Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a desemnat rețeaua A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, drept organizație criminală transnațională semnificativă și o acuză că ajută Rusia și Iranul să eludeze sancțiunile internaționale, transmite IPN.

Potrivit Washingtonului, companiile interpuse ale A7 au procesat peste 17 miliarde de dolari în perioada ianuarie 2025-iunie 2026. De altfel, Departamentul Trezoreriei SUA citează chiar propriile estimări ale A7, potrivit cărora, până în ianuarie 2026 compania ar fi procesat echivalentul a peste 91 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 13% din totalul tranzacțiilor de export ale Rusiei în anul 2025.

Rețeaua A7 ar fi fost utilizată inclusiv de Banca Centrală a Iranului și de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice pentru transferuri de bani, vânzări de petrol și achiziții de armament, dar și pentru finanțarea unor grupări afiliate Teheranului, precum Hamas.

Totodată, A7 este legată și de Nobitex, cea mai mare bursă iraniană de active digitale, sancționată de SUA în iunie 2026, și ar fi facilitat tranzacții asociate atacurilor informatice nord-coreene asupra platformelor de criptomonede.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Compania A7, împreună cu firmele conexe A71 și A7-AGENT se afla deja pe lista sancțiunilor internaționale ale SUA, Regatului Unit și ale Uniunii Europene. Anterior, IPN a relatat despre cum ajută aceste entități Rusia să ocolească sancțiunile impuse de occident prin camuflarea fluxurilor reale de bani pentru a permite transferurile financiare ale Moscovei.

Articolul Departamentul Trezoreriei al SUA a desemnat rețeaua A7 a lui Ilan Șor drept organizație criminală transnațională apare prima dată în Realitatea.md.

Bașcanul interimar al Găgăuziei, Ilia Uzun, a convocat reprezentanții mai multor organizații obștești din autonomie. În urma întrevederii, Ivan Burgudji, Mihail Vlah, Fiodor Dobrov, Ivan Fuior, Mihail Țurcan, Valentina Ianioglo și Boris Novac au cerut amânarea alegerilor regionale pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei și pentru funcția de bașcan din noiembrie 2026 pentru primăvara anului 2027, scrie disinfo.md.

Inițiativa a fost lansată în contextul în care partidele politice și activiștii din autonomie, precum și primarii satelor și orașelor găgăuze și-au declarat disponibilitatea de a participa la procesul electoral conform regulilor convenite cu Chișinăul. Mulți dintre liderii locali explică această poziție prin oboseala acumulată în urma crizei instituționale prelungite și a incertitudinii.

Unii numesc grupul creat drept „GKChP-ul găgăuz” și leagă poziția acestuia de pierderea influenței susținătorilor lui Ilan Șor. Potrivit acestora, amânarea alegerilor i-ar permite lui Șor să-și păstreze pârghiile de control asupra regiunii.

Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie 2026. Depunerea documentelor pentru participarea la scrutin a început deja.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cine sunt oamenii lui Șor care au cerut în Găgăuzia amânarea alegerilor pentru bașcan și Adunarea Populară apare prima dată în Realitatea.md.

Sistemul de plăți A7, creat cu sprijinul Kremlinului și al oligarhului moldovean Ilan Șor, a transferat prin intermediul băncilor internaționale peste 6,9 miliarde de dolari. Restricțiile ar fi fost ocolite cu ajutorul unor facturi false și al unei rețele globale de companii fictive, relatează Rupor.md cu referire la Financial Times.

Structura A7 a fost înființată la sfârșitul anului 2024 ca alternativă la sistemul SWIFT, de la care băncile rusești au fost deconectate după începerea războiului din Ucraina. Compania susține că prin intermediul său sunt efectuate aproximativ o cincime din toate operațiunile valutare ale Rusiei.

Pentru transferul banilor era utilizată o rețea de companii interpuse din întreaga lume. Potrivit publicației, în documente sunt menționate aproximativ 200 de astfel de firme: 61 în Emiratele Arabe Unite, 87 în Hong Kong, 16 în Kârgâzstan și 14 în Indonezia. Mai mult de jumătate din fluxurile financiare ajungeau în conturi deschise la bănci din China. Cel mai mare canal de transfer a fost First Abu Dhabi Bank din Emiratele Arabe Unite, prin care au fost transferate peste 1,8 miliarde de dolari, iar prin conturile Standard Chartered au trecut 1,1 miliarde de dolari.

Datele ajunse în spațiul public conțin și informații despre plăți pentru produse cu destinație militară. De exemplu, în februarie 2025, prin sistem au fost transferați 3,6 milioane de yuani, aproximativ 510.000 de dolari, pentru 500 de dispozitive de vedere pe timp de noapte destinate unui client din Rusia. Pentru a evita verificările bancare, angajații A7 ar fi prezentat achizițiile drept produse din sticlă securizată sau încălțăminte, modificând codurile vamale și eliminând din documente indicii privind legăturile cu Rusia.

Reprezentanții First Abu Dhabi Bank și DBS au declarat pentru Financial Times că au închis deja conturile asociate cu A7. Alte instituții financiare importante, inclusiv Standard Chartered și Citigroup, au refuzat să ofere comentarii.

Comentând pentru publicația Kommersant, Ilan Șor a declarat următoarele:

„Nu cred că acest lucru se va întâmpla. Dar chiar dacă, ipotetic, ne-am imagina că acestea [sancțiunile] vor fi ridicate, acest lucru nu va afecta în niciun fel cererea pentru serviciul nostru. Sancțiunile au fost doar un impuls, un declanșator pentru dezvoltarea sistemului, însă acesta ar fi fost relevant și fără ele, iar astăzi vedem deja acest lucru”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FT: Sistemul A7, asociat lui Șor, a transferat peste 6,9 miliarde de dolari prin bănci cu ajutorul unor documente false apare prima dată în Realitatea.md.

Ilan Șor, oligarhul din Moldova condamnat în dosarul „Frauda bancară”, ar fi ajuns să joace un rol important în dezvoltarea unor mecanisme financiare prin care Rusia poate continua să facă tranzacții în pofida sancțiunilor occidentale. O analiză publicată de The Economist, citată de Digi24.ro, descrie ascensiunea lui Șor în cercurile de putere de la Moscova și rolul criptomonedei A7A5.

Potrivit analizei, Șor a creat A7A5, un activ digital care poate fi utilizat pentru transferuri și plăți în afara sistemului bancar tradițional. Instrumentul ar permite unor companii și persoane din Rusia să efectueze operațiuni financiare internaționale, în condițiile în care numeroase instituții rusești au fost excluse din sistemul financiar occidental.

Șor a declarat anterior că mecanismul ar fi facilitat tranzacții comerciale de peste 100 de miliarde de dolari. Apariția sa la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, în 2025, unde a anunțat extinderea proiectului, a fost interpretată drept un semnal că beneficiază de susținere la nivel înalt în Rusia.

O rețea financiară care depășește Rusia

Potrivit The Economist, o parte importantă a operațiunilor legate de A7A5 este derulată din Kârgâzstan, care a devenit un punct important pentru comerțul Rusiei cu exteriorul. Autoritățile occidentale au impus sancțiuni unor instituții financiare din această țară, inclusiv unei bănci despre care oficiali americani au afirmat că ar avea legături cu Șor.

Proiectul s-ar fi extins și în alte regiuni. Potrivit publicației, A7A5 și-a deschis birouri în Nigeria și Zimbabwe și urmărește să ajungă și în alte state din Africa și America de Sud. Un specialist de la compania de analiză blockchain Chainalysis avertizează că accesul la miliarde de dolari prin intermediul blockchainului oferă regimului rus o poziție financiară mai avantajoasă decât înainte.

Un model pentru alte state sancționate

Analiza The Economist atrage atenția că adevărata miză ar putea fi mai mare decât simpla evitare a sancțiunilor impuse Rusiei.

Modelul financiar dezvoltat în jurul A7A5 ar putea fi preluat de alte state aflate sub sancțiuni internaționale, precum Iranul, Coreea de Nord sau Cuba, care ar putea încerca să creeze propriile mecanisme de tranzacționare în afara sistemului financiar dominat de Occident.

Un oficial moldovean citat de publicație consideră că sofisticarea schemelor atribuite lui Șor reprezintă o provocare pentru autorități și avertizează că astfel de mecanisme ar putea fi utilizate și în alte scopuri, inclusiv pentru finanțarea unor operațiuni clandestine.

Totuși, proiectul A7A5 s-ar confrunta și cu probleme. Potrivit analizei, unii utilizatori se tem că fondurile ar putea fi blocate atunci când sunt convertite în alte criptomonede, iar activitatea platformei ar fi scăzut în ultimele luni.

Șor, între condamnarea din Moldova și ascensiunea de la Moscova

Ilan Șor este condamnat în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari și se află în Rusia. Autoritățile de la Chișinău îl acuză că a avut un rol central în frauda care a afectat sistemul bancar moldovenesc.

În ultimii ani, Șor a devenit unul dintre principalii actori ai politicii ruse față de Republica Moldova, fiind sancționat de mai multe state occidentale. The Economist notează că transformarea sa din om de afaceri și politician moldovean într-un antreprenor implicat în dezvoltarea unor mecanisme financiare pentru Rusia reprezintă o evoluție neobișnuită.

În același timp, publicația avertizează că, indiferent de viitorul A7A5, apariția unor asemenea instrumente demonstrează cât de rapid pot fi dezvoltate alternative financiare la sistemul internațional dominat de Occident, complicând eforturile de aplicare a sancțiunilor împotriva statelor și persoanelor vizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul The Economist, despre Șor: Regele cripto al Kremlinului și schema financiară cu care a salvat Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 15 august, la Vulcănești a avut loc așa-numitul „Consilliu cu poporul” — oficial, o întâlnire a locuitorilor consacrată statutului juridic special al Găgăuziei. În realitate, întâlnirea a devenit platforma de pe care au fost formulate două cerințe politice clare: anularea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, stabilite pentru 15 noiembrie, și susținerea convocării celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei. La reuniune a participat și a luat cuvântul președintele APG, Valentin Gaidarji, transmite deschide.md.

Nemulțumirile existente în autonomie nu pot fi reduse la o simplă campanie politică. Găgăuzia traversează de mai mult timp o perioadă de instabilitate: mandatul actualei Adunări Populare a expirat, organizarea unui nou scrutin a fost blocată luni la rând, bașcanul Evghenia Guțul a fost condamnat la închisoare, iar între Comrat și Chișinău persistă un conflict privind modificările legislației electorale și competențele autonomiei.

Întrebarea este cine încearcă acum să transforme aceste nemulțumiri într-o mobilizare politică și cu ce obiectiv.

Printre principalii promotori ai reuniunii de la Vulcănești se regăsesc persoane cunoscute pentru legăturile lor politice cu Evghenia Guțul și cu structurile asociate lui Ilan Șor. În același timp, una dintre principalele revendicări formulate la Vulcănești — amânarea alegerilor — ar prelungi actuala situație politică din autonomie și mandatele unei conduceri care ar trebui deja să fi trecut testul unui nou scrutin.

Un an fără alegeri

Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a expirat la începutul anului 2026. De atunci, autonomia funcționează fără un legislativ regional ales pentru un nou mandat.

Deputații APG au încercat luni la rând să ajungă la o formulă pentru organizarea scrutinului. În iunie, o nouă tentativă a eșuat, iar președintele interimar al Adunării Populare, Nikolai Ormanji, și-a anunțat demisia în semn de protest.

Conflictul electoral se suprapune peste criza provocată de situația bașcanului Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023.

Conducerea Executivului găgăuz a continuat însă să o susțină public.

Prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, care asigură interimatul la conducerea autonomiei, a apărat atât legitimitatea Evgheniei Guțul, cât și activitatea lui Ilan Șor. Uzun l-a descris anterior pe Șor drept „un politician ambițios care a vrut să rezolve problemele Moldovei”.

Pe 13 august, cu două zile înaintea reuniunii de la Vulcănești, Uzun a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a APG a chestiunii privind constatarea vacanței funcției de bașcan până la epuizarea tuturor căilor juridice de atac, chiar dacă sentința as intrat în forța deplină.

Până la urmă, Adunarea Populară a constatat vacanța funcției. Teoretic, decizia deschide calea pentru alegerea unui nou bașcan. Data scrutinului nu a fost însă stabilită.

În acest context, apare o întrebare inevitabilă: cui îi folosește prelungirea actualei stări de incertitudine?

Actuala conducere a autonomiei își păstrează funcțiile în lipsa unor noi alegeri, iar amânarea scrutinului pentru APG ar prelungi și această situație.

Ce s-a întâmplat la Vulcănești

Solicitarea către Primăria Vulcănești pentru organizarea reuniunii din 15 august a fost depusă de Ivan Fuer și Mihail Țurcan, reprezentanți ai organizației obștești „Patrioții Găgăuziei”.

Potrivit portalului găgăuz Nokta, la eveniment, alături de președintele APG, Valentin Gaidarji, au luat cuvântul reprezentantul organizației „Platforma 111”, Dmitri Kiseev, fostul consilier al Evgheniei Guțul, Mihail Vlah, și activistul Ivan Bessarab.

Deși organizatorii au anunțat că la miting au participat aproximativ 200 de cetățeni, imaginile publicate de la fața locului indică însă o prezență considerabil mai redusă, de ordinul câtorva zeci de persoane. În acest context, însăși formularea „Consiliul cu poporul” ridică semne de întrebare asupra reprezentativității unei reuniuni prezentate drept expresie a voinței locuitorilor.

Rezoluția adoptată la Vulcănești susține că organizarea alegerilor pentru APG pe 15 noiembrie 2026 „își pierde sensul” dacă Parlamentul Republicii Moldova nu va ține cont de propunerile autonomiei privind legislația electorală.

Mai mult, în cadrul discursului său, Dmitri Kiseev a mers mai departe și a cerut Adunării Populare să renunțe la data stabilită pentru scrutin până când autoritățile centrale nu vor modifica prevederile legislative contestate la Comrat.

Poziția trebuie privită și prin prisma disputei juridice mai ample dintre autonomie și autoritățile centrale privind competențele electorale. Reprezentanții Găgăuziei invocă Legea privind statutul juridic special al autonomiei și dreptul acesteia de a-și reglementa propriile alegeri. Chișinăul insistă asupra supremației Constituției și asupra necesității încadrării legislației regionale în sistemul juridic național.

Reuniunea de la Vulcănești nu s-a limitat însă la problema scrutinului. Participanții au susținut și convocarea celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei și au desemnat delegați din partea orașului Vulcănești.

Organizatorii au anunțat că reuniuni similare urmează să aibă loc și în alte localități ale autonomiei.

Astfel, surse din interiorul autonomiei au declarat pentru Deschide.MD că această acțiune, prezentată inițial drept o întâlnire locală, ar urma să se transforme într-o campanie politică la nivelul întregii regiuni.

Șor spune că s-a retras, dar oamenii lui au rămas

Kiseev, Vlah și Bessarab nu sunt simpli locuitori care au ieșit spontan în stradă și nici localnici. Sunt niște persoane bine cunoscute în regiune, ca portavoce a mediului radical de care au obosit și cei din autonomie.

Aceștia sunt descriși în presă drept parte a rețelei politice rămase după dispariția partidului „Șor”. Caracterizarea nu apare de nicăieri, existând și un precedent.

În februarie 2025, fostul deputat al APG Serghei Cernev numea public una dintre inițiativele de convocare a unui asemenea congres drept o reuniune a „oamenilor lui Șor”. Potrivit lui Cernev, organizatorii ar fi evitat în mod deliberat ca Marina Tauber sau chiar Ilan Șor să apară public, tocmai pentru a crea impresia unei mobilizări spontane a oamenilor.

Cernev mai susținea că în spatele inițiativei se afla conducerea de atunci a APG și că rezoluția urma să fie utilizată ca instrument de presiune asupra Chișinăului.

Surse din interiorul rețelei

O acuzație și mai directă a venit din partea lui Alexandr Parinov, fost angajat în structurile de securitate asociate rețelei lui Ilan Șor și administrator al canalului de Telegram „ADOR TV”.

Parinov susține că atât organizarea „Consiliului cu poporul” de la Vulcănești, cât și inițiativa convocării celui de-al III-lea Congres sunt promovate activ de media finanțată de gruparea Șor.

El afirmă, de asemenea, că organizațiile implicate în actuala mobilizare ar avea conexiuni cu persoane dirijate de la distanță de Marina Tauber.

Anterior, Deschide.MD a publicat un material care arată că Tauber a nimerit în vizorul FSB-ului rusesc în legătură cu delapidări de proporții, care au fost alocate din partea Kremlinului pentru operațiuni de influență în R. Moldova.

Deschide și: Raport către FSB: Marina Tauber și alți lideri din gruparea „ȘOR” au furat milioane de dolari dați de Moscova pentru activiștii partidului

Surse din interiorul rețelei relatează că, acum, ea are nevoie de un succes pentru a-și curăța imaginea și a scăpa de pedeapsă.

Totodată, se vehiculează că ambele organizații obștești „Platforma 111” și „Patrioții Găgăuziei” sunt create și dirijate din umbră direct de Maria Albot, încă o persoană din cercul apropiat al lui Ilan Șor. Astfel, persoane publice precum Gaidarji, Kiseev și Vlah ar reprezenta doar fațada publică a campaniei, dirijată, din umbră, de la Moscova.

Aceste informații nu constituie, de unele singure, dovada că reuniunea din 15 august a fost comandată direct de Șor sau Tauber. Ele se suprapun, însă, peste alte elemente verificabile: participarea unor persoane apropiate conducerii Evgheniei Guțul, promovarea unei agende favorabile amânării scrutinului și reluarea ideii unui congres care a mai fost asociat în trecut cu reprezentanți ai fostului Partid „Șor”.

Privite împreună, aceste elemente justifică cel puțin întrebarea dacă în spatele unei mobilizări prezentate drept inițiativă civică nu există și o infrastructură politică mult mai bine organizată.

Rezistență anti-Șor în interiorul autonomiei

Nici în interiorul Adunării Populare reuniunea de la Vulcănești nu este privită unanim drept expresie a voinței locuitorilor autonomiei.

La ședința APG din 17 august, deputatul socialist Leonid Chiosea a declarat că niciunul dintre deputații din raionul Vulcănești nu ar fi fost invitat la „Consiliul cu poporul”, contrar afirmațiilor organizatorilor.

Chiosea i-a criticat dur pe cei care se prezintă drept „patrioți” ai Găgăuziei și a făcut distincție între aceștia și locuitorii care, în opinia sa, apără în mod autentic interesele autonomiei.

Declarațiile sale arată că disputa nu poate fi redusă la formula simplă „Găgăuzia împotriva Chișinăului”. Există diferențe importante și în interiorul autonomiei privind modul în care trebuie apărate competențele acesteia și, mai ales, cine are legitimitatea de a vorbi în numele locuitorilor.

Ce urmează

Conflictul dintre Chișinău și Comrat este real. La fel sunt și nemulțumirile unei părți a populației Găgăuziei privind relația cu autoritățile centrale, modificările legislației electorale și viitorul autonomiei.

Aceste probleme nu dispar doar pentru că în jurul lor apar persoane asociate politic cu Ilan Șor.

Dar tocmai existența unor nemulțumiri autentice face importantă întrebarea cine încearcă să le exploateze.

Mobilizarea unei autonomii regionale printr-o serie de „adunări populare” locale, care se transformă treptat într-o mișcare comună de protest și înaintează revendicări ultimative către autoritățile centrale, reprezintă un scenariu deja tradițional pentru spațiul ex-sovietic. Precedentele Osetiei de Nord, Crimeei sau Donbassului provoacă motive reale de îngrijorare.

Asta nu înseamnă că Găgăuzia va repeta automat acel traseu.

Dar înseamnă că modelul însuși, folosirea unor nemulțumiri reale ale populației unei regiuni (de obicei majoritar vorbitoare de limbă rusă) pentru a construi o pârghie politică de presiune asupra statului, este suficient de universal și suficient de riscant pentru ca atât Chișinăul, cât și societatea să-l trateze cu maximă seriozitate.

Găgăuzia are un legislativ al cărui mandat a expirat, funcția de bașcan a fost declarată vacantă, iar data alegerilor pentru noul șef al autonomiei nu este încă stabilită. Este un vid politic real, iar principalii beneficiari ai amânării unei resetări electorale sunt, inevitabil, cei care dețin deja pârghiile puterii în autonomie.

De aceea, dezbaterea despre Găgăuzia nu trebuie redusă nici la acuzațiile Chișinăului, nici la retorica celor care pretind că vorbesc în numele întregii autonomii.

Întrebarea esențială trebuie adresată organizatorilor reuniunii de la Vulcănești și celor care susțin blocarea scrutinului: dacă actuala conducere reprezintă într-adevăr voința locuitorilor Găgăuziei, de ce ar trebui amânat momentul în care acești locuitori sunt chemați din nou la urne?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Oamenii lui Șor și miza blocării alegerilor: Cine mobilizează Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.

Ilan Șor este trimis în judecată și riscă între 8 și 15 ani de închisoare, după ce Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale în cauza în care acesta este învinuit de organizare, instigare și coautorat la delapidarea averii străine, comisă în cadrul unui grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Potrivit probelor administrate de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție, Ilan Șor, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al SA „Banca de Economii”, ar fi organizat și coordonat, în perioada iulie 2013 – septembrie 2014, un grup criminal care a delapidat 100.000.000 de dolari SUA din activele băncii.

Anchetatorii susțin că acesta ar fi controlat de facto, prin persoane interpuse, mai multe instituții financiar-bancare, asigurând deciziile necesare implementării planului infracțional, inclusiv prin utilizarea unor documente false.

La 17 iunie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus, în lipsa învinuitului, arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ilan Șor, trimis în judecată pentru delapidarea a 100 de milioane de dolari din Banca de Economii apare prima dată în Realitatea.md.

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis demersul procurorului și a aplicat în privința lui Ilan Șor, în cauza penală privind delapidarea sumei de 100 milioane de dolari de la BEM, măsura preventivă a arestului preventiv pentru un termen de 30 de zile, în lipsa acestuia.

Ilan Șor este învinuit în acest dosar că ar fi avut rol de organizator, instigator și coautor al infracțiunii de delapidare a averii străine, faptă săvârșită de mai multe persoane, în cadrul unui grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Potrivit învinuirii, Ilan Șor, deținând funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SA „Banca de Economii”, în perioada iulie 2013 – septembrie 2014, ar fi organizat și coordonat un grup criminal care a elaborat și implementat o schemă de delapidare a 100 000 000 de dolari din activele băncii.

Acesta ar fi controlat de facto, prin intermediul unor persoane interpuse, mai multe instituții financiar-bancare și ar fi asigurat adoptarea unor decizii cu caracter administrativ, juridic și economico-financiar necesare realizării planului infracțional. În cadrul schemei, ar fi fost create condiții pentru transferarea și utilizarea mijloacelor financiare ale SA „Banca de Economii” în interesul grupului criminal organizat, inclusiv prin utilizarea unor documente false.

Astfel, acesta este învinuit că a avut rol de organizator, instigator și coautor la delapidarea mijloacelor financiare ale SA „Banca de Economii” în sumă de 100 000 000 de dolari SUA, acționând împreună cu alte persoane implicate în realizarea planului infracțional.

Totodată, în cadrul aceleiași cauze penale, la 29 ianuarie 2024, președintele interimar al SA „Banca de Economii” a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Actualmente, cauza în privința ultimului se află pe rolul Curții de Apel Centru, la 8 iulie 2026 urmând a fi pronunțată decizia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ilan Șor, arest preventiv pentru 30 de zile! Decizia pronunțată de instanța din Moldova în dosarul BEM apare prima dată în Realitatea.md.

Diana Șoșoacă a povestit într-o secvență video publicată de bzi.ro cum a ajuns să se întâlnească cu Ilan Șor la Sankt-Petersburg. Eurodeputata afirmă că fugarul moldovean a fost cel care ar fi abordat-o.

Deși anterior a încercat să cânte „Katiușa” în rusă, oficiala a spus că nu știe limba și inițial nici măcar nu a înțeles cine este lângă ea. Ulterior, Șor ar fi salutat-o în română și s-ar fi prezentat.

„Frate, eu nu l-am recunoscut. Eu nici nu știam că e mic de statură, nu știam nimic. Și tot vedeam că era un grup. Eu treceam pe acolo, mă uitam, filmam, nu știu ce. Mai vorbeam cu unii, cu alții. Și văd că se salută. Eu nu știu rusă, cine știe cine sunt ăștia. Dar aud un „bună ziua”. Mă opresc și mă întorc. Și vine Ilan Șor alergând despre mine. Doamna Șoșoacă, sunt Ilan Șor. A, îmi pare bine să vă cunosc”, a povestit eurodeputata controversată.

Vineri dimineața, în spațiul public au apărut imagini cu Diana Șoșoacă și Ilan Șor. Politicianul fugar o numea pe eurodeputată „viitoare președintă a României libere”.

Șoșoacă, la gâtul lui Șor în timpul forumului din Petersburg. Fugarul: Cu viitoarea președintă a României

Articolul STOP CADRU „Văd că se salută. Nu știu rusă. Dar aud un bună ziua”. Șoșoacă povestește cum a ajuns să-l cuprindă pe Șor apare prima dată în Realitatea.md.

Diana Șoșoacă a participat la Forumul Economic din Sankt-Petersburg, Rusia. Eurodeputata și politiciana română a participat la un panel de discuții cu Marina Tauber.

Ulterior, și fugarul Ilan Șor a publicat fotografii cu Diana Șoșoacă. În imagini, europarlamentara controversată în cuprinde pe politicianul fugar din Republica Moldova.

„Cu Diana Șoșoacă, viitoarea președintă a României libere”, citează canalele apropiate de Ilan Șor declarația sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La forumul din Sankt-Petersburg, lidera SOS România a declarat că se bucură pentru faptul că Federația Rusă nu îl recunoaște pe Nicușor Dan drept președinte român și a mulțumit Rusiei pentru această poziție, conform presei de peste Prut. foarte bucuroasă” că autoritățile ruse nu-l recunosc pe Nicușor Dan drept președintele României și a mulțumit Rusiei pentru poziția diplomatică adoptată în acest caz.

Articolul Șoșoacă, la gâtul lui Șor în timpul forumului din Petersburg. Fugarul: Cu viitoarea președintă a României apare prima dată în Realitatea.md.

Marea Britanie a anunțat marți, 26 mai, noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând de această dată rețele de criptomonede utilizate pentru ocolirea restricțiilor deja impuse de Londra.

Pachetul cuprinde 18 măsuri care vizează infrastructura financiară considerată ilegală și utilizată, potrivit autorităților britanice, pentru transferul de fonduri, achiziția de bunuri și susținerea efortului de război.

În special este vizată rețeaua A7, asociată lui Ilan Șor și lansată de banca rusească Promsvyazbank. Potrivit informațiilor, aceasta ar utiliza sistemele financiare din Kârgâzstan pentru a direcționa fonduri către economia de război a Rusiei.

„Regatul Unit conduce efortul internațional și își adaptează sancțiunile pentru a rămâne cu un pas înaintea evaziunii rusești, închizând rutele de plată care alimentează mașina sa de război împotriva Ucrainei”, se arată în comunicatul oficial.

Secretarul de stat pentru afaceri externe, Yvette Cooper, a declarat că Regatul Unit va continua cooperarea cu aliații pentru a expune și destructura astfel de rețele, subliniind că nu vor exista „refugii sigure” pentru cei implicați.

„Dacă Kremlinul crede că poate evita sancțiunile noastre ascunzându-se în spatele rețelelor de criptomonede și al sistemelor financiare obscure, se înșală profund”, a afirmat aceasta.

Autoritățile britanice au precizat că rețeaua A7 ar fi utilizat inclusiv o bancă din Kârgâzstan suspectată de facilitarea plăților, precum și o platformă globală de criptomonede, prin care ar fi fost canalizate peste 1,5 miliarde de dolari către structuri legate de Kremlin.

În paralel, Londra investighează trei companii din Georgia care administrează platforme de schimb valutar și care ar încerca să evite sancțiunile internaționale.

Până în prezent, Regatul Unit a sancționat peste 3.300 de persoane, companii și nave acuzate că sprijină Moscova. Potrivit estimărilor oficiale, Rusia ar fi pierdut peste 450 de miliarde de dolari în urma sancțiunilor internaționale.

Reprezentanții britanici susțin că aceste pierderi echivalează cu aproximativ patru ani de finanțare a războiului declanșat de președintele rus Vladimir Putin.

În acest context, bancnotele emise de rețeaua A7, asociată Promsvyazbank și lui Ilan Șor sunt descrise de oficiali ca având un aspect similar banilor din jocul Monopoli, dar fiind utilizate în mecanismele de tranzacționare internațională ale Moscovei, în contextul excluderii băncilor rusești din sistemul SWIFT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Compania A7 a lui Șor, sancționată de britanici. Lovitură pentru rețelele financiare din umbra Kremlinului apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat la o emisiune de la Moldova 1 că Republica Moldova a transmis oficial cererea de extrădare a lui Ilan Șor, împreună cu întregul dosar, însă autoritățile de la Chișinău se află în continuare în așteptarea unui răspuns din partea instituțiilor competente din străinătate.

Potrivit oficialului, procedura a fost respectată „întocmai, în conformitate cu standardele europene”, iar dosarul este în prezent în examinare la nivelul părții solicitante.

„La etapa de față suntem în așteptarea unui răspuns oficial. Am remis cererea de extrădare, cu întregul dosar, dar așteptăm reacția instituției omoloage”, a precizat Vladislav Cojuhari.

Ministrul a subliniat că astfel de proceduri internaționale nu prevăd termene fixe, iar durata acestora poate fi una îndelungată, în funcție de autoritățile implicate.

„Convențiile internaționale nu stabilesc o limită de timp. Este la discreția instituției omoloage”, a explicat el.

În același timp, Cojuhari a dat asigurări că instituțiile moldovene vor continua să utilizeze toate instrumentele legale disponibile, menționând importanța respectării stricte a cadrului juridic internațional.

„Trebuie să ne asigurăm că facem lucrurile corect, în strictă coordonare cu legea și acordurile internaționale. Sunt convins că adevărul va învinge”, a conchis ministrul Justiției.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat în lipsă în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în cazul fraudei bancare. În mai multe investigații, el a fost menționat și ca participant la scheme de ocolire a sancțiunilor, folosind bilete la ordin și criptomonede în favoarea Federației Ruse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ministrul Justiției despre Ilan Șor: Nu există termene fixe pentru extrădare, așteptăm răspuns oficial apare prima dată în Realitatea.md.

Un mandat de arest preventiv de 30 de zile a fost emis pe numele lui Ilan Șor, într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție privind finanțarea ilegală a partidului ALDE Moldova. Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis joi, 24 aprilie, demersul procurorului și a dispus măsura preventivă.

Șor este acuzat că ar fi organizat finanțarea ilegală a partidului, folosind surse interzise de lege, inclusiv bani proveniți de la un grup criminal organizat, urmărind să mențină controlul asupra proceselor politice și electorale din Republica Moldova.

El este învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de Codul penal: organizarea finanțării ilegale a partidelor politice și acceptarea cu bună știință a finanțării unui partid din partea unui grup criminal organizat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mandat de arest emis pe numele lui Ilan Șor în dosarul ALDE apare prima dată în Realitatea.md.

Interpreta rusă și soția fugarului Ilan Șor, Sara Șor, cunoscută publicului sub numele de scenă Jasmin, de curând a devenit bunică pentru prima dată! Aceasta a declarat pentru presa rusă că e cea mai „blândă” soacră pentru nora sa, patinatoarea Eva Khachaturyan, și mai spune că ziua de marți și-o dedică în totalitate nepotului. Cât despre soțul ei, oligarhul moldovean care se ascunde de justiția de acasă, Jasmin spune că Șor e implicat activ în ale casei și creșterea copiilor, transmite cancan.md.

„Ilan este implicat foarte activ. 100% implicat! Ajută cu copiii și în jurul casei. Te poți baza complet pe el în toate problemele legate de viața de zi cu zi și de creșterea copiilor”, a spus Jasmin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oligarhul Ilan Șor a fost condamnat definitiv, în aprilie 2023, la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „jaful bancar”, fraudă prin care din sistemul bancar moldovenesc a dispărut peste un miliard de dolari. Acesta a fugit din Republica Moldova în 2019, odată cu pierderea puterii de către Partidul Democrat condus atunci de Vlad Plahotniuc, și, după câțiva ani petrecuți în Israel, acesta s-a stabilit la Moscova, unde a obținut cetățenie și protecție politică.

Cu Jasmin oligarhul are doi copii, Miron și Margareta. Fiica lui este activă pe rețelele de socializare și afișează un stil de viață opulent.

Articolul Ce face fugarul Ilan Șor, cât se ascunde de justiție? Soția Jasmin: „Ajută cu copiii și în jurul casei” apare prima dată în Realitatea.md.

Rețeaua teritorială a grupării ”ȘOR” a intrat în colaps după anunțul lui Ilan Șor privind închiderea tuturor „proiectelor sociale”, relatează Deschide.MD. Potrivit sursei, activiștii de rând, mulți implicați în dosare privind finanțarea ilegală prin aplicația PSB, au rămas fără remunerări, fără suport juridic și fără coordonare, în timp ce liderii locali ai blocului „Pobeda” își afişează o prosperitate financiară neașteptată.

Remunerațiile de 2–3 mii de lei promise activiștilor au fost sistate încă din septembrie, sediile au fost închise, contractele de arendă reziliate, iar Departamentul de monitorizare a fost desființat, fără ca angajații să-și primească banii.

Cea mai gravă situație se înregistrează în Găgăuzia, unde mii de oameni folosiți anterior de rețeaua „ȘOR” pentru capital politic au rămas fără sprijin și sunt acum obligați să achite amenzi de zeci de mii de lei pentru plățile ilegale primite drept „ajutor umanitar”. Deputații găgăuzi au cerut chiar președintei Maia Sandu grațierea acestor persoane, notează Deschide.MD.

În paralel, câțiva lideri locali ai blocului „Pobeda” și-ar fi îmbunătățit substanțial situația financiară. Avocatul Nicolae Bojenco din Cahul, implicat recent într-un scandal de hărțuire, și-ar fi cumpărat un Volvo XC90 și ar fi finalizat construcția unui imobil, în timp ce prietenul său, Mihail Cîrnici, vizat într-un caz de contrabandă, și-ar fi achiziționat un Volvo S90.

În raionul Cantemir, Anna Samsi, oficial „neangajată”, ar fi procurat un Hyundai Tucson, iar un alt lider local, Filip Putregai, și-ar fi cumpărat un Renault Kadjar. Toate aceste achiziții au fost făcute în timp ce activiștii din teritoriu reclamă neplata „salariilor”.

Deschide.MD amintește că nu este prima dată când lideri ai grupării „ȘOR”, inclusiv Marina Tauber, sunt acuzați de deturnarea fondurilor trimise de Moscova pentru activitatea rețelei. În timp ce liderii profită, oamenii simpli care au crezut în promisiunile blocului „Pobeda” rămân să suporte consecințele — procese, amenzi și abandon total.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Deschide.md: Rețeaua ”ȘOR” se prăbușește, iar activiștii sunt abandonați în timp ce liderii afișează lux și bunăstare apare prima dată în Realitatea.md.

În Kârgâzstan se lansează un nou canal de televiziune, „Nomad”, asociat cu canalul de propagandă Russia Today (RT), finanțat de Kremlin, și cu organizația fugarului Ilan Șor, scrie Meduza, care citează o investigație publicată de „Radio Azattyk”, parte a corporației media Radio Europa Liberă. Sursele precizează că noua platformă va promova o agendă pro-rusă.

Despre crearea canalului de televiziune „Nomad” s-a aflat acum câteva luni, scrie Newsmaker.md. Potrivit „Radio Azattyk”, recrutarea personalului pentru noul canal TV a fost realizată de editori care au lucrat în biroul din Kârgâzstan al agenției ruse Sputnik. Una dintre pozițiile de la noua televiziune a fost ocupată de redactorul-șef al Sputnik în Kârgâzstan, Erkin Alîmbekov. Soția sa, jurnalista Svetlana Akmatalieva de la Corporația Națională de Televiziune și Radio, instruiește angajații nou-recrutați. Pentru „Nomad” sunt recrutați angajați inclusiv din alte mass-media din Kârgâzstan. Câteva persoane au trecut la „Nomad” de la principalul canal de stat UTRK, precum și de la „Canal 7”.

Potrivit directorului „Canal 7” și președintelui Uniunii Jurnaliștilor din Kârgâzstan, Ilyazbek Baltașev, angajații își schimbă locul de muncă din cauza salariilor mai mari, iar publicațiile locale nu pot rezista concurenței pe piața muncii cu „marile mass-media din exterior”. Potrivit publicației, nu se știe din ce surse va primi finanțare noul canal. Baltashev „a auzit că va fi finanțat de Rusia”.

Sursele citate relatează că, producătorul noului canal este cetățeana rusă Anna Abakumova, care a lucrat anterior în grupul media Russia Today. După invazia rusă în Ucraina, Abakumova a realizat reportaje din teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia. „Radio Azattyk” o numește pe Abakumova „ucenica lui Simonyan (redactorul-șef RT și MIA „Rossiya Segodnya” Margarita) sau apropiată colaboratoare a acesteia, precum și producătorul principal al RT”.

Jurnaliștii angajați la „Nomad” sunt instruiți în cadrul centrului „Eurasia”, susțin sursele „Radio Azattyk” „inițiate în subiect”. Fondatorul „Eurasia”, potrivit lui Simonyan, este omul de afaceri moldovean Ilan Șor. Potrivit sursei citate, în consiliul de conducere al organizației, printre alții, se află și redactorul-șef al RT și președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin. În Kârgâzstan, Șor și structura sa au desfășurat o activitate amplă: au deschis cursuri de jurnalism și alte specializări, au donat autobuze școlilor, au construit parcul „Eurasia” în Bișkek și au deschis magazine sociale, notează publicația.

Analistul Ruslan Akmatbek consideră că noul canal de televiziune rus este un mijloc de influență asupra Kârgâzstanului, mai ales în contextul deteriorării relațiilor dintre Rusia, Armenia, Azerbaidjan și Moldova.

Organizația „Eurasia” a fost înregistrată la Moscova, în aprilie 2024, pe numele lui Nelli Parutenco, fost trezorier al Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023 în Republica Moldova. „Eurasia” a sponsorizat plăți pentru pensionarii și bugetarii din Găgăuzia – regiune condusă de exponenți ai lui Ilan Șor, precum și alte inițiative care au legătură cu oligarhul fugar. Președinta Consiliului de administrație este deputata Dumei de Stat Aliona Arșinova, de la Partidul „Rusia Unită”. Organizația figurează pe lista de sancțiuni a SUA din septembrie 2024 pentru implicarea în destabilizarea Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, stabilindu-se în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul și se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri de peste 5 miliarde de lei. Șor a contestat decizia, susținând că nu se conformează acesteia, iar pe 13 decembrie 2024 Curtea Supremă de Justiție a menținut sentința. El figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Articolul Kârgâzstan lansează un nou canal TV: Este legat de Russia Today și de organizația lui Șor apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană nu va anula sancțiunile impuse împotriva Mariei Albot. Politiciană asociată cu Ilan Șor a inițiat procesul, însă acțiunea ei a fost respinsă. 

Fosta deputată a fost obligată să achite plata cheltuielilor de judecată, conform documentului publicat de autoritățile europene. Maria Albot a fost sancționată de Bruxelles, fiind acuzată de acțiuni destabilizatoare în privința Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept urmare, Albot a solicitat anularea hotărârii, dar și plata prejudiciului moral și material suportat urmare a aplicării deciziilor Uniunii Europene.

Pe lângă Maria Albot, UE i-a sancționat pe mai mulți politicieni asociați cu Ilan Șor, printre care Marina Tauber, Arina Corșicova, Dumitru Chitoroagă, Victor Petrov și Mihail Vlah.

Despre Maria Albot presa a scris că a fost colegă de clasă cu Ilan Șor și Marina Tauber. Politiciana a fost vicepreședintă Unibank, a lucrat la compania DFM asociată cu Șor, a condus fundația Miron Șor, iar soțul ei a fost la conducerea Băncii Sociale. Aceasta a fost aleasă deputată pe listele fostului partid Șor, dar și-a depus mandatul.

Articolul Colega de clasă a lui Ilan Șor pierde în instanță procesul contra UE. Sancțiunile impuse Mariei Albot nu vor fi anulate apare prima dată în Realitatea.md.

Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, a creat în Kârgâzstan o rețea de 37 de companii care, potrivit unei investigații, sunt folosite ca punți financiare pentru a ocoli sancțiunile impuse Rusiei. Agenția IPN, bazându-se pe documente interne ale grupului „A7″, a stabilit că, în decurs de șase luni, prin aceste firme au trecut cel puțin 480 de miliarde de ruble (aproximativ 6 miliarde de dolari). În total, într-un an, grupul „A7″ a desfășurat operațiuni în valoare de aproximativ 1,686 trilioane de ruble (20,75 miliarde de dolari).

Documentele grupului „A7″ oferă o imagine clară și arată că, în sistemul de plăți internaționale al grupului, tocmai companiile kârgâze joacă rolul unor punți operaționale și financiare, prin care lichiditatea în ruble se transformă în plăți valutare și criptovalute, pentru ca apoi să „revină” în circuitul controlat.

Din punct de vedere formal, pare un produs sau serviciu bancar, dar, în esență, este un set de instrumente care creează un mecanism de minimizare a impactului sancțiunilor și a restricțiilor asupra plăților companiilor rusești în străinătate. La baza întregului proces stă metoda plății prin cambie.

Ce date am folosit?

Agenția IPN a folosit documente interne ale grupului A7, care au fost scurse pe internet după atacuri asupra infrastructurii IT a grupului lui Ilan Șor. Acestea sunt documente detaliate care ilustrează structura și fluxurile financiare ale grupului, precum și date despre transferuri și plăți între diferite structuri din cadrul grupului.

Ce este A7?

„A7″ este o platformă pentru plăți transfrontaliere, creată de „Promsviazbank” (PSB), iar Ilan Șor este legat de ea în calitate de director general al companiei-mamă („A7-agent”). În iulie 2025, Uniunea Europeană a inclus platforma A7 în lista sancțiunilor din cauza legăturilor sale cu Ilan Șor.

Cum arată schema?

Importatorul din Rusia negociază cu furnizorul din străinătate și plătește marfa în ruble prin compania „A7″ (sau agentul său „A71″).

Prin procură, această cambie este transmisă unui subagent din Kârgâzstan, care plătește furnizorului valuta necesară (dolari, yuani etc.), furnizorul trimite confirmarea transferului (SWIFT), iar apoi „A7″ stinge cambia în ruble prin intermediul băncii autorizate (PSB). În final, partea externă primește valuta, iar partea rusă primește formal plata în ruble – totul este documentat prin cambie, contracte și rapoarte de plată.

În schema inversă, la export, banii din străinătate ajung mai întâi în contul unui nerezident (în Kârgâzstan), apoi cambia este vândută și prezentată pentru plată, iar exportatorul rus primește ruble de la „A7″. Pentru aceste servicii se percepe un comision mic (de obicei în jur de 0,3% pentru import; la export, adesea 0%), iar pentru ca participanții să păstreze rublele în sistem, în documente sunt prevăzute bonusuri și dobânzi pentru solduri mari — ceea ce stimulează economic să nu scoată banii din schemă.

Totalitatea factorilor transformă această arhitectură într-un mecanism eficient de ocolire. În primul rând, există rotația jurisdicțională: banii pot fi redirecționați prin Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan, Hong Kong și încă câteva „țări-test”. În fiecare dintre ele există un set de firme identice. Chiar dacă una este blocată, plata este comutată către alta.

În al doilea rând, cambiile se vând între nerezidenți: formal, valuta ajunge în contul unei persoane juridice terțe din Kârgâzstan, iar plata în ruble are loc în Rusia. Rezultă o „ruptură” a lanțului juridic, iar pentru banca externă este dificil să înțeleagă cine este, de fapt, beneficiarul real și pentru ce au venit banii.

În al treilea rând, există un circuit cripto și OTC (over-the-counter, adică tranzacții extra-bursiere). Rublele, odată ajunse în Kârgâzstan, sunt convertite rapid în tokenuri A7A5/USDT prin intermediul brokerilor și burselor. Transferul pe blockchain și schimburile extra-bursiere sunt metode în care sancțiunile bancare și monitorizarea bancară funcționează slab. Astfel, urmele se șterg mai repede decât pe traseul clasic SWIFT.

Rolul companiilor kârgâze

Baza documentară IPN conține registrul persoanelor juridice kârgâze implicate în operațiuni: cele mai mari și active sunt „A7 Kârgâzstan”, „Talas Global Merchants”, „Kush Trading Group”, „Old Vector”, „Kifiko”, „Tengricoin” și zeci de altele.

Datele ajunse la IPN indică care companii îndeplinesc rolul de subagenți, brokeri, emițători de tokenuri sau „intermediari pentru plata cambiilor”. Aceste elemente arată cum sunt distribuite tranșele prin rețeaua persoanelor juridice kârgâze și cum este structurat finanțarea operațiunilor.

Conform documentelor și informațiilor primite de la surse, Ilan Șor joacă un rol semnificativ în formarea legăturii kârgâze. Numele său apare în registrele contabile ca beneficiar-receptor și în datele de înregistrare și personal ale mai multor structuri; în anumite registre de plăți se menționează plata salariilor, „inclusiv a directorului – Ilan Mironovici Șor”.

Sursele indică faptul că, sub coordonarea sa, în anii 2023-2024 s-a format o rețea de nerezidenți în Republica Kârgâză.

În posesia IPN a ajuns și o scrisoare a lui Ilan Șor adresată vicepreședintelui Promsvyazbank (PSB), Alexandr Dorofeev. În aceasta, oligarhul raportează că, începând din toamna anului 2024, «A7» a emis cambii în valoare de 1 686 440 855 534 de ruble.

De asemenea, potrivit bazei de date din posesia redacției, în schema grupului A7 sunt implicate 37 de companii kârgâze (SRL / SA / filiale), precum și câteva structuri cripto afiliate.

Conform extraselor și balanțelor contabile ale principalelor companii kârgâze, de la sfârșitul anului 2024 și până la mijlocul anului 2025, prin aceste structuri au trecut peste 486 de miliarde de ruble (aproximativ 6 miliarde de dolari). Cele mai mari firme sunt: „Ala-Too Trade Group” – 273,3 miliarde de ruble; „A7-Kârgâzstan” – 110,2 miliarde de ruble; „Talas Global Merchants” – 75,2 miliarde de ruble.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul DOC Ilan Șor a creat în Kârgâzstan o rețea de firme prin care ocolește sancțiunile impuse Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul deputat Vladimir Vitiuc apare în sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, ca una dintre figurile centrale din dosarul Marinei Tauber, condamnată la 7 ani și jumătate de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Numele lui este menționat în mai multe secțiuni ale hotărârii, în calitate de martor-cheie, dar și ca persoană folosită de organele de anchetă în proceduri speciale de investigație, ceea ce reiese că a fost sub acoperire.

Potrivit documentului, „declarațiile martorului Vitiuc Vladimir, care în cadrul ședinței de judecată după depunerea jurământului potrivit art. 108 din Codul de procedură penală, au fost apreciate drept pertinente și relevante pentru cauză”. Instanța notează că fostul parlamentar a oferit detalii esențiale despre modul în care se efectuau plățile neoficiale în interiorul Partidului „Șor”.

„În perioada cât a activat, era tot organizat și toate cheltuielile erau oficiale, i s-a achitat salariul 100 000 lei în lună, arenda mașinii, salariul șoferului, tot era achitat de oficiul, plus salariul de la Parlament în jur de 16 000 lei. Banii de 100 000 lei lunar nu îi primea oficial, modalitatea de plată în plic, nu a semnat nici un document la primire, aceste sume se achitau lunar, câteodată cu întârziere…”, se arată în motivarea sentinței.

Într-un alt pasaj, instanța menționează că declarațiile lui Vitiuc se coroborează cu mărturiile altor membri ai formațiunii privind „finanțarea paralelă” a campaniilor electorale și existența unui mecanism bine structurat de distribuire a fondurilor cash către activiști și funcționari de partid.

De asemenea, în același dosar, Vitiuc figurează și sub o altă calitate procedurală. Sentința reține că „a fost antrenat în calitate de colaborator confidențial, sub numele de cod «Palermo», având identitatea cifrată de Alexandru Cojocari”. El a activat timp 4-6 luni ca investigator sub acoperire, când se afla în Penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău, după care a fost eliberat din arest și ar fi acceptat în mod voluntar, fără presiuni sau promisiuni din partea procurorilor, considerând „o datorie civică”.

Această participare a fost contestată de apărarea Marinei Tauber, care a susținut că implicarea lui Vitiuc ar fi fost ilegală. Instanța a respins argumentul, notând că „apărarea nu a indicat nicio normă de drept încălcată la momentul antrenării investigatorului sub acoperire Vladimir Vitiuc”, iar probele obținute au fost considerate legale și utile pentru stabilirea adevărului.

Tot în declarațiile sale, fostul deputat a recunoscut că a semnat formal unele liste de donații electorale în numele Partidului „Șor”, „fictiv, doar pentru a crea aparența unor contribuții reale”. Această mărturie a fost inclusă între dovezile care confirmă falsificarea rapoartelor de gestiune financiară în campania electorală pentru Primăria Bălți.

„La campania electorală din Bălți au fost colectate 100 și ceva donații, dar nu erau veridice. Din alte situații această sumă era introdusă prin criptovalută și alte metode. În 2021, s-au cheltuit peste 1 milion de euro, bani folosiți pentru cazarea, alimentarea și mobilizarea activiștilor”.

Instanța a reținut că „Vitiuc Vladimir a fost indicat în listele de donatori, deși nu a efectuat donații reale, iar semnătura sa a fost utilizată pentru justificarea unor sume provenite din surse ilegale”. Acest aspect a fost considerat relevant pentru demonstrarea caracterului fictiv al finanțărilor partidului. Pe baza acestor declarații și a altor probe, Judecătoria Chișinău a concluzionat că Marina Tauber a acționat „cu intenție directă, în calitate de autor și organizator al finanțării ilegale”, folosind un sistem complex de distribuire a banilor proveniți din grupul condus de Ilan Șor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chișinăul cere Interpolului să o dea în căutare internațională pe Marina Tauber

Articolul Vitiuc alias „Palermo”, martor-cheie în dosarul Tauber: a fost sub acoperire; Șor îi achita salariu de 100 de mii apare prima dată în Realitatea.md.

La Chișinău a început procesul judiciar cu privire la recunoașterea asociației rusești „Eurasia” drept organizație extremistă. Autoritățile spun că, prin intermediul acesteia, oligarhul fugar Ilan Șor coordonează „proiecte de influență subversivă” contra Moldovei. Dosarul numit „Serviciul de Informații și Securitate (SIS) contra organizației «Eurasia»” se află pe rolul Curții de Apel Centru. Cererea SIS a fost înregistrată în instanță pe 25 iulie. Prima ședință de judecată, programată pentru 6 octombrie, a fost amânată, din motive care nu au fost făcute publice, transmite Europa Liberă.

Purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel, Adela Roșca, a spus sursei citate că acest dosar va fi examinat cu ușile închise. Rezultatul ședinței nu a fost, deocamdată, afișat pe site-ul instanței. Legea spune că cererile de acest tip se soluționează în cel mult două luni la Curtea de Apel și în maximum 15 zile, la Curtea Supremă de Justiție.

Cazul a fost comentat de președinta consiliului coordonator al „Eurasiei”, deputata dumei de stat din Rusia, Aliona Arșinova. Ea a declarat pentru agenția de presă de stat „RIA-Novosti” că procesul a început cu abateri, pe motiv că nu a primit documentele traduse în limba rusă. Arșinova insistă că organizația desfășoară în R. Moldova „acțiuni umanitare”: ajută fermierii, susține pensionarii și organizează călătorii pentru tineri, în care aceștia fac schimb de experiență cu alți participanți din țările Eurasiei.

SIS nu a anunțat public despre adresarea sa în instanță, dar „Eurasia” este vizată într-un raport publicat de SIS despre „imixtiunea externă în procesele electorale din R. Moldova” din 2024.Potrivit documentului, organizația a fost creată în aprilie 2024, iar fondatoarea și directoarea ei este fosta contabilă a Partidului Șor (declarat neconstituțional în 2023), Nelli Parutenco. Ilan Șor este membru al consiliului coordonator, condus de Aliona Arșinova.

Sub paravanul „Eurasia” au fost organizate deplasări ale tinerilor moldoveni la Moscova, unde aceștia au participat la „instruiri în domeniul social-politic, al tehnologiilor electorale, inclusiv al tehnicilor de destabilizare”. O parte dintre ei au fost selectaţi pentru a fi pregătiți ca provocatori la proteste, în tabere desfășurate în Bosnia și Herțegovina.

De asemenea, în august-septembrie 2024, „Eurasia” a organizat călătorii la Moscova pentru circa 500 de preoți și enoriași ai Bisericii Ortodoxe din Moldova (parte a Patriarhiei Ruse), unde erau convinși să se implice „în influențarea” alegerilor prezidențiale și a referendumului din R. Moldova.

Pe 14 septembrie 2024, Statele Unite ale Americii au sancționat „Eurasia” pentru tentative de destabilizare a situației socio-politice din R. Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul „Eurasia” lui Șor ar putea fi declarată organizație extremistă în Moldova: Prima ședință de judecată, amânată apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană intenționează să impună sancțiuni împotriva monedei digitale A7A5, un stable-coin susținut de ruble, creat de compania A7, fondată și controlată de oligarhul fugar Ilan Șor, în parteneriat cu banca rusă de stat Promsvyazbank (PSB). Informația a fost dezvăluită de agenția Bloomberg, care a consultat documente interne ale blocului comunitar, transmite IPN.

Potrivit sursei, măsurile ar urma să interzică oricărei entități cu sediul în Uniunea Europeană să participe, direct sau indirect, la tranzacții cu tokenul A7A5. Această decizie se înscrie într-un nou pachet de sancțiuni menit să limiteze influența financiară a Rusiei și a persoanelor apropiate Kremlinului, care încearcă să folosească active digitale pentru a evita restricțiile internaționale.

Totodată, Bruxelles-ul plănuiește să extindă sancțiunile și asupra mai multor bănci din Rusia, Belarus și Asia Centrală, suspectate că facilitează operațiuni criptografice și financiare menite să ocolească regimul actual de sancțiuni.

Moneda A7A5 este prezentată de creatorii săi ca o alternativă „independentă de sistemul financiar occidental”, dar autoritățile europene o consideră un instrument potențial de spălare a banilor și de finanțare a regimului rus prin criptomonede.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul UE propune sancțiuni împotriva monedei A7A5, proiect asociat cu Ilan Șor și o bancă de stat rusă apare prima dată în Realitatea.md.

Compania de analiză Elliptic, împreună cu Agenția de presă IPN, au stabilit și confirmat că, de la începutul anului 2024, prin noile portofele de criptomonede asociate cu structurile de afaceri ale lui Ilan Șor au fost tranzacționate cel puțin 8 miliarde de dolari. Informațiile au ieșit la iveală în urma unei scurgeri de documente interne și a corespondenței dintre membrii grupului Șor.

Schema arăta astfel: banii din Rusia erau transferați prin companii din Kârgâzstan, o țară cu legături strânse cu Moscova, scrie IPN.  Anterior, sursa citată scria că, printr-o rețea de intermediari, Șor i-a oferit președintelui Kârgâzstanului, Sadâr Japarov, un avion privat.

În corespondența angajaților companiilor se discută despre tranzacții efectuate în stablecoin-ul USDT (Tether). De exemplu, unul dintre angajați, cu pseudonimul athena1098, a solicitat un transfer de 2 milioane USDT, iar banii au fost trimiși în doar câteva minute.

În total, au fost identificate 11 portofele cripto asociate cu grupul Șor. Prin acestea au trecut cel puțin 8 miliarde de dolari, potrivit unei analize realizate de Elliptic. Compania a examinat tranzacțiile fiecăruia dintre aceste portofele.

Experții subliniază că suma reală ar putea fi și mai mare, deoarece o altă parte a portofelelor nu a fost încă descoperită. În plus, în august 2025 a fost înregistrată o schimbare în masă a adreselor portofelelor – cel mai probabil, în urma scurgerii de date. În alte conversații ale membrilor grupului din aplicația Mattermost, o persoană cu pseudonimul travolta (care îi aparține lui Ilan Șor) face un rezumat al banilor care au intrat și ieșit în cadrul proiectului A7A5.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Portofele cripto asociate cu Ilan Șor, implicate în tranzacții de peste 8 miliarde de dolari apare prima dată în Realitatea.md.

Ilan Șor și-a trimis subordonații la protestul organizat de blocul „patrioților”, condus de Igor Dodon și Vasile Tarlev. Chiar și cu sprijinul logistic și mediatic din partea condamnatului fugar, manifestația din fața Parlamentului s-a transformat într-un eșec lamentabil, scrie Deschide.md.

Sursa citată scrie că întrunirea de astăzi, organizată după prezentarea rezultatelor preliminare ale alegerilor din 28 septembrie, nu a reușit să adune un număr semnificativ de participanți. Mai mult, acțiunile prompte ale polițiștilor au dat peste cap planul forțelor proruse de a transforma manifestația în dezordini.

Printre puținii prezenți s-au numărat Pavel Verejanu, fostul primar de Orhei și apropiat al fugarului Ilan Șor. De asemenea, au fost observați unul dintre liderii partidului „Renaștere”, Iuri Vitneanski, alături de soția sa și aproximativ 10 membri ai organizației de tineret „Next Generation”. Potrivit sursei citate, membrii rețelei „ȘOR” protestau inițial în fața Penitenciarului nr. 13, însă au fost contactați și direcționați spre protestul lui Dodon și Tarlev. Aceștia urmau să se infiltreze cu fumigene și pancarte pregătite pentru a amplifica artificial evenimentul.

Planul a fost însă dejucat, după ce grupul a fost observat și monitorizat de forțele de ordine în parcul din apropierea Parlamentului. Văzând oamenii legii, membrii grupării „ȘOR” au încercat să șteargă urmele implicării lor în acțiuni ilegale, inclusiv prin dezinstalarea mai multor aplicații de pe telefoane, precum Telegram, TAITO și altele.

În cele din urmă, realizând că planul a eșuat, Igor Dodon a fost nevoit să anunțe de pe scările Legislativului încheierea protestului, la mai puțin de 20 de minute de la începutul manifestației, mai scrie sursa citată.

În seara zilei de duminică, ofițerii INI și mascații „Fulger”, împreună cu SIS și PCCOCS, au desfășurat mai multe acțiuni în cadrul unei cauze penale pornite pentru pregătirea destabilizărilor și dezordinilor în masă. Ca urmare, au fost reținute trei persoane, printre care doi frați care activează ca milițieni transnistreni și care erau liderii responsabili de coordonarea, monitorizarea și aprovizionarea logistică a grupurilor. În timpul reținerilor și perchezițiilor, la aceștia au fost depistate mai multe obiecte, pirotehnice și materiale inflamabile, care urmau să fie folosite pentru a panica mulțimea și a crea haos.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Eșecul protestului „patrioților”: Oamenii fugarului Șor au fost zăriți la adunare, în slujba lui Dodon și Tarlev apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele PAS, Igor Grosu, a intrat duminică, 28 septembrie, într-un schimb de replici tensionat cu un jurnalist al unui post TV afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Incidentul a avut loc la ieșirea din secție de votare din Chișinău, unde oficialul, împreună cu soția sa, Inga Grosu, și-a exercitat dreptul la vot pentru alegerile parlamentare.

Întrebat despre presupusa închidere a Aeroportului Internațional Chișinău pentru cetățeni străini, Grosu a respins afirmațiile ca fiind parte a unei campanii de manipulare. „Aeroportul nu este închis. Poate este închis doar pentru bandiți”, a declarat acesta, adăugând că funcționează în regim normal.

Președintele Parlamentului a mai acuzat postul TV care i-a adresat întrebarea despre aeroport că promovează interesele lui Ilan Șor, pe care l-a numit „bandit” și „fugar”, afirmând că instituția media ar fi finanțată din „bani murdari”. „E un canal de propagandă plătit de Șor”, a replicat Grosu.

Anterior acestei întrebări, Grosu a fost abordat și în legătură cu informațiile privind mutarea unor secții de votare din proximitatea regiunii transnistrene. Oficialul a menționat că nu deține detalii și i-a îndemnat pe jurnaliști să solicite explicații Comisiei Electorale Centrale, pentru a evita confuzii. „Nu cunosc dacă s-au mutat fizic anumite secții, mai bine să adresați întrebarea CEC-ului”, a precizat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adresele celor 12 secții de votare destinate cetățenilor din stânga Nistrului

Articolul VIDEO Conflict între Igor Grosu și un post TV afiliat lui Șor: Aeroportul nu este închis; este închis pentru bandiți apare prima dată în Realitatea.md.

Polițiștii şi procurorii din Soroca au efectuat vineri, 26 septembrie curent, percheziții în cadrul unei cauze penale privind coruperea alegătorilor. Oamenii legii au depistat și ridicat din patru locații probe.

Astfel, s-a ridicat de la domiciliul unei femei de 54 ani – înscrisuri cu liste de persoane și numere de telefon, carnete cu însemne electorale, telefoane mobile, mijloace bănești în diverse valute și un suport de stocare electronică; de la domiciliul unei femei de 67 ani – decizii judecătorești, calendare și pliante cu simbolistică electorală, materiale publicitare, un telefon mobil și un laptop; de la domiciliul unui bărbat de 66 ani – carnete cu înscrisuri de ciornă, telefoane mobile, pliante, ziare, pancarte și steaguri cu însemne ale unor formațiuni politice antrenate în alegerile parlamentare și susținute de organizația criminală „ŞOR”.

De asemenea, s-a ridicat dintr-un spațiu utilizat ca sediu al unei formațiuni politice din Soroca – liste cu susținători, înscrisuri, un laptop și un suport de stocare electronică.

Poliția continuă acțiunile de urmărire penală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul La Soroca, au fost ridicate probe despre coruperea alegătorilor și materiale cu simboluri ale grupării „ȘOR” apare prima dată în Realitatea.md.

Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, ar fi beneficiat, în perioada iulie-septembrie, de peste 600 mii euro din partea Moscovei și organizației „Evrazia”. Deschide.MD a intrat în posesia mai multor date privind activitatea formațiunii, inclusiv rapoarte financiare, convorbiri cu curatorii ruși și planul de activitate pentru alegerile parlamentare.

Conform bugetului prezentat de Victoria Furtună către curatorii ruși, inițial, pentru activitățile partidului, în perioada iulie-septembrie, ar fi fost solicitate 550 mii euro. 200 de mii de euro ar urma să fie alocați pentru elaborarea strategiei și consultanță politică. Alte 100 de mii de euro erau preconizați pentru producția a patru clipuri video scurt metraj și 12 video pentru TikTok și social media. Încă 40 mii euro Furtună a decis să le cheltuie pentru promovare pe diverse platforme, precum Facebook, Instagram, TikTok și Google.

Totodată, 12 mii euro au fost prevăzute pentru sondaje, 20 de mii de euro – pentru aspecte logistice, cum ar fi închirierea automobilelor, cazare, evenimente în teritoriu, iar 40 de mii de euro – pentru salarii angajaților din echipa digitală. În strategia electorală, conducerea „Moldova Mare” menționează că este necesară câștigarea electoratului lăsat liber de Partidul „ȘOR” (electorat rural, anti-sistem, pragmatic), dar și atragerea votanților social-democrați dezamăgiți de PSRM/PCRM:

Electoratul țintă – Profil și Mesaje

A. Electoratul „ȘOR”

• ‍Atragere prin ajutor social real (târguri sociale, cabinete medicale mobile, donații de consum).

Mesaje cheie:

• „Noi nu furăm, noi construim.”
• „Ajutăm omul simplu, nu clanurile.”
• „Statul trebuie să dea, nu să ia.”

B. Electoratul social-democrat

• ‍Valorificarea temelor de justiție socială (pensii, spitale, munca protejată).

Mesaje cheie:

• ‍„Stânga trebuie să fie pentru oameni, nu pentru lideri cu palate.”
• „E timpul unei social-democrații fără corupție.”
• „Sănătatea, munca și pensia sunt fundamentul Moldovei Mari.”

Cu referire la conversațiile purtate de Victoria Furtună cu responsabilii de la Moscova, acestea se concentrează pe managementul financiar și logistic al unor operațiuni aparent politice sau sociale, cu accent pe transferuri de bani, bugete lunare și rapoarte de cheltuieli. Victoria Furtună, care utilizează pseudonimul „venera472” cere constant sume mari de bani (între 50 000 și 370 000 euro) pentru a acoperi datorii, finanța salarii și proiecte, invocând urgențe și lipsă de resurse.

Interlocutorii sunt „maximb” (Anton Tregub) și „sasha610” (Alexandr Petrov), care confirmă transferurile, cer rapoartele detaliate și coordonează transmiterea banilor prin intermediari, cum ar fi șoferi de taxi.

În discuția cu „maximb” (Anton Tregub) din 23 martie, Furtună îl anunță că fostul comunist Victor Stepaniuc (nr.15 în lista candidaților „Moldova Mare” în alegeri), vrea bani în schimbul participării în proiectele formațiunii.

„Foarte greu. Le-au stricat cineva cu banii. Nici nu mă așteptam”, scrie deranjată Victoria Furtună.

Pe 1 aprilie, fostul procuror anunță curatorul despre lipsă acută de bani.

„Te rog, fă în așa fel încât să am bani. Eu deja iau împrumuturi, dar nimeni nu va face nimic fără bani”, menționează ea.

La data de 11 aprilie, Tregub se interesează dacă Furtună a reușit să se întâlnească cu fostul viceministru de externe cu afaceri în vânzări de arme, Valeriu Ostalep, pentru a-l recruta în echipă. Liderul „Moldova Mare” îi răspunde că Ostalep a refuzat: „El nu vrea să se implice în politică”.

Ulterior, pe 16 aprilie, Anton Tregub întreabă nedumerit despre declarațiile Victoriei Furtună făcute în cadrul unei emisiuni cu jurnalistul Gheorghe Gonța, precum că ea „știe cum să-l aducă pe Ilan Șor acasă”. Furtună precizează că declarația a fost „importantă”, și menită să „înlătura orice suspiciune”.

„Vreți să câștigați? Atunci trebuie să fim mai isteți. Eu stimez fratele (Ilan Șor) și el cunoaște acest lucru. El vrea să se întoarcă și eu voi face asta. Eu nu voi trăda niciodată, sunt un rob devotat. Dar dacă el și Rusia vor să câștige, atunci trebuie să înțeleagă – eu voi reuși asta doar dacă oamenii nu se vor teme”, a spus ea.

Peste câteva ore, Furtună își anunță curatorul despre faptul că fostul procuror general și candidat la funcția de președinte al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, s-a întâlnit cu avocatul Igor Hlopețchi (nr.6 în lista candidaților „Moldova Mare” în alegeri), solicitând ultimului să părăsească echipa Victoriei Furtună, dar și să acumuleze materiale compromițătoare în privința acesteia.

Pe 19 mai, curatorul rus o anunță pe Furtună despre faptul că Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a intentat un dosar penal pe numele acesteia după declarațiile despre faptul că Bugeacul de Sud aparține Republicii Moldova. Respectiv, va avea interdicție de intrare pe teritoriul statului vecin.

La data de 16 iunie, Furtună scrie lui Tregub despre faptul că a avut o discuție cu ambasadorul desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov, care a întrebat-o de ce nu pleacă la Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (eveniment la care au fost observați Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și deputatul comunist Diana Caraman). Curatorul explică că „analizând toate opțiunile, s-a decis că este prematur ca ea să fie atrasă pe segmentul electoratului de stânga”.

Într-o conversație din 19 iunie, Tregub o întreabă pe Furtună despre suma de bani care a fost alocată partidului pentru luna iunie. Furtună îi spune că a primit 200 mii euro, însă banii au fost deja cheltuiți.

Pe 25 iunie, Furtună raportează că a oferit 180 mii lei pentru țigări și 20 mii lei pentru ceai pușcăriașilor din penitenciare, ca aceștia să-i voteze partidul în cadrul alegerilor parlamentare.

Peste câteva săptămâni, pe 19 iulie, Tregub o informează pe Furtună despre faptul că pe numele ei a fost pornită o cauză penală pentru finanțarea ilegală a partidelor și coruperea alegătorilor.

„Vor fi interceptări, urmărire și posibile percheziții. Fii mai atentă”, spune curatorul.

La data de 11 august, Anton Tregub îi spune că aceasta trebuie să vină miercuri seara (13 august) obligatoriu la Moscova pentru că joi va avea o întrevedere cu „prietenul”. Furtună îi spune curatorului că vrea să depună pe 13 august documentele de înregistrare a partidului „Moldova Mare” pentru participare în alegerile parlamentare, la care Tregub o anunță că el îi va da lista candidaților, iar documentele vor fi depuse după ce ea va reveni din capitala Federației Ruse – lucru executat întocmai de Furtună – documentele fiind depuse la CEC sâmbăta, 16 august.

Anton Tregub: „Zboară neapărat cu bilete separate”.

Victoria Furtună: „Bine, las-o pe Mașa să cumpere, te rog, bilete din Turcia spre Moscova și retur spre Istanbul, la clasa business. Eu nu am card, deci nu pot să cumpăr”.

A doua zi, pe 12 august, curatorul rus o anunță că la Aeroportul Șeremetievo va fi întâmpinată de angajata Serviciului Protocol, Iulia, iar la ieșirea din avion de un angajat VIP, la care trebuie să se prezinte.

De menționat că, pe 14 august, Victoria Furtună a fost surprinsă pe Aeroportul din Chișinău, când a aterizat cu un avion de pe cursa „Istanbul – Chișinău”. Atunci, ea a declarat jurnaliștilor că nu a călătorit la Moscova, ci s-a aflat la Istanbul într-o „vizită privată”.

După ce Furtună a revenit la Chișinău, Anton Tregub o anunță că în noaptea spre 15 august echipa sa va aproba lista candidaților partidului pentru alegerile parlamentare.

Anton Tregub: „Am exclus-o pe Beliceancova”.

Victoria Furtună: „Foarte bine. Mulțumesc. Merg să mă odihnesc”.

Anton Tregub: „Mergi”.

Victoria Furtună: „Tu mi-ai promis după alegeri că mergem în Columbia sau Soci”.

Anton Tregub: „Vom vedea, Să ajungem până la ele”.

Cine este Anton Tregub, curatorul Kremlinului responsabil de „Moldova Mare”

Anton Tregub este născut în regiunea Krasnodar din Federația Rusă și are 39 de ani. În perioada 19-21 noiembrie 2021, acesta a efectuat o vizită în R. Moldova, unde s-a implicat în campania electorală a Marinei Tauber pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Această implicare a inclus sprijin logistic și strategic, contribuind la eforturile de mobilizare ale echipei sale.

Ulterior, în anul 2024, Tregub s-a implicat în acordarea suportului operațional echipei de campanie a partidului „Renaștere”, afiliat condamnatului fugar Ilan Șor. În acest rol, el s-a concentrat pe elaborarea unor tactici specifice de acțiune, precum și pe strategii politice direcționate împotriva concurenților electorali, în special PSRM și PCRM. Întâlnirile și discuțiile sale cu reprezentanții formațiunii au fost facilitate prin platforme de comunicare criptate, evitând astfel canalele tradiționale, iar sesiunile de consultanță s-au desfășurat sub formă de conferințe online securizate. Ca punct principal de contact în cadrul acestor interacțiuni a servit Natalia Parasca, care a asigurat legătura operațională între Tregub și structurile interne ale partidului.

„Borseta” Victoriei Furtună, Alexandr Petrov

În ceea ce privește discuțiile cu cel de-al doilea curator, Alexandr Petrov „sasha610”, acestea s-au axat pe finanțarea ilegală a partidului. Pe 20 iunie Furtună îi cere să transfere „cel puțin” 50 mii euro.

La începutul lunii iulie, Petrov o anunță că îi va transfera alte 100 de mii de euro. Pe 10 iulie Furtună cere de la Petrov încă 50 de mii de euro.

„Dați-mi mai mult decât 100 mii euro. Că astăzi voi transmite cele 100 de mii și din nou voi rămâne fără nimic”, scrie Furtună.

Pe 20 iulie, liderul „Moldova Mare” cere de la curatori suma de 300 mii euro, dar și alte 84 290 euro, despre care spune că sunt datorii acumulate.

Peste o lună, pe 20 august, Furtună cere încă 100 de mii de euro pentru echipele mobile care vor activa în teritoriu. Ea precizează că banii trebuie să ajungă până la data de 30 august, pentru că, ulterior, „echipe întregi” vor începe să monitorizeze membrii partidului și familiile acestora.

La data de 25 august, Petrov o anunță pe Furtună că a pregătit cele 100 de mii solicitate, la care Furtună îi spune că are deja nevoie de 370 mii euro.

Materialele prezentate demonstrează că partidul „Moldova Mare” a primit și a gestionat fonduri ilegale semnificative pentru desfășurarea activităților sale. Totodată, datele obținute confirmă din nou faptul că acțiunile Victoriei Furtună sunt coordonate direct de Moscova și Ilan Șor, iar „lupta pentru dreptate”, despre care ea vorbește cetățenilor, nu este decât un paravan pentru promovarea intereselor grupărilor criminale.

Articolul Partidul „Moldova Mare” ar fi primit peste jumătate de milion de euro în trei luni de la Moscova și „Evrazia” lui Șor apare prima dată în Realitatea.md.