Concernul rus Gazprom a propus excluderea remunerației pentru membrii organelor de conducere ale S. A. „Moldovagaz”, însă inițiativa nu a întrunit numărul necesar de voturi în cadrul Adunării Generale a Acționarilor. Informațiile au fost publicate de BANI.MD, cu referire la surse din rândul acționarilor companiei.

„Au fost două variante de decizii. Proiectul de decizie nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind votat doar de Gazprom și unii acționari minoritari. Da, una dintre propunerile venite din partea Gazprom a fost ca să nu fie efectuate plățile pentru remunerarea membrilor organelor de conducere”, a declarat unul dintre acționarii Moldovagaz.

Contrar acestor declarații sunt documentele prezentate de către deputatul Renato Usatîi. Conform lui, doar pentru o ședință online, membrii Consiliului de Observatori ai Moldovagaz primesc 600.000 de lei. Parlamentarul susține că în 2025 a cerut Executivului reducerea acestor salarii, iar fostul șef al Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, i-a răspuns că asemenea decizie ar fi blocată de Gazprom.

Deputat: Leafa în Consiliul Observatori Moldovagaz ar fi 600.000 de lei pentru ședință. Gazprom ar fi blocat micșorarea

Datele o contrazic și pe secretara de stat a Ministerului Energiei, Carolina Novac, care a raportat venituri de peste 2,25 milioane de lei pentru activitatea sa în Consiliul de Observatori al Moldovagaz în anul 2025, a afirmat anterior că remunerația nu este stabilită de reprezentanții statului, ci a fost aprobată încă din 2014 prin decizii corporative ale companiei.

Oficiala declara că Agenția Proprietății Publice ar fi propus în repetate rânduri reducerea remunerațiilor, iar ea ar  fi susținut aceste inițiative, însă toate propunere ar fi fost respinse de reprezentanții Gazprom, care controlează majoritatea voturilor în societate.

Articolul Acționar Moldovagaz: Gazprom a cerut anularea lefurilor de 600.000 lei în Consiliul de Observatori, dar nu s-a votat apare prima dată în Realitatea.md.

Remunerarea membrilor Consiliului de Observatori ai Moldovagaz ar fi de 600.000 de lei pentru o ședință prin zoom. Declarația aparține deputatului Renato Usatîi.

Politicianul afirmă că i s-a adresat fostului premier Dorin Recean cu solicitarea de a reevalua modul în care aceștia sunt remuneraților. Răspunsul i-a venit de la șeful demisionar al Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Politicianul a prezentat presei corespondența respectivă. Potrivit lui, Cojuhari i-ar fi spus că Gazprom ar bloca micșorarea acestor plăți.

Pe de altă parte, deputatul afirmă că adunarea acționarilor a decis că membrii consiliului de observatori să nu primească remunerări, deoarece acești funcționari dețin posturi publice și au salarii bune.

Articolul Deputat: Leafa în Consiliul Observatori Moldovagaz ar fi 600.000 de lei pentru ședință. Gazprom ar fi blocat micșorarea apare prima dată în Realitatea.md.

O instanță din Kazahstan a permis companiei ucrainene „Naftogaz” să recupereze active ale gigantului rus „Gazprom” aflate pe teritoriul țării. Este vorba bunuri cu valoare de 1,4 miliarde de dolari, referitor la tranzitul gazelor naturale prin Ucraina.

Anunțul a fost făcut de președintele consiliului de administrație al „Naftogaz”, Serghei Korețki. Omul de afaceri a declarat că este pentru prima dată când o instanță străină autorizează public executarea silită a unei decizii arbitrale împotriva companiei ruse într-o altă jurisdicție.

Cele două companii au semnat în 2019 un contract privind transportul gazului rusesc prin Ucraina. După izbucnirea războiului, în 2022, tranzitul prin stația „Sohranovka” din regiunea Lugansk a fost oprit, însă livrările au continuat prin punctul „Sujha”, notează BANI.MD„Naftogaz” a acuzat atunci „Gazprom„ că nu a mai achitat integral serviciile prevăzute în contract și a inițiat, în septembrie 2022, un arbitraj în Elveția.

În iunie 2025, tribunalul arbitral a decis că „Gazprom” trebuie să plătească 1,4 miliarde de dolari către „Naftogaz”, inclusiv datorii pentru tranzitul gazelor și cheltuieli de judecată.

Compania rusă a contestat decizia, însă Curtea Federală a Elveției a menținut definitiv hotărârea în martie 2026.

Șeful „Naftogaz” a declarat că firma ucraineană va continua procedurile pentru recuperarea banilor și în alte state unde „Gazprom” deține active.

Potrivit Reuters, valoarea totală a proceselor intentate împotriva „Gazprom” de foști parteneri europeni, după începutul războiului din Ucraina, depășește 19,5 miliarde de euro. Printre companiile care au deschis acțiuni împotriva concernului rus se numără OMV din Austria, Engie din Franța, Eni din Italia și Gasum din Finlanda.

Articolul Kazahstan permite Ucrainei să recupereze active ale Gazprom. Valorează 1,4 miliarde de dolari apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor.

Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul DEZVĂLUIRI de la șeful Moldovagaz! Ce a cerut Gazprom în schimbul datoriilor apare prima dată în Realitatea.md.

Membrii Consiliului de Observatori al Moldovagaz, desemnați de concernul rus Gazprom, au cerut suspendarea din funcție a președintelui interimar, Vadim Ceban. De asemenea, aceștia au solicitat un audit al cheltuielilor, investițiilor și deciziilor luate de Vadim Ceban.

Contactat de IPN pentru o reacție, Vadim Ceban a calificat informațiile drept aberații. „Sunt niște aberații, care nu corespund realității. Nu este niciun audit de acest fel, nici inițierea unei proceduri de eliberare a mea din funcție. Cei care răspândesc astfel de informații sunt niște manipulatori”, a declarat președintele interimar al Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban.

Reprezentanții Ministerului Energiei au precizat pentru IPN că Gazprom a convocat ședința Consiliului de Observatori și a înaintat unilateral un set de propuneri, fără a le coordona cu partea moldovenească. Astfel, autoritățile au luat act de aceste propuneri, însă, în forma prezentată, ele nu au putut fi susținute.

De asemenea, ministerul a subliniat că auditul intern propus de Gazprom nu poate reflecta în mod obiectiv situația întreprinderii. Or astfel de audituri interne au mai fost efectuate anterior, inclusiv pe subiectul datoriilor istorice, cu rezultate deja cunoscute publicului. În acest context, partea moldovenească pledează pentru realizarea unui audit extern independent.

Ministerul mai precizează că Gazprom a propus suspendarea din funcție a președintelui interimar al Consiliului de administrație pe perioada desfășurării controlului intern. „Subliniem că inițiativele ce vizează numirea sau destituirea din funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SA Moldovagaz țin, conform statutului întreprinderii, de competența exclusivă a acționarului moldovenesc”, susțin reprezentanții Ministerului Energiei.

Potrivit ME, reprezentantul Moldovei în Consiliul de Observatori, Carolina Novac, secretar de stat la minister, a refuzat să voteze agenda propusă de Gazprom, care este acționarul majoritar la Moldovagaz.

În aceste condiții, reprezentantul Ministerului Energiei nu a prezentat buletinul de vot, iar ședința Consiliului de Observatori nu a avut loc.

Articolul Gazprom a solicitat audit la Moldovagaz și suspendarea lui Ceban. Reacția Ministerului Energiei apare prima dată în Realitatea.md.

Toți cei 14 membri ai consiliului de administrație al „Gazprom” au rude care lucrează (sau au lucrat) în funcții publice sau în afaceri legate de stat. Marea majoritate dintre ei – 12 membri ai conducerii – au apropiați care, la diferite perioade, au fost angajate în structurile companiei de gaz. Sursa media „Proiect” a descoperit acest lucru în cadrul unei investigații privind nepotismul din Rusia.

Trei din patru oficiali ruși își angajează rudele la stat. Putin, printre liderii cu cele mai multe cazuri de nepotism

Unul dintre cele mai grăitoare exemple de conflict de interese într-o companie de stat este familia vicepreședintelui consiliului de administrație al „Gazprom”, Vitali Markelov. După ce acesta a obținut, în 2012, un loc în conducerea companiei, fiul său, Maksim Markelov, a început să lucreze în filiala „Gazprom Invest”. Markelov-junior și-a anunțat numirea pe Instagram, pozând într-un tricou cu inscripția „Ca un șef”.

În 2018, jurnaliștii de la publicația din Sankt Petersburg 47news au relatat despre viața luxoasă a lui Markelov-junior, bazându-se pe fotografiile postate de acesta pe Instagram sub pseudonimul sugestiv gazmaxik (în prezent accesibil doar abonaților). Maksim Markelov publica imagini cu el în fața unui Rolls-Royce la intrarea în cazinoul din Monte Carlo, la volanul unui Porsche Cayenne Turbo sau în interiorul unui avion privat. Ulterior, un jurnalist a transmis indignarea publică față de acest lux ostentativ într-o întrebare adresată lui Vladimir Putin la conferința de presă anuală din decembrie.

Potrivit unor date apărute în urma unor scurgeri de informații, Markelov-junior a părăsit „Gazprom Invest” în 2020. În prezent, el lucrează ca director general adjunct la compania „R-stroi” a lui Aleksei Repik, care se ocupă de construcții în Mariupol, oraș ocupat și distrus de armata rusă.

Familia șefului „Gazprom”

În structurile „Gazprom” fac carieră și reprezentanți ai generației tinere din familia președintelui companiei, Aleksei Miller.

Până în 2019, în „Gazpromneft” a lucrat fiica vitregă a lui Miller, Svetlana Kuznețova, fiica partenerei sale de viață, Marina Entalțeva. Soțul ei, Aleksandr Kuznețov, ocupă în prezent funcția de director general în două firme subsidiare ale „Gazprom” și este, totodată, adjunctul directorului „Gazstroiprom”, megacontractorul de construcții al companiei.

În filiala „Gazprom” responsabilă de gestionarea clădirilor administrative lucrează Oksana Kolokolova – soția lui Mihail Miller, fiul lui Aleksei Miller din prima căsătorie.

Rudele lui Putin

Un alt membru al consiliului de administrație al „Gazprom”, Mihail Putin, este psihiatru-narcolog de profesie și văr de gradul doi al președintelui Rusiei. În 2004, el a devenit șef al direcției medicale a „Gazprom”, iar în 2007 a fost promovat ca vicepreședinte al companiei de asigurări „Sogaz” și concomitent consilier al conducerii „Gazprom”.

În 2018, Mihail Putin a intrat în conducerea „Gazprom”. Cu acest prilej, conducerea monopolului de stat a convocat chiar o ședință extraordinară la distanță, al cărei subiect era formulat astfel: „Despre Putin M.E.”. Kremlinul a încercat să demonstreze că ruda președintelui „a reușit totul pe cont propriu”, deoarece „practic nu comunică” cu unchiul său (după cum afirma purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov). Aceasta era o minciună: președintele îi cunoștea bine familia, iar pe tatăl lui Mihail, Evgheni – vărul său – îl numea „păstrător al memoriei de familie (a Putinilor)”.

În structurile „Gazprom” a lucrat și fiul lui Mihail Putin, Denis. Între 2022 și 2024 el a fost „expert principal” în departamentul de export al companiei. Ulterior, a trecut la o altă companie apropiată statului, „Sibur”.

„Campionul” în ceea ce privește numărul de rude angajate în structurile „Gazprom” este vicepreședintele companiei, Oleg Aksiutin. În companii afiliate „Gazprom” lucrează soția sa, fiica, fiul și nora acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FOTO Toți membrii conducerii „Gazprom” și-au angajat rudele în companie sau în alte funcții de stat apare prima dată în Realitatea.md.

Forțele ucrainene au lansat un nou atac cu drone asupra uzinei petrochimice Gazprom Neftekhim Salavat, situată în Republica Bashkortostan, la circa 1.300 de kilometri de linia frontului, au anunțat pe 24 septembrie autoritățile locale, potrivit digi24.ro.

„Toate serviciile de urgență lucrează la fața locului și se depun eforturi pentru stingerea incendiului”, a transmis Radiy Khabirov, șeful republicii, pe canalul său de Telegram.

El a precizat că amploarea pagubelor este încă evaluată, fără a menționa posibile victime.

Agenția independentă Astra a publicat imagini cu un nor dens de fum deasupra fabricii, relatând că localnicii au auzit „zgomote puternice”.

Gazprom Neftekhim Salavat este una dintre cele mai mari fabrici de rafinare și petrochimice din Rusia. Complexul fusese vizat și pe 18 septembrie de drone cu rază lungă de acțiune ale Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), atunci când o sursă declarase pentru Kyiv Independent că atacul a provocat o „explozie masivă” în centrul uzinei.

Deocamdată, Ucraina nu a comentat atacul raportat, iar informațiile nu au putut fi verificate independent.

În ultimul an, forțele ucrainene au intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești, forțând suspendarea unor operațiuni și accentuând criza de combustibil din Rusia. Kievul consideră rafinăriile și instalațiile petrochimice drept ținte legitime, întrucât finanțează războiul Moscovei împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Un atac ucrainean cu drone a incendiat rafinăria Gazprom Bașkortostan, una dintre cele mai mari din Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Directorul Moldovagaz, Vadim Ceban, a explicat în cadrul emisiunii „Gonța media” că decizia privind retragerea licenței de furnizare a gazelor naturale companiei pe care o conduce este direct legată de condițiile impuse de Uniunea Europeană pentru finanțarea sectorului energetic, transmite BANI.MD. 

„Efectiv, în primul rând, statul obține finanțarea de la Uniunea Europeană, pentru că asta este o condiție impusă pentru a oferi sprijin de peste 260 de milioane de euro. Este parte a unui pachet mai mare, de 1,9 miliarde de euro, și trebuie executată. Simplist vorbind: scăpați de MoldovaGaz și treceți activitatea la Energocom, iar noi vă finanțăm”, a declarat Ceban.

Șeful Moldovagaz a subliniat însă că situația nu este atât de simplă, întrucât compania avea angajamente legate de licența de furnizare. „Pachetul III al liberalizării a fost implementat în esență. Dar în ceea ce privește furnizarea gazelor naturale către consumatorii casnici, activitate pe care am pierdut-o din 1 septembrie, încă aveam dreptul legal până la 30 septembrie 2026. Statul a decis să scurteze termenul și ne-a oferit doar un an. Practic, în 3-4 luni am fost obligați să implementăm ceea ce legea și regulatorul ceruseră pentru un termen de câțiva ani. Asta este imposibil tehnic”, a explicat directorul companiei.

Ceban a precizat că această tranziție rapidă a activității de furnizare către Energocom a fost decisă pentru a debloca finanțările europene, dar atrage după sine dificultăți serioase în implementarea corectă a legislației energetice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ceban a dezvăluit cum UE ajută Moldova să scape de Moldovagaz apare prima dată în Realitatea.md.

Compania rusă „Gazprom” a reacționat la decizia Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) de a retrage, începând cu 1 septembrie 2025, licența de furnizare a gazului pentru SA „Moldovagaz” și de a desemna „Energocom” drept furnizor public al serviciului, transmite BANI.MD. 

Într-un comunicat oficial, Gazprom – cel mai mare acționar și creditor al Moldovagaz – afirmă că, pe tot parcursul colaborării, și-a îndeplinit integral obligațiile de aprovizionare fiabilă și sigură cu gaze a Republicii Moldova, fără a primi însă plata integrală pentru gazul livrat. Potrivit companiei, datoria Moldovagaz față de Gazprom depășește 709 milioane de dolari, sumă generată în mare parte de neplata sistematică a întreprinderilor termoenergetice de stat din Moldova.

Gazprom susține că, în ultimii ani, a propus diferite soluții și termene pentru stingerea datoriei, cu documentare juridică corespunzătoare, dar Guvernul de la Chișinău ar fi refuzat să coopereze. În schimb, compania acuză autoritățile moldovene că ar fi încălcat înțelegerile anterioare și ar fi exercitat presiuni pentru a o forța să renunțe la pretențiile financiare.

Potrivit Gazprom, acțiunile Guvernului ar fi dus la reorganizarea forțată a Grupului Moldovagaz, limitarea controlului companiei asupra propriilor active și venituri, creșterea prețului de achiziție a gazului, majorarea bruscă a tarifelor la gaz și electricitate pentru consumatori și scăderea securității energetice a țării.

„Retragerea licenței Moldovagaz nu poate fi considerată altfel decât etapa finală a distrugerii afacerii Grupului Moldovagaz de către partea moldovenească și privarea Gazprom de un activ de investiții”, se arată în comunicatul companiei. Gazprom mai anunță că își va apăra „drepturile și interesele legitime” prin toate mijloacele disponibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Gigantul rus Gazprom acuză Chișinăul de „distrugerea” Moldovagaz apare prima dată în Realitatea.md.

Serviciile speciale militare ale Ucrainei (HUR) au desfășurat un atac cibernetic de proporții asupra infrastructurii IT a gigantului energetic rus Gazprom, provocând perturbări semnificative în funcționarea acestuia, informează publicația Kyiv Independent, citând surse din cadrul HUR.

Potrivit sursei, operațiunea a avut loc pe 17 iulie și a vizat sistemele informatice utilizate de Gazprom și filialele sale, entități despre care Ucraina susține că sprijină direct efortul de război al Rusiei.

Gazprom este compania energetică de stat a Rusiei și unul dintre cei mai mari producători și exportatori de gaze naturale din lume. În urma atacului, volume mari de date ar fi fost distruse, iar în sistemele companiei ar fi fost instalate programe malițioase menite să provoace daune suplimentare.

„Degradarea sistemelor informatice ale Rusiei spre Evul Mediu tehnologic continuă. Îi felicităm pe ‘specialiștii’ ruși în domeniul cibernetic pentru această nouă ‘realizare’ și le recomandăm să își înlocuiască treptat mouse-urile și tastaturile cu ciocane și clești”, a declarat sursa HUR pentru Kyiv Independent.

Accesul la sistemele interne ale Gazprom ar fi fost blocat pentru aproape 20.000 de administratori de sistem, iar copiile de rezervă ale bazelor de date principale au fost șterse, susțin sursele ucrainene. Atacul ar fi afectat aproximativ 390 de filiale și companii din rețeaua Gazprom, inclusiv Gazprom Teplo Energo, Gazprom Obl Energo și Gazprom Energozbyt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, gruparea responsabilă ar fi distrus servere de mare putere care rulau sistemul 1C, utilizat pentru managementul documentelor, contractelor și datelor analitice privind conductele, supapele, pompele și sistemele SCADA, esențiale pentru infrastructura tehnică a Gazprom.

Mai multe servere ar fi rămas fără sistem de operare sau cu BIOS-ul deteriorat, ceea ce ar necesita intervenții fizice pentru a le readuce în funcțiune. Kyiv Independent menționează că nu a putut verifica informațiile din surse independente, iar Gazprom și autoritățile ruse nu au comentat public incidentul până la această oră.

Articolul Hackerii ucraineni din HUR au distrus sistemele informatice ale Gazprom: Atacul a vizat peste 390 de companii apare prima dată în Realitatea.md.

În anul 2024 Moldovagaz a înregistrat pierderi uriașe de 627,6 milioane de lei, echivalentul a circa 34 milioane de dolari, înainte de impozitare, pe fundalul creșterii cursului valutar al dolarului față de leul moldovenesc. Raportul financiar nu a fost aprobat de către Adunarea Generală a Acționarilor, din cauza neînțelegerilor dintre ei privind datoriile față de SAP „Gazprom” și SRL „Factoring-Finance”.

Cursul dolarului a crescut semnificativ de la 17,40 lei (31 decembrie 2023) la 18,47 lei (31 decembrie 2024), generând o diferență negativă de curs, care a agravat pierderile Moldovagaz cu peste 1,96 miliarde lei comparativ cu anul precedent. Compania a menționat că acoperirea acestor pierderi ar putea fi posibilă doar prin utilizarea capitalului de rezervă, primelor de capital, rezervelor din reevaluare și profiturilor anilor următori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă raportul financiar, adunarea acționarilor a abordat și alte subiecte importante, inclusiv alegerea membrilor organelor de conducere și control, potrivit BANI.MD.

SA „Moldovagaz” a fost fondată în 1999, fiind controlată în proporție de 50% de SAP „Gazprom”, 35,33% de Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova, 13,44% de Comitetul de gestionare a patrimoniului din Transnistria și 1,23% de persoane fizice și juridice.

Articolul BANI.MD Datoriile către Gazprom au îngropat Moldovagaz. Pierderi de 627 milioane lei și scandal între acționari apare prima dată în Realitatea.md.

După ce a pierdut aproape 60% din exporturile de combustibil albastru, urmare a „războiului gazului” cu Europa și eșecului negocierilor cu China pentru un nou contract, gigantul rus Gazprom își reorientează activitatea. Compania va produce mașini de spălat și frigidere.

Potrivit publicației Kommersant, filiala „Gazprom Bîtovie Sistemi” va începe producția de electrocasnice în 2025, pe platforma fostei fabrici Bosch de lângă Sankt Petersburg. Întreprinderea a fost preluată de statul rus și trecută sub administrarea temporară a companiei de stat.

Fabrica, care înainte de război producea anual peste un milion de frigidere și mașini de spălat, ar urma să fie repornită chiar din această vară, notează BANI.MD. Totuși, relansarea se lovește de o problemă majoră: lipsa licenței pentru software-ul industrial, după retragerea grupului german Bosch din Rusia.

În prezent, filiala Gazprom produce dejavu aragaze pe gaz și a obținut anul trecut venituri de 6,6 miliarde de ruble și un profit net de 140 milioane de ruble. În schimb, activitatea de bază a Gazprom — exportul de gaze — este în derivă: compania a înregistrat pierderi de 1 trilion de ruble în 2024, iar în 2023, pentru prima dată în 25 de ani, a raportat o pierdere netă istorică de 629 miliarde de ruble conform standardelor internaționale.

În urma sistării livrărilor către majoritatea țărilor europene, exportul de gaze a scăzut în 2023 la doar 69 de miliarde metri cubi — cel mai mic nivel din 1985. Deși în 2024 volumul a crescut la 81 de miliarde, acesta este de 2,5 ori mai mic decât vârful atins înainte de invazia Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Planurile Kremlinului de a compensa pierderile prin extinderea exporturilor spre China au eșuat. Deși s-a propus construirea unei noi conducte — „Puterea Siberiei 2” — și majorarea de cinci ori a volumului livrat, președintele chinez Xi Jinping a refuzat semnarea unui acord.

Pe fondul pierderilor, Gazprom a anunțat disponibilizări masive: 40% din angajații de la sediul central — aproximativ 1.500 de persoane — vor fi concediați. Totodată, compania ar putea scoate la vânzare sediul său de lux al diviziei de export, construit în stilul unui palat italian, precum și alte bunuri imobiliare de lux.

În prezent, filiala Gazprom produce deja aragaze pe gaz și a obținut anul trecut venituri de 6,6 miliarde de ruble și un profit net de 140 milioane de ruble. În schimb, activitatea de bază a Gazprom — exportul de gaze — este în derivă: compania a înregistrat pierderi de 1 trilion de ruble în 2024, iar în 2023, pentru prima dată în 25 de ani, a raportat o pierdere netă istorică de 629 miliarde de ruble conform standardelor internaționale.

În urma sistării livrărilor către majoritatea țărilor europene, exportul de gaze a scăzut în 2023 la doar 69 de miliarde metri cubi — cel mai mic nivel din 1985. Deși în 2024 volumul a crescut la 81 de miliarde, acesta este de 2,5 ori mai mic decât vârful atins înainte de invazia Ucrainei.

Planurile Kremlinului de a compensa pierderile prin extinderea exporturilor spre China au eșuat. Deși s-a propus construirea unei noi conducte — „Puterea Siberiei 2” — și majorarea de cinci ori a volumului livrat, președintele chinez Xi Jinping a refuzat semnarea unui acord.

Pe fondul pierderilor, Gazprom a anunțat disponibilizări masive: 40% din angajații de la sediul central — aproximativ 1500 de persoane — vor fi concediați. Totodată, compania ar putea scoate la vânzare sediul său de lux al diviziei de export, construit în stilul unui palat italian, precum și alte bunuri imobiliare de lux.

Articolul Gazprom va produce frigidere și mașini de spălat. A pus mâna pe fosta fabrică Bosch din Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, scrie Bani.md cu referire la raportul companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Criza Gazprom: Rezervele valutare s-au prăbușit de 50 de ori, exporturile de gaze către Europa fiind în colaps apare prima dată în Realitatea.md.

Gazprom nu a rezervat capacități de transport pentru aprilie 2025, prin coridorul trans-balcanic. Informația a fost publicată de către secretarul de stat de la Ministerul Energiei, Constantin Barosan.

Așadar, Rusia nu planifică să reia relua livrările spre Republica Moldova, inclusiv spre Transnistria. Tiraspolul a anunțat anterior că schema de achiziția a gazului prin intermediul unei companii din Dubai va funcționa în continuare.

„La punctele de interconectare la intrarea în Moldova au fost efectuate rezervări lunare numai la punctul Ungheni în volum de circa 1,0 mil.m3/zi. La punctele Alexeevca, Grebeniki, Căușeni, Isaccea nu au avut loc rezervări lunare.

Livrarea gazelor naturale către consumatorii finali din Moldova, de către furnizorul cu obligație se serviciu public Moldovagaz în baza contractelor cu Energocom, are loc în baza rezervărilor zilnice de capacitate efectuate cu 1 zi înainte pe Day-Ahead”, a informat Borosan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe traseul Trans-Balcanic rămân în continuare disponibile capacități de transport de circa 5,65 milioane de metri cubi de gaz pe zi, în punctul de interconectare dintre Turcia și Bulgaria.

Anterior, autoritățile de la Chișinău informau despre faptul că Gazprom poate livra combustibil albastru spre stânga Nistrului, ocolind Ucraina, prin intermediul conductelor alternative.

Articolul Constantin Borosan: Gazprom nu a rezervat capacități pentru aprilie 2025, pe coridorul trans-balcanic apare prima dată în Realitatea.md.

Când Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, inaugura acum 11 ani sediul somptuos al diviziei de export din Sankt Petersburg, el prognoza un viitor prosper bazat pe vânzările de gaze către Europa. „Europa va avea nevoie tot mai mult de gazul rusesc”, declara el la acea vreme. În realitate, însă, clădirea grandioasă simbolizează acum declinul rapid al Gazprom, după ce pierderea aproape totală a pieţei europene în urma sancţiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina a slăbit compania.

În prezent, compania analizează vânzarea palatului şi a altor proprietăţi de lux pentru a compensa pierderile financiare uriaşe, potrivit Reuters, citată de news.ro.

Gazprom, afectată sever de sancţiuni şi restructurări masive

Gazprom este probabil cea mai afectată companie rusă de sancţiunile internaţionale. Deşi economia Rusiei a rezistat până acum, în mai multe industrii apar semne de slăbiciune, iar creşterea cheltuielilor militare îngrijorează Kremlinul.

Conform unor surse din interiorul companiei, numărul angajaţilor la Gazprom Export, divizia responsabilă de vânzările de gaz către Europa timp de peste 50 de ani, a scăzut dramatic la câteva zeci de persoane, de la 600 de angajaţi în urmă cu cinci ani. Cu aproape niciun client european, activitatea diviziei s-a redus la litigii comerciale cu foşti cumpărători din Uniunea Europeană.

Mai mult, 1.500 de angajaţi de la sediul central din Lakhta Center, cel mai înalt zgârie-nori din Europa, urmează să fie concediaţi. Se estimează că aceasta reprezintă 40% din personalul central al companiei, însă doar o fracţiune din forţa totală de muncă de aproape 500.000 de angajaţi a Gazprom.

Pariul pierdut pe revenirea Europei

Un director al Gazprom a recunoscut că strategia companiei a fost greşită, mizând pe faptul că Europa va reveni rapid la gazul rusesc din cauza costurilor ridicate ale energiei.

În schimb, SUA au devenit cel mai mare exportator de gaze lichefiate (LNG) către Europa, crescând livrările de trei ori din 2021 până acum. În prezent, cota Gazprom pe piaţa UE a scăzut de la 35% la doar 7%, iar Uniunea Europeană şi-a propus să elimine complet dependenţa de combustibili fosili ruseşti până în 2027.

În 2023, Gazprom a raportat pierderi nete de 7 miliarde de dolari, primele pierderi anuale din 1999, anul în care Vladimir Putin a venit la putere. În primele nouă luni din 2024, compania a înregistrat noi pierderi, iar în decembrie, acţiunile sale au scăzut la cel mai mic nivel din 2009.

Mai mult, 1.500 de angajaţi de la sediul central din Lakhta Center, cel mai înalt zgârie-nori din Europa, urmează să fie concediaţi. Se estimează că aceasta reprezintă 40% din personalul central al companiei, însă doar o fracţiune din forţa totală de muncă de aproape 500.000 de angajaţi a Gazprom.

Gazprom, un „stat în stat” aflat în declin

Gazprom a fost considerată mult timp coloana vertebrală a economiei ruse, contribuind cândva cu peste 5% la PIB-ul Rusiei. CEO-ul Alexei Miller, un apropiat al lui Putin din anii ’90, conduce compania de 24 de ani.

În ciuda scăderii veniturilor, Kremlinul a impus Gazprom o nouă misiune socială: extinderea infrastructurii de gazificare în interiorul Rusiei, la preţuri reglementate, ceea ce ar putea creşte şi mai mult presiunea financiară asupra gigantului energetic.

Cu pieţele externe închise, venituri în scădere şi restructurări masive, Gazprom se află acum într-un declin ireversibil, un contrast puternic faţă de vremurile în care era cea mai valoroasă companie rusă şi un actor dominant pe piaţa europeană a gazului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Gigantul rus Gazprom, în cădere liberă după pierderea aproape totală a pieţei europene apare prima dată în Realitatea.md.

Procuratura Generală a Rusiei a cerut instanței de judecată să transforme activele foștilor manageri de la Gazprom, Kirill Seleznev și Alexei Mitiushov, în venituri de stat, acuzându-i că au retras cel puțin 150 de miliarde de ruble de la ”Gazprom Neftekhim Salavat” în favoarea lor.

De asemenea, procuratura Rusiei a cerut instanței de judecată să transforme activele foștilor manageri de la Gazprom, Kirill Seleznev și Alexei Mitiushov, în venituri de stat, acuzându-i că au retras cel puțin 150 de miliarde de ruble de la ”Gazprom Neftekhim Salavat” în favoarea sa, transmite Meduza.

Faptul că Parchetul General a intentat un proces împotriva foștilor manageri de top ai Gazprom a devenit cunoscut joi, 6 martie. Procesul a fiost înregistrat la o judecătorie din Sankt Petersburg.

Kirill Seleznev este directorul general al ”RusKhimAlliance” (o societate mixtă a Gazprom și Rusgadobycha), timp de mai bine de 15 ani a fost consiliul de administrație al Gazprom și a condus filiala Gazprom ”Mezhregiongaz”, amintește RBC. În luna ianuarie 2019, consilierul lui Seleznev la Mezhregiongaz, Raul Arashukov, a fost arestat în legătură cu furtul de gaze. În aprilie a aceluiași an, Seleznev a părăsit Gazprom. Alexei Mitiushov este fostul șef al Gazprom Energo și colegul de clasă al lui Seleznev.

Potrivit sursei citate, Seleznev și Mitiushov, folosindu-ți poziția și atribuțiile oficiale, din anul 2011 au asigurat încheierea dintre Gazprom neftekhim Salavat și întreprinderile aflate sub controlul lor care erau „consecvent profitabile pentru ultimele contracte”.

„În așa mod, persoanele numite au acționat în etape și în mod coordonat cu scopul de a se îmbogăți pe cheltuiala proprietății ”Gazprom” și a statului în calitate de fondator și principal acționar al acesteia”, a declarat departamentul.

Totodată, procesul mai arată că Seleznev și Mitiushov au trimis o parte din fonduri în conturi străine și o parte la achiziționarea de afaceri în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În luna ianuarie 2025, Procuratura Generală a intentat un proces împotriva lui Alexei Mitiushov și a cerut ca opt întreprinderi să fie transformate în venituri de stat.

Ei, după cum a decis departamentul, au fost cumpărate ca urmare a trazacțiilor nevalide. Komersant a scris că din 2023, Mitiushov a fost căutat sub acuzația de deturnare de fonduri de la o filială a Gazprom. Autoritățile ruse au mai declarat că Mitiushov, fiind cetățean al Lituaniei și având permis de ședere în Spania, a stabilit de fapt că „controlul străin” asupra întreprinderilor de importanță strategică pentru țară.

Articolul Procuratura Generală a Rusiei a acuzat doi ex-manageri de top ai Gazprom că au retras 150 de miliarde de ruble apare prima dată în Realitatea.md.

Gazprom vrea de la Moldovagaz achitarea unei datorii de peste 700 de milioane de dolari. Din această sumă, mai mult de 400 de milioane reprezintă pretinse restanțe ale Chișinăului, iar circa 300 de milioane – penalități.

Chișinăul nu recunoaște datoria și, urmare a unui audit efectuat în 2023 de către specialiști din Norvegia și Marea Britanie, a anunțat că trebuie să achite doar 8,6 milioane. Rezultatele analizei însă nu au satisfăcut Gazpromul și concernul rus ne cere în continuare plata.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Speculațiile privind datoria mai sunt alimentate și de politicienii pro-ruși de la Chișinău. Aceștia insistă că țara nu și-a plătit factura de cânt au venit pro-europenii la putere. Auditul, însă, a arătat că o bună parte a restanțelor datează din perioada 1991-2002.

Autoritățile din Moldova au oferit, din decembrie 2022, întreg volumul de gaz rusesc furnizat în țară separatiștilor stânga Nistrului, pentru a putea achiziționa curent electric de la Cuciurgan, la preț rezonabil. La sfârșitul anului 2024, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, semna un decret prin care puncta că dacă în regiunea nu va ajunge combustibil albastru, partea dreaptă a Nistrului va rămâne fără energie electrică.

Urmare a crizei energetice din februarie 2025, Republica Moldova a început să achiziționeze lumină din surse alternative, inclusiv de pe bursa europeană. Astfel, dependența energetică de Rusia a fost practic eliminată.

Articolul VIDEO Datoria inexistentă a Moldovei sau cât vrea Gazprom să îi plătim apare prima dată în Realitatea.md.

Grupul sârb NIS Petrol, controlat de Gazprom, ia în considerare ieșirea de pe piețele din România și Bulgaria din cauza problemelor cu care se confruntă operațiunile sale pe aceste piețe.

„Conducerea […] ia în considerare posibilitatea de a ieși de pe aceste piețe în cazul în care provocările persistă sau se agravează, inclusiv evaluarea unei potențiale vânzări complete sau parțiale a activelor, închiderea sau alte mecanisme de ieșire”, a anunțat NIS în raportul său financiar pentru al patrulea trimestru din 2024.

În Bulgaria, NIS se confruntă cu dificultăți în operațiunile de distribuție, în timp ce în România are probleme atât pe partea de producție, cât și la distribuție, conform companiei.

„O revizuire cuprinzătoare este în curs de desfășurare pentru a se asigura că orice decizie luată se va alinia cu obiectivele strategice pe termen lung ale grupului și cu interesele acționarilor”, a declarat NIS, adăugând că rezultatele acestor evaluări vor fi comunicate în rapoartele sale periodice în perioada următoare.

În România, NIS deține 19 benzinării sub marca Gazprom și este, de asemenea, implicată în explorarea de petrol și gaze. În 2024, cota sa de piață în România pe piața totală a carburanților a fost de 0,4%, în timp ce cota sa pe piața cu amănuntul a fost de 0,6%. În Bulgaria, NIS operează o rețea de 23 de benzinării sub marca Gazprom.

În țara vecină, NIS Petrom – firma ce deține benzinăriile Gazprom – este în concordat preventiv, o formă de protecție împotriva creditorilor, după ce compania a ajuns într-un diferend cu statul român, conform Profit.ro.

Mai exact, are datorii curente de circa 28 de milioane de lei către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), fosta Agenție Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

NIS Petrol deține și două concesiuni petroliere, iar din acestea derivă și problemele sale cu fosta ANRM, statul acuzând compania că nu și-a îndeplinit obligațiile asumate în contracte.

În data de 10 ianuarie, Trezoreria SUA a anunțat sancțiuni împotriva NIS, ca parte a unor măsuri mai ample împotriva sectorului energetic al Rusiei, citând controlul companiei de către gigantul petrolier rus Gazprom Neft. Gazprom deține 56,15% din NIS Petrol, iar guvernul sârb are 30%. Restul sunt acționari minoritari de pe bursă. În cazul în care rușii nu părăsesc NIS Petrol, compania riscă să nu mai primească petrol din cauza sancțiunilor, iar stațiile peco ar putea rămâne fără carburanți.

În ultimii ani, presa internațională a scris că gigantul britanico-olandez Shell dorea să facă un schimb de active cu Gazprom și să participe în comun la mai multe proiecte. Planurile au căzut după invadarea Ucrainei de către Rusia.

De asemenea, informațiile din ultimii ani erau că Shell va prelua benzinăriile Lukoil, un alt grup rus prezent în România, conform Newsweek. Lukoil are însă 319 benzinării în România, plus rafinăria Petrotel de lângă Ploiești. Anterior, Shell a mai fost prezent în România, dar și-a vândut benzinăriile către grupul maghiar MOL în 2004.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Gazprom vrea să vândă benzinăriile din România apare prima dată în Realitatea.md.

Moscova nu a rezervat capacitate prin coridorul transbalcanic, ca să livreze în februarie gaz transnistrenilor. Se întâmplă în pofida promisiunii lui Vadim Krasnoselski, făcută după vizita sa la Moscova, că „gazul umanitar” rusesc va ajunge în scurt timp în regiune.

Licitațiile pentru rezervarea capacității lunare se face în fiecare a treia zi de luni a lunii curente, informează Ministerul Energiei. Totuși, funcționarii notează că rezervările pot fi făcute și zilnic, însă costurile sunt mai mari.

Articolul Transnistrenii, duși de nas cu „gazul umanitar”? Kremlinul nu a rezervat capacitate, ca să-l livreze în februarie apare prima dată în Realitatea.md.

Șeful Moldovagaz susține că a aflat din presă despre reluarea furnizărilor de gaz în Transnistria. Declarația a fost făcută de Vadim Ceban în cadrul emisiunii în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8, oficialul precizând că instituția pe care o conduce nu a primit deocamdată o notificare oficială de la Gazprom și că așteaptă de la concernul rus anunțuri oficiale.

Ceban a menționat că poate fi vorba despre reluarea livrărilor în contextul contractului existent. Totuși, oficialul nu exclude nici faptul că poate fi vorba despre o nouă înțelegere, la care s-a ajuns fără participarea Moldovagaz.

„Am auzit. Am aflat din mass-media despre asta. Moldovagaz are relații contractuale cu Gazprom. Comunicăm cu colegii de la Gazprom. Nu avem informații că în curând livrarea de gaz (n. red.: în Transnistria) va fi reluată. Nu știu despre ce vorbește domnul Krasnoselski. Așteptăm următoarele zile să se clarifice situația. Sau va fi o informație, notificare de la Gazprom, pentru Moldovagaz, în baza contractului, dacă vor fi reluate livrările. Dacă este vorba despre alte furnizări, Moldovagaz nu a participat și nu pot spune nimic concret, cu referire la această declarație. Referitor la relația noastră cu Gazprom, nu aveam deocamdată vreo informație”, a menționat Vadim Ceban.

Video: TV8

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Transnistria nu are gaz începând cu 1 ianuarie 2025, după ce Gazprom a încălcat unilateral contractul semnat cu autoritățile din Republica Moldova, valabil până în 2026. Moscova a invocat lipsa posibilităților tehnice, după ce Kievul a refuzat prelungirea contractului de tranzit prin Ucraina. Pe de altă parte, președinta Sandu afirmă că furnizările puteau fi făcute prin conducta Turkstream, ocolind țara vecină.

De mai bine de două săptămâni, oamenii din stânga Nistrului și cei din unele localități de pe malul drept, nu au gaz și energie termică, iar lumina se deconectează pentru perioade cuprinse între 5 și 8 ore pe zi.

Centrala de la Cuciurgan a trecut pe cărbune și avea la începutul lunii ianuarie stocuri pentru maxim 50 de zile, conform oficialilor din Transnistria. Separatiștii nu ne mai vând curent electric, iar tarifele au crescut pe teritoriul controlat constituțional, din cauza achizițiilor de pe bursă și din surse alternative, unde prețurile sunt mai mari.

În perioada 10-14 ianuarie 2025, liderul separatist Vadim Krasnoselski a vizitat Rusia, iar pe 15 ianuarie a anunțat că livrările de gaz vor fi în curând reluate, fără a vorbi despre un termen exact și traseul utilizat de ruși.

Administrația de la Chișinău a punctat anterior că, în cazul unei decizii a Rusiei de a livra din nou gaz Transnistriei, autoritățile constituționale nu vor crea impedimente.

Articolul Şeful Moldovagaz a aflat din presă că se pot relua livrările de gaz în Transnistria: Nu avem notificare de la Gazprom apare prima dată în Realitatea.md.

Chișinăul nu va impune impedimente, dacă Kremlinul decide reluarea livrărilor de gaz în stânga Nistrului. Declarația a fost făcută de Maia Sandu, după ședința de pe 14 ianuarie a Consiliului Suprem de Securitate. 

Președinta a menționat că știre despre vizita lui Vadim Krasnoselski la Moscova. În același timp, conform ei, Gazprom se face vinovat de provocarea crizei energetice din stânga Nistrului.

„Noi o să permitem ca gazele să ajungă în regiunea transnistreană. Ne dorim această criză umanitară să se încheie mai repede. Dar vom continua să luăm toate măsurile, ca să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova”, a declarat șefa statului.

Sandu a conchis că membrii Guvernului caută soluții, pentru a trage la răspundere Gazprom după ce a fost încălcat unilateral contractul de livrare a gazului. Potrivit șefei statului, acordul dintre autoritățile din Chișinău și concernul rus este valabil până în 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom nu mai livrează gaz în stânga Nistrului, justificând decizia prin expirarea acordului de tranzit prin Ucraina. Autoritățile din Republica Moldova au punctat că  furnizările puteau fi făcute prin conduct Turkstream, ocolind țara vecină.

Șeful de la Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat în studioul RLIVE TV că decizia este una politică. În opinia lui, hotărârile privind livrarea gazului nu mai țin de competența companiei pe care o conduce și gigantului energetic rus.

Articolul VIDEO Maia Sandu: Chișinăul nu va impune impedimente, dacă Kremlinul reia livrările de gaz în Transnistria apare prima dată în Realitatea.md.

După ce a pierdut piața europeană a gazului și a înregistrat pierderi de sute de miliarde de ruble, „Gazprom” pregătește concedieri masive în rândul angajaților din aparatul central. Potrivit portalului din Sankt Petersburg 47news, compania ia în considerare reducerea a aproximativ 1.600 de angajați de la sediul central.

Potrivit Bani.md, un document oficial, semnat de Elena Ilyukhina, vicepreședintele consiliului de administrație al „Gazprom”, a fost trimis către șeful companiei, Alexey Miller. În acest document, Ilyukhina subliniază „provocările cu care se confruntă grupul „Gazprom” și „nevoia de optimizare a costurilor la toate nivelurile proceselor de management și producție”.

Ilyukhina menționează că „Gazprom” cheltuie anual 50 de miliarde de ruble doar pentru salariile angajaților din sediul central, iar numărul acestora ar putea fi redus de la 4.100 la 2.500 de persoane. Potrivit lui Sergey Kupriyanov, șeful departamentului de politică informațională al „Gazprom”, autenticitatea documentului a fost confirmată. Compania intenționează să aleagă persoanele care vor fi concediate până pe 15 februarie 2025.

„Gazprom” a pierdut aproximativ două treimi din exporturile de gaze, după ce a întrerupt livrările către majoritatea țărilor europene în încercarea de a obține concesii în problema Ucrainei. În 2023, livrările către piețele internaționale ale „Gazprom” au atins cel mai scăzut nivel din 1985, doar 69 de miliarde de metri cubi, iar exporturile către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, echivalente cu nivelurile din a doua jumătate a anilor 1970.

În 2024, transportul gazului către Europa a crescut ușor, ajungând la 32 de miliarde de metri cubi, dar rămâne de aproximativ 5,5 ori mai mic față de nivelurile de dinainte de război (180 miliarde de metri cubi în 2018-2019). Speranțele Kremlinului ca China să crească achizițiile de gaz până la 100 de miliarde de metri cubi pe an s-au dovedit a fi zadarnice. Președintele chinez Xi Jinping nu a semnat un contract pentru construirea conductei „Puterea Siberiei-2”, iar conducta „Puterea Siberiei-1”, activată la sfârșitul anului 2019, a compensat doar o pătrime din livrările anterioare ale „Gazprom” către Uniunea Europeană, chiar și după atingerea capacității sale maxime de 38 de miliarde de metri cubi pe an.

În urma pierderilor masive din 2023, „Gazprom” a raportat pentru prima dată în 25 de ani pierderi nete, conform standardelor internaționale de raportare (IFRS), de 629 miliarde de ruble. În 2024, compania a revenit pe profit cu 989 miliarde de ruble între ianuarie și septembrie, dar afacerea sa de gaz rămâne profund deficitară. În prima jumătate a anului 2024, pierderile au atins 480,6 miliarde de ruble, conform rapoartelor financiare ale companiei.

Începerea opririi tranzitului de gaze prin Ucraina din 1 ianuarie 2025 va afecta „Gazprom” cu aproximativ 6 miliarde de dolari în venituri anuali. Analistul BCS, Ronald Smith, estimează că această oprire va reduce semnificativ fluxul de gaze care circulă pe vechiul traseu al Ucrainei, care a fost primul canal de export de gaz din fosta URSS către Europa, transportând aproximativ 12-15 miliarde de metri cubi pe an. Principalele piețe de consum ale acestui traseu au fost Slovacia, Austria și Cehia, dar și Ucraina, care primea gaz reîntors din Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Disperare totală la Gazprom! Își sacrifică angajații pentru a supraviețui, după pierderile uriașe de anul trecut apare prima dată în Realitatea.md.

Decizia Gazprom de a sista livrările de gaze naturale către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2025 a generat reacții ferme din partea țărilor nordice și baltice (Estonia, Letonia, Lituania, Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia și Islanda). Aceste state au condamnat acțiunea drept o tentativă de subminare a stabilității politice și economice a Moldovei.

Într-o declarație comună, liderii nordici și baltici au lăudat eforturile autorităților de la Chișinău pentru menținerea stabilității în alimentarea cu gaze și energie electrică, în ciuda circumstanțelor dificile. Ei au subliniat importanța măsurilor adoptate de Moldova pentru a reduce dependența de sursele externe și a-și consolida securitatea energetică.

„Îmbunătățirile recente în infrastructură și creșterea capacităților de transmisie au sporit considerabil reziliența Moldovei la presiunile energetice externe,” se arată în comunicat.

Țările nordice și baltice au promis să colaboreze cu Comisia Europeană și alți parteneri pentru a asigura un sprijin internațional suplimentar Moldovei.

Totodată, statele semnatare și-au reafirmat angajamentul de a sprijini Republica Moldova în gestionarea provocărilor energetice actuale și în continuarea reformelor sectorului energetic. Aceste reforme sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a țării și pentru stabilitatea regiunii în contextul războiului din Ucraina.

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a adus mulțumiri.

Thank you, dear friends! Our strength is in our unity! In a joint statement, #NB8 countries pledge to work with the @EU_Commission & other partners to step up international assistance to #Moldova. pic.twitter.com/uPWUoEyPoY

— Mihai Popșoi (@MihaiPopsoi) January 7, 2025

Decizia Gazprom reprezintă o nouă etapă în războiul energetic din Europa, iar solidaritatea internațională devine un element crucial pentru protejarea Moldovei și a întregii regiuni de astfel de presiuni externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Țările Nordice și Baltice sprijină Republica Moldova în fața crizei energetice generate de Gazprom apare prima dată în Realitatea.md.

Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, spre Republica Moldova, a fost oprit în interesul securității naționale a țării vecine. Declarația a fost făcută de către Gherman Galușcenko, ministrul Energiei de la Kiev.

Conform oficialului, partea ucraineană a informat despre decizie partenerii internaționali, așa cum prevăd înțelegerile în vigoare. Funcționarul a mai menționat că infrastructura sistemului de transport al gazelor a fost pregătită în prealabil pentru a funcționa în modul „zero” și aprovizionare fiabilă a localnicilor.

„Am oprit tranzitul gazului rusesc, acesta este un eveniment istoric. Rusia pierde piețe, va suferi pierderi financiare. Europa a decis deja să renunțe la gazul rusesc. Iar inițiativa europeană Repower UE are în vedere exact ceea ce a făcut Ucraina astăzi”, a anunțat Galușcenko.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a deciziei de la Kiev, Gazpromul nu mai livrează gaz în Republica Moldova, pentru stânga Nistrului. În regiune deja au început deconectările, iar populația a rămas și fără căldură, dar și fără apă caldă.

Moldovagaz susține că are stocuri pentru malul drept până în martie 2025. În același timp, deoarece centrala de la Cuciurgan a trecut la cărbune și nu ne mai poate livra lumină, autoritățile vor achiziționa curent electric de pe piața europeană și au avertizat cetățenii că în orele de vârf, de la 7:00 până la 11:00 și de la 18 până la 23:00, ar putea exista deconectări, dacă în sistem se va înregistra deficit.

Articolul „În interesul securității naționale”. Prima declarație de la Kiev, după ce tranzitul de gaz rusesc a fost oprit apare prima dată în Realitatea.md.

Decizia Gazgromului de a nu mai livra gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2025, invocând pretextul că Moldovagaz „nu-și onorează constant obligațiile de plată” confirmă, încă o dată intenția Kremlinului de a lăsa locuitorii din regiunea transnistreană fără lumină și căldură în mijlocul iernii. Declarația a fost făcută astăzi, 28 decembrie, de către premierul Dorin Recean.

„Gazprom a notificat astăzi compania fiică pe care o controlează, Moldovagaz, că nu va mai livra gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2025, ora 08:00 (ora Moscovei), invocând pretextul că Moldovagaz „nu-și onorează constant obligațiile de plată”. Această decizie confirmă, încă o dată intenția Kremlinului de a lăsa locuitorii din regiunea transnistreană fără lumină și căldură în mijlocul iernii. Rusia folosește energia ca armă politică, transformând oamenii din regiunea transnistreană, pe care o controlează prin armata staționată ilegal, în ostatici.

Guvernul condamnă aceste tactici opresive și reiterează că nu va recunoaște vreo pretinsă datorie, care a fost invalidată de auditul internațional. Republica Moldova a diversificat sursele de aprovizionare cu gaze naturale pentru a reduce dependența de un singur furnizor pentru malul drept”, transmite prim-ministrul Recean.

Totodată, oficialul moldovean a mai adăugat că Moldova este pregătită să gestioneze orice situație apărută în urma deciziei Kremlinului.

„Noi vom continua să asigurăm aprovizionarea cu gaze naturale din alte surse și să protejăm consumatorii vulnerabili. Totodată, Guvernul va analiza cu atenție opțiunile legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internațional pentru a proteja interesele noastre naționale și pentru a solicita despăgubiri în urma deciziilor Kremlinului, care cauzează pierderi economice și afectează siguranța și securitatea cetățenilor Republicii Moldova”, se mai arată în mesajul lui Recean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din cauza refuzului părții moldovenești de a soluționa datoria pentru livrările de gaze, „Gazprom” a transmis astăzi, 28 decemrie, o notificare către „Moldovagaz”. În document se menționează că „Moldovagaz” nu își îndeplinește în mod regulat obligațiile de plată conform contractului în vigoare, ceea ce constituie o încălcare gravă a termenilor acestuia.

BANI.MD: Gazprom declară război energetic Moldovei. Robinetul se închide pentru Transnistria

Articolul Reacția lui Recean la anunțul Gazprom: Rusia folosește energia ca armă politică, transformând oamenii în ostatici apare prima dată în Realitatea.md.