Peste 50 de cereri ale apărării sunt examinate în etapa de pregătire a dosarului lui Vlad Plahotniuc pentru examinarea în apel, în cauza privind frauda bancară. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, susține că majoritatea solicitărilor au fost deja examinate de instanța de fond și le consideră în mare parte irelevante. Acesta afirmă că apărarea a inclus aceleași argumente și în cererea de apel.

Potrivit procurorului, instanța s-a pronunțat anterior asupra acestor solicitări, atât în cadrul examinării cauzei în fond, cât și prin sentința pronunțată. Cernei a precizat că apărarea a revenit inclusiv asupra cererii privind audierea inculpatului în instanță.

„Aceasta este tactica apărării”, a declarat procurorul, întrebat de ce au fost înaintate atât de multe cereri. Acesta a recomandat ca avocații să explice motivele din spatele solicitărilor depuse.

Referitor la modul în care urmează să fie audiat Vlad Plahotniuc, Alexandru Cernei a amintit că, la 26 august, instanța a stabilit desfășurarea ședințelor prin videoconferință. Procurorul consideră că această modalitate nu îi afectează dreptul inculpatului de a face declarații în proces.

„Audierea inculpatului prin videoconferință nu îi lezează dreptul acestuia de a depune careva declarații în prezentul proces”, a afirmat Cernei.

În ceea ce privește poziția acuzării, procurorul a precizat că aceasta a contestat sentința primei instanțe doar în partea ce ține de blândețea pedepsei și de confiscarea specială. Acuzarea nu a depus cereri suplimentare, întrucât este de acord cu circumstanțele stabilite de instanța de fond.

Dosarul „Frauda bancară”, în care este vizat Vladimir Plahotniuc, a  continuat luni, 12 octombrie, la Curtea de Apel. Ședința a început la ora 10:00, iar fostul lider democrat participă din nou prin videoconferință. Magistrații au respins cererea acestuia de a fi adus în sala de judecată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat în aprilie 2025 la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 50 de cereri depuse de avocați, în dosarul Plahotniuc. Procuror: ”Aceasta este tactica lor” apare prima dată în Realitatea.md.

Igor Grosu susține că după condamnarea lui Vlad Plahotniuc trebuie să urmeze și alte sentințe. Conform președintelui Parlamentului, „rubiconul încă nu l-am trecut”.

Speakerul a recunoscut jurnaliștilor că nu a citit sentința și a estimat că probabil nu va avea timp să se ocupe de asta. În opinia sa, să se expună despre sentință și recursuri trebuie juriștii, penaliștii, experții și avocații.

„O rândunică nu face primăvara. Încă este mult, mult de lucru. Pentru că acest cetățean, să mă exprim foarte corect, nu putea de unul singur să instrumenteze toate aceste acțiuni, operațiuni, tranzacții, lucrurile sofisticate. Este învinuit că a condus o grupare criminală organizată. Nu putea fi el acolo unul singur”, a spus Igor Grosu.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de pușcărie, în dosarul „frauda bancară”.

Articolul Grosu, despre condamnarea lui Plahotniuc: Trebuie să urmeze alte sentințe. Nu putea conduce singur gruparea criminală apare prima dată în Realitatea.md.

Procurorii nu au decis deocamdată dacă vor contesta sentința în dosarul „Frauda Bancară” în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Precizarea a fost făcută de șeful Procuraturii Anticorupție (PA), Marcel Dumbrăveanu.

Totodată, acesta a menționat că instanța a dispus încasarea din contul fostului lider PDM, în favoarea părții civile, Ministerul Finanțelor,  a unor mijloace financiare în valoare de peste 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro.

„La fel, instanța de judecată a dispus încasarea cu titlul de dobândă în beneficiul Ministerului Finanțelor, a sumei ce depășește 1 milion 600 de mii de euro și a sumei ce depășește 18 milioane 770.000 de dolari. Inclusiv în beneficiul statului au fost încasate cheltuelile judiciare care au constat în cheltuieli pentru procedura de extrădare a acestuia în sumă totală, ce depășește 96.000 de lei A fost menținut inclusiv sechestru asupra bunului ce aparține inculpatului în valoare de peste 1 miliard de lei, adică la etapă respectivă fiind evaluate de organul de urmărilor penală, acestea depășeau 1 miliard 105 milioane lei.

Printre aceste bunuri se găsesc terenuri pentru construcții, încăperi locative și nelocative, construcție de cultură, agrement, mijloace bănești depistate în conturi, cât și bunuri aflate peste hotare. A fost menținut sechestru pe toate aceste bunuri în scopul recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune statului”, a declarat Dumbrăveanu.

Dumbrăveanu a mai declarat că Vladimir Plahotniuc ar fi obținut credite frauduloase în valoare de aproximativ 39 de milioane de dolari, ar fi facilitat schimbarea conducerilor mai multor bănci din Republica Moldova, iar fondurile respective ar fi fost utilizate pentru achiziția unui avion, investiții în afaceri și alte beneficii.

Totodată, șeful PA a menționat că, în perioada 2013–2014, fostul lider democrat, acționând prin persoane interpuse și fiind beneficiar efectiv al unor companii, ar fi recepționat și utilizat aproximativ 18 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Acesta ar fi știut cu certitudine că banii provin din surse ilicite, fiind obținuți prin credite bancare frauduloase acordate de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că miercuri, 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare. Decizia a fost pronunțată de către magistrații din cadrul judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc, a fost condamnat la 19 ani de închisoare

Articolul VIDEO Procurorii nu au decis dacă vor contesta sentința în dosarul „Frauda bancară” apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, s-a prezentat astăzi în instanță pentru a depune mărturie în dosarul „Frauda bancară”. În sala de judecată a fost instalată și o tablă.

”Consider că am fost inclus în acest dosar deliberat de către guvernarea de atunci pentru a sustrage atenția de la nereușitele lor”, și-a început el descursul.

Vlad Plahotniuc susține că ”magistrații sunt astăzi șantajați pentru a executa comenzile politice. Afirm că sub presiunea politică au comis în procesul meu anumite încălcări atunci, când mi s-a dat un timp scurt pentru a face cunoștință cu 100 de volume, consider procesul meu viciat de la început… În acest proces eu trebuie să-mi demonstrez nevinovăția. În tot dosarul eu am găsit că la unele capete de acuzare nu au adus învinuiri concrete.“

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul LIVE Vlad Plahotniuc s-a prezentat în instanță: Depune mărturii în dosarul „frauda bancară” apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, judecat în dosarul „Frauda Bancară”, va petrece următoarele 30 de zile în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13. Decizia a fost luată astăzi, 19 februarie, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Jurnaliștii de la Realitatea.md au relatat că Vladimir Plahotniuc nu a fost prezent la ședință din motive de sănătate, deși autoritățile au precizat că este apt să participe.

Sursa video: Realitatea.md. 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că Vladimir  Plahotniuc este învinuit într-o nouă cauză penală pentru confecționarea, deținerea și utilizarea actelor cu identitate falsă. Dosarul a fost intentat la 12 februarie 2026 de către Procuratura Anticorupție (PA).

Procuratura Anticorupție a deschis un nou dosar pe numele lui Vladimir Plahotniuc

Articolul Arestul preventiv, prelungit! Plahotniuc își va petrece următoarele 30 de zile în Penitenciarul nr.13 apare prima dată în Realitatea.md.

Azi, 16 februarie, are loc o nouă ședință de judecată în dosarul denumit generic ”frauda bancară”, în care este vizat fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc.

Învinuitul nu va participa la ședința de judecat din motive de sănătate, au anunțat magistrații. Totodată, a fost prezentat un proces verbal eliberat de administrația penitenciarului, care confirmă că acesta nu poate participa la ședință.

La ședința de azi nu s-au prezentat nici martorii din partea apărării.

UPDATE 10:54

Avocații lui Plahotniuc au solicitat sprijinul instanței de judecată pentru asigurarea prezentării martorilor la ședințele de judecată. Lucian Rogac a invocat faptul că instanța dispune de acces la registre și baze de date oficiale (inclusiv Registrul de stat al populației), în timp ce apărarea are acces doar la Google.

Procurorul pe caz, Alexandru Cernei, susține că este nevoie de un certificat medical pentru a indica starea de sănătate

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul LIVE Vlad Plahotniuc nu s-a prezentat la ședința de judecată de azi. MOTIVUL apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi, 3 decembrie, instanța a acceptat doar 27 de persoane din 160 de pe lista înaintată de avocații lui Vladimir Plahotniuc pentru a fi audiate în calitate de martori în dosarul „Frauda bancară”. Informația a fost confirmată de procurorul de caz, Alexandru Cernei.

Potrivit acestuia, majoritatea persoanelor propuse de apărare nu au fost admise deoarece avocații nu au prezentat suficiente argumente care să demonstreze necesitatea și relevanța audierii lor. Cernei a mai precizat că un număr considerabil dintre cei incluși pe listă sunt implicați în alte cauze penale conexe fraudei bancare, având statut de învinuiți sau inculpați.

„Aceste persoane au dreptul să refuze declarațiile pentru a nu se autoincrimina, iar dacă acceptă audierea, rămâne discutabilă obiectivitatea lor”, a explicat procurorul. Tot el a subliniat că instanța va evalua eventualele declarații împreună cu toate celelalte probe administrate în dosar.

În privința martorilor propuși de acuzare, Cernei a menționat că patru dintre ei nu au putut fi audiați, fiind plecați peste hotare.

„Am solicitat instanței să ne fie rezervat dreptul ca persoanele care nu au putut fi audiate să fie interogate la finalul cercetării judiciare. Așteptăm examinarea probelor apărării, după care vom reveni la acești martori.”

Întrebat despre eventuala audiere a lui Vladimir Plahotniuc, procurorul a reamintit că inculpatul își poate exercita dreptul de a face sau de a refuza declarații la orice etapă a procesului, cu acordul instanței

„Este dreptul inculpatului să dea sau să refuze careva declarații. Acum nu suntem la etapă audierii inculpatului, dar dânsul poate să solicite audierea la orice etapă a cercetării judecătorești. ”

Totodată, Cernei a dat explicații de ce pe lista martorilor nu se regăsesc alți foști miniștri ai finanțelor, în afară de fost ministru Anatol Arapu. El a precizat că ceilalți nu au fost acceptați fiindcă apărarea nu a prezentat argumente suficiente în favoarea audierii lor. Menționăm că, Vladimir Plahotniuc a fost adus și astăzi la instanță, dar nu a făcut declarații în fața presei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Procurorul Cernei precizează când va fi audiat Vlad Plahotniuc în calitate de martor apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis astăzi, 20 octombrie, demersul procurorilor.

„Demersul a fost depus în cadrul dosarului expediat în judecată în lipsa acestuia, vizând un episod din dosarul denumit generic „Frauda bancară”. La fel, astăzi a fost începută cercetarea judecătorească, fiind fixate 28 ședințe de judecată”, transmite Procuratura Anticorupție (PA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vlad Plahotniuc este vizat în patru dosare penale de rezonanță în Republica Moldova, inclusiv pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie, spălare de bani și fraude bancare.

În dosarul „frauda bancară”, singurul dosar ajuns în instanță, procurorii îl acuză că ar fi beneficiat de 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro sustrași în 2014 din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Articolul Dosarul „Frauda Bancară”: Vladimir Plahotniuc rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, nu s-a prezentat nici astăzi, 20 octombrie 2025, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, unde a început examinarea de facto a dosarului „Frauda bancară”.

Potrivit președintelui completului de judecată, Sergiu Stratan, Plahotniuc a depus o cerere prin care a solicitat să nu fie escortat la ședință, iar apărarea sa va fi asigurată de avocați. Instanța a precizat că Plahotniuc a cerut timp suplimentar pentru studierea dosarului, însă, deși i s-a oferit posibilitatea de a examina materialele cauzei sub escortă, acesta a refuzat în repetate rânduri.

„Inculpatul roagă să nu fie escortat”, a declarat magistratul Stratan în cadrul ședinței, transmite ZdG.

Examinarea de fond a cauzei a început cu citirea rechizitoriului, în conformitate cu decizia completului de judecată din 8 octombrie 2025, după ce dosarul lui Plahotniuc a fost separat de cel principal al „Fraudei bancare”, în care figurează alți șapte inculpați.

Magistrații au stabilit că procesul va fi examinat direct în faza de cercetare judecătorească, fără o ședință preliminară, întrucât cauza fusese anterior trimisă în judecată și conexată cu dosarul principal.

Judecătorul Sergiu Stratan a subliniat că, având în vedere faptul că Vladimir Plahotniuc se află în arest preventiv, „cauza se examinează de urgență și în mod prioritar, așa cum prevede Codul de Procedură Penală”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul O nouă ședință în dosarul „Frauda bancară”: Vladimir Plahotniuc a refuzat din să se prezinte în instanță apare prima dată în Realitatea.md.

Dosarul „Frauda bancară”, în care este vizat Vlad Plahotniuc, a ajuns pe masa judecătorilor. Cazul va fi examinat de trei magistrați, Sergiu Stratan este președintele completului, din care mai fac parte magistratele Olga Bejenari și Ana Cucerescu, iar prima ședință este programată pentru astăzi, 8 octombrie 2025, transmite zdg.md.

La 29 septembrie 2025, în lipsa lui Vlad Plahotniuc, extrădat recent în Republica Moldova, completul de judecată format din magistrații Liliana Cușcă, Alexandru Negru și Angela Catană a decis separarea dosarului acestuia de cauza în care sunt vizați alți șapte inculpați pentru implicarea în furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vlad Plahotniuc este vizat în patru dosare penale de rezonanță în Republica Moldova, inclusiv pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie, spălare de bani și fraude bancare.

În dosarul „frauda bancară”, singurul dosar ajuns în instanță, procurorii îl acuză că ar fi beneficiat de 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro sustrași în 2014 din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Plahotniuc va fi judecat separat în dosarul „Frauda Bancară”. Reacția avocatului și procurorului

Articolul Prima ședință din dosarul lui Plahotniuc – 8 octombrie. Cine sunt magistrații desemnați? apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc, va fi judecat într-o cauză separată, care va fi disjunsă din dosarul „Frauda Bancară”. O decizie în acest sens a fost emisă astăzi de magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Avocatul Lucian Rogac a declarat că decizia este ”o ilegalitate crasă și un abuz admis de către judecători”.

„În ianuarie 2024, aceeași instanță, același complet de judecată a dispus conexarea cauzei domnului Vlad Plahotniuc la celelalte cauze. De atunci nu s-a schimbat nimic, dar vedem azi că au emis o încheiere diametral opusă cu toate că temeiuri legale de fapt și drept nu au existat în acest sens”, susține apărătorul

Pe de altă parte, Procurorul pe caz, Alexandru Cernei, a explicat spune că decizia este o reușită. Potrivit lui, admiterea demersului va duce la examinarea cauzei într-un termen rezonabil și fără a contraveni drepturile celorlalți inculpați la proces.

„Considerăm că avem o reușită în ședința de astăzi. Admiterea demersului va duce la examinarea cauzei într-un termen rezonabil și fără a contraveni drepturile celorlalți inculpați la proces”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul lider democrat a lipsit de la ședința de astăzi. Acesta a cerut amânarea ședinței, pentru a reuși să facă cunoștință cu materialele cauzei, a anunțat avocatul său.

Vlad Plahotniuc este vizat în patru dosare penale de rezonanță în Republica Moldova, inclusiv pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie, spălare de bani și fraude bancare.

În dosarul „frauda bancară”, sigurul dosar ajuns în instanță, procurorii îl acuză că ar fi beneficiat de 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro sustrași în 2014 din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Articolul Plahotniuc va fi judecat separat în dosarul „Frauda Bancară”. Reacția avocatului și procurorului apare prima dată în Realitatea.md.

Azi, 29 septembrie, la Judecătoria Chișinău cu sediul în sectorul Buiucani, va fi reluată ședința de judecată în dosarul denumit generic ”frauda bancară”. Asta după ce ședința din 26 septembrie a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă.

La ședința de azi ar putea fi adus și fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc, care a fost extrădat din Grecia în ziua de 25 septembrie.

Vlad Plahotniuc este vizat în patru dosare penale de rezonanță în Republica Moldova, inclusiv pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie, spălare de bani și fraude bancare.

În dosarul „frauda bancară”, sigurul dosar ajuns în instanță, procurorii îl acuză că ar fi beneficiat de 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro sustrași în 2014 din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul LIVE Ședință de judecată în dosarul ”frauda bancară”: Plahotniuc ar putea fi adus în instanță apare prima dată în Realitatea.md.

Ședința de judecată pe dosarul denumit generic ”frauda bancară”, care urma să aibă loc azi, 26 septembrie, la sediul judecătoriei Chișinău, sectorul Buiucani, a fost amânată. Magistrații se vor întruni într-o altă ședință luni, 29 septembrie, la ora 12:00.

Decizia a fost luată după ce azi la judecătorie a avut loc o alertă cu bombă, iar toate persoanele aflate în instanța au fost evacuate. De menționat că la ședința de azi urma să fie adus și fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alertă cu bombă la Judecătoria Buiucani, unde urmează să fie adus Vlad Plahotniuc

Joi, 25 septembrie, Vlad Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova, după ce a fost reținut pe aeroportul din Grecia. Plahotniuc a fost transportat la penitenciarul nr.13, unde se află în arest preventiv.

Articolul Ședința de judecată pe ”frauda bancară”, la care urma să fie prezent Vlad Plahotniuc, amânată apare prima dată în Realitatea.md.

Ședința de judecată în care urma să fie examinată solicitarea procurorilor privind judecarea separată a lui Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda Bancară” a fost amânată pentru 26 septembrie. Potrivit lui Alexandru Cernei, procuror anticorupție, drept motiv pentru amânarea ședinței a fost că avocatul desemnat din oficiu, Alexandru Rusu, s-ar fi îmbolnăvit și ar fi fost preluat de ambulanță, transmite TVR Moldova.

„Astăzi, avem altă surpriză, unul dintre avocați sau, mai bine zis, avocatul desemnat din oficiu s-ar fi îmbolnăvit și ar fi fost transportat de către ambulanță. Noi ne-am expus pe posibilitatea amânării ședinței într-o zi mai apropiată. Urmează să fie desemnat un alt avocat din oficiu la solicitarea instanței, să putem continua examinarea acestei cauze”, a spus Alexandru Cernei.

Potrivit acestuia, Vladimir Plahotniuc ar putea fi adus în instanță la ședința din 26 septembrie în condițiile în care acesta va fi extrădat pe 25 septembrie, așa cum anterior anunțau autoritățile.

„Procuratura Anticorupție este, pe moment, implicată în pregătirea formalităților pentru a fi preluat inculpatul de la autoritățile din Grecia și a fi primit în custodia Republicii Moldova. Dacă o să fie (n.r. – adus în R. Moldova Vladimir Plahotniuc) până pe 26, el este obligat să fie în instanța de judecată pentru a participa la proces. Urmează să îi fie adus la cunoștință mandatul de arest aplicat pe această cauză și să fie pus în discuție și celelalte chestiuni pe care le-am propus la ședințele precedente. Unul dintre mandate va fi adus la cunoștință de completul de judecată care examinează cauza din această procedură, iar altele trei vor fi aduse la cunoștință de Judecătoria Centru, sediul Ciocana, deoarece cauzele se află la etapă de urmărire penală”, a mai spus Alexandru Cernei.

Urma să fie examinată solicitarea procurorilor anticorupție privind separarea dosarului lui Vladimir Plahotniuc de cauza penală, numită generic „Frauda bancară”. Pe 19 septembrie 2025, ședința a fost contramandată pentru astăzi la solicitarea avocaților pe motiv că a fost desemnat un nou avocat din oficiu, Alexandru Rusu, care nu a reușit să examineze materialele cauzei.

La sfârșitul anului 2023, solicitarea ca cele două dosare – al lui Plahotniuc și ai foștilor șefi ai Băncii Naționale și ai băncilor comerciale devalizate – să fie examinate împreună a fost propusă de avocatul lui Plahotniuc, Luсian Rogac. El a argumentat că ambele cazuri au făcut parte din dosarului „Frauda bancară” – furtul unui miliard de dolari din cele trei bănci moldovenești în 2014.

Bancherii acuzați de complicitate în „Furtul Miliardului” sunt fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu; foștii viceguvernatori ai BNM, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță; fostul administrator al Băncii de Economii (BEM), Ion Ropot; fostul președinte interimar al BEM, Viorel Bîrcă; fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi. Ei sunt învinuiți că au acționat în interesele „organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc” și au facilitat „Furtul Miliardului” prin intermediul celor trei bănci: BEM, Unibank și Banca Socială. Toți pledează nevinovați.

Vladimir Plahotniuc riscă o pedeapsă cumulativă de 25 de ani de închisoare: 15 ani pentru escrocherie și 10 ani pentru spălare de bani. Plahotniuc are două dosare în Frauda Bancară. În unul dintre acestea, el este învinuit că a beneficiat de 39 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, iar în altul – de 21.000.000 de dolari. Plahotniuc mai are statuttul de învinuit în două dosare: Metalferos și Blanchetele de pașapoarte. În prezent, a fost trimis în judecată doar o cauză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Avocatul din oficiu al lui Plahotniuc, preluat de ambulanță la ședința privind judecarea separată a „fraudei bancare” apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul administrator special al Unibank a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru abuz de serviciu în dosarul denumit generic „Frauda bancară” și i-a interzis să ocupe funcții publice pe un termen 15 ani.

„Acesta urmează să întoarcă statului peste 75.000.000 și dobânda de 5% din această sumă, după ce în 2015 fostul administrator special al Unibank desemnat atunci de BNM în loc să redreseze situația financiară a acelei bănci, acesta a ignorat cerințele impuse și intenționat a tăinuit, în comunicarea sa cu Comisia Specială, faptul că mijloacele bănești în sumă de peste 75 milioane lei de pe conturile unei persoane juridice nerezidente, care erau blocate, provin atât de la persoane afiliate băncii cât și din frauda bancară de la Banca de Economii.

Ca rezultat al inducerii în eroare a Comisiei, aceasta i-a permis administratorului special al Unibank deblocarea conturilor; iar ținând cont de faptul că la acel moment Unibank nu dispunea de mijloace financiare, banii au fost eliberați din contul garanțiilor garantate de stat. Trebuie menționat, fapta a fost comisă în condițiile în care informația cu privire la „frauda bancară” era deja cunoscută în aprilie 2015 din raportul Kroll I, în timp ce deblocarea și ridicarea banilor a avut loc în luna mai 2015”, se arată în comunicatul emis de Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOS).

De asemenea, procurorii PCCOCS precizează că administratorul băncii urma să identifice proveniența banilor de pe conturile deponenților Unibank și să determine dacă aceștia din urmă nu sunt persoane afiliate băncii, precum și dacă mijloacele bănești de pe aceste conturi nu provin din spălare de bani din sistemul bancar. Despre aceste aspecte, administratorul urma să informeze „Comisia specială în scopul analizei soldurilor din conturile persoanelor fizice și juridice cu capital privat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a acestei sentințe pronunțate de Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) la 16 iunie 2025 în baza dosarului penal trimis în judecată de procurorii PCCOCS, condamnatul are dreptul să o conteste la Curtea de Apel Centru timp de 15 zile – timp în care acesta continuă să beneficieze de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Articolul Dosarul „Frauda bancară”: Ex-administratorul special al Unibank și-a aflat sentința. Ce pedeapsă a primit apare prima dată în Realitatea.md.

Andrei Nirauța, condamnat pentru preluarea „Caritas Group”, primirea creditelor neperformante de la Banca de Economii și spălarea banilor, a fost reținut de oamenii legii. Individul urma să petreacă 5 ani în pușcărie, conform deciziei Curții de Apel Chișinău, dar se eschiva de răspundere.

Nirauța are 43 de ani, iar activitățile ilegale au fost comise începând cu 2014. Individul acționa în calitate de complice, asigurând funcționalitatea unei întreprinderi comerciale pe teritoriul Republicii Moldova, în interesele unui grup criminal, precizează oamenii legii.

Articolul VIDEO Condamnat la 5 ani de închisoare. Numele individului reținut, care se eschiva de răspundere pentru frauda bancară apare prima dată în Realitatea.md.

Vettingul tergiversează investigarea fraudei bancare, consideră procurorul general Ion Munteanu. În cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus” de la TV8, oficialul a declarat că Mariana Botezatu, unul dintre procurorii responsabili de dosar, a demisionat, pentru că nu voia să treacă prin verificarea averii.

„Direct este afectată una din cele mai complicate cauze penale, este vorba de frauda bancară. Procurorul care cunoștea cel mai bine cazul – a plecat în demisie. Doamna a decis să nu participe la acest proces de vetting”, a spus Ion Munteanu.

Potrivit funcționarului, și unul dintre cei mai activi ofițeri din cadrul echipei de investigație a plecat, după ce a fost promovat în calitate de procuror în unul dintre raioanele țării. Așadar, persoana care îi preia funcția va trebui să studieze cele 800 de volume ale dosarului, pentru a putea continua ancheta.

Totodată, Ion Munteanu nu exclude că unii dintre procurorii care lucrează încă la dosar nu vor promova vettingul, iar cauza va trebui din nou tergiversată.

Articolul STOP CADRU Ion Munteanu: Vettingul tergiversează investigarea fraudei bancare apare prima dată în Realitatea.md.

„Un lucru foarte rău pentru investigație!” Astfel a reacționat Octavian Iachimovschi, adjunctul procurorului șef al Procuraturii Anticorupție (PA), menționând că un procuror și un ofițer de urmărire penală au părăsit echipa care investighează frauda bancară, fapt care îngreunează procesele din cadrul anchetei.

„Din păcate, din cauza anumitor procese, grupul nostru de urmărire penală a suferit niște modificări. A plecat un procuror, care era axat pe o parte foarte consistentă din „frauda bancară”, un lucru foarte rău pentru investigație. Acum trebuie să învățăm alți procurori, să studieze un volum foarte mare de informații. Mai nou, am pierdut și un ofițer de urmărire penală. E o veste mai mult bună decât rea, pentru că dumnealui a câștigat un concurs pentru funcția de procuror, doar că nu în Procuratura Anticorupție. Am pierdut o parte ce ține de relațiile de cooperare cu alte state, pentru că domnul ofițer era responsabil de relațiile cu alte state. Avem goluri pe care trebuie să le acoperim”, a menționat Iachimovschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În luna iunie, Procuratura Anticorupție (PA) anunța că zece procurori au depus cereri de demisie, după ce a fost notificați despre inițierea procesului de Vetting în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA). Mariana Botezatu este unul dintre cei mai importanți procurori care instrumenta dosarul „Frauda bancară”, însă care a decis la fel să plece din sistem. „O loterie”, astfel ar fi catalogat procesul de vetting fostul procuror.

Câteva nume ale procurorilor anticorupție care au demisionat. Lista celor care mai vor să plece ar fi mai mare!

Articolul VIDEO Ancheta privind frauda bancară decurge și mai lent. Un procuror și un ofițer de urmărire penală au părăsit echipa apare prima dată în Realitatea.md.

Procurorul principal, responsabil de investigarea fraudei bancare, a demisionat, a anunţat Veronica Dragalin. Şefa Procuraturii Anticorupţie (PA) a făcut declaraţia în studioul televiziunii naţionale, menţionând că funcţionarul se numără printre cei 10 subalterni ai săi care au decis să plece din funcție în luna iunie.

Șefa PA a mai menționat că există patru acuzatori plecați, care reprezentau instituția în judecată. Astfel, din cauza numărului mare de dosare crește presiunea asupra celorlalți funcționari din cadrul Procuraturii Anticorupție.

„Am avut patru procurori care au demisionat din secția pentru reprezentarea acuzării în instanța de judecată, unde noi avem aproximativ 500 de cauze penale. Când în secție de la 10 procurori rămân doar șase, sunt sute de dosare care trebuie repartizate la acești procurori. Devine mult mai dificil să facem față”, a declarat Dragalin.

În context, Veronica Dragalin a mai menționat că încrederea procurorilor în vetting a scăzut. În același timp, conform ei, acuzatorii rămași în sistem se vor conforma legii și vor parcurge etapele evaluării integrității.

Amintim că, pe 14 iunie, Procuratura Anticorupție a anunțat despre faptul că 10 acuzatori au depus cererile de demisie.

Articolul Veronica Dragalin: Procurorul principal, responsabil de investigarea fraudei bancare, a demisionat apare prima dată în Realitatea.md.

„O loterie”. Astfel ar fi catalogat Mariana Botezatu, unul dintre cei mai importanți procurori care instrumenta dosarul „Frauda bancară”, însă care a decis să plece din sistem, alături de alți nouă procurori anticorupție. Despre asta a anunțat adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, la o emisiune de la Cinema 1.

În opinia lui Iachimoschi, demisia acestui procuror va arunca cauza penală cu mult timp în urmă. A explicat și de ce.

„Îmi pare rău că odată cu această procedură am pierdut unul dintre cei mai importanți procurori în grupul din frauda bancară și, probabil, că asta va arunca investigația cu mult timp în urmă. Nu se stopează investigația, dar vorbim despre un procuror foarte bine pregătit, în opinia mea, foarte profesionist, integru, care cunoștea foarte bine dosarul penal, cauza penală Un procuror care a trimis în instanța de judecată episoade foarte importante, vorbim despre episodul ex-conducerii BNM, un episod în privința unui deputat, în privința unui ex-deputat, avem de pierdut multe din cauza că acest procuror pleacă. (…) Din explicațiile colegului, nu are încredere în acest proces și îl consideră ca fiind o loterie”, a precizat Octavian Iachimovschi.

Mariana Botezatu este procuror anticorupție din 2010. Conform declarației de avere și interese, în 2023, familia Botezatu a obținu un teren intravilan și a inițiat o construcție. Familia procurorei declară un apartament, o mașină și un credit în valoare de 8 mii de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că zece procurori anticorupție au depus cereri de demisie, după ce a fost notificați despre inițierea procesului de Vetting în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA).

În total, rămân 38 procurori anticorupție care vor activa în continuare, având în gestiune aproximativ 700 cauze penale, inclusiv 200 la faza de urmărire penală și 500 în instanța de judecată.

Câteva nume ale procurorilor anticorupție care au demisionat. Lista celor care mai vor să plece ar fi mai mare!

Articolul Un procuror demisionar „face una cu pământul” procedura de vetting: „O loterie”. Instrumenta „Frauda bancară” apare prima dată în Realitatea.md.

Presa rusă anunță că Ilan Șor a primit pașaportul Federației Ruse. Politicianul fugar a confirmat informația în cadrul unui interviu acordat postului de propagandă al Kremlinului RT. Acesta mai deține cetățenia Republicii Moldova și a Statului Israel.

„Am depus documentele, le-am primit. Prin urmare, astăzi sunt și cetățean al Federației Ruse”, a declarat acesta.

Reamintim că oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a părăsit Israelul pe 1 februarie și se află acum la Moscova. Potrivit șefului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, R. Moldova a făcut solicitări repetate către autoritățile ruse, cerând arestarea acestuia.

Şor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ilan Şor se află pe lista neagră a persoanelor sancționate de guvernele SUA şi Marii Britanii. Totodată, acesta figurează pe listele de sancţiuni impuse de Uniunea Europeană și Canada, pentru legături cu Kremlinul şi tentative de destabilizare a Republicii Moldova.

Articolul Șor se laudă că ar fi primit pașaport rusesc: „Sunt și cetățean al Federației Ruse” apare prima dată în Realitatea.md.

Una dintre cele mai bogate femei din Asia, care este dezvoltator imobiliar, a primit pedeapsa cu moarte. Truong My Lan este acuzată că a luat împrumuturi de 44 de miliarde de dolari de la una dintre cele mai mari bănci din Vietnam, scrie digi24.ro.

Procurorii spun că 27 de miliarde nu vor mai putea fi recuperate niciodată.

Cazul implică 2.700 de martori, 10 procurori de stat și aproximativ 200 de avocați.

Probele strânse în 104 cutii cântăresc în total șase tone. Totodată, alte 85 de persoane sunt acuzate în acest caz, care neagă toate acuzațiile, iar alte 13 persoane riscă pedeapsa cu moartea.

„Nu a mai fost niciodată un proces public ca acesta, cred, în era comunistă. Cu siguranță nu a mai fost nimic atât de important”, a spus David Brown, un fost oficial al departamentului de stat american care cunoaște bine Vietnamul.

Procesul este, până acum, cel mai dramatic capitol al campaniei anti-corupție, poreclită „Cuptorul arzător”, condusă de Secretarul-General al Partidului Comunist, Nguyen Phu Trong.

Campania a produs deja mai multe „victime” de rang înalt: doi președinți și doi vicepremieri au fost nevoiți să își dea demisia, iar sute de oficiali au fost sancționați sau trimiși la închisoare. Acum, una dintre cele mai bogate femei din Vietnam ar putea să li se alăture.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cea mai bogată femeie din Asia, condamnată la moarte. Avea ascunși miliarde de dolari în subsolul casei apare prima dată în Realitatea.md.

După 3 ani de ședințe preliminare, în dosarul fraudei bancare a fost audiat primul martor al acuzării – fostul președinte al Moldova Agroindbank, care a împrumutat 8 milioane de euro Băncii de Economii (BEM). Creditul a fost întors din bugetul de stat, transmite miercuri, 3 aprilie curent, Europa Liberă.

Dosarul în care fostul șef al BEM, Viorel Bîrcă, și fostul administrator special al BEM, Ion Ropot, sunt învinuiți de escrocherie în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale a ajuns în instanță în aprilie 2021. Potrivit procurorilor, aceștia ar fi facilitat sustragerea a 10 milioane de dolari și 8 milioane de euro din creditele acordate Băncii de Economii de Moldindconbank și, respectiv, Moldova Agroindbank (MAIB).

Creditele au fost asigurate de un gaj, 35% de acțiunile Victoriabank, și returnate din banii statului – creditul de urgență garantat de stat, alocat BEM în noiembrie 2014. În opinia procurorilor, împrumuturile ar fi trebuit să fie întoarse din contul acțiunilor gajate, și nu din bugetul de stat. Viorel Bîrcă și Ion Ropot nu-și recunosc vina.

Pe parcursul ultimilor 3 ani, la acest dosar au fost conexate cazurile în care sunt vizați foști conducători ai Băncii Naționale, Băncii Sociale, Unibank și oligarhul Vladimir Plahotniuc. La 1 aprilie 2024, în acest dosar a fost audiat primul martor al acuzării, fostul președinte MAIB, Serghei Cebotari.

„Toată țara știa că Platon e acolo, dar noi nu aveam dovezi”

Martorul a povestit instanței că, în 2014, conducerea BEM a solicitat de la MAIB un credit de 17 milioane de euro, care urma să fie achitat în tranșe. Prima tranșă, de 8 milioane de euro, a fost transferată către BEM în noiembrie, iar la sfârșitul lunii, BEM a renunțat la credit și a întors datoria. „Slava Domnului că am reușit să trimitem numai o tranșă”, a spus martorul.

Potrivit lui Cebotari, creditele interbancare sunt niște tranzacții obișnuite pentru instituțiile financiare. În cazul dat, pentru a garanta creditul, două companii terțe au depus în conturile MAIB 10 milioane de dolari în calitate de amanet. De asemenea, au fost gajate circa 15% de acțiunile Victoriabank. Cebotari a asigurat judecătorii că cererea de acordare a creditului a fost verificată de direcțiile băncii, care nu au văzut nimic suspect.

Martorul a mai spus că, până la solicitarea BEM, el a fost telefonat de Veaceslav Platon care „se interesa de acest credit”. În 2013, 43% din acțiunile MAIB au fost procurate de circa 20 de companii. Cebotari a povestit că Platon îi spunea că reprezintă noii acționari. În acea perioadă, MAIB a fost sancționat de Banca Națională pentru că are „acționari netransparenți”. El a explicat că angajații băncii nu aveau pârghii ca să-i oblige pe noii acționari să dezvăluie cine sunt beneficiarii finali. Astfel, conducerea MAIB putea doar să le transmită acționarilor solicitări de informații, la care unii răspundeau, iar alții – nu. „Toată țara știa că Platon e acolo [la MAIB], dar noi nu aveam dovezi”, a spus Cebotari.

Fostul președinte MAIB a spus că, în realitate, Platon nu a avut nici o tangență cu decizia de a credita BEM. „Practic oricine îl putea suna pe președintele băncii, dar asta nu înseamnă că noi executam, indiferent cine era Platon, Ivanov, Plahotniuc. Președintele băncii nu examinează cererile de credit și nici nu le acordă”, a menționat Cebotari.

El a mai spus că a aflat din presă că BEM ar fi întors MAIB banii obținuți din garanțiile de stat, dar la acel moment nu știa despre acest fapt.

De ce Platon „se interesa” de acest credit

Circumstanțele acordării creditului dat au mai fost discutate la Judecătoria Buiucani în anul 2020, atunci când a fost examinat unul dintre dosarele lui Veaceslav Platon. În acel dosar, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, în 2017, și achitat în 2021, după ce dosarul a fost revizuit și rejudecat.

Omul de afaceri a povestit judecătorilor că, în 2011, a cumpărat de la Vladimir Plahotniuc mai multe active, inclusiv 38,2% din acțiunile Victoriabank și compania ALFA Engineering, care deține hotelul „Național”. Platon spune că în 2014 Plahotniuc l-a forțat să încheie o tranzacție inversă, intermediată de oligarhul Ilan Șor.

„Din start, ei încercau să creeze impresia că Ilan Șor cumpără aceste acțiuni de sine stătător, însă, în cadrul tratativelor, din discuții a devenit clar că acțiunile le cumpără Plahotniuc”, a declarat Platon în instanță.

Potrivit lui Platon, Șor cu Plahotniuc au cumpărat acțiunile Victoriabank cu banii sustrași din BEM. La rândul lor, cei doi neagă că au participat la furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în 2014.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Primul martor al acuzării, audiat în dosarul „frauda bancară”, după 3 ani de ședințe preliminare. Cine e și ce a spus apare prima dată în Realitatea.md.

Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au amânat pentru luna iunie curent examinarea recursului depus de avocații lui Ilan Șor, prin care aceștia au contestat decizia Curții de Apel Chișinău de condamnare a deputatului fugar la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, scrie ZdG.md.

Miercuri, 3 aprilie curent, la CSJ a fost programată o ședință de judecată în dosarul lui Ilan Șor. În cadrul ședinței magistrații urmau să se expună dacă admit sau nu recursul în dosarul de condamnare al fugarului Ilan Șor. Ședința însă a fost amânată pentru 18 iunie curent.

Motivul amânării nu a fost comunicat nici măcar avocaților lui Șor, examinarea dosarului fiind făcută fără participarea părților. Avocatul Aureliu Colenco susține că decizia de amânar este una legală, întrucât judecătorii trebuie să studieze un volum mare de materiale.

„Sunt doar 600 de foi în limba engleză și română privind mărturiile domnului Dohotaru (Matei Dohotaru, fost angajat al BNM – n.r.). După părerea mea, CSJ a luat o decizie corectă de a amâna. Acolo sunt 10 volume de materiale prezentate doar de noi. Cred că au procedat legal. CSJ nu este Curtea de Apel, care a adoptat hotărâri la indicația politicului. Asta este Curtea Supremă. La hotărârea lor se vor uita toți judecătorii, de aceea, ei măcar trebuie să arate că studiază ceva”, a spus avocatul Colenco pentru Ziarul de Gardă.

Admisibilitatea recursului depus de avocații lui Ilan Șor, prin care aceștia au contestat decizia Curții de Apel Chișinău de condamnare a deputatului fugar la 15 ani de închisoare, urma să fie examinată de CSJ și la mijlocul lunii noiembrie 2023, însă atunci a fost amânată în legătură cu depunerea cererii de recuzare.

Ulterior avocații lui Șor au depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Astfel, o sesizare a avocaților lui Șor va fi transmisă la Curtea Constituțională, motiv pentru care judecătorii au decis amânarea examinării cauzei până pe 3 aprilie 2024.

Magistrații CSJ au respins ca inadmisibil, în iunie 2023, recursul declarat de Aureliu Colenco și Denis Calaida, avocaţii fostului deputat fugar Ilan Șor, împotriva încheierii Colegiului penal al Curţii de Apel Chișinău din 10 martie 2023, prin care a fost respinsă revocarea măsurii preventive sub formă de arestare preventivă şi anularea anunțării în căutare a lui Șor.

llan Șor, liderul fostului partid „Șor”, care a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după căderea regimului Plahotniuc, a fost condamnat, pe 13 aprilie 2023, de magistrații Curții de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe termen de 5 ani. Conform Procuraturii Anticorupție, Ilan Șor urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii.

Atunci, Curtea de Apel Chișinău a respins ca tardiv apelul comun al avocaților Calaida si Colenco; a respins ca neîntemeiat apelul avocaților Balan și Ulanov; a admis apelul acuzatorului și reprezentatului Băncii de Economii (BEM) și a casat parțial sentința primei instanței, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care: a fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal (escrocherie), cu stabilirea pedepsei de 12 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani; a fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (3) din Codul penal (spălarea de bani), cu stabilirea pedepsei de 6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și, conform art. 84 din Codul penal, a-i stabili pedeapsa definitiva de 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani.

Termenul de închisoare se va calcula din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării în arest. Acțiunea civilă a BEM a fost admisă integral, cu încasarea acesteia în mărime de 5,29 de miliarde de lei din contul inculpatului, se precizează în comunicatul Procuraturii Anticorupție. Imediat după pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău, Șor i-a amenințat pe cei trei magistrați care l-au condamnat. „Magistrații care au luat această decizie vor ajunge, foarte, foarte curând, după gratii. Aș vrea ca ei, urmărind acest video, să știe, că și eu simpatizanții mei cu siguranță nu vom uita cum sub presiune azi a fost luată o decizie ilegală, cu încălcarea tututor normelor legale”, declara el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul CSJ amână examinarea recursului împotriva deciziei Curții de Apel prin care Șor a fost condamnat la închisoare apare prima dată în Realitatea.md.

Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au admis marți, 13 februarie curent, cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, înaintată de avocații oligarhului fugar Ilan Șor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care fostul deputat fugar a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”, scrie ZdG.md.

Astfel, o sesizare a avocaților lui Șor va fi transmisă la Curtea Constituțională, motiv pentru care judecătorii au decis amânarea examinării cauzei până pe 3 aprilie 2024.

Magistrații CSJ au respins ca inadmisibil, în iunie 2023, recursul declarat de Aureliu Colenco și Denis Calaida, avocaţii fostului deputat fugar Ilan Șor, împotriva încheierii Colegiului penal al Curţii de Apel Chișinău din 10 martie 2023, prin care a fost respinsă revocarea măsurii preventive sub formă de arestare preventivă şi anularea anunțării în căutare a lui Șor.

Ilan Șor, liderul fostului partid „Șor”, care a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după căderea regimului Plahotniuc, a fost condamnat, pe 13 aprilie 2023, de magistrații Curții de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani. Conform Procuraturii Anticorupție, Ilan Șor urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii.

Atunci, Curtea de Apel Chișinău a:

1. respins ca tardiv apelul comun al avocaților Calaida si Colenco;
2. respins ca neîntemeiat apelul avocaților Balan și Ulanov;
3. admis apelul acuzatorului și reprezentatului Băncii de Economii (BEM);
4. casat parțial sentința primei instanței, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care:

• A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal (escrocherie), cu stabilirea pedepsei de 12 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani;
• A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (3) din Codul penal (spălarea de bani), cu stabilirea pedepsei de 6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis;
• Conform art. 84 din Codul penal, a-i stabili pedeapsa definitiva de 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani.

Termenul de închisoare se va calcula din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării în arest. Acțiunea civilă a BEM a fost admisă integral, cu încasarea acesteia în mărime de 5,29 de miliarde de lei din contul inculpatului, se precizează în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

Imediat după pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău, Șor i-a amenințat pe cei trei magistrați care l-au condamnat. „Magistrații care au luat această decizie vor ajunge, foarte, foarte curând, după gratii. Aș vrea ca ei, urmărind acest video, să știe, că și eu simpatizanții mei cu siguranță nu vom uita cum sub presiune azi a fost luată o decizie ilegală, cu încălcarea tututor normelor legale”, declara Șor.

Șor a plecat din R. Moldova în iunie 2019, imediat după căderea regimului Plahotniuc, iar de atunci se află în Israel. Șor are și cetățenia acestui stat, care, conform Constituției, nu-și extrădează cetățenii. Deși a fost deputat, Șor nu a participat la nicio ședință convocată de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Frauda bancară”: CSJ a admis cererea avocaților fugarului Șor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate apare prima dată în Realitatea.md.