Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Ioana Chironeț, Ion Guzun și Tatiana Ciaglic, au avut miercuri, 4 octombrie curent, o întrevedere cu reprezentantul Fondului Monetar Internațional (FMI), Maxim Marchevici. Potrivit unui comunicat de presă emis în dimineața zilei de joi, 5 octombrie 2023, „interlocutorii au opinat asupra procesului și impactul evaluării extraordinare (pre-vetting și vetting), instituirea tribunalului anticorupție, salarizarea judecătorilor, precum și a personalului instanțelor naționale, digitalizarea și reorganizarea instanțelor de judecată”.

„Reprezentantul FMI s-a referit la eforturile depuse în consolidarea justiției penale prin majorarea pedepselor pentru actele de corupție și consolidarea instituțională a Procuraturii anticorupție.

Referitor la judecătoria anticorupție membrii CSM au informat reprezentantul FMI, că CSM a expus opinia în avizul la proiectul de lege cu privire la crearea instanței anticorupție, accentuând anumite neconcordanțe și, anume, necesitatea clarificării statutului judecătorilor anticorupție, acordarea unor competențe improprii CSM-ului de evaluare a stilului de viață al judecătorilor. Mai mult, s-a accentuat necesitatea de alocare a resurselor financiare necesare pentru sediul și dotarea tehnică a instanței specializate.

O chestiune importantă abordată în cadrul discuțiilor a vizat necesitatea asigurării infrastructurii informatice pentru implementarea prevederilor din Legea privind securitatea cibernetică din instanțele naționale, care urmează să fie pusă în aplicare în ianuarie 2025”, anunță CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adițional, potrivit CSM, „Maxim Marchevici a mulțumit pentru descrierea comprehensivă a situației în sistemul judecătoresc și a manifestat interes cu privire la oferirea suportului din partea instituției pe care o reprezintă, în limita competențelor ce îi revin”.

Articolul Trei membri CSM, la o întrevedere cu reprezentantul Fondului Monetar Internațional. Ce au discutat apare prima dată în Realitatea.md.

Belarus va primi un miliard de dolari din partea Fondului Monetar Internațional, pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Anunțul a provocat furia opozanților președintelui Belarusului, Alexandr Lukașenko. Opoziția din această țară consideră că regimul Lukașenko va folosi banii pentru represiuni.

Fondul Monetar Internațional a comunicat că va distribui 650 de miliarde de dolari către statele membre, ca parte a așa-numitelor drepturi speciale DST.

„La fel ca alte țări membre ale FMI, Belarus va primi o alocare DST proporțional cu cota sa”, a transmis un purtător de cuvânt al FMI, care a adăugat că, având în vedere evenimentele din această țară, va monitoriza situația îndeaproape.

Fondul a comunicat, luni, că va acorda plăți DST în valoare de aproximativ 650 miliarde dolari. Dacă banii sunt folosiți cu înțelepciune, vor fi o ocazie unică pentru a combate această criză fără precedent, a declarat șefa FMI Kristalina Georgieva, citată de Politico.

Anunțul a dus la furie în rândul opoziției din Belarus, deoarece vine într-un moment în care conflictul cu Europa din cauza încălcării drepturilor omului este în creștere. Belarus este acuzat că a trimis imigranți la frontierele UE ca răzbunare împotriva blocului comunitar, după ce regimul lui Alexander Lukașenko a fost recent supus unor sancțiuni suplimentare de către UE, SUA și Marea Britanie pentru diverse abuzuri în urma alegerilor prezidențiale din august 2020.

Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tikhanovskaya, a scris un mesaj pe Twitter în care acuză că „regimul din Belarus va folosi miliardul de dolari de la FMI pentru represiuni, nu pentru susținerea poporului”.

On Aug 20, 2021, I sent letters to the Managing Director of @IMFnews @KGeorgieva & ?? Secretary of Treasury @SecYellen. On behalf of all Belarusian people, I called on #IMF & ?? government to freeze $1bn of the SDRs allocated to Belarus under Lukashenka’s regime in 2021. pic.twitter.com/oaWSOYldbc

— Sviatlana Tsikhanouskaya (@Tsihanouskaya) August 21, 2021

Articolul Belarus va primi un miliard de dolari pentru combaterea pandemiei de COVID: Lukașenko va folosi banii pentru represiuni apare prima dată în Realitatea.md.

Muntenegru este în pericol să intre în faliment din cauza unor investiţii în infrastructură. Autostrada este prima proiectată pe teritoriul statului ex-iugoslav şi are menirea să taie ţara de la sud la nord, între portul Bar şi localitatea Boljare, pe o lungime de 130 km.

Studiile de fezabilitatea comandate la începutul anului 2010 au arătat că traseul presupune riscuri investiţionale uriaşe, deoarece ar trebui să străbată munţi şi văi pe distanţe foarte mari.

Banca Europeană de Investiţii sau Fondul Monetar Internaţional au refuzat să finanţeze proiectul, motiv pentru care fostul prim-ministru şi actual preşedinte din Muntenegru, Milo Đukanovic, a apelat la ajutorul Chinei.

Muntenegru a cheltuit 1 miliard de dolari pe parcursul a şase ani

China a finanţat proiectul cu 1 miliard de dolari prin intermediul unei bănci afiliate companiei de stat China Road and Bridge Corporation, dar Muntenegru a cheltuit întreaga sumă în 6 ani. Autostrada nu a fost construită complet, ea având acum aproximativ 41 de km.

Muntenegru trebuie să returneze prima tranşă din împrumutul acordat de China în iulie 2021, dar nu dispune de fondurile necesare. În baza contractului, transmite Euronews, statul poate ajunge în situaţia gravă de a fi nevoit să cedeze suveranitatea unei părţi din teritoriul naţional în favoarea Chinei. Muntenegru a apelat la ajutorul Uniunii Europene încă din primăvara anului 2021, cerând sprijin pentru returnarea împrumutului. Apelul către Uniunea Europeană a rămas fără răspuns. Fosta ţară iugoslavă este unul dintre candidaţii la aderarea la Uniunea Europeana cu şanse mari de acceptare a dosarului.

Articolul Muntenegru ar putea fi nevoit să cedeze suveranitatea unei părţi din teritoriul naţional în favoarea Chinei apare prima dată în Realitatea.md.