Seceta din acest an a afectat grav pășunile din sud-estul țării, iar animalele rămase au foarte puțină hrană naturală. La începutul toamnei, pășunile sunt complet uscate, iar animalele sunt scoase la păscut mai mult pentru a se plimba decât pentru a se hrăni.

Crescătorii de ovine spun că, încă din mijlocul verii, sunt nevoiți să le ofere furaje de mai multe ori pe zi, iar din cauza secetei prețurile la acestea au crescut considerabil. Situația este agravată și de scumpirea cerealelor, kilogramul de porumb ajungând acum la 5,5 lei. Fermierii speră la sprijin din partea statului pentru a evita situația limită de a sacrifica animalele din lipsă de hrană, potrivit studio-l.online.

Deși toamna abia a început, fermierii sunt nevoiți să folosească rezervele de fân pregătite pentru iarnă. Soarele arzător a uscat iarba de pe pășuni, iar animalele parcurg distanțe mari în căutarea hranei fără succes. Ala Nichiforenco, din satul Zolotievca, raionul Anenii Noi, a înființat acum patru ani o stână cu oi, pornind de la câteva capete, iar în 2025 deține peste 200 de ovine, porci, cai și alte animale.

Familia își asigură veniturile din carnea de miel vândută de Paște și din brânza de oaie produsă de ei înșiși. Seceta din acest an i-a pus însă într-o situație dificilă. De la începutul lunii mai, oile nu mai au iarbă de pășunat, iar lipsa ploilor a dus la uscarea completă a pășunilor, astfel că animalele sunt scoase afară doar pentru plimbare. Pentru hrănirea lor, familia a cheltuit câteva mii de lei pe cereale precum grâu, orz, porumb și răsărită.

Crescătorii sunt în pragul disperării. Oile sunt hrănite de trei ori pe zi, câte un sac de hrană la fiecare masă. Seceta a dublat prețurile la cereale și furaje. Vladimir Nichiforenco afirmă că, din cauza hrănirii insuficiente și a temperaturilor ridicate, cantitatea de lapte produsă de oi a scăzut la jumătate față de normal.

De asemenea, există incertitudini legate de proviziile pentru iarnă. Fermierii din sud-estul Moldovei spun că nu mai pot recolta nimic din culturile semănate, deoarece seceta a distrus tot, iar iarba s-a uscat complet, împiedicând astfel și producerea fânului.

Articolul Pășuni uscate, furaje scumpe: Fermierii din sud-est în luptă cu seceta apare prima dată în Realitatea.md.

Iarbă până la genunchi în unele curți din municipiul Bălți. Locatarii se plâng pe situația creată și spun că le este frică să-și lase copiii să se joace în asemenea condiții, mai ales că pentru șerpi și căpușe acest mediu este prielnic de înmulțire, scrie tvn.md.

În timp ce locuitorii spun că de vină sunt autorităţile, responsabilii de la Întreprinderea Municipală „Gospodăria Locativ Comunală” afirmă că nu pot face faţă situaţiei din cauza numărului mic de angajaţi.

„Actualmente, la fiecare sector lucrează doar câte un angajat care cosește. Luând în considerare acest lucru, a fost efectuată o treime din lucrări. Ne străduim timp de o lună să terminăm și celelalte terenuri, credem că la mijlocul verii lucrul va fi finalizat”, declară șeful Serviciului de Curățare Sanitară „GLC Bălți”, Iulian Lungu.

Oamenii spun că, în curtea unde stau ei, de la începutul primăverii, iarba încă nu a fost cosită niciodată.

„Trebuie de cosit desigur, copii aleargă și trebuie de cosit iarba. De toate și șerpi chiar poți găsi, nu doar căpușe”.

„Iarba este înaltă, este periculos pentru copii, pentru că acolo sunt diferite căpușe și altele. Pe de altă parte, decât să vezi pământul uscat, pentru că la noi rar sunt ploi, mulți preferă iarbă, înțelegeți, dar acesta tot nu este lucru, pentru că ea trebuie îngrijită”.

Gospodăria locativ comunală are spre deservire 435 de case, iar serviciul de cosire se efectuează la 405 dintre acestea.

Articolul VIDEO Bălțenii ”se îneacă” în iarbă. Angajații ÎM „GLC Bălți” nu fac față volumului mare de lucru apare prima dată în Realitatea.md.

Asociația Consumatorilor și Producătorilor Eco și Artizanali a lansat un mesaj către cetățeni să nu cosească gazonul pe parcursul lunii mai. Mișcarea „No Mow May” („Mai fără cosit”) este o campanie de promovare a florei sălbatice pe gazon. Scopul mișcării este de a ajuta natura să prospere în curțile blocurilor, în ogrăzile private, nu doar pe câmpii, scrie ecopresa.md.

Îndemnul este ca oamenii să lase cel puțin o porțiune de gazon, de grădină sau câmp necosită, oferind, astfel, o adevărată sărbătoare pentru albine, fluturi și gâzele înfometate de nectar. Cel mai bun moment pentru a lăsa să crească este între aprilie și iunie – o perioadă intensă de înflorire a plantelor.

„Nu trebuie să lăsați întreaga grădină să crească sălbatică – lăsând doar câteva porțiuni pe margini, ele pot beneficia de o gamă largă de insecte, oferindu-le un loc pentru a se ascunde și a reproduce, susținând următoarea generație”, îndeamnă membrii asociației.

Țara noastră a pierdut aproape 97% din pajiștile bogate în flori din anii 1970 și odată cu ele a dispărut și hrana vitală polenizatorilor, cum ar fi albinele și fluturii. Un gazon sănătos, cu iarbă lungă și flori spontane, aduce beneficii faunei sălbatice, reduce poluarea și poate chiar bloca carbonul sub pământ.

Împreună cu gospodarii și grădinarii amatori, campaniei „No Mow May” se alătură agricultorii care practică agroecologia și se îngrijesc de biodiversitatea din jurul nostru.

Cei care vor transmite pe pagina asociației imagini cu grădini și gazoane necosite, vor putea participa la o tombolă cu premii, care va avea loc la piața EcoLocal.

Articolul Gospodarii moldoveni sunt îndemnați să nu cosească iarba în luna mai. De ce? apare prima dată în Realitatea.md.