Consumul zilnic de produse ultraprocesate, precum chipsurile, poate afecta atenția și sănătatea cognitivă, arată un nou studiu realizat de cercetători australieni de la Monash University, scrie dailymail.com. 

Oamenii de știință au analizat alimentația a peste 2.200 de persoane de vârstă mijlocie și au descoperit că, pe măsură ce crește cantitatea de produse ultraprocesate din dietă, scad capacitatea de concentrare și performanțele cognitive. Potrivit coordonatoarei studiului, biochimista în nutriție Barbara Cardoso, fiecare creștere cu 10% a cantității de alimente ultraprocesate din alimentație — echivalentul aproximativ al unui pachet standard de chipsuri pe zi — a fost asociată cu o diminuare vizibilă a capacității de focalizare.

Cercetătorii spun că problema nu ține doar de conținutul ridicat de zahăr, sare sau grăsimi. În timpul procesării intense, alimentele își pierd o parte dintre substanțele nutritive benefice și pot conține aditivi sau compuși chimici care ar putea afecta vasele de sânge și țesuturile creierului.

Totuși, autorii studiului subliniază că cercetarea este una observațională și nu demonstrează direct că chipsurile sau alte produse ultraprocesate provoacă demență. Rezultatele indică doar o asociere între consumul frecvent al acestor alimente și deteriorarea funcțiilor cognitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Studiu: Un singur pachet de chipsuri pe zi poate afecta atenția și crește riscul de demență apare prima dată în Realitatea.md.

Câteva ceşti de cafea sau de ceai băute în fiecare zi ar putea ajuta într-o oarecare măsură la conservarea puterii creierului şi la prevenirea demenţei, au raportat luni oamenii de ştiinţă din Statele Unite.

Persoanele cu cel mai mare consum zilnic de cafea (sortimente cu cofeină) au prezentat un risc cu 18% mai scăzut de a dezvolta demenţă în comparaţie cu persoanele care au raportat cel mai mic consum zilnic de cafea, potrivit unui studiu bazat pe răspunsurile oferite în chestionare de 132.000 de adulţi americani în decurs de patru decenii.

Studiul, publicat în JAMA, a descoperit, de asemenea, că persoanele cu cel mai mare consum zilnic de cafea au prezentat o rată mai mică – cu aproape 2 puncte procentuale – de probleme de memorie sau gândire autopercepute în comparaţie cu personale cu cel mai mic consum.

Rezultatele au fost similare şi pentru ceaiul cofeinizat, dar nu şi pentru băuturile decofeinizate, au explicat cercetătorii.

Deşi rezultatele sunt încurajatoare, studiul nu dovedeşte că substanţa în cauză, cofeina, ajută la protejarea creierului, au adăugat oamenii de ştiinţă de la Universitatea Harvard. Amploarea efectului cofeinei, dacă există, a fost mică şi există alte metode mai bine documentate pentru a proteja funcţia cognitivă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, a precizat coordonatorul studiului, Dr. Daniel Wang de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, într-un comunicat.

Factorii stilului de viaţă asociaţi cu riscuri mai mici de demenţă includ exerciţiile fizice, o dietă sănătoasă şi un somn adecvat, potrivit unor studii precedente.

Constatările au fost cele mai pronunţate la participanţii care au consumat în fiecare zi între două şi trei ceşti de cafea cofeinizată sau una sau două ceşti de ceai cu cofeină, au precizat autorii cercetării. Cei care au băut cafea cofeinizată au avut, de asemenea, rezultate mai bune la unele teste obiective de evaluare a funcţiei cognitive, potrivit acestui studiu, finanţat de National Institutes of Health (NIH) din SUA.

Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a valida factorii şi mecanismele responsabile pentru aceste descoperiri, au raportat cercetătorii americani.

„De asemenea, am comparat persoane cu diferite predispoziţii genetice de a dezvolta demenţă şi am observat aceleaşi rezultate – ceea ce înseamnă că cafeaua sau cofeina sunt probabil la fel de benefice pentru persoanele cu riscuri genetice mari şi cele cu riscuri genetice scăzute de a dezvolta demenţă”, a declarat un coautor al studiului, Dr. Yu Zhang de la Facultatea de Sănătate Publică T.H. Chan din cadrul Universităţii Harvard.

Ei au remarcat că ingredientele bioactive din cafea şi din ceai, cum ar fi cofeina şi polifenolii, au părut ca posibili factori ce reduc inflamaţia şi deteriorarea celulelor nervoase, protejând în acelaşi timp creierul împotriva declinului cognitiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Studiu Harvard: Băuturile cu cofeină pot ajuta la protejarea creierului și reduc riscul de demență apare prima dată în Realitatea.md.

Unele dintre cele mai cunoscute semne timpurii ale demenței includ uitarea, confuzia și neîndemânarea, dar există semnale atât de discrete, încât apar chiar în somn. Din fericire, sau poate din nefericire pentru cei care le experimentează, acest simptom special este greu de ignorat (și vă poate ține treaz noaptea): conform cercetărilor de la Universitatea din Birmingham din Marea Britanie, coșmarurile recurente pot fi un semn de avertizare timpurie a demenței.

Publicat în The Lancet’s eClinicalMedicine și realizat de Dr. Abidemi Otaiku, medic și neurolog la Imperial College London, studiul a analizat date din trei mari studii americane privind sănătatea și îmbătrânirea.

Studiul a inclus un total de 3.205 adulți fără demență, dintre care 605 erau de vârstă mijlocie (între 35 și 64 de ani), și i-a urmărit timp de o medie de 10 ani. Restul de 2.600 erau „mai în vârstă” (79 de ani și peste) și au fost urmăriți timp de o medie de cinci ani. Fiecare participant, indiferent de vârstă, a completat, de asemenea, un chestionar privind frecvența viselor urâte sau a coșmarurilor.

Coșmarurile sunt asociate cu declinul cognitiv și cu creșterea riscului de demență.

După ce a urmărit declinul cognitiv al fiecărui pacient și dacă au fost diagnosticați cu demență, Dr. Otaiku a constatat că adulții de vârstă mijlocie (între 35 și 64 de ani) care aveau coșmaruri cel puțin o dată pe săptămână erau de patru ori mai predispuși la declin cognitiv în următorul deceniu.

În mod similar, adulții în vârstă (peste 79 de ani) care aveau coșmaruri săptămânale erau de două ori mai predispuși să dezvolte demență decât participanții care nu aveau astfel de coșmaruri.

Bărbații care au raportat coșmaruri frecvente aveau un risc mai mare de demență decât femeile.

De asemenea, de remarcat? Bărbații par să fie la un risc mult mai mare decât femeile: Bărbații în vârstă care aveau coșmaruri săptămânale erau de cinci ori mai predispuși să dezvolte demență, în timp ce riscul femeilor a crescut doar cu 41%.

Această cercetare ar putea fi revoluționară pentru cercetarea și tratamentul demenței, deoarece coșmarurile săptămânale ar putea servi drept semn de avertizare timpurie, cu ani sau chiar decenii înainte ca simptomele reale ale demenței să se instaleze. Acest lucru este deosebit de important, deoarece coșmarurile sunt atât de frecvente: 85% dintre adulți au cel puțin un coșmar pe an, între 8% și 29% dintre adulți au coșmaruri lunar, iar între 2% și 6% raportează coșmaruri săptămânale.

Poate părea înfricoșător, dar în cele din urmă este un lucru bun. După cum a scris Dr. Otaiku într-un articol de urmărire, aceste descoperiri pot „ajuta la clarificarea relației dintre demență și visare și pot oferi noi oportunități pentru diagnosticarea mai timpurie – și, eventual, intervenții mai timpurii”.

Ele confirmă, de asemenea, legătura esențială dintre somn și sănătatea creierului. Cercetările anterioare au legat deja somnul insuficient la vârsta mijlocie de boala Alzheimer, iar acum înțelegem cum intră coșmarurile în ecuație. Cu aceste cunoștințe, persoanele pot aborda proactiv problemele legate de somn, știind că îmbunătățirea sănătății și igienei somnului poate contribui la prevenirea – sau cel puțin la încetinirea – declinului cognitiv în viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Problema comună cu care se confruntă oamenii noaptea ar putea fi un semn al demenței apare prima dată în Realitatea.md.

Cercetătorii de la University of California-San Diego spun că evitarea comportamentului sedentar poate fi secretul unei vieți mai lungi, conform studyfinds.org.

Steve Nguyen, cercetător postdoctoral la UC San Diego Herbert Wertheim School of Public Health and Human Longevity Science, a folosit un eșantion impresionant pentru munca sa. Echipa sa a examinat timpul petrecut în poziție șezândă și măsurătorile activității zilnice colectate de la monitoarele purtate timp de până la o săptămână de 6.489 de femei, cu vârste cuprinse între 63 și 99 de ani. Cercetătorii au urmărit, de asemenea, participanții timp de opt ani, monitorizând dacă vreuna dintre femei a murit.

Aceste date au fost colectate inițial în timpul unui studiu condus de Andrea LaCroix, profesor la Școala de Sănătate Publică Herbert Wertheim. Este vorba despre un proiect național mai amplu, pe termen lung, numit Inițiativa pentru sănătatea femeilor (Women’s Health Initiative – WHI), care a început în 1991 și continuă și astăzi.

Acest raport este primul care utilizează un algoritm nou și validat de învățare automată (numit CHAP) pentru a analiza relația care leagă timpul total de ședere și durata activității sedentare de riscul de deces prematur.

„Comportamentul sedentar este definit ca fiind orice comportament de veghe care implică statul așezat sau înclinat cu un consum redus de energie”, spune Nguyen într-un comunicat al universității.

Exercițiul fizic nu poate schimba datele problemei. „Atunci când stați jos, fluxul sanguin în tot corpul încetinește, scăzând absorbția de glucoză. Mușchii tăi nu se contractă la fel de mult, așa că tot ceea ce necesită consumul de oxigen pentru a mișca mușchii se diminuează, iar pulsul tău este scăzut”, explică profesorul LaCroix.

Din păcate, exercițiile fizice par incapabile să inverseze aceste efecte negative. Potrivit cercetătorilor, indiferent dacă femeile au participat la o cantitate mică sau chiar mare de activitate fizică de intensitate moderată spre viguroasă, în cele din urmă s-a dovedit a fi lipsită de importanță dacă era asociată cu statul excesiv în șezut; toate modelele de exerciții fizice au prezentat același risc crescut dacă au stat, de asemenea, așezate timp de ore îndelungate.

„Dacă fac o plimbare lungă și energică timp de o oră, dar stau jos în restul zilei, tot acumulează toate efectele negative asupra metabolismului meu”, continuă profesorul LaCroix.

Un astfel de stil de viață duce la boli cardiovasculare, inclusiv la demență.

Articolul Statul pe scaun timp îndelungat, asociat cu o moarte prematură apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Consumul unui fruct popular ar putea ajuta la reducerea riscului de demență. Ce spune cel mai recent studiu apare prima dată în Realitatea.md.

Fiica lui Bruce Willis, Tallulah Willis, a vorbit despre forma de demență a tatălui său care este destul de agresivă și cât de important este ca familia ei să vorbească deschis despre acest subiect.

Actorul hollywoodian, în vârstă de 68 de ani, a fost diagnosticat cu demență frontotemporală (FTD) la un an după ce familia sa a dezvăluit că suferea de afazie, o afecțiune care afectează vorbirea și limbajul, scrie protv.ro.

„Ce se întâmplă cu tatăl meu. El are o boală cognitivă foarte agresivă, o formă de demență foarte rară”, a declarat Tallulah Willis.

Tânăra a mai dezvăluit că ei și-au dorit să fie sinceri în legătura cu afecțiunea pe care o are actorul pentru că „așa suntem noi ca familie.”

„Dar, de asemenea, este foarte important pentru noi să răspândim conștientizarea despre FTD, deoarece nu există suficiente informații”, a adăugat fiica actorului.

Tallulah Willis a mărturisit că până la momentul îmbolnăvirii tatălui său nu știa nimic despre această afecțiune, de aceea vrea să traga un semnal de alarmă și să povestească sincer despre situația în care ea și familia ei se află.

Tânăra în vârstă de 29 de ani a dezvăluit că unul dintre modurile în care își petrece timpul cu tatăl ei este să asculte muzică împreună.

„Să asculți muzică și să stai în această energie a iubirii este cu adevărat special. O altă modalitate de a mă vindeca este să devin un fel de arheolog pentru lucrurile tatălui meu, lumea lui, micile lui bibelouri, suveniruri”, a spus tânăra.

Întrebată despre starea de sănătate a tatălui ei, Tallulah Willis a spus: „El este același, ceea ce cred că este cel mai bun lucru pe care ți-l poți dori în momente de genul. Văd iubire când sunt cu el, văd că este tatăl meu și că mă iubește.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FOTO Fiica lui Bruce Willis a vorbit despre starea de sănătate a actorului. „Văd iubire când sunt cu el” apare prima dată în Realitatea.md.

​Bruce Willis „nu mai comunică foarte bine”. Dezvăluirea a fost făcută săptămâna aceasta de Glenn Gordon Caron, un prieten de-al său și creatorul serialului „Moonlight”, care l-a făcut celebru pe actor în anii ’80.

Producătorul, al cărui serial a fost lansat recent în streaming pe Hulu într-o versiune restaurată în Statele Unite, a mărturisit că i-a dat vestea lui Bruce Willis „înainte ca boala să-l împiedice să vorbească”: „(Părea fericit) chiar dacă nu putea să o spună”.

„Când am reuşit să petrec timp cu el, am discutat despre asta şi ştiu că a fost încântat de veste”, a mai spus Glenn Gordon Caron pentru New York Post. „Ştiu că a însemnat foarte mult pentru el”, a mai spus el, adăugând că actorul „nu mai comunica foarte bine”.

Caron, care îl vizitează frecvent pe Bruce Willis spune că „ceea ce face ca boala lui să fie atât de halucinantă este că, dacă ai petrecut vreodată timp cu el, ştii că nimeni nu avea atâta bucurie de a trăi ca el”.

„Iubea viaţa şi se trezea în fiecare dimineaţă pentru a-şi trăi viaţa din plin”, continuă producătorul, înainte de a adăuga: „Ideea că acum vede viaţa printr-o uşă de protecţie nu are niciun sens. Este cu adevărat un tip incredibil”.

Bruce Willis a fost diagnosticat cu demență

Soţia lui Bruce Willis, Emma Heming Willis, a vorbit cel mai recent despre starea de sănătate a actorului în cadrul emisiunii Today, la sfârşitul lunii septembrie.

„Ceea ce am aflat este că demenţa este dificilă. Este greu pentru persoana diagnosticată. Este greu şi pentru familie. Şi nu este diferit pentru Bruce, pentru mine sau pentru fiicele noastre”, a spus aceasta.

Familia lui Bruce Willis a anunțat în luna martie a anului trecut că starul va renunța la actorie după ce a fost diagnosticat cu afazie, o afecțiune a vorbirii din cauza degenerării cerebrale.

În februarie anul acesta familia lui Willis a anunțat că boala s-a agravat și că acesta a fost diagnosticat cu demență frontotemporală, o boală neurodegenerativă înrudită cu boala Alzheimer.

Cei care suferă de această boală pot avea probleme de memorie, modificări comportamentale sau dificultăţi de vorbire sau de mişcare.

Articolul Bruce Willis nu mai comunică foarte bine cu lumea exterioară, afirmă creatorul „Moonlight”, de altfel prieten apare prima dată în Realitatea.md.

Fiica lui Bruce Willis, Tallulah, a vorbit într-un interviu pentru Vogue despre starea de sănătate a tatălui ei, în vârstă de 68 de ani. În februarie a acestui an, vedeta Die Hard a fost diagnosticată cu demență frontotemporală.

Fanii Die Hard, șocați! Celebrul Bruce Wills a fost diagnosticat cu demență

Potrivit tinerei, tatăl ei încă o recunoaște, cu excepția „zilelor proaste, rare”. Ea a explicat că diferența dintre demența frontotemporală și boala Alzheimer este că, în prima, abilitățile de limbaj și motorii sunt afectate în stadiile incipiente, în timp ce cea din urmă se caracterizează prin pierderi semnificative de memorie.

„Sunt ruptă în mod constant între prezent și trecut când vorbesc despre Bruce: el este, el a fost, el este, el a fost. Pentru că am speranțe în tatăl meu, nu vreau să renunț. Întotdeauna am recunoscut elemente ale personalității lui în mine și știu doar că am deveni prieteni buni dacă am avea mai mult timp. Era cool și fermecător, agil, elegant, dulce și puțin excentric – și accept toate acestea. Acestea sunt caracteristicile pe care le-am moștenit de la el”, a spus Tallulah.

Ea a spus că acum tatăl ei își petrece cea mai mare parte a timpului la parterul casei, într-o bucătărie-sufragerie-sufragerie mare sau în biroul lui. Când vine în vizită la el, face în mod constant o mulțime de fotografii, căutând „comori în lucruri” cărora nu le acordase atenție până acum.

„Recent, am găsit acolo o bucată de hârtie pe care a scris simplu: „Michael Jordan”. Aș fi vrut să știu la ce se gândește. Camera este plină de lucruri pe care le-a adunat: mașini de jucărie de epocă, monede, pietre, obiecte din alamă. Îi plac lucrurile care se simt grele în mână, care pot fi răsucite în degete. Există întotdeauna muzică. Tatăl meu este însuși un muzician excelent, un cântăreț de armonici cu experiență”, a spus Tallulah, observând că boala nu a afectat mobilitatea lui Bruce.

În martie 2022, rudele lui Bruce Willis au spus că actorul își pune capăt carierei pentru că a dezvoltat o tulburare de vorbire. În februarie 2023, diagnosticul exact a devenit cunoscut. Rudele actorului au remarcat că astăzi nu există metode eficiente de tratare a demenței frontotemporale. Soția lui Willis le-a cerut paparazzilor să păstreze distanța față de actor.

Articolul Fiica lui Bruce Willis, despre tatăl ei diagnosticat cu demență. Încă o recunoaște, cu excepția „zilelor proaste” apare prima dată în Realitatea.md.

Celebrul actor american Bruce Willis a fost diagnosticat cu demență. Familia actorului a făcut anunțul pe rețelele de socializare.

„Este o ușurare să avem, într-un final, un diagnostic clar”, spun membrii familiei. Primăvara, doctorii au stabilit că Willis are o boală neurodegenerativă, care îi afectează vorbirea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maladia a avansat timp de un an. Familia actorului de 67 de ani, cunoscut în special pentru rolul din Die Hard, susține că a făcut publică problema, pentru a ridica nivelul de conștientizare.

„Bruce și-a folosit mereu vocea pentru a-i ajuta pe alții și pentru a ajuta la  conștientizarea unor probleme importante, și în public dar și în privat. Știm în inimile noastre că dacă ar putea astăzi să o facă, ar încerca să aducă această boală în atenția lumii”, spun ei.

Mesajul a fost semnat de soția sa, Emma Heming, cele două fiice, dar și de fosta iubită, Demi Moore și cele trei fiice pe care le are Willis cu ea.

Articolul Fanii Die Hard, șocați! Celebrul Bruce Wills a fost diagnosticat cu demență apare prima dată în Realitatea.md.

Consumul zilnic de bere poate reduce riscul apariției demenței. Care este cantitatea recomandată de specialiști și ce alte boli mai ține la distanță berea.

Oamenii de știință vin cu vești bune pentru cei care beau bere zilnic, consumul berii fiind cât se poate de benefic. Dar câtă bere ar trebui consumată zilnic pentru a nu cădea în extrema cealaltă…?

Ei bine, un studiu recent arată că două halbe de bere pe zi ajută la reducerea riscului de apariție a demenței cu mai mult de o treime, scrie doctorulzilei.ro.

Oamenii de știință au descoperit că persoanele abstinente se confruntă cu cel mai mare risc de a dezvolta boala, după ce au analizat obiceiurile a aproape 25.000 de persoane de peste 60 de ani.

Consumatorii de bere își reduc riscul de demență cu aproape 40%

Cei care consumă între una și două halbe de bere pe zi și-au redus riscul de demență cu 38%. Oamenii de știință susțin că alcoolul poate proteja inima, ceea ce, la rândul său, ajută la reducerea riscului de demență.

O altă teorie este că reduce acumularea de proteine toxice care conduc la Alzheimer, notează The Sun.

Cercetătorul Dr. Louise Mewton de la Universitatea din New South Wales, Australia, a spus: „Băutul de până la 40 g pe zi a fost asociat cu un risc mai scăzut de demență în comparație cu abținerea pe viață.

” Un milion de oameni din Marea Britanie se vor confrunta cu demență în următorii trei ani. În ciuda faptului că este cel mai mare ucigaș din Marea Britanie, în prezent nu există încă un tratament eficient pentru a combate boala.

Dr Sara Imarisio, șeful de cercetare la Alzheimer’s Research UK, a declarat: „Rezultatele au arătat că persoanele care nu au consumat niciodată alcool au o șansă mai mare de a dezvolta demență decât cei care au făcut-o. Aceste rezultate sunt în concordanță cu cercetările anterioare pe această temă, care arată cum consumul de alcool, precum și lipsa de alcool, pare să aibă legătură cu demența”, potrivit The Sun.

Berea ajută inima, tiroida, rinichii

Dar beneficiile consumului de bere nu se rezumă doar la demență și Alzheimer. De exemplu, consumul moderat de bere ajută și inima.

Care este explicația? Ei bine, datorita in principal sarurilor minerale (berea contine potasiu si magneziu in concentratii ridicate), dar si datorita vitaminelor din complexul B si carbohidratilor continuti, consumul de bere ajută inima să funcționeze mai bine.

Riscul unor dereglari ale functionarii glandei tiroide scade daca bei bere. In plus, aceasta bautura stimuleaza productia de estrogeni, cu efecte benefice in cazul femeilor afectate de un deficit al acestor hormone.

De asemenea, berea actioneaza prompt si eficient impotriva stresului, datorita vitaminelor din complexul B, glucidelor si a alcoolului in proportie redusa.

Prin magneziul pe care il contine, berea reduce riscul formarii de calculi renali. Este și un bun diuretic astfel că accelereaza puternic eliminarea toxinelor prin urina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Iată ce boli grave poți face dacă nu bei bere. Ce cantitate este recomandată apare prima dată în Realitatea.md.