„Diplomația este mai mult decât o profesie – este o vocație”, a declarat ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, la ceremonia dedicată Zilei Diplomatului, marcată pe 17 ianuarie. Oficialul a subliniat că, prin munca diplomaților, Republica Moldova este „astăzi mai rezilientă” și mai vizibilă pe plan internațional.

„Ziua Diplomatului este un prilej de a ne felicita reciproc și de a aduce un omagiu tuturor care contribuie zi de zi la promovarea intereselor Republicii Moldova pe plan extern. Astăzi, țara noastră are mai mulți prieteni ca niciodată. Republica Moldova este un stat respectat, credibil și ferm angajat pe calea integrării europene”, a spus Mihai Popșoi.

Oficialul a evidențiat și progresele pe calea integrării europene, menționând că Raportul de extindere al Comisiei Europene pentru 2025 confirmă căMoldova înaintează cu pași siguri în procesul de aderare.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/popsoi-ziua-diplomatului.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Ministerul Afacerilor Externe a celebrat vineri Ziua Diplomatului printr-o reuniune la care au fost prezenți conducerea instituției, membri ai corpului diplomatic și funcționari publici. Cu acest prilej, au fost făcute publice decretele prezidențiale privind acordarea rangurilor diplomatice superioare, precum și ordinele ministrului pentru conferirea altor ranguri diplomaților din aparatul central, misiunile diplomatice și oficiile consulare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Astăzi este marcată Ziua Diplomatului. Popșoi: „Țara noastră are mai mulți prieteni ca niciodată” apare prima dată în Realitatea.md.

„În lipsa unei memorii instituționale, totul pare o premieră, dar să trecem de la diplomație la economie”. Declarația aparține fostului ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, care recent a prezentat mai multe modele de dezvoltare economică și de atragere a investițiilor în Republica Moldova în cadrul emisiunilor televizate „Puterea a Patra” de la N4 și „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Fostul ministru al Afacerilor Externe, Tudor Ulianovschi, este actualmente prim-vicepreședinte al unei companii multinaționale în domeniul energie regenerabile, cu sediul în Canada. El a menționat că „lipsa investițiilor străine, de rând cu o creștere substanțială a costurilor de producție și a ratelor dobânzilor la băncile comerciale impactează negativ business-ul mic și mijlociu din Republica Moldova, afectând direct producătorii autohtoni, care de altfel suferă tot mai mult de pe urma lipsei acute a forței de munca”.

Referindu-se la creșterea deficitului bugetar și al datoriei publice, Ulianovschi consideră că „direcționarea împrumuturilor de la organizațiile internaționale financiare către compensarea facturilor la gaz nu generează venituri la bugetul de stat, deoarece acești bani nu sunt investiți în producere pentru a genera profit, ci sunt transferați pe conturile Gazprom-ului, crescând considerabil datoria publica a Republicii Moldova.

Întrebat fiind de moderatorul emisiunii „de ce nu sunt atrase investiții directe în economia tarii?”, Ulianovschi a vorbit despre gradul sporit de neprofesionalism în conducerea unor ministere de resort, precizând că atunci când unii potențiali investitori străini ajung totuși la Chișinău, Guvernul nu le prezintă nici un studiu de fezabilitate sau business planuri elaborate de către agențiile specializate ale statului pentru că nu le deține. Ex-ministrul a oferit drept exemplu lipsa unui „follow-up” guvernamental, urmare a vizitei la Chișinău a unei delegații a oamenilor de afaceri din Statele Unite în septembrie 2022, la inițiativa Asociației de Business pentru Europa Centrala și de Est de la Washington. Potrivit lui, ei aveau intenția de a investi în domenii precum infrastructura, IT, energia regenerabila, sănătate etc.

„Spre regret, nici una din cele 12 companii nu au mai reușit să învestească în Republica Moldova, inclusiv nici compania unde activez eu în ultimii 5 ani nu a reușit să vina pe piață Republicii Moldova din varii motive”, a conchis fostul șef al diplomației de la Chișinău.

Un alt subiect despre care a vorbit Tudor Ulianovschi în cadrul emisiunilor menționate a fost reabilitarea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, România. Ex-oficialul a explicat că tehnologiile nucleare mondiale sunt astăzi o soluție sigură, curată și viabila pentru criza energetică din regiune.

Ulianosvchi, în calitatea să de membru al Asociației de Energia Solară Americană și al Asociației Nucleare Canadiene a menționat că poartă discuții permanente cu reprezentanții companiilor canadiene OPG și Bruce Power, care în baza tehnologiei CANDU vor participa la modernizarea celor 4 reactoare de la Cernavodă și la construcția a doua reactoare mai mici (Small Modular Reactors) din România.

„Discuțiile pe acest subiect poartă un caracter avansat la București, iar punerea lor în aplicare vă contribui substanțial la soluționarea crizei energetice a Republica Moldova, dacă Chișinău vă remedia gafa contractării unei companii indiene, în defavoarea celei românești, pentru dezvoltarea liniei energetice Chișinău-Vulcanești”, consideră Ulianovschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul angajamentelor internaționale privind diminuarea hidrocarburilor, fostul diplomat susține că soluția fezabilă ar fi diversificarea resurselor energetice pe teritoriul Republicii Moldova și creșterea ponderii energiei solare de la 6%, cât este în prezent, la o acoperire națională de minim 30%. În calitatea să de membru al Consiliului de Directori ai Asociației Canadiene de Energie Regenerabila, Ulianovschi a punctat importanta lansării cât de curând posibil a licitațiilor de volum mare, pentru proiecte de generare a energiei regenerabile, proces care stagnează în Republica Moldova deoarece „Parlamentul nu a votat încă acel proiect de lege mult așteptat din varii motive și interese, tărăgănându-se aprobarea de câțiva ani încoace”.

Fostul ministru mai consideră că regulatorul național ar trebui să verifice capacitatea rețelei, de rând cu disponibilitatea punctelor de conexiune, în contextul în care în trecut au fost eliberate avize de racordare în exces în adresa companiilor care nu au capacitatea reală de a construi proiecte „greenfield”.

Articolul Tudor Ulianovschi: În lipsa memoriei instituționale, totul pare o premieră, dar să trecem de la diplomație la economie apare prima dată în Realitatea.md.

Departe de ochii publicului și de linia frontului, Ucraina și Rusia încă discută și reușesc să negocieze câteva chestiuni umanitare de bază: schimbul de prizonieri de război și de cadavre ale soldaților, trecerea navelor cu cereale ucrainene și întoarcerea copiilor ucraineni din Rusia. În unele cazuri, Moscova și Kiev folosesc intermediari, inclusiv Turcia, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Vatican și Comitetul Internațional al Crucii Roșii. Dar cea mai mare parte a trocului din timpul războiului se face direct, de către reprezentanți individuali, inclusiv în întâlniri dure față în față la granița dintre Ucraina și Rusia și la Istanbul, precum și prin apeluri telefonice, potrivit unor oficiali ucraineni implicați în discuții. Niciuna dintre părți nu este dornică să facă publicitate existenței acestor canale din umbră, scrie Washington Post.

„Este foarte, foarte dificil din punct de vedere emoțional”, a spus Dmytro Usov, oficial al serviciilor secrete militare ucrainene, care conduce un centru de coordonare pentru negocierile privind schimbul de prizonieri. „Ei sunt inamicul, dar dacă vorbim despre procesul de negociere, acest conflict de interese trebuie depășit”, a spus Usov.

„Înțelegem că orice s-a întâmplat, indiferent de relația pe care o avem acum, noi, ucrainenii, suntem interesați de întoarcerea apărătorilor noștri și dacă respingem orice canal de comunicare, nu vom putea face asta.” Intermediarii sunt o soluție de rezervă. „Dacă o putem face singuri, atunci o vom rezolva”, a spus consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak.

Din partea rusă, negocierile privind schimburile de prizonieri sunt realizate de un centru de coordonare din subordinea Ministerului rus al Apărării, care include și serviciul de securitate al Rusiei, FSB. Politicieni ruși individuali și formațiuni de luptă precum grupul de mercenari Wagner și Akhmat, controlați de liderul cecen Ramzan Kadîrov, au făcut lobby pentru eliberarea anumitor prizonieri, a spus Usov.

Convențiile de la Geneva cer ca prizonierii de război să fie schimbati după încheierea luptei. Dar Usov a spus că Ucraina este dornică să-și recupereze luptătorii capturați cât mai repede posibil, din cauza dovezilor, documentate de Națiunile Unite, că aceștia sunt supuși torturii sistematice.

Niciuna dintre părți nu va dezvălui câți soldați au fost capturați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 „Fiecare parte trebuie să poată dovedi că a câștigat într-un fel”

Schimburile de prizonieri, împreună cu schimburile de cadavre ale soldaților morți, au loc în cea mai mare parte în regiunea Sumy de nord-est a Ucrainei, singura porțiune a graniței dintre Ucraina și Rusia în care forțele ruse nu avansează. Bombardamente au loc zilnic acolo, dar în timpul acestor schimburi se declară încetarea focului.

Aproximativ de două ori pe lună, dube frigorifice pline cu cadavre sunt aduse la graniță de angajați ruși și ucraineni ai serviciilor de urgență, a declarat Oleh Kotenko, un oficial ucrainean care a supravegheat transferurile și căutarea soldaților dispăruți până în septembrie.

Experții Comitetului Internațional al Crucii Roșii verifică documentația, iar membrii serviciilor de securitate ruse și ucrainene observă, a spus Kotenko. „Ora, locul și numărul de cadavre sunt convenite cu partea rusă. Linia de comunicare a fost inițiată de CICR în vara anului 2022”, a spus Kotenko. „Este necesar să fim de acord cu inamicul, cu privire la misiunile umanitare”, a spus Kotenko, adăugând că altfel „1.700 de oameni nu ar fi fost îngropați cu demnitate, ca niște eroi”.

Ministerul rus al Apărării nu a comentat aceste informații.

Turcia a devenit locul principal pentru cele două părți pentru a avansa negocierile atunci când acestea stagnează. Turcia a fost ca teritoriu neutru după ce la scurta rundă de discuții de pace din Belarus din martie 2022 mai mulți membri ai delegației ucrainene s-au îmbolnăvit în mod misterios.

Președintele turc Recep Erdogan a cultivat cu succes legături cu Moscova și Kievul. La Istanbul au avut loc câteva întâlniri mediatizate între oficialii ucraineni și ruși, dar nu sunt dezvăluite detalii de la discuții. După câteva luni de discuții, în iulie 2022 a fost anunțată un acord de cereale.

Ministrul ucrainean adjunct al infrastructurii, Iuri Vaskov, a declarat că nu au avut loc întâlniri unu-la-unu între ucraineni și ruși pe tema cerealelor, ci într-un format de patru – Turcia; Natiunile Unite; Ucraina și Rusia, care a fost reprezentată de oficiali din Ministerul Apărării.

După discuții pe marginea negocierilor pentru cereale, a fost convenit cel mai mare schimb de prizonieri de până acum, a spus Usov: 215 ucraineni și 10 luptători străini au fost schimbați în septembrie 2022, cu 55 de ofițeri ruși și aliatul lui Putin, Victor Medvedchuk. Cei 215 ucraineni au plecat în Turcia, iar luptătorii străini – cinci cetățeni britanici, doi americani, un marocan, un croat și un suedez – au fost duși cu un avion în Arabia Saudită.

Cel mai recent schimb de prizonieri cunoscut – 45 de fiecare parte – a avut loc în iulie.

Negocierile „nu pot fi făcute în așa fel încât o parte să obțină mai mult sau mai puțin”, a spus Usov. „Fiecare parte trebuie să poată dovedi că a câștigat într-un fel.”

Vaticanul este un alt intermediar

Ucraina a făcut lobby prin intermediul Bisericii Catolice pentru întoarcerea tuturor necombatanților, inclusiv bucătari, medici și a altor militari care nu luptă.

Conform Convențiilor de la Geneva, necombatanții nu ar trebui să fie luați prizonieri. Într-o mișcare rară a Vaticanului, Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete militare din Ucraina, a fost invitat să se întâlnească cu Papa Francisc vara trecută.

Ucraina a transmis mesaje și liste cu nume nunțiului papal de la Kiev, Arhiepiscopul Visvaldas Kulbokas, care le transmite prin Sfântul Scaun Bisericii Ortodoxe Ruse din Moscova, potrivit unui oficial ucrainean care a vorbit sub rezerva anonimatului. Șeful Bisericii Ortodoxe a Rusiei, patriarhul Kirill, transmite apoi mesajele Kremlinului.

Negocieri pentru întoarcerea copiilor ucraineni din Rusia

Luna aceasta, Qatarul a contribuit la asigurarea întoarcerii a patru copii ucraineni din Rusia, devenind a treia țară, după Turcia și Arabia Saudită, care a intermediat un acord de succes între Rusia și Ucraina. Un oficial implicat în acord a declarat că Qatar a intervenit din cauza complexității cazurilor.

În martie, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Putin și pentru comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pe care i-a acuzat de crime de război din cauza relocării forțate a copiilor ucraineni. Rusia a negat vehement acuzațiile. În general, Rusia eliberează copiii numai tutorilor sau reprezentanților lor legali, ceea ce înseamnă că părinții sau alte rude trebuie să călătorească în Rusia – o călătorie care poate fi însă imposibilă în condiții de război.

O linie de comunicare privind copiii dispăruți există între Avocatul Poporului ucrainean pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets, și omologul său rus, Tatiana Moskalova, dar Lubinets a spus că nu a s-a ajuns la niciun rezultat. S-au întâlnit de două ori personal – o dată la granița dintre Ucraina și Rusia în octombrie 2022 și o dată la Istanbul în ianuarie.

Începând cu luna martie însă, grupuri de copii s-au întors în Ucraina. Au fost lăsați într-o zonă de vest a graniței dintre Ucraina și Belarus, traversează pe jos și sunt întâmpinați în Ucraina de reprezentanții organizației Salvați Copiii din Ucraina.

Lubinets nu a detaliat cum ajung copiii să fie returnați în Ucraina, dar, a spus el, a devenit mai ușor să se întâmple asta după emiterea mandatului de arestare pentru Putin. „Nu este încă timpul să spunem în detaliu cum se întâmplă acest lucru”, a spus Lubinets.

Articolul Diplomația sensibilă între Rusia-Ucraina. Cum fac Moscova și Kiev schimb de prizonieri și de morți? apare prima dată în Realitatea.md.

Primul ambasador rezident al Republicii Moldova în India, Ana Taban, a prezenta scrisorile de acreditare Președintei Indiei, Excelenței Sale Droupadi Murmu, în cadrul unei ceremonii oficiale alături de ambasadorii Ciprului, Bulgariei, Uniunii Europene și Franței.

La începutul oficial al mandatului său în India, ambasadoarea și președinta au discutat despre modalitățile de intensificare a relațiilor bilaterale.

A fost subliniată buna cooperare dintre India și Republica Moldova la nivel multilateral și determinarea de a consolida relațiile de prietenie la toate nivelurile. În special, a fost menționată intenția de a explora vastele oportunități comerciale şi investiționale, de a dezvolta turismul și de a consolida legăturilor interumane.

„India joacă un rol deosebit pe scena globală iar deschiderea ambasadei Republicii Moldova la New Delhi reprezintă începutul unui nou capitol în relațiile diplomatice, noi oportunități de a dezvolta proiecte concrete și desigur de a diversifica piețele de desfacere”, a menționat ambasadoarea Republicii Moldova în India.

Ana Taban s-a alăturat serviciului diplomatic în anul 2012, timp în care a deținut mai multe funcții printre care consilieră în domeniul politic și economic în cadrul Ambasadei Republicii Moldova la Paris, ambasadoare cu misiuni speciale responsabilă de diplomația economică, însărcinată cu afaceri a Republicii Moldova în India.

Are o licenţă în ştiinţe politice la Universitatea din București și un master în management internațional și inovații la Kedge Business School din Paris.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Primul ambasador rezident al Moldovei în India, Ana Taban și-a început misiunea diplomatică apare prima dată în Realitatea.md.

„A avut loc o conversație constructivă în cadrul practicii diplomatice de elucidare a aspectelor care au generat îngrijorarea partenerilor”. Declarația a fost făcută de reprezentantul oficial al Ambasadei Rusiei în Moldova, Anatoli Loșakov, după convocarea la MAEIE a ambasadorului rus Oleg Vasnețov. Primul s-a prezentat joi, 22 iunie curent, în locul diplomatului.

FOTO, VIDEO Podul Ciongar din peninsula Crimeea a fost atacat. Administrația instalată de ruși: Mâna Kievului

„Am adus la cunoștința părții moldovenești că cursul și desfășurarea operațiunii militare speciale sunt determinate de Ministerul Apărării al Federației Ruse, dar nu de declarațiile reprezentanților structurilor administrative civile. Nu putem să nu remarcăm interesul crescând al reprezentanților părții moldovenești pentru agenda șefilor noilor entități constitutive ale Federației Ruse”, a spus Loșakov.

Amintim că guvernatorul pro-rus din Herson a declarat mai devreme că Rusia ar putea lovi mai multe poduri din Odesa, inclusiv podul peste Prut de la Giurgiulești din Republica Moldova de la granița cu România. Acesta a lansat aceste amenințări după lovitura cu rachete asupra podului Ciongar cunoscut drept „Poarta spre Crimeea”.

România reacționează la amenințările separatiștilor din Herson, care vizează Moldova: Este inacceptabil

Articolul VIDEO Explicațiile diplomației ruse, la ieșire din MAEIE, privind amenințarea cu detonarea podului Giurgiulești apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul de externe, Dmitro Kuleba, a declarat vineri pentru BBC că Ucraina ”va ține cont” de țările care au ”maltratat-o” de când a fost invadată de Rusia, atunci când își va construi relații noi, odată ce războiul se va fi terminat, anunță EFE, citat de Agerpres.

Acesta a oferit un amplu interviu pentru postul public britanic de televiziune în care a susținut că alegerile făcute de fiecare țară după invazia rusă din Ucraina ”vor fi luate în considerare la construirea relațiilor viitoare”.

”Dacă cineva din această lume crede că felul în care o ţară sau alta s-a comportat sau a tratat Ucraina în cele mai întunecate momente ale istoriei sale nu va fi luat în considerare atunci când construim relații viitoare, aceşti oameni pur şi simplu nu ştiu cum funcţionează diplomaţia”, a avertizat el.

În acest context, Kuleba a evidențiat că ”războiul este un moment al alegerilor” și ”fiecare alegere va fi contabilizată”.

Conform bilanțului prezentat de Ministerul Afacerilor Externe la un an de la invazia rusă în Ucraina, România a acordat din prima zi a agresiunii asistență cuprinzătoare refugiaților ucraineni.

Cei peste 3,6 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în aceste 12 luni în România, dintre care peste 112.000 au decis să rămână în țara noastră, au fost bine primiți și integrați în societatea din România.

Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România, lansat la data de 26 iulie 2022, demonstrează abordarea pe termen lung a autorităților din România în elaborarea de politici publice care să permită integrarea refugiaților din Ucraina, care, fugind din calea războiului, au nevoie în continuare de siguranța pe care le-o putem oferi.

La acest efort au contribuit și Statele Unite, asistența umanitară pentru refugiații ucraineni din România oferită de la începutul invaziei ruse ridicându-se la aproximativ 49 de milioane de euro.

De asemenea, țara noastră a răspuns cu celeritate la solicitările lansate de autoritățile ucrainene privind asistența umanitară de urgență, astfel că așa a luat ființă hub-ul internațional umanitar de la Suceava, operaționalizat la 9 martie 2022, care a facilitat distribuirea a 74 de convoaie de ajutoare umanitare în Ucraina din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord.

În egală măsură, România a întreprins demersuri sistematice și cuprinzătoare pentru identificarea de soluții practice în privința facilitării transporturilor de cereale către piețele internaționale, inclusiv către regiunile cele mai vulnerabile, în special din „Sudul Global”.

Peste 13 milioane de tone de cereale, produse derivate și oleaginoase din Ucraina au fost exportate în ultimul an prin porturile românești și au ajuns pe piețele internaționale, reprezentând aproximativ jumătate din cantitățile exportate prin culoarele de solidaritate ale Uniunii Europene (EU Solidarity Lanes).

Aceste cereale contribuie atât la evitarea unei crize alimentare de proporții globale, cât și la contracararea dezinformării ruse, prin care încearcă în continuare să învinuiască Europa și partenerii pentru înfometarea de care se face vinovată însăși Moscova în statele vulnerabile din „Sudul Global”.

Articolul Kuleba trasează direcția diplomatică a țării post-război rus: Nu vom uita cine ne-a ajutat și cine ne-a maltratat apare prima dată în Realitatea.md.

În perioada 23-30 septembrie, este marcată tradiționala Săptămână Europeană a Energiei Durabile și Săptămâna Diplomației Europene pentru Climă în Republica Moldova. Cu acest prilej, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a adresat un mesaj de felicitare.

Prioritățile inițiativelor strategice din acest an se axează pe măsuri de ecologizare și digitalizare pentru o tranziție energetică echitabilă.

Republica Moldova, în calitate de partener și având statut de țară candidată la UE, beneficiază de asistență semnificativă în domeniul eficienței energetice, generând deja rezultate tangibile în întreaga țară, prin reducerea considerabilă a facturilor pentru energia electrică și termică, crearea de condiții mai bune de trai, studii, muncă și multe altele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, promovarea surselor de energie curată, sigură și regenerabilă, rămâne o prioritate-cheie pentru sprijinul UE acordat Republicii Moldova. Prin intermediul Planului de Redresare Economică pentru Republica Moldova, lansat în iunie 2021, Uniunea Europeaană oferă un suport de circa 600 de milioane de euro.

Republica Moldova este vizată și în planul Comisiei Europene – REPowerEU, care a fost elaborat pentru a transforma în regim de urgență sistemul energetic european prin necesitatea eliminării dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia și necesitatea gestionării crizei climatice. Planul REPowerEU prevede economisirea energiei, producerea energiei regenerabile și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie.

Articolul VIDEO Mesajul Ambasadorului UE cu prilejul Săptămânii Europene a Energiei Sustenabile apare prima dată în Realitatea.md.

Vitalie Ciobanu pentru Europa Liberă

Se știe că politica, diplomația îndeosebi, e un domeniu care îți cere să stăpânești bine limbajul. Contează foarte mult conținutul mesajelor tale, dar și veșmântul formulării, expresia. Nu poți să ignori așteptările interlocutorului tău străin, mai ales când ești la el în vizită, și la fel nu poți uita nici de cei de acasă, care îți urmăresc prestația de la distanță. Ca diplomat, ca om politic, trebuie să fii atent la pericolul ca cineva să-ți răstălmăcească spusele, să le absolutizeze, să le instrumenteze împotriva ta.

Tocmai asta i s-a întâmplat, și nu prima dată, lui Nicu Popescu, ministrul de Externe și al Integrării Europene, tot el și vicepremier în guvernul Natalia Gavriliță. Dl Popescu a ajuns ținta unor critici vehemente la Chișinău după întâlnirea sa cu Lavrov, ministrul rus de Externe, și mai cu seamă după un interviu oferit postului de radio „Echo Moskvî”, un fel de tribună democratică a presei rusești, finanțată de Gazprom.

Alexei Venediktov, directorul „Echo Moskvî”, i-a pus întrebări incomode ministrului Nicu Popescu, a căutat să-l provoace la sinceritate, să atingă subiecte în general evitate la conferințele de presă ale diplomaților sau discutate cel mult în spatele ușilor închise.

Unul dintre acestea a fost subiectul Unirii Republicii Moldova cu România, deranjant pentru Moscova. Nicu Popescu a declarat că majoritatea populației din Moldova nu-și dorește Unirea. Adică a spus exact ce voia să audă publicul rus, poate dintr-un exces de amabilitate sau de prudență, sau dintr-un reflex al omului educat care nu vrea să-și contrarieze interlocutorii, dar nu despre Venediktov era vorba. Nicu Popescu avea în minte Kremlinul. A și subliniat că vorbește în calitate de ministru, nu de simplu cetățean, că își asumă ceea ce afirmă.

Declarațiile lui Nicu Popescu au stârnit un val de critici la Chișinău și la București. Ministrul Popescu, s-a spus, neglijează, cu formularea sa excesiv de culantă față de „partenerii ruși”, procentajul în creștere al unioniștilor din Republica Moldova. Și nu doar atât. Ministrului moldovean de Externe i s-a reproșat faptul că a jignit contribuabilul român, care nu și-a precupețit eforturile pentru a ajuta Republica Moldova de la declararea independenței încoace și mai ales în acești ani de criză pandemică.

N-au fost doar comentarii de presă. S-au organizat și acțiuni de protest în fața sediului MAEIE, pe fundalul sonor al imnului URSS, la care s-a cerut demisia ministrului. Președinta Maia Sandu a fost somată să nu-l includă pe Nicu Popescu în delegația care urma să facă deplasarea la București, ieri, 23 noiembrie, cu prilejul aniversării celor 30 de ani de la „stabilirea relațiilor diplomatice dintre București și Chișinău” (ce stupefiant ar suna această formulă în urechile unui român interbelic!). S-au făcut din nou constatări despre guvernul proeuropean și reformist instalat prin votul majoritar al moldovenilor care, la o intersecție de destin, într-un moment sensibil, greșește direcția. Vizată este mai ales președinta Maia Sandu care și-ar fi luat în echipă oameni inabili în exprimare și dilematici cu privire la identitatea lor națională.

Declarația nefericită despre Unire a eclipsat alte mesaje ale dlui Nicu Popescu…

Declarația nefericită despre Unire a eclipsat alte mesaje ale dlui Nicu Popescu, formulate în discuțiile cu oficialii ruși sau în dialogul informal de la „Echo Moskvî”: cele despre suferințele cauzate moldovenilor de Pactul Ribbentrop-Molotov și cele despre necesitatea retragerii trupelor rusești din Moldova și a distrugerii armamentului rusesc de la Cobasna.

Cred că nu doar în diplomație, ci la nivelul întregii guvernări de la Chișinău, este nevoie de o artă a exprimării, pentru ca o declarație făcută la Moscova, la București sau la Bruxelles să nu provoace reacții vehemente. Desigur, nu poți împăca tabere antagonice, dar se cuvine să cunoști bine realitățile de acasă și să nu uiți mesajele esențiale ale guvernării din care faci parte. Nu cred că politicienii proeuropeni din Moldova nu au capacitatea să gândească niște formule de exprimare care să nu stârnească furtuni și blesteme, vituperări și acuzații de trădare.

Este înțelept (și corect până la urmă) să invoci voința poporului, să vorbești despre o societate democratică și pluralistă în țara ta, despre (co)existența unor puncte de vedere opuse, despre competiția diferitor viziuni referitoare la viitorul Republicii Moldova – stat cu aspirații clar proeuropene, aparținând civilizației europene. Or, fără „voința poporului și a Creatorului”, vorba ceea, n-ai să faci nici Unire, nici alianță interplanetară, nici integrare în absolut!…

Cifrele în creștere din sondaje ale unioniștilor basarabeni sunt o realitate. Pentru Maia Sandu și PAS au votat în mod covârșitor cetățenii cu viziuni unioniste. Alegerile din 15 decembrie 2020 și cele din 11 iulie 2021 însă nu au avut ca obiectiv Unirea cu România, ci eliberarea statului din captivitate oligarhică, ieșirea din prizonieratul geopolitic și energetic al Rusiei (că se numește „CSI” sau altfel), alegerile din 15 decembrie 2020 și cele din 11 iulie 2021 au fost despre redobândirea șansei de a ne decide viitorul în libertate. Despre asta au fost! Unioniștii care au votat pentru PAS și pentru Maia Sandu gândesc într-un cadru democratic, instituțional și constituțional, sunt realiști și responsabili.

„Noi avem niște obiective concrete, circumscrise mandatului pe care l-am primit de la cetățeni, însă nicio guvernare nu poate avea cuvântul hotărâtor și ultim asupra destinul național. Decizia este a poporului” – iată formula pe care orice om politic responsabil de la Chișinău o poate rosti fără „a zădărî” pe cineva și fără a avea sentimentul neplăcut că oferă răspunsuri ipocrite, că intră în conflict cu propria conștiință.

Pentru că se întâmplă, iată, că abia întors de la Moscova, unde ai făcut niște declarații, să trebuiască să pleci la București, ca să dai alte asigurări și mai ales să semnezi o importantă foaie de parcurs. Și cam în aceeași zi să ne ajungă din urmă mânia rușilor care n-au fost satisfăcuți de zâmbetele prietenești ale ministrului Nicu Popescu și să ne înainteze un ultimatum: Moldova să-și plătească datoriile la gaze în 48 de ore, altfel ne închid robinetul, iar guvernul de la Chișinău, în mare surescitare, să nu mai știe de unde să scoată bani pentru a-i arunca în hăul fără fund al Gazpromului.

În tabăra proeuropeană se poartă un război retoric, cu încrâncenări inutile, se intră în lungi reprize de explicații, comentarii, nuanțări și „erate”, în timp ce pe harta sau, dacă vreți, pe „globul Moldovei” se lățește shor-landul, adică dezmățul banilor murdari. Echipa de „aburire” a electoratului din solda principalului acuzat de furtul miliardului obține un succes la Bălți, unde Marina Tauber – o apropiată a fugarului Ilan Shor – e pe punctul să câștige alegerile la primărie. Trăim într-o hologramă, în orizontul unui „Monaco” promis, mai întâi la Orhei, acum la Bălți și mâine poate și la Chișinău și apoi în toată țara.

O fi Bălțiul orașul nostalgicilor urss-iști, dar ne transmite un semnal de alarmă, vorbește despre o tendință pe care actuala guvernare ar trebui să o trateze cu seriozitate, nu în cheie bășcălioasă și autosuficientă. Valul scumpirilor și „generalul iarnă”, dirijat de la Kremlin, va lovi mai devreme decât va reuși justiția noastră reformată și evaluată la integritate să-i pună la respect pe Shor, Plahotniuc, Platon și pe ceilalți prădători care ne râd în față.

Articolul Diplomația moldoveană: ce gândim și cum vorbim apare prima dată în Realitatea.md.

Diplomaţia britanică a prezentat scuze publice luni pentru că a interzis recrutarea de persoane homosexuale până în 1991, o abordare „greşită” care a privat Regatul Unit de unele „dintre cele mai mari talente” ale sale, relatează AFP.

La 30 de ani după ridicarea acestei interdicţii, în iulie 1991, Philip Barton, subsecretar de stat permanent în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi şeful Serviciului Diplomatic, a prezentat scuze.

„Vreau să prezint scuze publice pentru această interdicţie şi pentru impactul pe care ea l-a avut asupra personalului nostru LGBT şi apropiaţilor săi, aici, în Marea Britanie, şi în străinătate”, a spus Philip Barton într-un mesaj către angajaţii corpului diplomatic.

Relaţiile între persoane de acelaşi sex au fost dezincriminate în 1967 în Marea Britanie. Însă interdicţia de a recruta persoane LGBT a fost luată de teama că ele sunt mai vulnerabile la şantaj decât heterosexualii.

Această temere a fost alimentată de mai multe scandaluri de spionaj, precum cel care l-a vizat pe John Vassall, un angajat gay al Ambasadei Marii Britanii la Moscova căruia i s-a întins o capcană de către sovietici.

Aceştia l-au şantajat şi l-au constrâns să transmită secrete către KGB. Arestat în 1962, el a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

„Din cauza acestei viziuni greşite, au fost întrerupte, scurtate sau oprite cariere înainte chiar de a fi putut începe”

„Interdicţia a fost introdusă deoarece exista percepţia că persoanele LGBT sunt mai expuse la şantaj decât heterosexualii şi, prin urmare, ele reprezintă un risc pentru securitate. Din cauza acestei viziuni greşite, au fost întrerupte, scurtate sau oprite cariere înainte chiar de a fi putut începe. Iar serviciul diplomatic a fost privat, fără niciun dubiu, de unele dintre cele mai mari talente din Regatul Unit”, a declarat Barton.

Ministrul de Externe, Dominic Raab, şi-a exprimat „recunoştinţa” pentru „diplomaţii LGBT britanici, foşti şi actuali, care reprezintă atât de strălucit ţara noastră şi promovează valorile noastre în lume”.

Aceste scuze publice survin cu o zi înaintea unei conferinţe a Coaliţiei Interguvernamentale pentru Egalitatea de Drepturi (ERC), co-organizată de Regatul Unit marţi şi miercuri.

În februarie, şeful serviciilor secrete britanice, Richard Moore, a prezentat de asemenea scuze publice pentru tratamentul discriminatoriu aplicat persoanelor homosexuale, care au fost de asemenea excluse din MI6 până în 1991.

Articolul Diplomaţia britanică a adus scuze pentru că a refuzat să angajeze persoane homosexuale până în 1991 apare prima dată în Realitatea.md.