„Sîngerei – centrul Europei” este denumirea parcului industrial care urmează să fie creat în localitatea de la nordul țării. Mai exact, întreprinderea „Apă Canal Sîngerei” va administra organizația.

Statul va cheltui pentru crearea parcului peste 40,2 milioane de lei. Mai mult de jumătate din sumă, circa 28 de milioane de lei, vor fi alocate pentru crearea halelor de producție.

O decizie corespunzătoare urmează să fie aprobată la ședința cabinetului de miniștri, desfășurată pe 24 iunie. Autoritățile publice locale urmează să întreprindă demersurile necesare, pentru a schimba destinația mai multor terenuri, în vederea creării parcului industrial.

„Orașul Sîngerei are un profil predominant agroindustrial, cu resurse agricole semnificative, ceea ce creează oportunități reale pentru investiții în agro-procesare și industria alimentară, inclusiv linii de producere pentru ulei vegetal, morărit și panificație, furaje, ambalare și conservare.

Totodată, dezvoltarea platformei industriale multifuncționale poate susține atragerea rezidenților în domenii de producere ușoară, precum textile, mobilă și materiale de construcții, precum și activități conexe de suport. Prin integrarea acestor activități în cadrul parcului industrial, se asigură valorificarea resurselor locale și extinderea lanțurilor valorice regionale, cu efect direct asupra investițiilor și creării locurilor de muncă”, se arată în proiectul elaborat de Guvern.

Până în anul 2024, în Republica Moldova au fost construite 10 parcuri industriale, potrivit notei informative atașate la document. În perioada 2013–2024, numărul angajaților din aceste entități a crescut de la 285 la 4383 persoane.

Articolul Un oraș de la nordul Moldovei va deveni „centrul Europei”. Guvernul creează un parc industrial în localitate apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, într-un dosar privind executarea unei hotărâri judecătorești care a dus la vânzarea forțată a bunurilor acesteia la licitație.

Decizia a fost pronunțată în data de 4 iunie 2026, după ce, în hotărârea de fond din mai 2025, Curtea a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la respectarea proprietății.

Potrivit CEDO, instanțele naționale nu au asigurat un recurs efectiv și nu au motivat suficient deciziile prin care compania a fost implicată într-un litigiu ce a dus, ulterior, la executarea silită și vânzarea integrală a activelor sale.

Unul dintre activele principale ale firmei a fost vândut în 2011 la licitație pentru aproximativ 54.000 de euro, deși valoarea estimată depășea 400.000 de euro. Curtea a apreciat că statul nu a oferit un mecanism eficient de protecție împotriva pierderii proprietății.

Compania solicitase despăgubiri de aproape 1 miliard de euro, inclusiv profituri presupus pierdute, însă judecătorii europeni au respins majoritatea pretențiilor ca fiind speculative și nedovedite.

CEDO a acordat, în echitate, suma de 560.000 de euro, echivalentul a 11, 3 milioane de lei cu titlu de prejudiciu material, respingând restul cererilor.

Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven activă în domeniul agribusiness, a dezvoltat un complex agroindustrial în raionul Dubăsari, deținând terenuri agricole și infrastructură de producție. Disputa juridică internă a început în urma unui conflict cu parteneri locali, care a dus la un proces în instanțele naționale și ulterior la executarea silită a bunurilor companiei.

Una dintre instanțele care a examinat cauza a fost Curtea de Apel Chișinău, din completul de judecată făcând parte și judecătoarea Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

În hotărârea sa, CEDO a constatat încălcarea articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 (protecția proprietății).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul CEDO obligă Moldova să plătească peste jumătate de milion de euro unei companii într-un dosar privind executarea silită apare prima dată în Realitatea.md.

Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, a anunțat că va depune un recurs împotriva hotărârii emisă pe 25 noiembrie de Curtea de Apel Centru. Instituția precizează că decizia instanței vizează „un singur bun imobil”, și nu 800, așa cum a susținut Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române, transmite Newsmaker.md. Mitropolia a precizat anterior că, Curtea de Apel Chișinău a dispus anularea, dar nu a declarat nul contractul de dare în folosință gratuită semnat în 2003 între Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei, decizie în baza căreia Mitropolia Basarabiei a depus ulterior o cerere în instanță.

„Or cauza este în examinare în recurs și nu există până la moment o decizie a Curții Supreme de Justiție”, a adăugat mitropolia.

Instituția a adăugat că marți, 25 noiembrie, Curtea de Apel Centru a respins apelul depus de Mitropolie publică „Cadastrul Bunurilor Imobile” împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău. Aceasta din urmă, potrivit instituției, admisese cererea Mitropoliei Basarabiei de anulare a unor hotărâri prin care se refuzase înregistrarea unei decizii a Curții de Apel Chișinău din 2023.

„Cererea Mitropoliei Basarabiei a fost bazată pe Decizia Curții de Apel Chișinău din 05.04.2023 prin care a fost anulat (și nu declarat nul) Contractul de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură din 04.01.2003 între R. Moldova (prin Ministerul Culturii) și Mitropolia Moldovei – care nu este irevocabilă inclusiv la data acestei Expuneri – or cauza este în examinare în recurs și nu există până la moment o decizie a Curții Supreme de Justiție pe litigiul respectiv inițiat în a. 2010 de Mitropolia Basarabiei”, a declarat Mitropolia Moldovei.

De asemenea, instituția a mai adăugat că „decizia Curții de Apel din 05.04.2023 nu a dispus rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea dreptului de folosință a Mitropoliei Moldovei”.

Potrivit Mitropoliei Moldovei, cererea Mitropoliei Basarabiei s-a referit la un singur bun imobil și nu la 800. Conform sursei citate este vorba de clădirea și terenul bisericii Sfântul Arhanghel Mihail din Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni. La fel, conform Mitropoliei Moldovei, „cererea Mitropoliei Basarabiei nu a fost depusă contra Mitropoliei Moldovei – respectiv Mitropolia Moldovei nu a figurat ca pârât în proces”.

„Cererea Mitropoliei Basarabiei a fost depusă în procedură incorectă cu încălcarea competenței și procedurii – or, conform art. 331 alin. 6 al Codului Civil al R. Moldova – (6) În cazul în care în temeiul actului juridic nul sau anulat s-a dobîndit un drept prin înregistrarea într-un registru de publicitate prevăzut de lege, iar titularul în folosul căruia este înregistrat dreptul nu își dă consimțămîntul la radiere, dreptul dobîndit se radiază doar pe calea acțiunii în rectificare.

Astfel, odată ce cererea Mitropoliei Basarabiei era îndreptată spre preluarea de la Mitropolia Moldovei a unui drept înregistrat în Registrul bunurilor imobile – aceasta putea fi înaintată și examinată exclusiv în ordinea procedurii civile – și urma să fie depusă contra Mitropoliei Moldovei și nu a I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile / ASP RM”, a declarat mitropolia.

Instituția a mai spus că, „în pofida celor expuse, prima instanță a primit spre examinare și a admis acțiunea Mitropoliei Basarabiei, iar Curtea de Apel Centru a menținut hotărârea – situație în care Mitropolia Moldovei va depune recurs”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mitropolia Basarabiei anunța despre o nouă victorie în instanță împotriva Mitropoliei Moldovei și a Întreprinderii de Stat „Cadastrul Bunurilor Imobile”, după ce, pe 25 noiembrie, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel a cadastrului de stat. Decizia confirmă dreptul Mitropoliei Basarabiei de a solicita ștergerea unor „drepturi de folosință” înscrise în mod ilegal în registrul bunurilor imobile pe numele Mitropoliei Moldovei pentru peste 800 de biserici cu statut de monument istoric din Republica Moldova.

Mitropolia Basarabiei câștigă în instanță dreptul asupra bisericilor istorice

Articolul „Un singur bun imobil” și nu 800. Mitropolia Moldovei va contesta decizia Curții de Apel Centru apare prima dată în Realitatea.md.

Noul director al Institutului Național al Justiției (INJ), Ramona Victoria Strugariu, își va începe oficial mandatul pe 4 martie 2025. Aceasta a depus o cerere prin care a solicitat, în perioada 17 februarie – 3 martie inclusiv, o pauză. Motivul – derularea și finalizarea procedurilor necesare în ceea ce privește dreptul la muncă și ședere.

Potrivit unei decizii a Consiliului INJ, în această perioadă, împuternicirile de conducere a INJ, cu dreptul la prima semnătură, vor fi exercitate de către Ecaterina Popa, șefă a Direcției instruire și cercetare din cadrul INJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Institutul Național al Justiției are un nou șef. În fotoliul de director a ajuns fosta eurodeputată română Ramona Strugariu. Ramona Strugariu a fost admisă la proba de interviu alături de avocata Natalia Balaban. Interviul a avut loc vineri, 14 februarie, iar Balaban s-a retras.

Institutul Național al Justiției are un nou director. Acesta va fi condus de o fostă eurodeputată română

Articolul INJ rămâne fără director până în martie. Solicitarea depusă de Ramona Victoria Strugariu apare prima dată în Realitatea.md.

Partidul Politic „Șansă” a fost scos ilegal din cursa electorală din noiembrie curent. Este decizia judecătorilor Curții de Apel (CA) Chișinău care au anulat dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 3 noiembrie 2023. Hotărârea a fost pronunțată marți, 12 decembrie.

Reprezentanții formațiunii au publicat un mesaj pe rețelele de socializare, imediat după pronunțarea hotărârii.

„Prin această decizie am demonstrat că autoritățile statului au acționat ilegal și abuziv, au încălcat drepturile fundamentale ale omului și dreptul la alegeri libere. Este clar deja că alegerile locale care s-au desfășurat fără participarea Partidului Politic „ȘANSĂ” sunt nereprezentative și nelegitime. Cu privire la efectele juridice ale acestei decizii urmează să studiem partea motivată a deciziei și să o analizăm atent din punct de vedere juridic. După care vom anunța pașii ulteriori”, anunță membrii partidului.

Reprezentanții Guvernului și ai Comisiei Electorale Centrale au spus că vor reveni ulterior cu reacții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 3 noiembrie curent, s-a decis anularea înregistrării tuturor candidaților partidului „Șansă” la alegerile locale, prin decizia Comisiei Situații Excepționale (CSE). Anunțul a fost făcut de premierul Dorin Recean.

VIDEO Recean, după ședința Comisiei Situații Excepționale: Înregistrarea candidaților „Șansă” – ANULATĂ

Articolul Decizie de ultima oră! Curtea de Apel Chișinău spune că Partidul „Șansă” a fost scos ilegal din cursa electorală apare prima dată în Realitatea.md.

Postul vamal Sculeni va fi extins, după ce Ministerul Mediului a transmis două terenuri silvice în administrarea Serviciului Vamal. O decizie votată de Guvern prevede şi dotarea lui cu echipament modern.

„Extinderea și reconstrucția postului de control și trecere a frontierei de la Sculeni va fi realizată de Serviciul Vamal, cu sprijinul partenerilor externi, care vor contribui la dotarea punctului de trecere a frontierei cu toate echipamentele necesare, inclusiv sistemul staționar de scanare X-rąy a mărfurilor și mijloacelor de transport”, transmite serviciul de presă al Guvernului.

Conform Executivului, proiectul de infrastructură are o importanță strategică pentru dezvoltarea zonei de frontieră dintre Republica Moldova și România. Extinderea și modernizarea ar urma să contribuie la îmbunătățirea condițiilor în care se efectuează controlul vamal, conform standardelor internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reconstrucția punctului de trecere moldo-român de la Sculeni este prevăzută și în Acordul încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, finanțat de Uniunea Europeană.

Articolul VIDEO Guvernul a decis să extindă postul vamal Sculeni: Măsura va contribui la fluidizarea traficului apare prima dată în Realitatea.md.

Avocatul lui Alexandr Stoianoglo, Iurie Mărgineanu, susține că clientul său ar putea reveni în funcția de procuror general, după decizia de astăzi a Curții Constituționale (CCM), care, potrivit lui, „este o portiță” în acest sens. Apărătorul susține că după ce se va consulta cu clientul său va decide ce pași va întreprinde în instanță, scrie postul public de televiziune, Moldova 1.

Curtea Constituțională: Articolul în baza căruia a fost evaluat Alexandr Stoianoglo a fost declarat neconstituțional

Newsmaker.md (NM) l-a contactat pentru o reacție de expertul în drept constituțional Alexandru Arseni. Expertul susține că articolul în baza căruia Stoianoglo a fost evaluat, iar ulterior demis, și-a pierdut efectele juridice, odată cu hotărârea CC de astăzi.

„Nu mai există (nr. articolul) și persoana (nr. Alexandr Stoianoglo) care a fost supusă acțiunii acestui articol revine în poziția inițială, adică instituțiile statului sunt obligate să pună în aplicare hotărârea CC. Hotărârea este definitivă, nu se supune niciunei căi de atac și este obligatorie. Sper că măcar de această dată CC, dacă nu va fi pusă în aplicare hotărârea, să aplice sancțiuni conform Codului de Jurisdicție Constituțională asupra instituțiilor, inclusiv asupra șefului statului, dacă nu respectă supremația voinței poporului suveran”, a declarat expertul în drept constituțional Alexandru Arseni pentru NM.

La rândul său, expertul în dreptul constituțional, Teodor Cârnaț, a declarat pentru NM că hotărârea CC afectează în mod direct decretul președintei Maia Sandu privind demiterea lui Stoianoglo.

„Comisia creată în baza regulamentelor Consiliului Suprem al Procurorilor și care a evaluat activitățile lui Stoianoglo a fost declarată neconstituțională. Aceasta înseamnă că toată munca depusă de comisie este înmulțită cu zero. Actul în baza căruia i s-a cerut președintelui să-l concedieze pe Stoianoglo se înmulțește cu zero. Decretul prezidențial de revocare este considerat nul. În baza deciziei de astăzi a Curții Constituționale, există șanse reale ca Stoianoglo să revină în funcția de procuror general, dar cu dosare penale”, a explicat expertul pentru NM.

Un alt avocat, care nu a dorit să comenteze public decizia Curții Constituționale, a declarat pentru NM că decizia de astăzi îi oferă lui Stoianoglo posibilitatea să revină în funcția de procuror general.

De aceeași părere este și avocatul WatchDog Alexandru Bot susține că, deși nu direct, decizia de astăzi a Curții Constituționale îi oferă lui Stoianoglo posibilitatea să conteste decizia Consiliului Suprem al Procurorilor de a evalua activitatea procurorului general. Potrivit expertului, întâi de toate, Stoianoglo ar trebui să se adreseze CSP cu o cerere, prin care să solicite anularea deciziei privind evaluarea activității sale, iar dacă Consiliul va refuza, să se adreseze în instanță.

Curtea Constituțională a rămas fără președinte. Nicolae Roșca a demisionat

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Hotărârea CCM – „o portiță” pentru Alexandr Stoianoglo să revină la șefia Procuraturii Generale? apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernul urmează să aprobe hotărârea prin care capitalul social al CFM va fi majorat. Este vorba despre peste 363 de milioane de lei, bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

Bugetul este destinat achiziției locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare. Totodată, din sumă se vor acoperi şi cheltuieli pentru reabilitarea tronsonului feroviar Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„La data de 12 septembrie 2022 au fost lansate lucrările de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Conform condițiilor generale ale contractului încheiat cu executorul lucrărilor – LLP „Temirzhol Zhondeu”, a prezentat spre plată facturi pentru livrarea materialelor și executarea lucrărilor. (…) Pentru anul 2023, sunt planificate pentru majorarea capitalului social al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” mijloace financiare în cuantum de 363158,3 mii de lei (echivalentul a 16962,1 mii de euro) din contul împrumutului acordat de Banca Europeană de Investiții în cadrul Proiectului de achiziție a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare. Prin urmare, respectivele surse financiare vor fi utilizate pentru achitarea facturilor evocate supra și altor cheltuieli preconizat în perioada următoare”, se arată în proiectul hotărârii de Guvern.

Precizăm că, în iunie 2023, s-a aprobat inițierea negocierilor, astfel încât Republica Moldova să împrumute 23 de milioane de euro de la BERD și primește un grant de 20 de milioane de euro pentru reabilitarea traseelor de cale ferată. Este vorba despre tronsonul Vălcineț – Ocnița – Bălți – Ungheni – Chișinău – Căinari.

Articolul Peste 363 de milioane de lei, împrumutaţi de la BEI, vor ajunge la CFM. Guvernul majorează capitalul social apare prima dată în Realitatea.md.

Judecătoarea Liubovi Brînza, magistrata vizată în așa-numitul „dosar al magistratelor”, revine în sistem. Decizia a fost luată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de miercuri, 9 august curent. Magistrata va fi reîncadrată în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău (CA).

Au fost cinci voturi pro și zero voturi împotrivă.

„Se admite parțial cererea judecătorului Liubovi Brînza referitor la repunerea în funcție și în toate drepturile avute anterior. Se anulează suspendarea din funcție a judecătorului Liubovi Brînza dispusă prin hotărârea CSM nr.454/22 din 23 octombrie 2018. Se dispune reluarea de către Liubovi Brînza a activității de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Prezenta hotărâre poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 de zile”, a declarat Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

Potrivit anticoruptie.md, „Dosarul magistratelor”, în care au fost implicate zece persoane, cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție (PA) în aprilie 2019. Toate cele zece persoane au fost reținute în octombrie 2018, într-un dosar de corupție.

Procurorii le învinuiau pe judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău și de la Judecătoria Centru că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare

Anticoruptie.md a scris magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Judecătoarea Victoria Hadîrca a fost achitată de sub învinuirea de trafic de influență, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Singurul care a primit o sentință de condamnare în dosarul magistratelor este Vitalii Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani.

Articolul VIDEO Liubovi Brînza, judecătoarea anchetată în „dosarul magistratelor”, revine la Curtea de Apel Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile de la Chișinău vor fi obligate să ajusteze anual salariile procurorilor cel puțin la rata inflației, așa cum este și în cazul judecătorilor moldoveni. Se întâmplă urmare a unei sesizări care a fost depusă de procurorul general interimar, Ion Munteanu. Anunțul a fost făcut de către reprezentanții Procuraturii Generale (PG).

Hotărârea Curții Constituționale (CC) a fost pronunțată astăzi, 8 august 2023.

„Înalta Curte a hotărât: „Se recunosc constituționale art. 12 alin. (15), 29 alin. (2) și anexa nr. 4 tabelul 1 în partea referitoare la procurori din Legea nr. 270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în măsura în care ajustarea anuală a mărimii valorii de referință de salarizare a procurorilor este obligatorie și se bazează cel puțin pe rata inflației medii anuale la data adoptării legii bugetului de stat pentru anul următor”.

În această ordine de idei, autoritățile vor fi obligate să ajusteze salariile procurorilor cel puțin la rata inflației – poziție similară cu cea adoptată de Instanța de Jurisdicție Constituțională cu referire la salariile judecătorilor”, menționează PG.

În context, Procuratura Generală evidențiază importanța majoră a soluției Curții Constituționale pentru fortificarea independenței autorității judecătorești în general și a procurorilor, în mod special.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Hotărârea Înaltei Curți este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

Articolul Verdictul Înaltei Curți: Salariile procurorilor vor fi ajustate cel puțin la rata inflației apare prima dată în Realitatea.md.

În ajun de 9 mai, Curtea Constituțională (CC) a decis că panglica Sfântului Gheorghe poate fi purtată deschis, atâta timp cât nu promovează agresiunea militară, crimele împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acțiuni. CC s-a convocat în ședință, în urma sesizărilor depuse în 2022, de deputații BCS, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac.

Adițional, cu un demers la CC, s-a adresat și „o persoană care a fost sancționată pentru utilizarea panglicii bicolore negru-oranj”, anunță Domnica Manole.

„Curtea Constituțională hotărăște: 1. Se admit parțial sesizările depuse de domnii deputați Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, și sesizarea privind excepția de neconstituționalitate ridicată de domnul Ion Pîntea, parte în dosar… 2. Se declară neconstituțional textului care pot fi confundate cu acestea din definiția „activitate extremistă” reglementată de art.1 din Legea 54 din 21 februarie 2023, privind contracararea activității extremiste. 3. Se recunosc constituționale articolul 365 cu semnul 5, din codul Contravențional și prevederile articolului 1 din Legea privind contracararea activității extremiste, care au fost introduse prin Legea nr. 102 din 14 aprilie 2022, cu excepția celor menționate la punctul 2 din dispozitiv în măsura în care sunt aplicabile doar pentru faptele comise în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”, a precizat președinta CC, Domnica Manole.

În continuare, Domnica Manole a explicat că:

„Curtea a constatat că utilizarea unor atribute sau simboluri echivalează cu exprimarea unei opinii sub forma discursului simbolic, iar interdicția de a le utiliza limitează dreptul la libertatea de exprimare. Prin urmare, Curtea a trebuit să examineze dacă măsura care limitează exercițiul dreptului la libera exprimare este clară, dacă urmărește un scop legitim și dacă este proporțională scopului legitim urmărit… De asemenea, legea nu distinge nici situația în care o persoană nu conștientizează conținutul simbolului. Având în vedere complexitatea și multitudinea situațiilor care pot apărea în practică, Curtea a reținut că stabilirea unei liste exhaustive a situațiilor neinterzise nu este aptă să asigure un echilibru corect. Curtea a admis că unele din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. Astfel, legea, așa cum este reglementată, prevede sancțiuni atât pentru situațiile în care simbolurile interzise sunt utilizate fără intenția de a propaga acțiunile de agresiune militară, crimele de război sau crimele împotriva umanității, cât și pentru situațiile în care se urmărește transmiterea mesajelor care nu pot fi tolerate într-o societate democratică”, a conchis Manole.

Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Amintim că în luna aprilie 2022, Parlamentul a aprobat o modificare a legislației care interzice utilizarea literei Z, folosită în calitate de simbol al armatei ruse și a panglicii Sfântului Gheorghe. Mai exact, panglicile, semnele, literele sau combinațiile acestora, ce sunt folosite în calitate de elemente distinctive ale agresiunii militare ruse din Ucraina, sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După adoptarea acestei legi, fostul președinte al țării, pro-rusul, Igor Dodon, a declarat că va sfida legea, iar la 9 mai va purta în piept „panglica Sfântului Gheorghe”.

Conform legii, pentru confecționarea, vânzarea și deținerea simbolurilor respective, persoanele fizice riscă o amendă de la 4 500 până la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore, iar persoanele juridice și cu funcții publice, care vor încălca prevederile respective, riscă o amendă de la 9 000 până la 18 000 de lei.

Articolul VIDEO Răsturnare de situație: În ajun de 9 mai, panglica Sf. Gheorghe revine. Decizia CC apare prima dată în Realitatea.md.

Etichetarea unei cărţi de ficţiune cu referiri la căsătoria între persoane de acelaşi sex ca fiind dăunătoare pentru copii încalcă libertatea de exprimare, a declarat, luni, 23 ianuarie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o hotărâre istorică.

„Restrângerea accesului copiilor la astfel de informaţii nu a urmărit niciun scop pe care să îl poată accepta ca fiind legitim”, se arată în hotărârea Curţii.

Procesul a fost intentat de către autoarea unei colecţii de basme a căror poveste se învârtea, în unele cazuri, în jurul căsătoriei între persoane de acelaşi sex. De exemplu, un pasaj din una dintre cărţi descria o prinţesă şi fiica unui cizmar dormind una în braţele celeilalte după nunta lor.

Distribuirea acelei cărţi, „Gintarinė širdis”, sau „Inimă de chihlimbar”, a fost suspendată la scurt timp după publicare, în martie 2014. Când a fost reluată, un an mai târziu, cărţile au fost distribuite cu o etichetă care avertiza că basmele ar putea fi dăunătoare pentru copiii sub 14 ani.

Neringa Macatė, autoarea cărții, a intentat un proces civil împotriva editorului cărţii în Lituania, susţinând că referinţele la relaţiile între persoane de acelaşi sex nu pot fi considerate ca fiind dăunătoare pentru copii. După ce cererea sa a fost respinsă de instanţele lituaniene la toate nivelurile, ea a depus o cerere în faţa CEDO în noiembrie 2019. Ea a murit în 2020, scrie mediafax.ro.

În hotărârea sa, instanţa a constatat că „măsurile împotriva cărţii reclamantei au avut ca scop limitarea accesului copiilor la informaţii care descriu relaţiile între persoane de acelaşi sex ca fiind în esenţă echivalente cu relaţiile între persoane de sex diferit”.

Acest lucru, a constatat instanţa, a încălcat articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care se referă la libertatea de exprimare. Curtea nu a fost convinsă de argumentul guvernului lituanian potrivit căruia cartea „a promovat familiile de acelaşi sex în detrimentul altora”.

„Dimpotrivă, basmele pledaseră pentru respectul şi acceptarea tuturor membrilor societăţii într-un aspect fundamental al vieţii lor, şi anume o relaţie angajată”, se arată în decizia instanţei.

Este primul caz în care CEDO a fost chemată să se pronunţe cu privire la restricţionarea accesului la literatura pentru copii care prezintă referiri la relaţiile între persoane de acelaşi sex. Hotărârea a fost sărbătorită de organizaţiile pentru drepturile LGBTQ+.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Hotărâre istorică la CEDO. Cărţile care prezintă căsătoria între persoane de acelaşi sex sunt adecvate pentru copii apare prima dată în Realitatea.md.

Când esti încrezător, te simti sigur pe sine în multe tipare. Știi ce vrei și cum să-l obții sau, cel puțin, așa arăți. Apoi, există încredere în ceilalți. Ai încredere că atunci când cineva spune că va face ceva, asa va fi. Astrologia îți arată de ce mulți oameni sunt atât de temători și încep să nu mai aibă deloc încredere în ei.

Unii oameni cred că lucrurile se întâmplă cu un motiv și au încredere că universul nu este atât de întâmplător cum pare. Este filosofia vieții „o ușă se închide, alta se deschide”.

Dar astrologia poate oferi mai multe informații despre motivul pentru care suntem nesiguri, încrezători sau o combinație a celor două.

Care sunt cele mai nesigure zodii și cine sunt cei mai puternici?

Deși depinde de zodiile pe care le întrebi, semnele de apă, Rac și Pești, tind să pună la inimă, ceea ce duce la scăderea stimei de sine și la creșterea sentimentelor de nesiguranță.

Pe de altă parte, zodiile încrezătoare tind să fie semne de Foc precum Berbecul și Leul, care preferă să fie în centrul atenției, absorbind toată atenția, bună sau rea.

La fel ca și încrederea, putem fi nesiguri cu privire la multe lucruri. S-ar putea să avem opusul încrederii în sine și să fim foarte neîncrezători în abilitățile sau talentele noastre. Este posibil să nu simțim că putem avea încredere în ceilalți oameni că fac ceea ce trebuie pentru alții, și nu doar pentru ei înșiși.

Nimeni nu este 100% încrezător sau nesigur, majoritatea dintre noi avem mult din una și puțin din cealaltă.

Cele mai nesigure semne zodiacale vs. Cele mai încrezătoare semne zodii:

1. Rac (21 iunie – 22 iulie)

Racii sunt super-sensibili și tind să ia totul mult prea personal. Când fericirea sau sentimentele tale de stima de sine se bazează pe altcineva, nu ai puterea interioară de care ai nevoie pentru a fi încrezător. Racul este excesiv de emoțional, lipicios și extrem de dornic de atentie, toate acestea fiind sub umbrela nesigurantei. Este într-adevăr păcat că sunt atât de nesiguri, deoarece tind să fie oameni minunați și grijulii, scrie realitatea.net.

2. Fecioara (23 august – 22 septembrie)

Deoarece Fecioarele sunt atât de critice cu ei înșiși, ei cred că alți oameni sunt la fel de hipercritici ca și ei și poate dăuna stimei lor de sine. Ei își fac foarte multe griji dacă fac o impresie bună sau dacă au făcut ceva îngrozitor de jenant la o intalnire socială. Autoevaluarea lor constantă le scapă de la baza încrederii lor și îi determină să aibă momente majore de nesiguranță, făcându-i una dintre cele mai nesigure zodii. Ei nu au încredere în instinctele lor și adesea se bat pentru greșeli și defecte auto-percepute.

3. Balanta (23 septembrie – 22 octombrie)

Balanța nu vrea probleme, așa că trebuie să fie pasionate de ceva pentru a putea apărea, iar susținerea cauzelor sau a oamenilor este de obicei singura dată când Balanța este încrezătoare. Vor să fie plăcuți și nu sunt siguri că, dacă și-ar exprima opiniile și s-ar apăra singuri, ar fi.

4. Pești (19 februarie – 20 martie)

Un lucru despre Pești este că ei tind să fie conduși cu ușurință. Dacă ar fi încrezători și puternici în convingerile lor, s-ar ridica și ar spune „nu” ori de câte ori ar avea nevoie. În schimb, ei înclină mai mult spre insecuritate decât spre încredere. Ei sunt, totuși, încrezători când vine vorba de imaginația lor sau de împărtășirea creativității lor. Dacă pictează ceva sau fac o fotografie, știu că este buna și vor să o împărtășească.

5. Capricorn (22 decembrie – 19 ianuarie)

Capricornii aterizează undeva la mijloc între cei care sunt încrezători și cei care sunt nesiguri. Dacă se află în mijlocul unui proiect sau există o problemă în ceea ce privește munca lor, sunt extrem de încrezători; când vine vorba de interacțiuni interpersonale sau romantice, ei tind să fie mai introvertiți și mai nesiguri. Capricornii au tendința de a-și ascunde nesiguranța în spatele unui zid și devin neobișnuiți sau ciudați atunci când, în realitate, pur și simplu nu au încredere în abilitățile lor sociale.

6. Gemeni (21 mai – 20 iunie)

Cât de încrezător sau nesigur se simte un Geaman, depinde cu adevărat de starea lor de spirit. Ei pot fi extrem de încrezători la petreceri – discutând cu străini, fiind oaspeții desăvârșiți sau fiind “nodul” care aduce oamenii împreună. Dar atunci când se află într-o situație care se află în afara zonei lor de confort, se pot îndoi de abilitățile lor și se pot simți inconfortabil și îngrijorați. Trebuie doar să privească fiecare situație ca pe un eveniment social placut și apoi vor crede în abilitățile lor cu desavarsire.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Topul nehotărâților! Câtă încredere ai în tine și cum ai parte de reversul medaliei apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) își va majora numărul de angajați cu încă opt unități, deși a solicitat acordul Cancelariei de Stat și Ministerului Finanțelor aprobarea unui număr total de 12 persoane.

Potrivit CEC, la 30 decembrie 2021, a aprobat o nouă structură a Comisiei și a Aparatului acesteia, cu un efectiv-limită de 60 de unități, dintre care trei unități sunt membri ai Comisiei Electorale Centrale cu statut permanent și 57 unități sunt funcționari publici ai Aparatului CEC.

Noul stat de personal a fost transmis Cancelariei de Stat spre avizare prin scrisoarea la data de 22 februarie curent. În cuprinsul acesteia au fost prezentate argumentele pentru care a fost necesară reorganizarea structurii și majorarea efectivului-limită.

Cancelaria de Stat, prin răspunsul ei din 28 martie curent, în baza scrisorii Ministerului Finanțelor din 22 martie, a solicitat racordarea hotărârii la mijloacele financiare aferente numărului de unități alocate pentru anul 2022, cu respectarea limitei de șase unități în contextul majorării efectivului-limită. Ulterior, Ministerul Finanțelor, la 6 aprilie, a informat CEC că acceptă majorarea efectivului cu alte două unități de personal pe lângă cele șase, cu încadrarea în limita mijloacelor aprobate la compartimentul ,,cheltuieli de personal”.

Respectiv, numărul total de majorări la capitolul angajării este de opt unități de personal acceptate de Ministerul Finanțelor și Cancelaria de Stat.

„Aceste noi cadre ar acoperi necesitățile instituției doar pe segmentul creării subdiviziunii de exercitare a atribuțiilor de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Fără acoperire financiară și implicit acordul instituțiilor menționate rămân unitățile de personal preconizate pentru domeniile tehnologiilor informaționale, achizițiilor publice și managementului resurselor umane din cadrul Aparatului Comisiei Electorale Centrale”, se arată în hotărârea CEC.

Totodată, CEC își exprimă nedumerirea față de lipsa unui răspuns la argumentele suplimentare prezentate de Comisie, prezentate autorităților responsabile la capitolul necesității majorării efectivului-limită anume cu 12 cadre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO CEC își mărește echipa cu opt noi cadre, deși a solicitat cu 12, însă a primit refuz din partea autorităților apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) va aproba marți, 14 iunie curent, versiunea redactată a propunerilor pentru modificarea Codului electoral, după ce va fi dezbătută de membrii CEC.

Potrivit CEC, în toamna anului 2021, a fost creat grupul de lucru care a elaborat propunerile, a organizate un șir de consultări publice cu participarea reprezentanților partidelor politice, societății civile, mass-media, experților în materie electorală, precum și a instituțiilor statutului pentru care sunt stabilite atribuții suplimentare în perioada alegerilor. În cadrul acestui proces, au fost recepționate și examinate peste 400 de propuneri care au avut drept scop îmbunătățirea legislației și a procedurilor electorale.

În modificările, care se propun au fost incluse și adresările anterioare ale Curții Constituționale, emise după desfășurarea ultimelor scrutine naționale. Totodată, eforturile de îmbunătățire a legislației s-au bazat pe sesizările făcute de subiecții electorali, dar și ținând cont de constatările și recomandările misiunilor internaționale și naționale de observare a alegerilor.

După aprobarea hotărârii CEC cu anexele corespunzătoare va fi remisă Guvernului și Parlamentului spre examinarea oportunității de modificare a legislației electorale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul DOC Au scos-o în capăt. CEC urmează să aprobe modificările la Codul electoral la începutul săptămânii viitoare apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea deputaților socialiști cu privire la aplicarea retroactivă a tarifelor majorate la gazele naturale. Instanța a subliniat că nu este competentă să ofere o interpretare a Constituției prin raportare la pretinse acte retroactive care nu se supun controlului de constituționalitate. Decizia a fost aprobată de către magistrații Înaltei Curți la 17 februarie.

Autorii sesizării, Vlad Batrîncea, Corneliu Furculiță, Adela Răileanu, Grigore Novac și Petru Burduja, menționează că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o hotărâre prin care a majorat prețul gazelor naturale de la 11,08 lei pentru un metru cub de gaz la 14,06 lei fără TVA, ceea ce constituie 15 lei și 18 bani cu TVA inclus preț care trebuie plătit începând cu 1 ianuarie curent.

Socialiștii susțin că hotărârea ANRE are un caracter retroactiv și distorsionează calculele reale ale consumatorilor, majorându-le cheltuielile pentru fiecare metru cub de gaz consumat cu 37%.
Așadar, tot ei menționează că impunerea unor taxe și tarife de către autorități cu efect retroactiv compromite dreptul de proprietate garantat de articolul 46 din Constituție.

Prin urmare, Curtea Constituțională a decis că sesizarea privind interpretarea Constituției este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Membrii Curții au declarat inadmisibilă sesizarea deputaților socialiști din Parlamentul Republicii Moldova.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

Articolul CCM: Sesizarea socialiștilor privind aplicarea retroactivă a tarifelor majorate la gazele naturale – inadmisibilă! apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele raionului Rîșcani, Vasile Secrieru, a rămas fără locuința de serviciu, după ce  Judecătoria Drochia, printr-o hotărâre a sa a anulat decizia Consiliului Raional (CR) Rîșcani din 22 ianuarie 2021 prin care i s-a acordat acest bun imobil, proprietate publică a Consiliului.

Potrivit magistraților Judecătoriei Drochia, hotărârea de a anula decizia Consiliului raional Rîșcani, cu privire la acordarea locuinței de serviciu, proprietate publică a Consiliului raional Rîșcani a fost luată încă la data de 15 decembrie 2021.

Amintim că, președintele raionului Râșcani, care este desident socialist, Vasile Secrieru, și-a alocat sieși apartament social, ca fiind tânăr specialist. Acest lucru a avut loc la data de 10 decembrie 2020, când, Consiliul raional Rîșcani a aprobat procurarea unui apartament în sumă de 265 de mii lei pentru „aparatul președintelui”. La 17 decembrie 2020, conform unui document intern, s-ar fi alocat 268 de mii lei pentru reparația apartamentului dat. La 13 ianuarie curent, Consiliul Raional Rîșcani decide acordarea în locațiune a unui apartament lui Secrieru Vasile în calitate de „tânăr specialist”. El a semnat contract cu sieși.

Precizăm că, la 23 martie 2021, deputatul PAS, Radu Marian, a sesizat pe acest caz Autoritatea națională de Integritate, Procuratura Generală și Cancelaria de Stat ca să se expună asupra legalității acestor acțiuni.

(VIDEO) Apartament și reparație capitală în doar 6 zile! Mofturi de 533 de mii de lei din contul statului, la Rîșcani

Articolul DOC „Tânărul specialist” al PSRM a rămas fără apartamentul de serviciu. Judecătorii au anulat decizia CR Rîșcani apare prima dată în Realitatea.md.

Raionul Basarabeasca intră din 1 sepetembrie sub cod roșu de alertă epidemiologică! Se întâmplă după ce nunărul infectărilor cu coronavirus a crescut alarmanet în ultimele două săptămâni, scrie tv8.

O Hotărâre în acest sens a fost emisă de Comisia Raională Extraordinară de Sănătate Publică în baza analizei situației epidemiologice, în urma căreia s-a constatat că evoluția procesului epidemiologic este nefavorabilă, cu tendința de agravare.

Potrivit documentului, în ultimele 14 zile, incidența COVID-19 a constituit 173 de cazuri la 100 000 de persoane.

Astfel, în întreg raionul este instituit cod roșu de alertă. O singură localitate – Iserlia, rămâne sub cod verde, iar satul Carabetovca – sub cod portocaliu.

Articolul Cod ROȘU de alertă epidemiologică în raionul Basarabeasca. Numărul infectărilor a crescut ALARMANT apare prima dată în Realitatea.md.

Procuratura Generală (PG) anunță abia astăzi, 25 august că a luat act de Hotărârea Parlamentului din 20 august privind rezultatele audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Instituția afirmă că „dezaprobă constatările forului legislativ”.

Astfel, printr-o scrisoare oficială, Procuratura Generală solicită Legislativului să indice „în baza cărui cadru normativ și substrat factologic se întemeiază constatările Parlamentului privind:

• eficiența sau ineficiența unei anchete penale concrete;
• stagnarea investigațiilor privind procesul de devalizare a sistemului bancar;
• lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar;
• ineficiența colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigații și prin EUROJUST;
• responsabilitatea pentru care, așa cum se pretinde că a constatat legislativul, îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție (în textul Hotărârii se face trimitere doar la art.126 din Regulamentul Parlamentului, care se referă doar la audierea Guvernului și Hotărârea Parlamentului nr.143/2019, ambele irelevante la subiect).

Concomitent, Procuratura Generală roagă Parlamentul să indice materialul factologic care a stat la baza acestor constatări și concluzii: informațiile unor instituții publice, decizii ale unor organe judiciare, concluzii ale experților, analize sau constatări ale specialiștilor, cert fiind faptul că ele lipsesc.

Procuratura mai solicită ca Parlamentul să explice ce se are în vedere prin controlul parlamentar al unei anchete penale pendinte, care este temeiul legal, limitele și competențele celor două comisii parlamentare în raport cu Procuratura.

Scrisoarea Procuraturii o puteți găsi aici și aici.

Amintim că, la 20 august curent, Parlamentul a aprobat o hotărâre, după ce procurorul general a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a raporta pe subiectul dosarului furtului miliardului, însă Procuratura a expediat Legislativului doar o notă informativă la acest subiect.

În urma examinării acestei note informative, majoritatea parlamentară a aprobat o hotărâre, care atestă o lipsă de evoluție în dosarul furtului miliardului.

Articolul DOC PG s-a trezit la 5 zile distanță. A reacționat la hotărârea Parlamentului, după ce Stoianoglo a evitat audierile apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) a aprobat ieri, 23 august, noile măsuri de sănătate publică, iar potrivit deciziei, începând cu 1 septembrie, toți elevii din țară vor reveni în bănci, însă cu respectarea tuturor normelor de siguranță impuse de specialiștii din sănătate.

Dar totodată, în contextului sporit de infecție cu COVID-19, festivitățile de 1 septembrie din acest an vor fi interzise.

„Având în vedere evoluția nefavorabilă a procesului epidemic cu tendință de agravare, la data de 1 septembrie 2021, în incinta instituțiilor de învățământ din țară, inclusiv în curți, nu vor fi organizate festivități sau alte evenimente publice dedicate începutului anului de studii 2021-2022”.

Mai mult, în scopul asigurării desfășurării procesului educational în deplină siguranță, CNESP recomandă atingerea ratei de vaccinare în rândul persoanelor adulte de cel puțin 95% în fiecare instituție de învățământ, până la 1 octombrie 2021.

Documentul integral poate fi consultat mai jos:

Download File

ULTIMĂ ORĂ! Toți elevii revin în bănci, din septembrie. Ce a decis CNESP în privința cadrelor didactice?

Articolul DOC Vor fi sau nu organizate festivitățile de 1 septembrie în instituțiile din țară? Ce scrie în hotărârea CNESP apare prima dată în Realitatea.md.

Parlamentul a aprobat astăzi, cu 57 de voturi Hotărârea privind rezultatele audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, document trimis de Procuratură Parlamentului, după ce procurorul general a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a fi audiat pe acest dosar. Hotărârea conține un set de recomandări adresate Procuraturii, inclusiv un calificativ acordat de către Legislativ pentru activitate.

Hotărârea stabilește că se ia act de informațiile prezentate în scris de Procuratura Generală pe marginea progresului acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Se constată că, responsabilitatea pentru organizarea și asigurarea unor măsuri eficiente asupra procesului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție.

„Analizând informațiile prezentate, Parlamentul, constată lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, și consideră că prin acțiunile ineficiente ale conducătorilor autorităților responsabile se tergiversează nejustificat luarea de măsuri eficiente asupra atingerii obiectivului urmărit. În contextul celor menționate, Parlamentul apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție, în ceea ce privește recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar”, se arată în document.

Potrivit Hotărârii Parlamentului, de la Procuratura Generală se solicită următoarele acțiuni:

• examinarea cauzelor stagnării, admisă de către autoritățile responsabile în procedurile de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar;
• întreprinderea măsurilor și intensificarea colaborării internaționale cu serviciile speciale ale țărilor, inclusiv prin echipe comune d investigare și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (EuroJust), în vederea investigării fraudei bancare și recuperării globale a mijloacelor și activelor sustrase;
• elaborarea și aprobarea, în termen de 30 de zile, a unui instrument eficient, efectiv și realizabil de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, precum și a unui nou plan de acțiuni pentru implementarea acestuia;
• raportarea publică și semestrială a progreselor și rezultatelor obținute în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar.

Totodată, în act se indică și unele recomandări:

• Se recomandă Consiliului Superior al Magistraturii ca, în condițiile legii, să verifice activitatea și să întreprindă toate măsurile de rigoare pentru ca, instanțele judecătorești, la înfăptuirea justiției în cauzele ce țin de devalizarea sistemului bancar și de recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, să asigure respectarea principiilor privind celeritatea procesului, transparența activității de înfăptuire a justiției și deschiderea față de societate, eficiența activității instanțelor judecătorești și a judecătorilor, precum și respectarea Codului de etică de către judecători.
• Comisia juridică, numiri și imunități în comun cu Comisia securitate națională, apărare și ordine publică vor monitoriza în cadrul controlului parlamentar evoluția procedurilor de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar și a progresului acțiunilor întreprinse de autoritățile publice în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, raportând semestrial plenului Parlamentului informațiile corespunzătoare.

Precizăm că, în conformitate cu articolul 126 din Regulament, Parlamentul, o dată în decursul unei sesiuni, audiază Guvernul în probleme ce țin de activitatea acestuia. La propunerea Biroului permanent, a Comisiilor permanente sau a Fracțiunilor parlamentare, Parlamentul inițiază audieri și în alte domenii de interes public major.

Precizăm că, pentru aprobarea Hotărârii respective și-au dat votul doar deputații din Fracțiunea PAS. Cei ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și ai Partidului Șor s-au abținut de la vot. Ultimii și-au motiva abținerea prin faptul ca să nu fie catalogată această acțiune ca „o răfuială cu procurorul general”.

PSRM și PCRM nu și-au argumentat decizia sub nici o formă, deși mereu critică că nu se întreprind acțiuni în privința recuperării miliardului furat.

Articolul S-a văzut adevărata intenție a PSRM-PCRM-Șor în procesul recuperării miliardului. Nu au votat hotărârea Parlamentului apare prima dată în Realitatea.md.

Magazinele duty-free vor fi eliminate treptat de la unele puncte de trecere a frontierei de stat. Prevederea se regăsește într-o hotărâre de Guvern, aprobată în cadrul ședinței de ieri, 12 august, a Cabinetului de miniștri, cu privire la noul Cod vamal.

Mai exact, noul Cod vamal prevede că agazinele duty-free urmează să activeze doar în aeroporturi, porturi, la bordul aeronavelor și navelor. Punctele de comercializare a produselor scutite de taxa de import și acciz de la punctele terestre a traversării frontierei de stat vor fi eliminate, odată cu expirarea licenței.

Licența acestor tipuri de magazine expiră la data de 22 decembrie 2022. Noul Cod vamal a fost elaborat în conformitate cu necesitatea executării angajamentelor asumate de țara noastră, prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, fiind și una dintre condiționalitățile necesare realizării angajamentelor Republicii Moldova în cadrul Acordului de împrumut privind programul de asistența macrofinanciară excepțională Omnibus.

În același timp, documentul mai propune ca să fie aplicate garanții de stat asupra agenților economici înregistrați până la data intrării în vigoare a Codului vamal în zonele economice libere, Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și Aeroportul Internațional Liber „Mărculești”, în conformitate cu prevederile actelor ce reglementează zonele respective. Garanțiile respective vor fi extinse și asupra agenților economici care se vor înregistra în perioada 1 ianuarie 2023 – 1 septembrie 2024.

Suplimentar, în vederea îmbunătățirii prevederilor din proiectul de lege au fost propuse completări care au drept scop asigurarea unor condiții echitabile mediului de afaceri și aduc claritate reglementărilor vamale, cum ar fi: reducerea amenzii în cazul nedeclarării în termen a mărfurilor, clarificarea noțiunilor de încălcări grave și infracțiuni legate de activitatea economică, dar și actualizarea unor norme din Cod cu prevederile legislației în vigoare la moment.

Hotărârea de Guvern, elaborată în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților mai presupune:

• ajustarea anumitor noțiuni principale, cum ar fi: biroul vamal de supraveghere, decizie vamală, declarație de origine, exportator, notificare de reexport etc;
• modificarea plafonului de retragere a licenței brokerului vamal de la 2 milioane de lei – la 500 mii de lei;
• concretizarea faptului că, cursul de schimb valutar aplicat în scopuri vamale reprezintă cursul oficial al leului față de valutele străine stabilit de Banca Națională a Moldovei la momentul apariției datoriei vamale;
• simplificarea condițiilor aferente distrugerii mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, precum și majorarea termenului de la un an la 3 ani, în care titularul de drept este obligat să distrugă mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.

Noul Cod vamal va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Documentul integral îl puteți consulta aici.

Articolul Gata cu băutura și țigările mai ieftine în unele puncte de trecere a frontierei. Magazinele duty-free vor fi eliminate apare prima dată în Realitatea.md.

După ce candidata desemnată la funcția de prim-ministră, Natalia Gavrilița a anunțat divizarea unor ministere, fapt ce adus la majorarea numărului acestora de la 9 la 13, astăzi, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat raportul asupra proiectului de hotărâre pentru aprobarea listei ministerelor.

Astfel, Guvernul Gavrilița va fi alcătuit din următoarele ministere:

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene;

Ministerul Justiției;

Ministerul Finanțelor;

Ministerul Economiei;

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare;

Ministerul Apărării;

Ministerul Afacerilor Interne;

Ministerul Educației și Cercetării;

Ministerul Culturii;

Ministerul Sănătății;

Ministerul Muncii și Protecției Sociale;

Ministerul Mediului.

Proiectul mai prevede că, Guvernul, în termen de 3 luni, va reorganiza structura organelor centrale de specialitate ale administrației publice conform prevederilor acestei hotărâri.

De asemenea, Executivul va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în vigoare în concordanță cu noua structură a organelor centrale de specialitate ale administrației publice.

Proiectul hotărârii urmează să fie examinat în plenul Parlamentului.

Articolul De la 9 la 13! Majorarea numărului ministerelor, permisă de Comisia juridică, numiri și imunități apare prima dată în Realitatea.md.

Prima sesiune ordinară a Parlamentului din anul curent s-a încheiat. Ieri, în cadrul ședinței Legislativului, deputații au aprobat o hotărâre prin care au luat act activitatea desfășurată de parlamentarii din fosta Legislatură și alte două ședințe desfășurate de deputații din actuala componență a Parlamentului, legislatura a XI-a.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, sesiunea de primăvară începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iulie. Mai exact este vorba de articolul 67 aliniat (1) din Constituție și articolul 37 aliniat (1) din Regulamentul Parlamentului.

A doua sesiune, cea de toamnă, începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

Deși sesiunea de primăvară s-a încheiat, iar deputații ar urma să meargă în vacanță, Parlamentul poate să se convoace în sesiuni extraordinare, la cererea preşedintelui Republicii Moldova, a președintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaților.

Ieri, în cadrul ședinței Parlamentului, noul președinte al Legislativului, Igor Grosu a anunțat că cel mai probabil se va convoca în sesiune extraordinară Parlamentul, fără a merge în vacanță.

Articolul S-a încheiat sesiunea de primăvară a Parlamentului. Merg în vacanță deputații sau vor lucra mai departe? apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului obligă Federația Rusă să achite suma de 38 600 de euro la doi reclamanți care au avut parte de condițiile inumane de detenție, detenția ilegală, confiscarea ilegala a bunurilor, dar și lipsa unor remedii eficiente cu privire la plângerile acestora din partea regimului de la Tiraspol.

Hotărârea a fost pronunțată ieri

Primul reclamant a fost arestat de structurile de forță ale „rmn” în anul 2008, fiind acuzat de tentativă de omor. La 5 iunie 2009, acesta a fost condamnat de  pretinsele instanțe locale la 11 ani de privațiune de libertate.

„Reclamantul a solicitat anularea condamnării sale în fața Curții Supreme de Justiție (CSJ) a Republicii Moldova. Printr-o scrisoare din 10 mai 2010, CSJ a returnat recursul său fără examinare, invocând lipsa competenței de a examina hotărârile pronunțate de  pretinsele instanțe ale „rmn”. Acesta s-a plâns la CtEDO, invocând încălcarea art. 5§1 din Convenție (dreptul la libertate și siguranță)”, anunță Promo-LEX.

Al doilea reclamant a fost arestat de structurile de forță ale „rmn” la 20 decembrie 2012, fiind acuzat de deturnare de fonduri ale partenerilor săi de afaceri.

„Detenția sa a fost prelungită în mod repetat. La 24 decembrie 2012, bunurile sale personale, precum și proprietățile companiei sale au fost confiscate. La 16 iunie 2014,  „judecătoria or. Bender” a condamnat reclamantul, „pentru abuz de putere” la 1 an și 8 luni de închisoare și la o amendă de 270 de ruble „rmn”. De asemenea, așa-numita instanță a obligat reclamantul să achite 212.750 de Euro cu titlu de prejudiciu. Reclamantul a fost deținut în mai multe locuri privative de libertate din regiunea transnistreană,  în condiții inumane de detenție: umiditate ridicată, supraaglomerare, lipsa ventilării artificiale, paturi supraetajate din lemn, fără lenjerie de pat, condiții nesanitare, alimente puține și de proastă calitate, paraziți etc.”, mai anunță responsabilii.

Cel de-al 2-lea reclamant a depus o cerere la CtEDO, în care s-a plâns de condițiile inumane de detenție, confiscarea ilegală a bunurilor sale, dar și lipsa unor remedii eficiente cu privire la plângerile sale.

Prin Hotărârea din 13 iulie 2021, CtEDO a reiterat că, în perioada în care reclamanții s-au aflat în detenție, Rusia a exercitat un control efectiv asupra regimului de la Tiraspol, fără de care acesta nu ar fi supraviețuit.

„În privința ambilor reclamanți, Curtea a decis că detenția acestora a fost una ilegală, din moment ce pretinsele instanțe din regiune transnistreană nu fac parte dintr-un sistem judiciar compatibil cu Convenția. În legătură cu al doilea reclamant, Curtea a constatat că acesta a fost deținut în condiții inumane, iar confiscarea bunurilor sale nu a avut un temei legal. Suplimentar, Curtea a decis că acesta nu a avut la dispoziție remedii eficiente cu privire la plângerile sale”, se mai precizează în nota informativă.

Astfel, Curtea a dispus achitarea din contul Federației Ruse, în beneficiul reclamanților a sumei de 34 132 de euro în calitate de prejudiciu material și moral,  dar și suma de 4 500 euro în calitate de costuri și cheltuieli pentru reprezentare.

„Această hotărâre confirmă odată în plus abuzurile grave la care sunt supuși locuitorii regiunii transnistrene: privare ilegală de libertate, condiții proaste de detenție, confiscări abuzive de proprietăți, dar și lipsa unor remedii eficiente în această privință. Chiar dacă faptele descrise în hotărâre s-au produs în anii 2010-2015, acestea sunt actuale și astăzi”, susține avocatul Promo-LEX, Alexandru Postica.

Hotărârea poate fi accesată aici

Articolul Rusia, condamnată din nou la CtEDO. Cât va scoate Moscova din caznaua statului pentru două victime apare prima dată în Realitatea.md.