De la începutul anului 2026, 15 083 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost plasate în câmpul muncii prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Dintre acestea, 4 525 au fost șomeri, ceea ce reprezintă 30% din total, iar alte 346 de persoane au fost angajate ca șomeri-zilieri sau pe perioade determinate de până la trei luni.

Datele ANOFM arată că 42,1% dintre persoanele plasate în câmpul muncii sunt femei, adică 6 343 de persoane. Totodată, 2 760 de persoane, sau 18,3%, au vârsta de 55 de ani și peste. Printre cei angajați se numără și 255 de persoane cu dizabilități, 72 de migranți reveniți de peste hotare și 46 de persoane de etnie romă.

În cazul celor 4 525 de șomeri angajați, mai mult de jumătate sunt femei – 2 371 de persoane. 58,9% provin din mediul rural, iar 27,8% sunt tineri cu vârsta între 16 și 35 de ani. Alte 19,4% sunt persoane cu vârsta de 55-63 de ani.

Cele mai multe persoane și-au găsit un loc de muncă în domeniul altor activități de servicii colective, sociale și personale – 34,2%. Urmează agricultura, cu 17,5%, comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 14,4%, industria – 10,1% și administrația publică – 5,8%.

Alte persoane au fost angajate în construcții – 4%, sănătate și asistență socială – 3,8%, învățământ – 2,7%, precum și în transporturi, depozitare și comunicații – 2,2%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 15 mii de persoane și-au găsit un loc de muncă de la începutul anului apare prima dată în Realitatea.md.

Paradox moldovenesc. Economia țării se confruntă cu o criză de angajați, în timp ce statisticile arată că aproape 300 de mii de persoane nu au un loc de muncă.

În timp ce oamenii de afaceri afirmă că deficitul de forță de muncă afectează economia și solicită atragerea forței de muncă din alte state, autoritățile pun accentul pe utilizarea forței de muncă inactive din țară.

• Ce sectoare ale economiei resimt cel mai mult criza forței de muncă?
• Care sunt rezervele de forță de muncă și nivelul lor de calificare?
• Cine va ocupa locurile de muncă în Republica Moldova?

La aceste și alte întrebări răspund invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV Ana Groza, președinta Confederației Naționale a Patronatului, directoarea executivă a Asociației Investitorilor Străini și Valeriu Sainsus, doctor în științe demografice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Criza din Moldova: deficit de forță de muncă și rată scăzută de ocupare apare prima dată în Realitatea.md.

În această seară, de la ora 20:00, vă invităm să urmăriți o nouă ediție a emisiunii „Rezoomat”, moderată de jurnalista Ileana Pîrgaru. Invitata ediției este ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.
În timpul emisiunii vor fi analizate cele mai importante subiecte de actualitate printre care:

• Sustenabilitatea sistemului național de pensii
• În Republica Moldova 1,18 salariați asigură pensia unui vârstnic
• Eventualitatea creșterii vârstei de pensionare
• Primul Fond privat de pensii a fost lansat în Republica Moldova
• Reducerea economiei informale/ detectarea muncii la negru
• Deficitul forței de muncă
• Liberalizarea pieței muncii pentru statele non-UE
• Încadrarea cetățenilor pe piața muncii
• Dezinstituționalizarea copiilor din instituțiile rezidențiale
• Majorarea salariilor asistenților parentali profesioniști
• Nereguli depistate de Curtea de Conturi la plata compensațiilor
• Extinderea rețelei de creșă.

Emisiunea va fi transmisă în direct la Realitatea TV și pe platformele www.realitatea.md și www.rlive.md

Cu o acoperire națională de 84%, Realitatea TV transmite emisiunea în direct pe toate rețelele de cablu și IPTV din Republica Moldova, fiind inclus în lista Must Carry.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, este invitata emisiunii Rezoomat apare prima dată în Realitatea.md.

Tot mai mulți muncitori străini activează în magazine, construcții și livrări din Republica Moldova, iar cetățenii au păreri împărțite despre acest fenomen.

Unii acceptă prezența lor, considerând că aceștia ocupă locuri de muncă pe care moldovenii nu vor să le ia. „Dacă oamenii noștri nu vor să muncească, probabil ar fi o soluție”, spune un cetățean. Tinerii, în special, recunosc că generația lor nu mai vrea să lucreze ca vânzători sau casieri, ceea ce lasă loc pentru forța de muncă străină.

Articolul “Dacă ai noștri nu vor să muncească!” – Ce spun moldovenii despre străinii care vin să lucreze în Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova se confruntă cu o insuficiență de aproximativ 300 000 de angajați, ceea ce o poziționează sub nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, transmite Bani.md.

Potrivit oficialului, circa 30% dintre persoanele încadrate în câmpul muncii activează în sectorul public, iar o parte dintre acestea ar putea fi redirecționate către sectorul privat.

„Dacă eu aș fi întrebat personal, aș spune că este foarte mult și noi putem redirecționa forțele de muncă în sectorul privat”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că deficitul de forță de muncă afectează toate sectoarele economiei. „Noi, Republica Moldova, ducem lipsă de circa 300 000 de oameni pentru a ajunge la nivelul minim al productivității Uniunii Europene”, a spus Osmochescu.

Ministrul a comparat rolul forței de muncă în economie cu cel al combustibilului pentru un automobil.

„Pentru a avea un automobil care să meargă, avem nevoie fie de benzină, fie de motorină sau de o baterie electrică. Pentru economie, forța de muncă este acest ”carburant”. Fără ea, nu ne putem mișca”, a explicat oficialul.

În acest context, autoritățile iau în calcul inclusiv atragerea forței de muncă din alte state, în cazul în care necesarul nu poate fi acoperit din interior. „În cazul în care nu putem identifica resursele necesare pe plan intern, vom importa forță de muncă, așa cum o fac și alte state din Uniunea Europeană. Trebuie să vedem din care state, pentru că e necesar să ținem cont de aspecte de securitate, de componenta socială, etnică și religioasă, pentru confortul cetățenilor Republicii Moldova”, a menționat Osmochescu.

Articolul Moldova are un deficit de 300 000 de angajați. Eugeniu Osmochescu: Analizăm importul forței de muncă apare prima dată în Realitatea.md.

6.096 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost angajate, din luna ianuarie și până în prezent, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Dintre acestea, 1.644 sunt șomeri, ceea ce reprezintă aproximativ 27% din total.

„Ne propunem să extindem accesul la servicii de calitate pentru toți cei care își caută un loc de muncă, astfel încât, în 2026, să oferim oportunități pentru cel puțin 25.000 de persoane”, a declarat Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale.

Potrivit datelor oficiale, 39% dintre persoanele angajate sunt femei (2.402), iar 20% au vârsta de peste 55 de ani (1.242). Totodată, 1,7% sunt persoane cu dizabilități (102), 0,4% sunt migranți reveniți de peste hotare (21), iar 11 persoane sunt de etnie romă.

Cele mai multe angajări au fost realizate în sectorul serviciilor colective, sociale și personale (41%), urmate de comerț (16%), agricultură (10%) și industrie (8%). Alte domenii includ învățământul (7%), administrația publică (6%), sănătatea și asistența socială (5%), transporturile și comunicațiile (3%) și construcțiile (2%).

ANOFM încurajează persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să se adreseze subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, unde pot beneficia gratuit de consiliere, orientare profesională și sprijin în procesul de angajare.

Pentru informații suplimentare, cetățenii pot apela linia verde 0 8000 1000 sau pot accesa portalul angajat.md.

Autoritățile își propun ca, în anul 2026, să sprijine angajarea a cel puțin 25.000 de persoane, după ce în 2025 peste 20.000 au fost încadrate în câmpul muncii, în creștere cu 20% față de anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 6 mii de persoane au fost angajate în câmpul muncii de la începutul anului. 27% erau șomeri apare prima dată în Realitatea.md.

Forța de muncă din Republica Moldova a ajuns la 805 mii de persoane în 2025, însă mai mult de jumătate din populația aptă de muncă rămâne în afara pieței muncii, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Potrivit statisticii, doar 774 mii de persoane sunt ocupate, ceea ce înseamnă o rată de ocupare de 40,2%. În același timp, rata șomajului rămâne relativ redusă, la 3,8%, însă acest indicator ascunde o realitate mai complexă: un număr foarte mare de persoane nu participă deloc la piața muncii.

Astfel, populația inactivă a depășit 1,12 milioane de persoane, reprezentând 58,2% din totalul populației de peste 15 ani. Cele mai multe persoane inactive sunt pensionarii (43,8%), urmați de elevi și studenți (14,7%), dar și de cei care îngrijesc de familie sau intenționează să plece la muncă peste hotare.

Datele relevă și discrepanțe între mediul urban și cel rural. Rata de participare la forța de muncă este de 49% în orașe, comparativ cu doar 35,6% în mediul rural. De asemenea, ocuparea este mai ridicată în urban (47%) decât în rural (34,3%).

În ceea ce privește ocuparea informală, aproximativ 12,7% dintre persoanele ocupate lucrează în sectorul informal, iar 5,2% dintre salariați muncesc fără contract oficial. Fenomenul este deosebit de răspândit în agricultură, unde peste 60% din angajări sunt informale.

Tinerii rămân o categorie vulnerabilă pe piața muncii. Rata de ocupare pentru persoanele între 15 și 29 de ani este de doar 29,1%, iar șomajul în rândul tinerilor de 15-24 ani ajunge la 7,4%. În același timp, ponderea tinerilor care nu muncesc și nu sunt încadrați în educație sau formare (NEET) ajunge la 23,2% pentru grupa 15-29 ani.

Structura economiei arată că majoritatea angajaților activează în sectorul serviciilor (63,7%), în timp ce agricultura concentrează doar 14% din forța de muncă, iar industria și construcțiile însumează aproximativ 22%.

Datele mai arată că 36% din totalul persoanelor ocupate sunt concentrate în municipiul Chișinău, ceea ce confirmă dezechilibrele regionale majore de pe piața muncii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În total, forța de muncă subutilizată care include șomeri, persoane subocupate și potențial activi a ajuns la 87 de mii de persoane, echivalentul a 10,3% din forța de muncă extinsă.

Articolul Moldova, țara cu șomaj mic și muncitori puțini: Ce ascund datele oficiale apare prima dată în Realitatea.md.

Omul de afaceri Vasile Tofan susține că Republica Moldova are nevoie urgentă de reforme structurale pentru a depăși criza forței de muncă și blocajele investiționale, inclusiv prin importul de muncitori și simplificarea reglementărilor economice. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, citat de bani.md.

Potrivit lui Tofan, deficitul de forță de muncă nu poate fi rezolvat rapid și nici prin revenirea masivă a diasporei. „Nu trebuie să visăm că diaspora o să se întoarcă acasă. Evident că trebuie importată forța de muncă”, a declarat acesta.

Articolul VIDEO Tofan, despre criza forței de muncă: „Soluția este importul angajaților străini” apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova intenționează să liberalizeze și mai mult piața muncii în 2026, inclusiv prin atragerea lucrătorilor din state din afara Uniunii Europene, precum India și Bangladesh. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei, Eugen Osmocehscu, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8, transmite BANI.MD.

Potrivit oficialului, autoritățile au liberalizat deja „la maximum posibil” piața muncii pentru cetățenii Uniunii Europene, iar următorul pas este extinderea accesului pentru forța de muncă din alte regiuni.

„În 2026 ne propunem să liberalizăm în continuare piața muncii în Republica Moldova prin atragerea forței de muncă din alte țări decât cele ale Uniunii Europene”, a declarat Osmocehscu.

Ministrul a explicat că deficitul de personal frânează dezvoltarea economică, comparând economia cu o mașină fără combustibil: „Dacă ai o mașină și nu ai petrol în ea, contribui doar la inflație, nu la dezvoltare”.

Șeful de la Economie a subliniat că, pentru a susține creșterea economică și proiectele din construcții și agricultură, este necesară suplimentarea forței de muncă. În acest sens, autoritățile analizează extinderea recrutărilor din state deja prezente pe piața muncii din Moldova.

„Avem, pe lângă Uniunea Europeană, lucrători din India, din Bangladesh. Trebuie să dezvoltăm piața muncii”, a spus ministrul.

Oficialul a menționat că autoritățile iau în calcul inclusiv angajări sezoniere, în special în agricultură, dar a dat asigurări că procesul va avea loc cu respectarea tuturor cerințelor privind securitatea statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Chișinăul vrea să aducă angajați din India și Bangladesh, pentru a combate criză forței de muncă, anunță ministru apare prima dată în Realitatea.md.

Numărul șomerilor din Republica Moldova s-a redus semnificativ în prima jumătate a anului 2025, potrivit datelor prezentate conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM).

Astfel, în trimestrul I au fost înregistrați circa 37,9 mii șomeri, iar în trimestrul II – 32,8 mii de persoane, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 13,5%.

Șomajul a afectat mai mult bărbații, care au constituit 62,4% din total în trimestrul I și 56,3% în trimestrul II, precum și locuitorii din mediul urban (52,7% și respectiv 52%).

La nivel de țară, rata șomajului s-a situat la 4,8% în trimestrul I și a coborât la 4% în trimestrul II. Diferențe se înregistrează între sexe: bărbații au avut o rată a șomajului de 6% în primul trimestru și 4,4% în al doilea, în timp ce la femei valorile au fost de 3,7% și, respectiv, 3,6%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul În Moldova, șomajul lovește mai puternic bărbații și locuitorii din mediul urban apare prima dată în Realitatea.md.

De la începutul anului 2025, 16.005 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost angajate prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Dintre acestea, 5.190 sunt șomeri (32,4%) și 500 au fost angajați temporar, pe perioade de până la trei luni.

„În această săptămână, am atins pragul istoric de 16 000 de persoane care și-au găsit un loc de muncă cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Acesta este cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani. Reușim, pentru că ascultăm mai bine nevoile angajatorilor, oferim sprijin personalizat fiecărei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru că avem o echipă dedicată, profesionistă și curajoasă. Vom continua în același ritm, cu parteneriate solide în toată țara și cu respect pentru fiecare om care vrea să muncească”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Din totalul persoanelor angajate, 7.283 sunt femei (45,5%), 2.660 au peste 55 de ani, 190 sunt persoane cu dizabilități, 107 sunt migranți reveniți din străinătate, iar 55 sunt de etnie romă.

Printre cei 5.190 de șomeri angajați, 2.790 sunt femei (53,8%), 3.174 provin din mediul rural (61,2%) și 1.560 sunt tineri între 16 și 35 de ani. De asemenea, 886 au între 55 și 63 de ani.

Cei angajați au fost încadrați în diverse domenii:
– 34,5% în servicii colective și sociale,
– 14,5% în agricultură,
– 11,1% în comerț,
– 10,4% în industrie,
– 9,2% în construcții,
– restul în administrație publică, educație, sănătate, transporturi și comunicații.

ANOFM recomandă persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să se adreseze subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM), unde pot beneficia de consiliere și sprijin gratuit. Lista completă a subdiviziunilor este disponibilă pe site-ul www.anofm.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 16 mii de persoane angajate cu sprijinul ANOFM în 2025 apare prima dată în Realitatea.md.

Forța de muncă din Moldova a continuat să scadă în 2024, iar numărul persoanelor ocupate s-a redus, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Deși s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a ratei șomajului, totuși, indicatorii indică schimbări în structura pieței muncii și inactivitate crescută la anumite categorii de vârstă, transmite IPN.

„Anul trecut, forța de muncă a fost de 889 de mii, în scădere cu 4,3% față de 2023, iar rata populației ocupate a scăzut cu 3,7%, la 854 de mii de persoane. Tendința de descreștere reflectă, pe de o parte, schimbările demografice și, pe de alta, condițiile economice din țară. În ciuda scăderii forței de muncă, rata șomajului s-a diminuat puțin, ajungând la 4%, față de 4,6% în anul precedent”, se arată într-un comunicat de presă.

Totodată, rata angajaților în vârstă de 20-64 de ani a fost de 56,8%, mai mult cu peste un procent față de 2023. Acest indicator variază între bărbați și femei, între mediul urban și rural. Bărbații au o rată de ocupare mai mare, de 58,6%, în timp ce femeile – de 55,1%. În orașe rata de ocupare este de 63,3%, față de 51,5% în sate. Aproape două treimi din populația urbană este activă, comparativ cu doar jumătate în localitățile rurale.

Cei mai mulți angajați lucrează în sectorul serviciilor, urmat de agricultură și industrie. Iar munca „la negru” este cel mai des întâlnită în agricultură, construcții și comerț.

Totodată, este semnificativă ponderea persoanelor care vor să-și schimbe locul de muncă, din cauza veniturilor nesatisfăcătoare. În 2024, 11,9% dintre cei angajați au declarat că ar dori o schimbare de job din acest motiv.

O altă preocupare este fenomenul de subutilizare a forței de muncă, care în 2024 a afectat peste 80 de mii de persoane. Acest indicator subliniază discrepanțele între oferta și cererea de muncă, având un impact asupra eficienței pieței muncii.

În ceea ce privește tineretul, rata de participare la forța de muncă rămâne scăzută, iar numărul tinerilor care nu sunt nici în educație, nici angajați, este îngrijorător, atingând 13,5% printre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BNS: A scăzut forța de muncă în 2024. Discrepanțe între cereri și oferte apare prima dată în Realitatea.md.

În al treilea trimestru din acest an forța de muncă a Republicii Moldova a constituit peste 910 mii de persoane, în descreștere cu 3,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, transmite IPN.

Ponderea femeilor (50,4%) în cadrul forței de muncă a fost nesemnificativ mai mare în comparație cu cea a bărbaților (49,6%), iar ponderea persoanelor economic active a fost mai mare în mediul rural decât în cel urban (51,5% și, respectiv, 48,5%), arată rezultatele Anchetei forței de muncă (AFM).

Rata de ocupare a populației de peste 15 ani a fost de 43,9%, în descreștere cu 0,2 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent. 19,9% au activat în domeniul agricol și 80,1% în activități non-agricole. În sectorul serviciilor au activat 58,5% din totalul persoanelor ocupate. Ponderea lor în industrie a constituit 13,5%, inclusiv în industria prelucrătoare – 11,5%, iar în construcții – 8,1%.

Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 21,8% din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 11,1%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții – 64,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții.

Potrivit Biroului Internațional al Muncii, numărul șomerilor a fost de cca 33,2 mii de persoane, în descreștere cu 15,3% față de trimestrul III din 2023, când erau înregistrate 39,2 mii de persoane. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare femeile, care au constituit 56,8% din total șomerilor și persoanele din mediul urban – 51,8%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Forța de muncă a scăzut în ultimele luni. Printre șomeri sunt mai multe femei apare prima dată în Realitatea.md.

După mai bine de zece ani de transpunere, Republica Moldova trebuie să arate Bruxelles-ului că știe și să pună în practică nu doar să transpună pe hârtie directivele europene legate de politica socială și ocuparea forței de muncă. Declarațiile aparțin invitaților emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, Eduard Gurin, președintele Comitetului pe capitalul uman al Asociației Businessului European, și Sergiu Iurcu, consilier principal al Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

„Noi avem aproape zece ani de când am început să implementăm directivele europene în legislația noastră. Cum ar fi cele legate de munca suplimentară, remunerarea egală pentru femei și bărbați. Unele dintre ele deja au dat și anumite rezultate. Angajatorii așteaptă ca prin aceste negocieri să avem niște reglementări mai flexibile. Mediul de afaceri este gata să se implice în procesul de negocieri”, a spus președintele de comitet al Asociației Businessului European.

Potrivit lui, multe norme din directivele europene au un caracter recomandabil fapt care oferă o libertate țărilor membre ale Uniunii Europene. Eduard Gurin și-a exprimat speranța că autoritățile moldovene se vor angaja să pună în practică exact atât cât pot face pentru a nu dezamăgi în viitor partenerii europeni. Fapt susținut și de reprezentantul Sindicatelor din Moldova.

„Uniunea Europeană este interesată de implementarea, nu atât transpunerea. Acum suntem la etapa de analiză și transpunere a directivelor europene și a altor regulamente, ordine și rezoluții care sunt aprobate. Pe ei îi interesează ca acel cadru european să fie transpus în legislația noastră și următorul pas ține de implementare care este unul foarte dificil”, a menționat Sergiu Iurcu.

Acquis-ul în domeniul social include standarde minime în domeniul dreptului muncii, al egalității, al sănătății și securității la locul de muncă și al combaterii discriminării. Uniunea Europeană deține un fond social prin care sprijină punerea în aplicare a strategiei sale de ocupare a forței de muncă, iar țările membre participă la dialogul social și la procesele politice de ocupare a forței de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Sindicatele și patronatele: Uniunea Europeană așteaptă implementarea directivelor legate ocuparea forței de muncă apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova va participa la componenta privind ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a Fondului social european (FSE+). Acordul prevede accesarea fondurilor pentru implementaarea reformelor și îmbunătățirea oportunităților de angajare.

Documentul a fost semnat de către ministrul Muncii și Protecției Socciale, Alexei Buzu. Conform autorităților, programul va permite țării noastre să reducă sărăcia și să crească incluziunea socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Este un pas extrem de important pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru continuarea reformelor începute, în special în domeniul ocupării forței de muncă și inspecția muncii. Continuăm să muncim pentru a aduce Europa la noi acasă. Ne dorim să aducem o schimbare pozitivă în viața cetățenilor noștri, oferindu-le acces la locuri de muncă decente și la servicii sociale de calitate”, transmite Buzu.

Fondul social european își propune să sprijine asigurarea nivelului ridicat de ocupare a forșei de muncă, protecția echitabilă a angajaților și facilitarea schimbului de experiență în domeniul muncii și protecției sociale.

Articolul Moldova, parte a unui program european privind ocuparea forței de muncă. Buzu a semnat acordul la Bruxelles apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia se confruntă cu un deficit de forță de muncă, care devine o problemă semnificativă în unele sectoare. Acest lucru, potrivit European Pravda, este menționat în revizuirea zilnică a Ministerului britanic al Apărării privind războiul ruso-ucrainean.

Observatorii britanici citează estimarea ediției rusești a ziarului Izvestia, potrivit căreia Rusiei îi lipseau 4,8 milioane de lucrători în 2023. În special, industria rusă de transport și logistică nu a reușit să ocupe 25% din posturile vacante de șoferi de camioane în ultimul an.

Deficitul de forță de muncă este parțial cauzat de războiul Rusiei în Ucraina, care a dus la mobilizarea unei părți a populației apte de muncă și la emigrarea unor profesioniști calificați.

În plus, deficitul de forță de muncă s-a intensificat din cauza restricțiilor privind angajarea migranților impuse după atacul terorist ISIS-K de lângă Moscova din 22 martie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, serviciile secrete britanice au raportat că, din cauza mobilizării și a recrutării, deficitul de lucrători s-a intensificat, în special în sectorul IT.

Articolul Serviciile secrete britanice: Rusia are probleme din cauza lipsei forței de muncă apare prima dată în Realitatea.md.

Israelul intenționează să aducă aproximativ 70.000 de muncitori străini din China, India și din alte țări, inclusiv din Republica Moldova, pentru a-și stimula sectorul construcțiilor, care a fost în mare parte înghețat după atacul Hamas din 7 octombrie, a relatat presa, citând un oficial guvernamental, informează Bani.md cu referire la Reuters.

Yehuda Morgenstern, directorul general al Ministerului Construcțiilor și Locuințelor, a declarat pentru cotidianul financiar Calcalist că un plan de creștere a cotei de muncitori străini în construcții de la 50.000 la 70.000 va fi aprobat de guvern în zilele următoare.

În noiembrie, cota a fost majorată deja de la 30.000 la 50.000 pentru a ajuta sectorul locuințelor, care suferă de lipsă de forță de muncă de când aproximativ 80.000 de muncitori palestinieni au primit interdicție de a mai intra în Israel în urma atacului Hamas asupra Israelului.

„Există un deficit în sectorul forței de muncă. Din acest motiv, ritmul de construcție per clădire în Israel a crescut la 34 de luni, de la 30 în 2021 și 27 de luni în 2014”, a declarat Morgenstern.

Aproximativ 20.000 de muncitori străini, a spus Morgenstern, vor fi aduși fără acorduri bilaterale cu țările de origine. În total, muncitorii vor veni din China, India, Sri Lanka și Republica Moldova, a spus el, 10.000 fiind așteptați să sosească chiar în primul trimestru.

Chiar dacă cei 80.000 de muncitori palestinieni absenți în prezent s-ar întoarce, pentru sectorul imobiliar ar fi benefic să aibă muncitori străini suplimentari, deoarece timpul de construcție a locuințelor continuă să crească, a arătat Morgenstern.

Ministerul, a mai spus el, a recomandat, de asemenea, admiterea a aproximativ 10.000 de palestinieni pentru proiecte de infrastructură în afara orașelor israeliene și în coordonare cu primarii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BANI.MD: Criză de forță de muncă in Israel! Țara sfântă vrea să aducă muncitori inclusiv din Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Femeile din UE câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii la aceeaşi muncă, în pofida egalităţii salariale care face parte din legislaţia blocului comunitar, a anunţat marţi Comisia Europeană, scrie Agerpres.

„Salarizare egală pentru aceeaşi muncă sau muncă de valoare egală este unul din principiile fondatoare ale UE, formulat în Tratatul de la Roma din 1957. Încă stagnează progresele în eliminarea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi în acest an şi au încetinit de-a lungul anilor”, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Pentru rezolvarea acestei probleme, Comisia Europeană a emis Directiva privind transparenţa salarială, care a intrat în vigoare în iunie.

Directiva stabileşte cadrul aplicării ideii „muncă de valoare egală” şi criterii de comparare, care includ competenţe, efort, responsabilitate şi condiţiile de lucru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Femeile din UE câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii la aceeaşi muncă apare prima dată în Realitatea.md.

Digitalizarea ar putea fi esențială pentru a rezolva criza de deficit de forță de muncă din Germania, pe măsură ce populația sa îmbătrânește.

Un număr record de 45,9 milioane de persoane au fost angajate de cea mai mare economie a Europei în trimestrul al patrulea din 2022, a constatat Oficiul Federal de Statistică din Germania. Dar, în timp ce mai mulți oameni decât oricând au locuri de muncă, peste jumătate dintre companiile germane au raportat că se străduiesc să găsească lucrători calificați pentru a ocupa posturile vacante, potrivit rapoartelor camerelor de comerț germane din ianuarie.

Cancelarul Olaf Scholz a evidențiat digitalizarea ca fiind o prioritate atunci când a înlocuit-o pe Angela Merkel în noiembrie 2021, cu un contract de coaliție cu trei partide intitulat „Îndrăznește mai mult progres”, prin care se angaja să implementeze tehnologiile digitale în întreaga lume a afacerilor.

Populațiile în curs de îmbătrânire tind să fie mai rapide în digitalizarea forței de muncă – având în vedere că Germania are cea mai mare populație îmbătrânită din Europa, nu este surprinzător faptul că se situează alături de Japonia și Coreea de Sud ca una dintre țările care utilizează tehnologia la locul de muncă.

Dar cum arată, de fapt, îmbunătățirea forței de muncă prin roboți și digitalizare?

Îmbunătățirea productivității

Digitalizarea se manifestă în mod diferit în fiecare organizație, fie prin roboți care transportă farfurii, fie prin mașini de auto-checkout la magazinele alimentare sau prin utilizarea platformelor online pentru a discuta cu colegii. În majoritatea cazurilor, tehnologia este adăugată pentru a face fluxul de lucru mai eficient și mai rentabil.

„Trebuie să îmbunătățim productivitatea prin tehnologie”, a declarat pentru CNBC Steffen Kampeter, directorul executiv al Confederației Asociațiilor Patronale Germane.

„Există o corelație între utilizarea tehnologiilor moderne și creșterea creșterii economice și a participării pe piața muncii în majoritatea societăților”, a mai spus Steffen.

Aproximativ 37% dintre germani au considerat că schimbările tehnologice le vor crește productivitatea muncii în 2018, potrivit unui studiu Gallup. Doar 1% au spus că acestea vor scădea productivitatea, în timp ce 62% au opinat că tehnologia nu va avea niciun impact.

Cercetările efectuate de firma de analiză au sugerat, de asemenea, că germanii nu se tem că roboții le vor fura locurile de muncă.

Doar 10% dintre cei intervievați consideră că implementarea mai multor tehnologii ar crește riscul de a-și pierde locul de muncă, în timp ce 6% au spus că ar scădea șansele ca acest lucru să se întâmple. Restul participanților au spus că implementarea mai multor tehnologii nu ar face nicio diferență.

Nu vor exista pierderi majore de locuri de muncă ca urmare a digitalizării, potrivit lui Ulrich Walwei, director adjunct al Institutului german pentru cercetarea ocupării forței de muncă.

„Există acest efect de automatizare care înseamnă, desigur, că se poate economisi forță de muncă… Dar, pe de altă parte, oferă consumatorilor și, de asemenea, firmelor oportunități de a-și folosi resursele într-un mod diferit”, a spus el.

„Ceea ce vedem este o complementaritate puternică între tehnologiile digitale și activitățile economice”, a adăugat Walwei.

Cea mai mare economie a Europei are, de asemenea, cel mai mare stoc de roboți din Uniunea Europeană – aproape jumătate din oferta totală a UE -, potrivit unui raport al Comisiei Europene pentru 2020. Cei mai mulți sunt instalați în sectorul auto, dar și industria alimentară și a băuturilor, cea a mașinilor industriale și cea electronică au preluat un număr mare de angajați mecanici.

În 2015, în Germania existau mai mult de 20 de roboți la 1.000 de lucrători din industria prelucrătoare, potrivit estimărilor Federației Internaționale de Robotică și ale European Jobs Monitor, iar acest număr este probabil să fi crescut în ultimii opt ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un viitor hibrid

Digitalizarea completă nu este de dorit în multe domenii chiar dacă ar fi posibilă. „Nimeni nu își va da bunica pe mâna unui robot”, a declarat Norma Steller, director de produs la German Bionic pentru CNBC.

Steller a declarat că sectorul de îngrijire ar beneficia de adăugarea de roboți la locurile de muncă, având în vedere lipsa gravă de personal și rolurile solicitante din punct de vedere fizic.

„Noi facem un fel de punte de legătură și punem un robot pe om. Ideea este că păstrăm omul acolo, cu toate abilitățile, emoțiile și empatia care sunt necesare la locul de muncă”, a adăugat ea.

În cele din urmă, obiectivul integrării roboților la locul de muncă este de a spori capacitățile umane, nu de a le înlocui.

Digitalizarea permite, de asemenea, ca munca repetitivă să fie automatizată, oferindu-le angajaților șansa de a prelua sarcini mai provocatoare din punct de vedere mental, spune Cagri Pehlivan, CEO al furnizorului de servicii robotizate Robot4Work.

„Roboții noștri pot elibera muncitorii umani pentru a se concentra pe o muncă mai complexă și mai creativă, ceea ce duce la locuri de muncă mai satisfăcătoare și mai captivante”, a declarat Pehlivan pentru CNBC prin e-mail.

Externalizarea sarcinilor mai intense din punct de vedere fizic către roboți facilitează, de asemenea, ca angajații mai în vârstă să rămână mai mult timp la locul de muncă, a mai spus Pehlivan.

Un număr tot mai mare de persoane în vârstă lucrează în continuare în Germania, rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani crescând de la 62% în 2012 la 71% în 2021, potrivit Oficiului Federal de Statistică din Germania.

Această cifră nu va face decât să crească, deoarece Germania dorește să crească vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani în următorii ani.

Provocări pentru digitalizare

Germania suferă de un deficit de competențe digitale, în timp ce unele firme sunt “mult în urmă”, atunci când vine vorba de utilizarea tehnologiilor digitale, a declarat Ulrich Walwei pentru CNBC.

„[Competența digitală] este ceva care trebuie, desigur, să fie instruit foarte devreme. Asta înseamnă, de asemenea, în școli și apoi și în cadrul uceniciilor și la universitate”, a adăugat el.

Potrivit datelor Eurostat, 48,92% din populația germană are “competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază”, ceea ce este sub media Uniunii Europene de 53,92%.

Aproape 19% dintre persoane au declarat că au “competențe digitale generale de bază peste nivelul de bază”, ceea ce este sub media UE de 26,46%, în timp ce 3,58% dintre germani consideră că nu au “nicio competență digitală generală”, ceea ce este ușor peste media UE de 3,04%.

De asemenea, oamenii au rezerve în ceea ce privește încrederea în roboți. De exemplu, 70% din 1.000 de germani chestionați de Gallup au declarat că nu s-ar simți în siguranță dacă ar fi conduși într-o mașină fără un șofer uman. Companiile care speră să implementeze noile tehnologii au, de asemenea, un număr mare de etape de reglementare de parcurs pentru a garanta siguranța utilizatorilor. Numai după ce aceste teste sunt trecute, digitalizarea poate începe să devină o parte integrantă a zilei de lucru.

Articolul Germania angajează roboți, drept răspuns la îmbătrânirea rapidă a forței de muncă apare prima dată în Realitatea.md.

În anul 2022, ANOFM vorbea de un deficit de forță de muncă de 17%. Printre principalele motive s-a numărat lipsa personalului calificat cu experiență (menționată de 71% din agenții economici care s-au ciocnit cu lipsa forței de muncă), numărul redus de solicitanţi (60%) și imposibilitatea de a oferi salariul necesar (16%). Drept soluție la această problemă tot mai frecvent se discută relaxarea suplimentară a condițiilor de admitere a lucrătorilor străini în Republica Moldova, după mai multe runde anterioare de reducere a restricțiilor se arată într-un studiu Marinei Soloviova de la Expert-Grup.

Tendinţele demografice în Republica Moldova arată perspective negative pe termen lung pentru oferta forței de muncă. Numărul populației cu reședința obișnuită în vârstă aptă de muncă (20-64 de ani) a scăzut în medie cu 2% anual în ultimii 5 ani, iar către anul 2030 se prognozează că se va reduce cu circa 8% comparativ cu situația de la începutul anului 2022, sau cu 120 mii persoane (Figura 3).

Aceasta va determina constrângeri atât pentru angajatori, cât și pentru sistemul de asigurări sociale: dacă la începutul anului 2022 indicele sarcinii demografice a constituit 63% (deci la 100 de locuitori în vârstă aptă de muncă au revenit 63 de copii și vârstnici), atunci către anul 2030 el va ajunge la 70%, conform prognozei Departamentului Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (scenariul mediu).

Totodată, observăm că și în anul 2030, în pofida scăderii, ponderea populației în vârstă aptă de muncă în populația totală cu reședința obișnuită va depăși 50%, deci Republica Moldova încă va beneficia de dividendul demografic (deși situația poate varia în distribuție pe raioane).

Studiul Expert Grup spune că liberalizarea imediată ar genera un flux de imigranți din țări predominant africane și de religie musulmană, față de care în Moldova există prejudecăți accentuate.

„Pentru atenuarea atitudinilor rasiste și xenofobe și pentru lărgirea ferestrei overtoniene de politici migraționale acceptabile, sunt necesare măsuri educative de cultivare a toleranței, politici de protejare a diversității, precum și aplicarea consecventă a cadrului normativ existent. Deși instigarea la ură sau violență pe motive de prejudecată (pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie etc.) este formal interzisă de legislația în vigoare, ea a fost mult timp privită cu indulgență, iar diviziunile etnice și lingvistice au fost cultivate și folosite în scopuri politice. Acum intoleranța a devenit o piedică în calea dezvoltării și trebuie recunoscută și tratată ca atare”, mai spune Marina Soloviova.

În prezent, statutul lor, inclusiv dreptul la muncă în Republica Moldova, este determinat de dispozițiile CSE care se referă la perioade de timp scurte (câteva luni). Aceasta creează dificultăți de planificare atât pentru refugiate, cât și pentru angajatori și explică parțial eșecul integrării refugiatelor ucrainene pe piața națională a muncii, înregistrat până acum.

Dreptul lor la muncă, precum și accesul la serviciile de educație, protecție socială și medicală trebuie permanentizat prin modificări la cadrul normativ general, așa încât ele să fie motivate să se angajeze și să rămână în Moldova după consumarea războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Disperare! Lipsa forței de muncă ar putea aduce străinii în Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Ești în căutarea unui loc de muncă sau intenționezi să-ți schimbi jobul? În acest caz, trebuie să știi că, în prezent, pe întreg teritoriul Republicii Moldova sunt peste 13 000 de posturi vacante, care pot fi accesate atât de femei, cât și de bărbați. 

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cele mai multe locuri libere se atestă în municipiul Chișinău – aproape 5 900 și municipiul Bălți – peste 1 100 de posturi vacante.

Pentru persoanele cu nivel de instruire superior și mediu de specialitate sunt disponibile 2 100 de locuri de muncă vacante, ceea ce constituie circa 16% din numărul total de poziții vacante. În continuare, cei mai solicitați specialiști rămân angajați din domenii precum sănătatea și asistența socială, tehnicienii și maiștrii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoanele care dețin un nivel de instruire secundar profesional pot accede la 11 100 de locuri de muncă, iar muncitorii necalificați – la peste 2 150 posturi.

Cetățenii dornici să se încadreze în câmpul muncii se pot adresa la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, unde pot primi informații despre locurile vacante.

Articolul Hai la lucru! Peste 13 mii de locuri de muncă vacante în toată Moldova. Unde se atestă cele mai multe oferte apare prima dată în Realitatea.md.

Știm cu toții că munca zilnică, petrecută la birou, în fața unui calculator, nu este deloc benefică pentru organism, cu precădere pentru ochi, mâini (sindrom de tunel carpian) și coloana vertebrală.

Un punct important este faptul că statul prelungit pe scaun crește presiunea aplicată discurilor dintre vertebre. De asemenea, este important de menționat că poziția șezut aduce și probleme ale membrelor inferioare, dat fiind că gravitația tinde să crească presiunea sângelui în picioare și îngreunează întoarcerea lui către inimă.

Medicii recomandă să nu stai prea mult în aceeași poziție, să îți iei pauze la fiecare oră petrecută pe scaun, pentru a te plimba în birou și a-ți dezmorți mușchii. De asemenea, și scaunul pe care stai așezat este foarte important. Se recomandă scaunele ergonomice, cu spătare lombare, ajustabile, astfel încât tălpile să stea pe podea. În cele mai multe dintre cazuri, durerile de spate sunt cauzate de postura incorectă pe scaun.

De ce trebuie să acorzi atenție poziției capului?

Capul stă rezemat pe coloana vertebrală, nu pe tetiera scaunului. Cui nu i s-a întâmplat ca după câteva ore petrecute pe scaun să resimtă dureri la nivelul coloanei vertebrale? Capul plecat pe spate sau spre piept activează anumiți mușchi ai gâtului, care îi poate obosi., scrie gsp.ro.

Ca să nu ai probleme cervicale se recomandă ca monitorul laptopului să fie la nivelul ochilor, astfel încât să nu fie necesare mișcări suplimentare pentru a privi ecranul. Totodată, pentru sănătatea ochilor este recomandat ca luminozitatea și contrastul monitorului să fie la un nivel optim.

De ce nu este bine să stai picior peste picior la birou?

În această poziție, coloana vertebrală nu stă dreaptă, iar mușchii pelvisului tind să se întindă prea mult. Cele mai comune dureri de care poți suferi din cauza muncii la birou sunt durerile de umăr, cervicale, de coate, antebrațe, mâini și palme. Totodată, pauzele sunt importante pentru că în caz contrar mai poți suferi și de înțepături repetate în zonele menționate.

Cum să utilizezi laptopul pentru a nu avea probleme de sănătate?

Una dintre cele mai mari probleme ale unei persoane care desfășoară o muncă sedentară este vulnerabilitatea coloanei vertebrale. Lăsată netratată poate conduce la apariția unor afecțiuni mai grave, pentru care poate fi necesară chiar o intervenție chirurgicală. O bună metodă de a evita aceste probleme poate fi prin purtarea unor corsete lombarela locul de muncă.

În ceea ce privește laptopul, acesta a fost creat pentru mobilitate, ceea ce contravine principiilor ergonomiei. Deși poate părea cool este mai bine să eviți să lucrezi cu laptopul în poală, dat fiind presiunea pe care poziția o exercită asupra spatelui.

Atunci când lucrezi la laptop este indicat ca ecranul să fie poziționat la nivelul ochilor. Display-ul trebuie să aibă o diagonală mare, astfel încât să nu îți forțezi ochii. Nu uita să îți iei pauze regulate, la fiecare 45-50 de minute, unde poți face exerciții de stretching.

De ce nu este indicat să lucrezi cu laptopul pe genunchi?

Conform ultimului studiu, apărut în Revista Academiei Europene de Dermatologie, lucratul cu laptopul în poală poate cauza dermatita de căldură, dat fiind că microprocesoarele calculatorului pot emana temperaturi de 40-5- de grade Celsius.

Același studiu relevă faptul că bărbații care lucrează cu laptopul în poală au un risc crescut de infertilitate. Căldura excesivă din zona genitală afectează producția de spermă, fapt ce conduce la apariția infertilității, de cele mai multe ori, ireversibilă.

Articolul Petreci mult timp în fața laptopului? Iată care este postura corectă la birou apare prima dată în Realitatea.md.

În anul 2021, forța de muncă în Republica Moldova a constituit 871,6 mii persoane. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), forța de muncă a crescut față de anul 2020, atunci constituia 867,3 mii persoane. Un aspect important de menționat este că numărul șomerilor a scăzut cu 14, 8% față de 2020, scrie Bani.md.

Conform BNS, în cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,1%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (55,0% și, respectiv, 45,0%). De asemenea, a crescut rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă). În 2021 a constituit 41,1%, în anul 2020 a fost de 40,3%.

În același timp, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,1%.

Datele mai arată că, populaţia ocupată a constituit 843,4 mii persoane, fiind în ușoară creștere față de anul 2020 (834,2 mii).

Cei mai mulți angajați au activat în sectorul serviciilor, mai exact 475,5 mii de persoane sau 56,4% din totalul persoanelor ocupate. Topul este urmat de agricultură unde numărul persoanelor ocupate a constituit 181,2 mii persoane sau 21,5% din totalul persoanelor ocupate. În industrie numărul persoanelor ocupate a constituit 121,6 mii, adică 14,4%, iar în construcții  65,1 mii, adică 13,6 din numărul total.

Totodată, 28,2 mii persoane au fost afectate de șomaj, numărul acestora fiind în descreștere cu 14,8% comparativ cu anul 2020.

Populația în afara forței de muncă constituie 58,9%, 92,8% dintre aceștia nu caută de lucru și nu doresc să lucreze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BANI.MD: Scade numărul șomerilor în Republica Moldova. Sectoarele în care au activat cei mai mulți angajați apare prima dată în Realitatea.md.

Forța de muncă în anul 2020, a fost în descreștere cu aproximativ 6% în comparație cu anul 2019 (919,3 mii). Ponderea bărbaților (52,4%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,6%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (54,4% și, respectiv, 45,6%), informează Biroul Național de Statistică.

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei în vârstă de 15 ani și peste, adică, proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă a fost în scădere față de nivelul anului 2019.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 31,4%, iar în categoria 15-64 ani – 47,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-59 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 50,7%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,0%, inclusiv 13,3% la bărbați, 14,8% la femei, 15,6% în mediul urban și 13,1% în mediul rural.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în funcție de genul persoanelor, se înregistrează diferențe în activitatea forței de muncă, la grupa de vârstă 55-64 de ani (cu 14,5 p.p. mai mare pentru bărbați), iar după mediul de reședință și la grupa de vârstă 35-44 ani. În acest context, o rată mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani.

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 13,7%. În distribuția pe sexe acest indicator a înregistrat valorile: 12,8% pentru bărbați și 14,7% pentru femei. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (14,9%) în comparație cu rata pentru persoanele din mediul rural (13,0%).

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că, în sectorul agricol au activat 175,9 mii persoane sau 21,1% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2019 – 182,8 mii și, respectiv, 21,0%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 658,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 4,5% față de anul 2019 (689,5 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,6% (în anul 2019 – 14,7%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,7% (în 2019 – 12,1%), iar în construcții 7,2% (în 2019 – 7,0%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 121,4 mii, în descreștere față de nivelul anului trecut cu 5,2%, iar în construcții a constituit 60,4 mii, descrescând cu 1,6% față de anul 2019. În sectorul servicii au activat 476,5 mii sau 57,1% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în descreștere cu 4,7% față de anul 2019 (500,1 mii sau 57,3% din totalul persoanelor ocupate în anul 2019)

Dintre toate activitățile non-agricole, sectorul servicii înregistrează cele mai înalte discrepanțe în populația ocupată în funcție de sexe (cu 21,7 p.p. mai mare pentru femeile ocupate) și pe medii (cu 34,4 p.p. mai mare pentru populația ocupată din mediul urban).

Referitor la aspectul teritorial, 29,6% din populația ocupată activează în municipiul Chișinău. La o diferență relativ mică, de 30,1% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 25,8% și regiunea Sud, respectiv, cu 14,5%.

Analiza repartizării ocupării după activitățile economice relevă faptul că sectorul servicii predomină în toate regiunile statistice, înregistrând valori cuprinse între 43% și 77%, industrie și construcții predomină în regiunea Centru (17,9% industrie și, respectiv, 10,5% construcții ) și sectorul agricultură – în regiunea Nord (39,9%).

În repartizarea după forme de proprietate, 70,2% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 29,8% – în sectorul public (în 2019, 70,7% – sectorul privat și, respectiv, 29,3% – sectorul public).

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților a constituit 78,1% în total ocupare sau 651,8 mii persoane (în 2019, 77,8% sau 678,4 mii persoane). Marea majoritate a salariaților (89,3%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

De asemenea, potrivit informațiilor, în funcție de sexe, femeile înregistrează ponderi mai mari în rândul salariaților și lucrătorilor familiali neremunerați, iar bărbații în rândul lucrătorilor pe cont propriu. În funcție de mediul de reședință, salariații predomină în mediul urban și lucrătorilor pe cont propriu în mediu rural.

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 33,1 mii, fiind în descreștere față de nivelul anului 2019 (46,9 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 59,5% din total șomeri şi persoanele din mediul rural – 53,2%.

Rata șomajului la bărbați a fost de 4,3%, iar la femei  – de 3,2%; în mediul urban – 4,5% și în mediul rural – 3,3%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 10,9%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe (12,3% pentru femei, 9,9%  –  bărbați) și medii (14,6% pentru mediul urban, 7,0% – rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 6,2%.

Pe de altă parte, printre persoanele cu dizabilități valoarea acestui indicator a fost de 2,4%, inclusiv 3,9% la bărbați și 0,7% la femei; 4,3% în mediu urban și 1,2% în mediu rural.

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în anul 2020, a constituit 1283,6 mii persoane sau 59,7% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în creștere cu 2,2% față de anul 2019 (1255,9 mii și, respectiv, 57,7% din total populație). În funcție de sexe, ponderea femeilor (56,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (43,1%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (64,5% și, respectiv, 35,5%).

În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 45,2%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (13,1%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,0%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă  peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (11,8% comparativ cu 11,2% în 2019).

Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (7,0% sau 90,4 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 14,6% față de anul 2019 (respectiv, 8,4% sau 105,8 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă.

Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (19,8% și, respectiv, 11,8% la bărbați față de 5,7% și, respectiv, 3,4% la femei), iar activitățile de îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (21,9% comparativ cu 1,2% pentru bărbați).

Articolul În an pandemic, numărul șomerilor din Moldova a scăzut de la 46,9 mii în 2019, la 33,1 mii în 2020 apare prima dată în Realitatea.md.