru a include dreptul regiunii la autodeterminare externă în cazul pierderii statalității țării, dar propunerea a fost respinsă de autoritățile țării.

Geopolitic, Găgăuzia se află într-o poziție delicată. Deși parte a Republicii Moldova, regiunea are o orientare pro-rusă pronunțată. Această orientare a fost evidentă în diverse momente, inclusiv în susținerea unor poziții politice și în organizarea unor evenimente care promovează legăturile cu Federația Rusă.

În decursul celor peste 30 de ani de autonomie, Găgăuzia a demonstrat o capacitate de adaptare și reziliență, dar și o dorință constantă de a-și proteja identitatea și interesele. Provocările geopolitice și interne continuă să influențeze parcursul regiunii, iar relațiile cu autoritățile centrale rămân și ele incerte.

În ciuda provocărilor politice, Găgăuzia a beneficiat și continuă să beneficieze de investiții semnificative în infrastructură și servicii publice. Fondurile europene și programele de dezvoltare au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor, inclusiv prin renovarea școlilor, spitalelor și modernizarea rețelelor de apă și canalizare. Doar în ultimul an, în 2024, au fost implementate 15 proiecte în cadrul programului „Satul European”, cu o valoare totală de 73 de milioane de lei, destinate îmbunătățirii infrastructurii și calității vieții în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

Articolul Instituirea UTA Găgăuzia. Evenimente care scriu istorie apare prima dată în Realitatea.md.

VIDEO Marian Lupu: „Trebuie să protejăm suveranitatea printr-o clauză a eternității în Constituție”

Realitatea.md — Wed, 26 Mar 2025 13:46:22 +0000

Schimbările în plan geopolitic cer astăzi de la clasa politică acțiuni hotărâte pentru protejarea suveranității Republicii Moldova. Iată de ce, am pregătit o inițiativă legislativă, care urmărește acest obiectiv. Este precizarea făcută de Marian Lupu, care în curând va prelua conducerea Partidului „Respect Moldova”, la o emisiune TV.

„Este vorba de așa-numita clauză a eternității, care va stabili că elemente precum sistemul republican, suveranitatea, statalitatea, integritatea teritorială, inviolabilitatea hotarelor și neutralitatea sunt norme ce nu pot fi schimbate niciodată, în niciun fel de condiții. Am pregătit acest proiect încă din 2018, împreună cu un grup de experți constituționaliști. Asta va consolida statutul nostru de țară suverană și neutră și le va aduce încredere cetățenilor că Republica Moldova nu va dispărea”, a precizat Marian Lupu.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/marian-lupu-initiativa-parlament.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marian Lupu a aderat duminică, 23 martie 2025, oficial la Partidul „Mișcarea Respect Moldova”. Decizia a fost anunțată în ședința extinsă a Consiliului Politic Național al formațiunii, cu participarea conducerii, liderilor organizațiilor teritoriale, primarilor, consilierilor locali și membrilor de rând. Forul a stabilit desfășurarea Congresului pe 12 aprilie, când șefia partidului urmează a fi preluată de Marian Lupu.

Articolul VIDEO Marian Lupu: „Trebuie să protejăm suveranitatea printr-o clauză a eternității în Constituție” apare prima dată în Realitatea.md.

VIDEO Modificarea Constituției în anul 2003: Cum a obținut Găgăuzia garanții constituționale

Realitatea.md — Fri, 28 Feb 2025 13:46:28 +0000

Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră autonomia găgăuză drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.

[bzplayer youtube="https://youtu.be/SUhXgtasYcE" muted="false"]

[bzplayer youtube="https://youtu.be/TYK9WLaxs3k?list=PLq4GpyhUfQAgcrtC9PFUF6LlMTnXYRxo4" muted="false"]

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Modificarea Constituției în anul 2003: Cum a obținut Găgăuzia garanții constituționale apare prima dată în Realitatea.md.

Un amendament constituțional care să-i permită lui Donald Trump să candideze a treia oară a fost depus în Congres

Elena Putregai — Fri, 24 Jan 2025 16:04:32 +0000

Un membru republican al Camerei Reprezentanților a introdus joi o rezoluție pentru modificarea Constituției Statelor Unite cu scopul de a-i permite președintelui Donald Trump, și oricărui alt viitor președinte, să fie ales pentru un al treilea mandat la Casa Albă, relatează CNBC.

Trump „s-a dovedit a fi singura figură din istoria modernă capabilă să inverseze decăderea națiunii noastre și să restaureze măreția Americii, iar el trebuie să primească timpul necesar pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat reprezentantul Andy Ogles din Tennessee, care a propus extinderea actualei limite de două mandate prezidențiale.

„Este imperativ să îi oferim președintelui Trump toate resursele necesare pentru a corecta cursul dezastruos stabilit de administrația Biden”, a spus Ogles într-o declarație. „El este dedicat restaurării republicii și salvării țării noastre, iar noi, în calitate de legislatori și state, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a-l sprijini”, a adăugat Ogles, un conservator radical care se află la al doilea său mandat în Camera Reprezentanților. „Propun un amendament la Constituție pentru a revizui limitele impuse de cel de-al 22-lea Amendament privind mandatele prezidențiale”, a mai spus el.

Demersul lui Ogles a venit la trei zile după ce Trump a depus jurământul pentru noul mandat, liderul republican devenind astfel doar al doilea președinte din istoria SUA care revine la Casa Albă după ce a pierdut alegerile ce au urmat primului său mandat.

Al 22-lea Amendament al Constituției americane, cel care interzice președinților să aibă mai mult de două mandate, a fost adoptat în urma îngrijorărilor provocate de președinția fără precedent a lui Franklin Delano Roosevelt, singurul președinte din istoria SUA care a reușit să câștige mai mult de două mandate.

El a câștigat nu mai puțin de patru alegeri prezidențiale și a condus SUA între 1932 și 1944, când a murit în urma unei hemoragii intercerebrale suferite la vârsta de 63 de ani, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.Temerea a fost că un președinte poate acumula prea multă putere și submina sistemul democratic.

Amendamentul a fost adăugat în mod oficial Constituției americane în 1951, după ce a fost aprobat de Congres și ratificat de numărul necesar de 36 dintre cele 48 de state constituante ale SUA la momentul respectiv.

Donald Trump a sugerat de mai multe ori ideea că ar putea candida pentru un al treilea mandat, deși al 22-lea Amendament precizează clar că „nicio persoană nu va fi aleasă în funcția de președinte mai mult de două ori”.

De exemplu, el a declarat în luna mai a anului trecut, la un eveniment organizat de National Rifle Association, că:

„Știți, FDR (n.r. Franklin D. Roosevelt) 16 ani, aproape 16 ani, el a avut 4 mandate. Nu știu, noi vom fi luați în considerare pentru trei mandate sau două mandate?”. „Suntem de trei mandate sau de două mandate, dacă câștigăm?”, și-a repetat el întrebarea în fața publicului, până când cineva a strigat „trei” în timp ce el și-a continuat discursul.

Steve Bannon, fostul strateg-șef al lui Trump în timpul campaniei pentru alegerile din 2016 și apoi la Casa Albă, a sugerat în decembrie că Trump ar putea candida pentru un al treilea mandat și fără a modifica Constituția, printr-un tertip.

El a spus că un al treilea mandat Trump ar fi posibil deoarece în Constituția americană „nu scrie nicăieri că [mandatele] trebuie să fie consecutive”. Cu alte cuvinte, Bannon consideră că primul mandat din 2016-2020 al lui Trump nu ar trebui luat în considerare.

Pentru a fi ratificat de Congres, amendamentul constituțional depus acum de reprezentantul Ogles ar avea nevoie de votul a două două treimi din membrii Camerei Reprezentanților și ai Senatului. Apoi, pentru a deveni parte a Constituției americane, el trebuie ratificat de 3 sferturi dintre cele 50 de state constituante ale SUA.

Cealaltă variantă este ca două treimi din statele constituante ale SUA să convoace o convenție constituțională pentru a adopta un astfel de amendament. Analiștii politici consideră că niciuna dintre aceste variante nu este plauzibilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un amendament constituțional care să-i permită lui Donald Trump să candideze a treia oară a fost depus în Congres apare prima dată în Realitatea.md.

O deputată comunistă, avertizată în Parlament, după ce a numit Constituția – „книжка”

Realitatea.md — Thu, 21 Nov 2024 11:34:23 +0000

Deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Diana Caraman, s-a ales cu două avertismente din partea președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Primul i-a fost aplicat pentru că a numit Constituția „книжка”, iar al doilea pentru bădărănie, transmite IPN.

S-a întâmplat după ce parlamentara a ieșit la tribuna centrală cu o luare de cuvânt în care a acuzat guvernarea de cea mai murdară campanie electorală din istoria țării, îndemnând ca deputații PAS să-și ia acasă și să păstreze pe policioare aceste „cărțulii”, referindu-se la noua ediție a Constituției, distribuită în plen la începutul ședinței.

„Doamnă deputat, pentru sintagma nerespectuoasă în raport cu Constituția Republicii Moldova vă fac o avertizare publică. Este Constituție și nu „книжка””, a declarat Igor Grosu după ce Diana Caraman și-a încheiat discursul.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/caraman-despre-constitutie.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

video: New TV

Întrucât deputata a continuat să-i dea replici, președintelui Parlamentului i-a aplicat un al doilea avertisment.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deputații care încalcă Regulamentul Parlamentului în timpul ședințelor pot fi sancționați cu avertisment, chemare la ordine, retragerea cuvântului sau chiar cu lipsirea de cuvânt pe o durată de până la 5 ședințe. De asemenea, pot fi eliminați din sala de ședințe sau să le fie interzisă participarea la ședințe.

Articolul O deputată comunistă, avertizată în Parlament, după ce a numit Constituția – „книжка” apare prima dată în Realitatea.md.

Secretar CALC: Referendumul din 20 octombrie nu pune sub semnul întrebării suveranitatea Moldovei

Realitatea.md — Wed, 09 Oct 2024 09:51:11 +0000

Referendumul din 20 octombrie are ca scop introducerea în Constituția Republicii Moldova a unor dispoziții care să consacre integrarea europeană drept obiectiv strategic al statului și să sublinieze identitatea europeană a poporului moldovean. Modificările nu afectează articolul 142 din Constituție, care reglementează condițiile pentru modificarea altor dispoziții constituționale, inclusiv cele referitoare la suveranitate și neutralitate, a declarat Polina Panainte, secretarul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) și director de program la Asociația ADEPT pentru IPN.

De asemenea, ea a mai adăugat că Uniunea Europeană nu implică nici limitarea suveranității, nici renunțarea la statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Doar în cazul unirii cu un alt stat sau al aderării la o alianță militară ar fi necesară revizuirea Constituției prin participarea a cel puțin jumătate din cetățeni.

„Suveranitatea Republicii Moldova aparține poporului, conform articolului 2 din Constituție. Acest articol nu este supus modificării prin Referendumul din 20 octombrie. Dimpotrivă, poporul, în calitate de deținător al suveranității, este invitat să se exprime cu privire la includerea în Constituție a unor prevederi ce vizează integrarea europeană, un obiectiv care a fost promovat constant de toate guvernele de la obținerea independenței”, a menționat secretarul CALC.

Polina Panainte a mai adăugat că alinierea Republicii Moldova la standardele și politicile Uniunii Europene nu este ceva nou. Din anul 1994, țara noastră a încheiat și implementat o serie de acorduri cu UE, fără să fie afectată suveranitatea statului. În 1994, Parlamentul, având majoritatea deținută de Partidul Democrat Agrar din Moldova, a ratificat Acordul de Parteneriat și Cooperare cu UE. În 2005, guvernarea Partidului Comuniștilor a semnat Planul de Acțiuni UE-Moldova, iar în 2014, Alianța pentru Integrare Europeană a ratificat Acordul de Asociere cu UE. Toate aceste etape au contribuit la integrarea europeană, fără a ridica suspiciuni cu privire la afectarea suveranității statului.

Mai mult ca atât, Constituția prevede, în articolul 8, că Republica Moldova se obligă să respecte tratatele la care este parte. Intrarea în vigoare a unui tratat internațional conținând dispoziții contrare Constituției va trebui precedată de o revizuire a acesteia. Directorul de program la Asociația ADEPT a mai spus că această prevedere, existentă de ani buni, nu a generat niciodată dezbateri privind o eventuală atingere a suveranității statului, menționează experta.

„Referendumul din 20 octombrie nu pune sub semnul întrebării suveranitatea Republicii Moldova. Dimpotrivă, integrarea europeană, ca obiectiv strategic, este o cale pe care statul nostru a urmat-o cu consecvență de-a lungul anilor, fără a compromite suveranitatea națională.

Avizul Curții Constituționale susține acest fapt, menționând că Republica Moldova va rămâne o entitate suverană, cu dreptul de a denunța tratatele internaționale atunci când nu mai dorește să fie parte la acestea, conform Convenției de la Viena din 1969. Prin urmare, cetățenii sunt încurajați să participe la referendum, fiind conștienți că suveranitatea și drepturile statului nu sunt periclitate”, a mai precizat Polina Panainte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Secretar CALC: Referendumul din 20 octombrie nu pune sub semnul întrebării suveranitatea Moldovei apare prima dată în Realitatea.md.

VIDEO Renato Usatîi: Indexarea pensiei, cel puțin la nivelul inflației, trebuie introdusă în Constituție

Realitatea.md — Mon, 05 Aug 2024 12:18:24 +0000

Președintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, propune ca indexarea pensiei, cel puțin la nivelul inflației, să fie introdusă în Constituție. În opinia politicianului, doar în așa mod autoritățile centrale vor putea asigura protecție reală pensionarilor moldoveni.

„Introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituție este o acțiune cu efect zero. Convingerea și obiectivul meu este ca în Constituție să fie inclusă indexarea obligatorie a pensiei la nivelul inflației. Asta înseamnă că pensia poate fi mai mare, dar în niciun caz mai mică. Este mecanism juridic concret de a proteja pensionarii care astăzi, pur și simplu, luptă pentru supraviețuire. Cu o astfel de prevedere, indiferent cine ar fi la guvernare, pensionarii vor fi mult mai protejați”, a declarat Renato Usatîi, în cadrul emisiunii „Puterea e în adevăr”.

Politicianul este convins că această prevedere în legea supremă a țării nu le-ar mai permite politicienilor să se joace cu viețile oamenilor.

„Timp de 30 de ani pensionarii noștri sunt umiliți cu pomeni în fiecare campanie electorală. Tot o umilință sunt și aceste compensații la căldură. Ți se rupe inima când vezi cum ei stau în cozi pentru a primi acele ajutoare și înfruntă birocrația. Acești bani trebuie să le vină pe card direct”, a mai adăugat Usatîi.

În context, dacă o asemenea inițiativă va fi promovată de către PAS, Usatîi spune că și opoziția ar vota-o, pentru că este vorba de sute de mii de pensionari.

[bzplayer youtube="https://youtu.be/_Xa1T9n75S8" muted="false"]

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2023, contrar legislației, indexarea pentru pensionari a fost de două ori mai mică decât inflația, care a depășit 30% la sfârșitul anului 2022.

Articolul VIDEO Renato Usatîi: Indexarea pensiei, cel puțin la nivelul inflației, trebuie introdusă în Constituție apare prima dată în Realitatea.md.

Valeriu Pașa: Un proces de evaluare a Constituției este necesar, în scopul identificării lacunelor

Redacția Realitatea — Tue, 30 Jul 2024 04:33:30 +0000

În cele trei decenii de existență, Constituţia Republicii Moldova a fost modificată de mai multe ori. La 30 de ani de la adoptarea Constituției, expertul WatchDog Valeriu Pașa, susține că ar fi necesar un proces de evaluare, conform jurnal.md.

„Atunci, în 2000, s-a schimbat Constituția nu pentru că avea nevoie țara sau a fost vreun proces conștient. Au jucat-o. Și au jucat-o pentru că se războia Parlamentul cu Lucinschi și nu știau care-i mai șmecher. Într-un final însă, s-au lăsat prostiți și unii, și alții, și i-a jucat Voronin, venind la putere pentru 8 ani de zile”, a subliniat expertul WatchDog.

Acesta este totodată de părere că un proces de evaluare a Constituției este necesar, în scopul identificării lacunelor care par să facă legea fundamentală a Republicii Moldova una disfuncțională. Totuși, o astfel de analiză ar trebui realizată exclusiv într-un context de calm politic, evitând ajunul alegerilor sau anii electorali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Eu cred că acești 30 de ani trecuți sunt și o ocazie bună să facem și un anumit bilanț, să vedem ce funcționează bine, ce nu funcționează foarte bine în această Constituție. Sigur că astfel de discuții sunt mai potrivite în condiții de stabilitate politică, nicidecum în ajunul unor alegeri. Părerea mea este că s-ar cere la un moment dat, dar calm, lăsat pe mâna unor oameni de știință, și nu atât de mult unor oameni politici un porces de evaluare ca să vedem ce funcționează și ce nu funcționează. Și astfel, să se așeze pe masa parlamentarilor o analiză de ce ar fi bine să ajustăm într-un mod mult mai complex actuala Constituție”, a precizat Valeriu Pașa.

Articolul Valeriu Pașa: Un proces de evaluare a Constituției este necesar, în scopul identificării lacunelor apare prima dată în Realitatea.md.

Autor al Constituției: Neutralitatea a fost introdusă în lege pentru a nu face parte din securitatea colectivă a CSI

Victoria Laur — Mon, 29 Jul 2024 15:25:47 +0000

Neutralitatea a fost inclusă în Constituție, deoarece Moldova nu voia în 1994 să se alăture acordului de securitate colectivă a Comunității Statelor Independente (CSI), iar autoritățile sperau urmare a deciziei trupele ruse se vor retrage de pe teritoriul țării noastre. Declarația a fost făcută de Nicolae Osmoschescu, unul dintre autorii legii supreme, și analistul Igor Boțan, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu.

Igor Boțan a relatat că, după discuțiile cu deputații din primul Parlament care s-au ocupat de redactarea textului Constituției, a aflat că au existat două motive pentru includerea în document a articolului privind statutul neutru al țării. Primul s-a referit la prezența armatei a 14-a rusească în Republica Moldova, iar a doua – la acordul din cadrul CSI.

„Neutralitatea s-a referire la circumstanțele legate de separatism și prezența armatei 14 în stânga Nistrului. (…) Un alt factor a fost ca autoritățile din Republica Moldova nu voiau să fie atrase în acordul privind securitatea colectivă în spațiul CSI. În rest, noi ne amintim cu toții, la acel moment a apărut un șir de lucrări importante, editate sub auspiciul Consiliul Europei, care arătau cum trebuie să arate noile Constituții ale fostelor state comuniste”, a explicat Boțan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nicolae Osmochescu a precizat în studioul RLIVE TV că, până la ultimul moment, responsabilii de la Chișinău s-au consultat cu mai mulți experți constituționaliști din alte state, inclusiv România, Germania și Franța, care au apreciat calitatea textului Constituției. pe de altă parte, încercând să scape de armata Kremlinului, guvernarea din Moldova a ajuns într-o capcană, deoarece statutul nu a fost recunoscut, iar Rusia a refuzat să își retragă soldații.

„Articolul 11 inițial nu era inclus. Noi am revenit la articolul 11, la neutralitate permanentă, după ce am fost primiți ca membru cu drepturi depline ale Organizației Națiunilor Unite. Am pornit de la ideea că suntem membri ai ONU. Unul dintre principiile fundamentale ale ONU este principiul nerecurgerii la forță și amenințare cu forță în relațiile internaționale. (…) Noi am nimerit în cerc vicios, într-o capcană. Proclamăm neutralitate permanentă și nimeni, nici ONU nu recunoaște această neutralitate, pentru că unul dintre principiile de bază este neadmiterea dislocării trupelor militare pe teritoriul țării”, a precizat Nicolae Osmochescu.

Igor Boțan a punctat că există trei lucruri fundamentale pe care trebuie să le respecte un stat care se declară neutru: să nu se alinieze unei țări beligerante, să nu admită ca teritoriul țării să fi utilizat de una dintre țările beligerante și să nu contribuie material uneia sau altei țări Beligerante. Conform lui, Republica Moldova ține cont de ele, însă includerea în legea supremă a țării a neutralității a fost „o situație care ne depășea”.

Articolul Autor al Constituției: Neutralitatea a fost introdusă în lege pentru a nu face parte din securitatea colectivă a CSI apare prima dată în Realitatea.md.

VIDEO Constituţia, celebrată în Parlament fără opoziție. Exponenţii lui Şor și BCS au părăsit sala de plen

Victoria Laur — Mon, 29 Jul 2024 10:41:56 +0000

Aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Constituției Moldovei a fost celebrată în Parlament, însă fără opoziție. Mai exact, exponenții lui Şor și deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) s-au prezentat la reuniune, apoi au părăsit sala de plen.

Primii s-au făcut nevăzuți deputații afiliați lui Şor. La scurt timp după ce au început discursurile, parlamentarii apropiați de politicianul fugar au părăsit sala de ședințe a Legislativului.

Cei din BCS au avut răbdare până a ieșit la tribună Vlad Bătrîncea. După ce parlamentarul a criticat mai multe inițiative lansate de guvernare și a invocat pretinse încălcări ale legii supreme, el a declarat că fracțiunea pe care o conduce părăsește reuniunea.

De menţionat este și faptul că, înainte de a începe întrunirea solemnă, opoziția a „decorat” sala de ședințe a Legislativului cu pancarte și mesaje anti-guvernare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul sesiunii speciale a Parlamentului, aniversării de 30 de ani de la adoptarea Constituției țării, de la tribuna Legislativului au vorbit speakerul Igor Grosu, premierul Dorin Recean, membrul Curții Constituționale Nicolae Roșca, președinta fracțiunii PAS Doina Gherman, și președintele fracțiunii Blocului Comuniștilor şi Socialiştilor Vlad Bătrîncea, președinta Comisiei juridice numiri și imunități Veronica Roşca, doctorul în drept Boris Negru şi președintele Comisei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senatul României, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.

La reuniune au fost prezenți foștii președinți Petru Lucinschi şi Nicolae Timofti, dar şi deputaţi din primul Parlament al țării.

[bzplayer youtube="https://youtu.be/gbPfqkrl0tE" muted="false"]

Articolul VIDEO Constituţia, celebrată în Parlament fără opoziție. Exponenţii lui Şor și BCS au părăsit sala de plen apare prima dată în Realitatea.md.

Usatîi: Pledez pentru adoptarea unei noi Constituții a Republicii Moldova

Realitatea.md — Mon, 29 Jul 2024 09:37:45 +0000

„Republica Moldova are nevoie de o nouă Constituție, care, în primul rând, va păstra însăși viabilitatea statului moldovenesc”. O spune liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, de ziua Constituției Republicii Moldova.

„În mod consecvent pledez pentru elaborarea și adoptarea, printr-un larg consens național, a unei noi Constituții. Și sunt gata, în interesul statului și cu deplină responsabilitate în fața poporului, să merg spre realizarea acestui obiectiv. Noua Constituție nu este doar o nouă lege, este un garant pentru viitorul Republicii Moldova și al cetățenilor săi!”, declară Renato Usatîi, într-un mesaj pe contul de Telegram.

Liderul PN a amintit că în cei 30 de ani, de când a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, aceasta a suferit numeroase modificări și interpretări, adesea de natură oportunistă. „Fiecare nouă putere politică și-a impus propria viziune, modificând Constituția în funcție de interesele de moment. Se schimba puterea – se schimba și Constituția”.

„Ce mai rămâne astăzi din acea Constituție în care autorii săi, cunoscători consacrați ai dreptului constituțional, economiști, istorici, și deputați, și-au investit cunoștințele și înțelepciunea? Astăzi, chiar și cei mai recunoscuți experți în drept constituțional nu pot spune cu exactitate câte modificări și interpretări au fost aduse Legii supreme. Este penibil să vedem cum în Parlament, cei care astăzi laudă Constituția, sunt adesea aceiași care o tratează cu dispreț, ignorând aspirațiile poporului, principiile justiției și ale statului de drept. Cel mai îngrijorător este că vom asista la și mai multe modificări ale Constituției, dacă nu vom acționa pentru a le opri”, a mai scris Usatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că luni, 29 iulie, marcăm cea de-a 30-a aniversare a Constituției Republicii Moldova. Aceasta determină principiile generale ale societății, drepturile și îndatoririle omului și a fost adoptată pe 29 iulie 1994.

Articolul Usatîi: Pledez pentru adoptarea unei noi Constituții a Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

VIDEO Năstase solicită modificarea Constituţiei, pentru ca moldovenii să trăiască mai bine. Apelul către Președinte

Realitatea.md — Mon, 29 Jul 2024 09:23:35 +0000

Fondatorul Platformei „DA”, Andrei Năstase, care a anunțat că va candida independent pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, propune modificarea articolului 47 din Constituție. În opinia politicianului, acest lucru „va garanta venituri decente, salarii și pensii care să acopere minimul de existență”.

Totodată, Năstase mai solicită și „instituirea unei alocații lunare pentru toți copiii din Moldova”. Declarația a fost făcută luni, 29 iulie curent, în cadrul unei conferințe de presă.

„Președintele țării are obligația morală, legală și constituțională să se asigure că moldovenii pot trăi în Moldova. Instituirea alocației lunare pentru toți copiii Moldovei, nu doar pentru copiii ambasadorilor. 3.000 de lei pentru copiii cu vârstă de până la 3 ani și câte 1.000 de lei lunar copiiilor de la 3 la 18 ani. Introducerea acestei alocații ar veni atât ca sprijin pentru părinți, cât și pentru copil. Suma alocată ar constitui un suport binevenit familiei și ar putea fi o măsură care să încurajeze natalitatea”, a precizat Năstase.

În context, politicianul a îndemnat președintele Republicii Moldova să înainteze Parlamentului cele două inițiative legislative, subliniind că „politicienii de la putere trebuie să facă totul pentru ca familiile să aibă posibilitatea să le pună pâine pe masă, iar bunicii noștri să aibă parte de îngrijire și de un trai decent”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Năstase solicită modificarea Constituţiei, pentru ca moldovenii să trăiască mai bine. Apelul către Președinte apare prima dată în Realitatea.md.

Ediție specială la RLIVE TV, dedicată Zilei Constituției Republicii Moldova

Realitatea.md — Mon, 29 Jul 2024 08:41:33 +0000

Sunt 30 de ani de la adoptarea Legii Fundamentale. La 29 iulie în Republica Moldova este marcată Ziua Constituției. Legea Supremă a fost adoptată pe 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare la data de 27 august 1994. În acest document sunt articole care nu au fost respectate niciodată. De exemplu, neutralitatea nu este respectată, întrucât pe teritoriul R. Moldova staţionează trupe ruseşti.

În 2010, Comisia pentru reforma constituţională înfiinţată de preşedintele interimar Mihai Ghimpu a propus proiectul unei constituţii noi. Proiectul a fost definitivat, dar uitat.

La 20 octombrie va avea loc referendumul republican. În urma acestuia, ar urma să fie modificată Constituția. În preambulul Constituției ar urma să fie stipulată „ireversibilitatea parcursului european al R. Moldova”, iar integrarea în Uniunea Europeană trebuie să devină un obiectiv strategic al statului.

Ce este un referendum constituțional? Ce urmează dacă referendumul trece? Ce ar însemna un rezultat slab la acest referendum?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Invitații emisiunii „Realitatea te privește”, ediția specială de luni, 29 iulie, sunt Nicolae Osmochescu jurist, profesor universitar, fost judecător al Curții Constituționale și cel care, nemijlocit, a elaborat proiectul Constituției Republicii Moldova în 1994 și comentatorul politic Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT).

Articolul Ediție specială la RLIVE TV, dedicată Zilei Constituției Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.