Inteligența artificială a trecut de la stadiul de experiment la instrument de lucru de zi cu zi pentru majoritatea companiilor IT din Republica Moldova. Un sondaj realizat în rândul companiilor rezidente ale Moldova Innovation Technology Park (MITP) arată că 78% dintre acestea folosesc deja soluții de inteligență artificială, fie extensiv, fie în anumite activități.

Mai mult, pentru 31% dintre companiile chestionate, AI-ul este principala verticală tehnologică, depășind FinTech-ul, indicat de 29% dintre respondenți.

AI-ul intră în munca de zi cu zi

Potrivit studiului, 37% dintre companii folosesc AI extensiv, iar alte 41% îl utilizează în anumite activități. Doar 11% dintre companiile participante au declarat că nu folosesc deloc instrumente de inteligență artificială.

AI-ul este folosit atât pentru produse și servicii destinate clienților, cât și pentru eficientizarea activității interne. 52% dintre companiile care folosesc sau testează AI spun că tehnologia este o componentă centrală sau secundară a produselor oferite clienților, în timp ce 43% o utilizează exclusiv pentru procese interne.

Cele mai populare utilizări sunt dezvoltarea software, generarea de cod și testarea calității – 79%, urmate de generarea de conținut text, imagine, video sau audio – 63%.

În interiorul companiilor, AI-ul este folosit în special pentru operațiuni și productivitate (80%), dezvoltarea și testarea software-ului (77%) și analiza datelor, raportare și suport decizional (65%).

„AI-ul nu mai este un trend, dar a devenit infrastructura de bază a industriei tech”, a declarat Marina Bzovîi, administratoarea MITP. Potrivit acesteia, faptul că aproape o treime dintre companii își definesc activitatea prin AI ca verticală principală demonstrează viteza cu care se transformă sectorul IT din Moldova.

Statul pregătește un program național pentru AI

Și autoritățile spun că vor să accelereze dezvoltarea domeniului. Michelle Iliev, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a anunțat că autoritățile sunt în etapa finală de pregătire a Programului Național privind Inteligența Artificială și Guvernanța Datelor pentru anii 2026–2030. Planurile includ crearea unui Hub Național de Inteligență Artificială, instituirea unui regim de testare controlată – „sandbox” – pentru tehnologii emergente și introducerea unor vouchere AI pentru IMM-uri.

„Când 78% dintre companiile rezidente MITP folosesc deja AI, rolul statului nu este să dicteze, dar să elimine obstacolele din calea inovației”, a declarat oficiala.

Software-ul la comandă rămâne principalul motor

În pofida ascensiunii AI, principala activitate a companiilor chestionate rămâne dezvoltarea de software la comandă, indicată de 50% dintre respondenți. Urmează consultanța IT – 14% – și centrele de contact pentru export – 11%.

În ceea ce privește produsele și serviciile oferite, pe primul loc se află dezvoltarea web – 62%, urmată de analiza datelor – 50%, asigurarea calității și testarea – 48%, precum și DevOps și cloud computing – 44%. Inteligența artificială și machine learning sunt oferite de 39% dintre companii.

IT-ul moldovenesc privește în primul rând spre exterior

Sectorul rămâne puternic orientat spre export. 84% dintre companiile participante sunt orientate spre piețele externe, iar 97% au clienți de tip B2B. Principalele piețe de export sunt SUA – 45%, România – 22%, Marea Britanie – 15% și Germania – 13%.

În același timp, 82% dintre companii vor să se extindă pe piețele externe, 63% sunt interesate de diversificarea produselor, 53% caută parteneriate în Republica Moldova, iar 48% sunt interesate de atragerea investițiilor.

Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting la comanda MITP. Din cei 2.798 de rezidenți contactați, 1.560 au participat la cercetare. Marja de eroare este de ±3%. Datele au fost colectate în perioada 9 aprilie – 12 mai 2026, iar respondenții au fost directori, fondatori și alte persoane cu rol decizional în companii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul AI-ul cucerește industria IT din Moldova: 4 din 5 companii folosesc inteligența artificială apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova Digital Summit 2026 va reuni lideri din tehnologie, sectorul financiar, mediul de afaceri, startup-uri, investitori și factori de decizie pentru a discuta direct despre cum pot fi folosite inteligența artificială, automatizarea și datele în business. La această ediție, o atenție deosebită este acordată agendei de business pentru toate tipurile de companii, construită pentru întreprinderile care vor să treacă de la discuții generale despre digitalizare la soluții aplicate.

Ediția din acest an va avea loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău și pornește de la o realitate clară: transformarea digitală nu mai este doar un proiect IT. Este o condiție pentru companiile care vor să fie mai eficiente, mai competitive și mai pregătite pentru piețele regionale și internaționale

Ana Chirița, Directoare de Proiecte Strategice, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC:

„Industria TIC din Republica Moldova demonstrează maturitate, capacitate de export și relevanță regională. Depășirea pragului de 1 miliard USD cifră de afaceri agregată de către rezidenții MITP confirmă că tehnologia a devenit unul dintre motoarele reale ale economiei și poate transforma toate sectoarele. La Moldova Digital Summit 2026 conectăm ecosistemul digital cu mediul de afaceri, sectorul financiar, investitorii și industriile care au nevoie de soluții aplicate pentru a deveni mai competitive și pregătite pentru viitor. Lideri regionali și locali în tehnologie vor prezenta soluții concrete pentru operațiunile companiilor, indiferent de dimensiunea acestora.”

Sesiunile de pe agenda de business vor fi susținute de companii internaționale de referință, precum Mastercard, IBM, Oracle, Samsung, Palo Alto Networks, Salesforce, UiPath, alături de companii cu expertiză solidă pe piața locală, inclusiv Orange Moldova, Orange Systems, DAAC System Integrator, EBS Integrator, Paynet, Sirius, FineGuide și altele. Împreună, acestea vor aduce în discuție soluții aplicate pentru AI, automatizare, contabilitate, HR, securitate cibernetică și transformare digitală în companii.

Agenda de business: AI și automatizarea devin instrumente de business, nu doar tehnologii de suport

Prima sesiune, Digital Transformation Roadmap, va aborda pașii concreți prin care IMM-urile pot să treacă mai rapid de la procese manuale la operațiuni digitale. Discuțiile vor porni de la problemele reale întâlnite frecvent în companii: postări care nu generează vânzări, dependența de Excel și dificultatea de a măsura rezultatele. Programul va include subiecte precum inteligența artificială integrată în Marketing, automatizarea și CRM-urile pentru marketing, vânzări, generare de lead-uri și urmărirea potențialilor clienți. Vor fi prezentate și soluții practice pentru contabilitate, plăți, analiză de date, ERP, cloud, tablouri de bord și raportare.

De la banking digital la banking bazat pe AI

Sesiunea „De la servicii bancare digitale la servicii bancare bazate pe inteligență artificială” va analiza modul în care sectorul financiar poate folosi inteligența artificială pentru servicii digitale mai sigure și mai rapide. Discuțiile vor mai aborda securitatea cibernetică, alinierea la standardele europene și rolul datelor bine organizate în implementarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială. Agenda va include și tema automatizării inteligente a proceselor, abordând felul în care instituțiile financiare pot accelera luarea deciziilor și pot oferi servicii mai rapide și mai relevante pentru clienți. De asemenea, sesiunea va explica și rolul unei infrastructuri moderne de plăți, inclusiv SEPA/MIA, în conectarea companiilor din Moldova la piețele externe și la modele globale de business.

Contabilitatea – instrument strategic de business

Sesiunea „Contabilitatea de zi cu zi, transformată în instrument strategic pentru afaceri cu ajutorul inteligenței artificiale” va aduce în discuție o realitate pe care o trăiesc multe companii: contabilitatea consumă încă mult timp, implică multă muncă manuală și, de multe ori, oferă informații prea târziu pentru a sprijini decizii rapide. Discuțiile vor arată cum soluții de contabilitate în cloud și instrumente de automatizare pot reduce munca repetitivă și pot oferi companiilor acces mai rapid la datele lor financiare. O altă temă importantă va fi trecerea de la contabilitate la inteligență financiară. Sesiunea va include și soluții practice pentru automatizarea facturilor, recunoașterea documentelor, raportare asistată de tehnologie, tablouri de bord și analiză financiară.

Resursele umane și și creștere organizațională susținută de inteligența artificială

Sesiunea va aborda modul în care inteligența artificială schimbă procesele de resurse umane provocările valabile pentru toate industriile: proces lung de recrutare, dificultăți în identificarea candidaților potriviți pentru rolurile disponibile și fluctuația mare de personal. Discuțiile vor pune accentul de modul în care analiza datelor pot ajuta companiile să înțeleagă mai bine echipele, să identifice riscurile interne și să ia decizii mai rapide. Sesiunea va aborda subiectul soluțiilor de învățare în module scurte și instruire integrată în companii, precum și modul în care AI poate susține redefinirea rolurilor, echipele hibride și creșterea organizațională.

Operațiuni și transformare digitală: de ce eșuează proiectele și cum pot fi reparate

Sesiunea „Operațiuni și transformare digitală” va explica de ce multe proiecte de transformare digitală nu aduc rezultatele așteptate, chiar dacă există bugete, tehnologii și intenții bune. Un prim subiect va viza reziliența companiilor în fața atacurilor cibernetice amplificate de inteligența artificială și rolul soluțiilor moderne de protecție în asigurarea continuității operaționale. Sesiunea va aborda, de asemenea, adoptarea internă a inteligenței artificiale, securitatea cibernetică drept factor de dezvoltare a businessului și utilizarea datelor pentru decizii mai bune, planificări mai clară și eficiență operațională.

De la digitalizare la reorganizarea completă a afacerii

Mesajul central al Moldova Digital Summit 2026 este clar: pentru a rămâne competitive, companiile trebuie să adopte mai rapid inteligența artificială, automatizarea și instrumentele digitale în activitatea lor de zi cu zi.

Inteligența artificială este un instrument deja folosit de companiile care vor să crească, să devină mai eficiente, să reducă pierderile operaționale, să intre pe piețe externe și să ia decizii bazate pe date. În acest context, Moldova Digital Summit 2026 devine o platformă de dialog între tehnologie, finanțe și economia reală, cu accent pe soluții digitale aplicate, relevante și ușor de implementat în companii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova Digital Summit este principalul eveniment dedicat transformării digitale din Republica Moldova. Ediția 2026 are loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău, și este organizată sub patronajul Guvernului Republicii Moldova de către ATIC, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Tekwill.

Articolul Moldova Digital Summit 2026 aduce în prim-plan viitorul afacerilor în era inteligenței artificiale apare prima dată în Realitatea.md.

O companie IT fondată în Republica Moldova dispunea de infrastructură de servere în peste 40 de țări ale lumii, deservea mai mult de 150.000 de clienți activi și administra un pool de peste 400.000 de adrese IP. În pofida acestui fapt, compania a fost practic împinsă în afara pieței europene de către concurenți, în urma unui lanț de evenimente care ridică semne serioase de întrebare: de la atacuri cibernetice — la o campanie mediatică coordonată și, în cele din urmă, la izolare comercială la nivel internațional.

Este vorba despre compania PQ HOSTING, fondată în 2019 de antreprenorul moldovean Ivan Neculiță, care într-un timp scurt a ajuns să ofere servicii de hosting pentru un furnizor internațional de soluții de servere și să gestioneze o infrastructură extinsă, caracteristică marilor jucători din industria globală de hosting.

Atacuri tehnice: trafic de terabit

Potrivit fondatorului, primele semnale de alarmă au apărut în 2022, când infrastructura companiei a devenit ținta unor atacuri DDoS de amploare, cu volume de trafic care depășeau semnificativ incidentele tipice din industrie.

De menționat că, potrivit unor publicații BBC, „războiul hackerilor dintre Ucraina și Rusia” la scară largă a început cu mult înainte, iar în diferite episoade atacatorii au folosit infrastructura mai multor furnizori de hosting pentru propriile scopuri.

„Atacurile atingeau vârfuri de până la 2 Tbit/s — vorbim despre sute de gigabiți pe secundă, nu despre zeci. După caracteristicile traficului, acestea păreau generate la nivel global și erau direcționate direct către rețelele clienților noștri din UE și din Republica Moldova”, a declarat Ivan Neculiță.

Astfel de volume sunt caracteristice operațiunilor coordonate, nu atacurilor izolate. Documentele oficiale ale Agenției pentru Securitate Cibernetică confirmă că atacurile DDoS de asemenea amploare sunt, de regulă, asociate cu infrastructuri distribuite la nivel internațional, iar numărul mare de solicitări către furnizorii de hosting nu indică automat implicarea acestora în activități ilegale.

De asemenea, merită menționat că, în contextul operațiunii Doppelgänger, la care fac referire unele publicații, investigația realizată de Insikt Group (Recorded Future) arată în mod direct că infrastructura acestei campanii a utilizat resurse de server ale unui număr mare de furnizori internaționali de hosting, inclusiv Amazon Technologies, Inc., Namecheap, Inc. și firstcolo GmbH. Astfel, raportul confirmă caracterul sistemic al utilizării infrastructurii de hosting închiriate de către terți. Prezența adreselor IP sau a serverelor unui anumit furnizor în asemenea operațiuni nu indică implicarea sau cunoașterea acestuia, ci reflectă o practică tipică pentru ecosistemul modern al internetului, în care actorii malițioși folosesc în mod frecvent VPS-uri închiriate pe termen scurt și infrastructuri distribuite.

De la atac tehnic la discreditare publică

După episoadele de blocare temporară a serviciilor a urmat un al doilea val, mult mai periculos — o campanie mediatică coordonată. Apărută inițial în presa din Europa și SUA, aceasta a fost ulterior preluată de portaluri din țările CSI, care au început să acuze compania și partenerii săi de „susținerea propagandei ruse”.

„Este un scenariu clasic: atac tehnic, apoi atac reputațional și, în final, presiune asupra partenerilor și asupra autorităților. Exact același tipar îl vedem și în conflictele geopolitice contemporane”, susține Neculiță.

Surse din industrie confirmă că piața de hosting din Europa de Est este extrem de competitivă, iar metodele neloiale nu sunt o excepție. Atacurile DDoS sunt uneori folosite ca instrument economic pentru destabilizarea concurenților incomozi, fără a lăsa urme directe.

În 2024, Republica Moldova a devenit ținta unor atacuri cibernetice asupra resurselor guvernamentale online, inclusiv prin crearea de copii de tip phishing ale site-urilor oficiale și utilizarea altor metode similare. În cadrul acestor atacuri a fost folosită infrastructura mai multor furnizori mari de hosting, inclusiv M247 Europe SRL, unul dintre principalii operatori europeni cu acoperire globală și cu un model de afaceri comparabil cu cel al altor jucători internaționali de pe piață.

Ce spun instituțiile de stat

Răspunsurile oficiale ale Inspectoratului Național de Investigații arată că, în perioada 2023–2025, instituția a transmis 412 solicitări către furnizorii de hosting din Republica Moldova, majoritatea provenind de la autorități străine. Totodată, INI precizează în mod explicit că numărul mare de solicitări nu înseamnă automat vinovăția companiei, ci reflectă adesea amploarea infrastructurii și numărul de clienți.

La rândul său, Agenția pentru Securitate Cibernetică menționează că nu a primit notificări oficiale privind atacuri DDoS asupra companiilor private, însă subliniază că responsabilitatea pentru conținutul clienților nu revine furnizorului de hosting în absența unei notificări juridice clare.

Ce spune expertiza tehnică

Un aviz juridico-tehnic independent, elaborat de expertul Vadim Skornici din cadrul MikroTik, arată că furnizorii de hosting nu au dreptul legal de a monitoriza preventiv conținutul clienților, în conformitate cu GDPR și legislația UE. Mai mult, infrastructura modernă (HTTPS, VPN, criptare) face imposibilă analiza conținutului fără încălcarea legii.

Potrivit lui Skornici, internetul contemporan funcționează aproape în totalitate pe baza criptării end-to-end: protocoale precum HTTPS, utilizarea pe scară largă a VPN-urilor, tunelarea traficului și alte forme de criptare fac ca furnizorul de hosting să poată vedea doar metadate tehnice (volumul traficului, adresele IP, porturile), nu și conținutul efectiv al comunicațiilor.

„Furnizorul de infrastructură nu poate citi ce fac clienții săi fără a sparge sau ocoli criptarea. Orice tentativă de acest tip ar însemna fie interceptare ilegală, fie implementarea unor mecanisme de supraveghere incompatibile cu dreptul european”, notează expertul. În practică, furnizorii pot detecta anomalii de trafic sau încălcări evidente ale condițiilor contractuale (de exemplu, consum excesiv de resurse), însă nu pot determina natura conținutului sau scopul exact al activității fără intervenția autorităților competente, a subliniat Skornici.

Un expert din Uniunea Europeană, specializat în securitate cibernetică și citat într-un raport tehnico-juridic separat anexat investigației jurnalistice, remarcă faptul că asocierea automată a unei adrese IP cu activități ilegale reprezintă o eroare frecventă, care ignoră modul real de funcționare al infrastructurii moderne de internet și al serviciilor de hosting.

Expertul explică faptul că, în arhitectura modernă a rețelelor, adresele IP sunt resurse tehnice reutilizabile, alocate dinamic și utilizate simultan sau succesiv de mii de clienți diferiți, în special în cazul marilor furnizori de VPS și servere dedicate. Prin urmare, prezența unei adrese IP într-un raport de securitate sau într-o investigație preliminară nu dovedește controlul, intenția sau complicitatea furnizorului, ci indică doar că infrastructura acestuia a fost folosită de o terță parte.

Raportul subliniază că, potrivit practicii UE și jurisprudenței europene, furnizorii de hosting nu au nici dreptul, nici obligația de a efectua monitorizarea preventivă a traficului sau a conținutului clienților, deoarece o astfel de monitorizare ar încălca legislația privind protecția datelor, confidențialitatea comunicațiilor și secretul comercial. Orice intervenție proactivă fără temei legal poate expune furnizorul la sancțiuni serioase.

În acest context, singurul mecanism recunoscut juridic este principiul „notice-and-takedown”: furnizorul poate și este obligat să acționeze doar după primirea unei notificări oficiale din partea unei autorități competente sau în baza unei hotărâri judecătorești. Abia în acel moment operatorul infrastructurii trebuie să verifice cazul concret și să aplice măsuri proporționale, precum suspendarea serviciului sau limitarea accesului, fără a afecta ceilalți clienți de bună-credință.

Expertul avertizează că transferarea răspunderii penale sau reputaționale asupra furnizorilor exclusiv pe baza unor corelații tehnice superficiale (adresă IP, ASN, trafic) creează un precedent periculos. „Dacă un astfel de standard va fi adoptat, niciun furnizor de hosting din UE nu va putea funcționa în siguranță, deoarece infrastructura sa poate fi folosită în orice moment de terți, inclusiv de actori statali sau grupări criminale, fără cunoașterea sa”, se arată în raport.

Această poziție corespunde pe deplin concluziilor mai multor instanțe europene, care au stabilit că neutralitatea infrastructurii este un principiu-cheie al economiei digitale. Furnizorii de hosting nu pot fi transformați în organe de investigație și nu pot fi trași la răspundere pentru acțiunile clienților în absența unor dovezi clare de implicare directă sau a refuzului de cooperare după o notificare oficială.

Concluzia expertului din Uniunea Europeană este fără echivoc: apariția unor adrese IP într-o investigație nu constituie o probă de complicitate, iar orice măsuri restrictive aplicate furnizorilor în afara procedurii prevăzute de lege riscă să fie nu doar disproporționate, ci și contrare dreptului european.

Un tipar cunoscut și dincolo de Moldova

Cazul PQ HOSTING nu este unul izolat. O schemă similară a fost documentată în repetate rânduri în Uniunea Europeană, în special pe piețele de hosting și infrastructură IT, unde concurența este extrem de dură, iar mizele comerciale sunt ridicate. Investigațiile tehnice realizate de companii specializate în cartografierea infrastructurii internetului arată că atacurile DDoS de mare amploare reprezintă adesea doar prima etapă a unui proces mai complex de eliminare a unui furnizor incomod.

Un exemplu relevant este cel analizat în detaliu de compania Censys, care a documentat principiile de funcționare ale infrastructurii DDoSia — una dintre cele mai sofisticate platforme de atacuri DDoS distribuite, apărută în contextul războiului din Ucraina.

Este esențial faptul că raportul Censys descrie atacuri lansate de pe servere aparținând unor furnizori de hosting foarte diverși, inclusiv companii internaționale de prim rang. În mod explicit este menționat gigantul francez de hosting OVH, precum și un întreg centru de date din Elveția, din a cărui infrastructură a fost de asemenea detectată activitate malițioasă.

Astfel, raportul demonstrează că existența traficului de atac provenit de pe serverele unui furnizor de hosting nu constituie o dovadă a implicării sau complicității acestuia, ci reflectă o vulnerabilitate sistemică a infrastructurii de hosting deschise, exploatată de actori malițioși la nivel global.

Potrivit analizei, DDoSia utilizează o infrastructură volatilă, distribuită la nivel global, formată din servere VPS închiriate pe termen scurt, cu o durată medie de viață de doar 2–3 zile. O astfel de arhitectură este concepută special pentru a îngreuna atribuirea atacurilor și pentru a permite mutarea rapidă a infrastructurii dintr-o jurisdicție în alta.

Raportul arată că asemenea atacuri nu vizează doar instituții de stat sau obiective guvernamentale, ci afectează frecvent și furnizorii privați de hosting, ale căror rețele sunt supraîncărcate în mod intenționat. Consecințele directe nu sunt doar indisponibilitatea temporară a serviciilor, ci și declanșarea unui lanț de suspiciuni: pierderea clienților, suspendarea colaborării din partea partenerilor și, ulterior, apariția unor narațiuni publice care sugerează complicitate sau neglijență.

Într-o serie de state europene, acest mecanism a fost urmat de campanii de discreditare mediatică, în cadrul cărora furnizorii de hosting au fost asociați cu activități ilegale ale unor clienți individuali, fără o delimitare clară între infrastructura neutră și conținutul găzduit. Tocmai asupra acestui fenomen atrag atenția și experții occidentali în securitate cibernetică, care avertizează că simpla prezență a unor adrese IP într-un incident nu este echivalentă cu vina operatorului de rețea.

În unele dintre aceste cazuri, instanțele europene au intervenit ulterior, stabilind că măsurile restrictive aplicate furnizorilor au fost disproporționate, iar răspunderea a fost atribuită în mod eronat. Judecătorii au subliniat că, în absența unor notificări oficiale și a unor dovezi concrete, furnizorii de hosting nu pot fi obligați să efectueze monitorizarea preventivă a traficului sau a conținutului, deoarece o astfel de practică ar încălca legislația europeană privind protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor.

Analiza Censys evidențiază și un alt element-cheie al acestui tipar: utilizarea atacurilor ca instrument economic, nu doar politic. Atunci când un furnizor devine suficient de mare pentru a atrage clienți din piețele vest-europene sau nord-americane, el poate deveni o țintă pentru concurenți care recurg la metode indirecte pentru a-l elimina, evitând competiția comercială deschisă.

În plus, pot fi invocate câteva exemple relevante în care persoane au fost incluse pe liste de sancțiuni pe baza unor publicații media eronate și a unor date depășite, decizii care ulterior au fost anulate.

O atenție suplimentară asupra problemei a fost atrasă de investigația Politico „The Secret, Slopshod Evidence the EU Uses to Sanction Russian Oligarchs”, care indică cazuri în care sancțiunile au fost aplicate pe baza unor probe incomplete sau contestabil

În acest context, cazul PQ HOSTING se încadrează într-un tipar deja cunoscut la nivel european: un atac tehnic de amploare, urmat de deteriorarea reputației și, în final, de izolare comercială. Diferența este că, în cazul Republicii Moldova, mecanismele instituționale și juridice de protecție sunt mai fragile, iar o companie locală care pătrunde pe piața globală poate deveni rapid vulnerabilă la astfel de atacuri hibride. Deznodământul preliminar: Curtea Europeană.

Articolul Atac tehnic, discreditare publică și izolare! Istoria unei companii IT din Moldova, împinsă în afara pieței europene apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Echipamente IT noi pentru Poliția Națională: sprijin pentru activitatea din teren apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova a devenit mai atractivă pentru specialiștii din domeniul IT. În fiecare an, peste o sută de profesioniști aleg să se stabilească în țara noastră pentru a lucra în companii locale. Potrivit invitaților emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, în prezent, în Moldova activează în sectorul tehnologiilor informaționale mai mult de 500 de specialiști străini.

Michelle Iliev, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat că străinii beneficiază de IT Viza, un document care facilitează intrarea şi șederea pe teritoriul Republicii Moldova.

„În fiecare lună cel puțin zece specialiști din străinătate primesc IT Viza pentru a lucra în Republica Moldova. În mare parte sunt specialiști ucraineni care migrează în țara noastră. Documentul oferă dreptul de ședere și muncă pentru o perioadă de la doi până la patru ani”, a specificat Michelle Iliev.

Marina Bzovîi, administratoarea parcului Moldova Innovation Technology Park, a concretizat că printre specialiștii străini în IT care aleg Republica Moldova mai sunt cetățeni europeni, americani, dar și din țări asiatice.

„În mod special acest fenomen este mai întâlnit în cadrul companiilor care vin cu investiții din Uniunea Europeană. Experții străini vin în Moldova mai ales în faza de lansare a proiectului pentru a transmite echipei cunoștințele necesare. Totodată, avem și fondatori, administratori de companii IT care la fel primesc permis de muncă și ședere pentru patru ani cu posibilitatea de extindere”, a afirmat Marina Bzovîi.

Prezent în studioul RLIVE, Gheorghe Ghirjev, fondatorul unei companii de tehnologii informaționale, a spus că astăzi piața solicită specialiști bine pregătiți pentru a face față concurenței din afară.

„Când am fondat firma în anul 2021, jumătate din angajați erau începători. Astăzi avem doar unul-doi juniori. Piața mă impune să lucrez cu seniori pe care este foarte greu să-i găsești. Eu am elaborat un manual pentru a forma specialiști în domeniul automotive care necesită o pregătire specială”, a adăugat Gheorghe Ghirjev.

În opt ani, de la înființarea Moldova IT Park, numărul angajaților din acest sector a crescut de șase ori. Astăzi, aproape 30 de mii de angajați lucrează în domeniul tehnologiilor informaționale în Republica Moldova. Salariul mediu în IT este mai mare de două mii de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarații la RLIVE TV: Republica Moldova atrage tot mai mulți specialiști străini în domeniul IT apare prima dată în Realitatea.md.

Sectorul tehnologiilor informaționale din Republica Moldova a devenit o istorie de succes cu mai multe rezultate. În opt ani, de la înființarea Moldova IT Park, numărul angajaților din acest sector a crescut de șase ori. Astăzi în Moldova activează 24 de mii de angajați și sute de companii, iar salariul mediu în sectorul IT a depășit două mii de euro pe lună.

Majoritatea produselor IT sunt destinate exporturilor pe piețele europene. Ultimele statistici arată că exporturile de servicii din Republica Moldova au depășit ca valoare exporturile de mărfuri, iar tehnologiile informaționale sunt mereu în creștere.

La emisiunea „Consens Național” aflați astăzi care sunt avantajele produselor IT din țara noastră pe piețele din afară, cum rezistă la concurența marilor rechini din țările dezvoltate și ce prognoze au specialiștii din sector pentru următorii ani.

Invitați în studio sunt Michelle Iliev, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Marina Bzovîi, administratoare MITP, și Gheorghe Ghirjev, fondator & CEO companie de tehnologii informaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Consens Național” cu Vitalie Dogaru: Produsele IT din Moldova, succes pe piața europeană apare prima dată în Realitatea.md.

Câștigul salarial mediu lunar brut pe economie a ajuns în trimestrul II 2025 la 15.470,6 lei, în creștere cu 10% față de aceeași perioadă din 2024 și cu 6,2% comparativ cu primul trimestru al acestui an, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Ajustat la indicele prețurilor de consum, salariul real s-a majorat cu 1,9%, iar numărul mediu al salariaților a urcat cu 0,8% în raport cu trimestrul II 2024.

Cele mai mari salarii au fost raportate în domeniul informațiilor și comunicațiilor, unde media lunară a ajuns la 36.274 lei. Urmează sectorul financiar și de asigurări, cu 29.825,5 lei, și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 23.599,7 lei.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit – 9.997,8 lei, în activitățile de cazare și alimentație publică – 10.509,5 lei, precum și în domeniul artelor, recreerii și agrementului – 11.565,2 lei.

Comparativ cu trimestrul II 2024, salariile au crescut în toate activitățile economice. Cele mai mari majorări procentuale s-au înregistrat în HoReCa (+17,8%), industria extractivă (+15,6%) și serviciile administrative și de suport (+15,3%).

Discrepanțele salariale între sectoare rămân însă considerabile: un angajat din IT câștigă de peste 3,6 ori mai mult decât unul din agricultură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Salariul mediu pe economie a crescut la 15.470 lei în trimestrul II 2025: diferențele între sectoare rămân mari apare prima dată în Realitatea.md.

Asociația „Forța Fermierilor” îl acuză pe deputatul PAS Radu Marian de „ignoranță profundă” după ce acesta a afirmat la postul de televiziune Exclusiv TV că „Moldova mai bine să exporte servicii IT decât mere”. Organizația consideră declarația insultătoare pentru cei peste 155.000 de oameni care muncesc în agricultură și susțin indirect peste 1,5 milioane de locuitori din mediul rural.

„Agricultura nu produce doar mere, ci asigură securitatea alimentară națională, independența strategică față de importuri și rezervele esențiale în caz de criză. Spre deosebire de IT, care poate fi relocat în alte țări, agricultura este inseparabil legată de teritoriul național”, se arată în comunicatul organizației.

Forța Fermierilor îi cere deputatului Radu Marian să își retragă declarațiile și să își ceară scuze public „celor 155.000 de moldoveni ale căror eforturi le-a minimalizat”.

Totodată, Forța Fermierilor afirmă că ambele domenii pot și trebuie să se dezvolte simultan:

„IT-ul poate sprijini agricultura prin digitalizare și automatizare, iar agricultura oferă stabilitate economică pentru dezvoltarea IT-ului.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarația lui Radu Marian, care i-a supărat foc pe fermieri: ”A insultat sute de mii de agricultori” apare prima dată în Realitatea.md.

Turbulențele din industria globală IT au început să se resimtă tot mai puternic și pe piața din România. Potrivit Bloomberg, Microsoft urmează să concedieze aproximativ 9.000 de angajați la nivel internațional, într-un nou val de restructurări. Compania are sedii și în România, unde lucrează peste 1.500 de persoane, iar o parte dintre acestea riscă să își piardă locurile de muncă, informează Digi24.

Concedierile fac parte dintr-un plan de reorganizare care vizează simplificarea structurii interne, prin reducerea numărului de manageri intermediari, astfel încât deciziile să fie luate mai rapid. Este al patrulea val de concedieri la Microsoft în doar un an și jumătate.

Nici IBM nu face excepție. Gigantul IT a continuat și în 2025 disponibilizările în departamentul de Resurse Umane. Doar în luna mai, compania a eliminat 200 de posturi. Surse din interior au declarat pentru presa internațională că urmează și alte concedieri, în contextul automatizării multor sarcini prin inteligența artificială. În 2023, IBM a renunțat la aproximativ 8.000 de angajați din același departament, o decizie care a luat prin surprindere industria.

În plus, Intel a anunțat că va concedia, în luna iulie, circa 20% din forța de muncă la nivel global. Printre cei vizați se numără ingineri seniori implicați în proiectarea cipurilor, dar și angajați cu funcții de conducere. Compania are operațiuni și în România.

Potrivit Digi24, piața IT românească resimte aceste valuri de șoc, într-un context economic dificil. De la începutul anului, mai multe companii locale au început să concedieze personal.

Printre cauzele principale se numără: scăderea numărului de contracte noi, dificultăți în extinderea afacerilor, creșterea costurilor cu forța de muncă după eliminarea facilităților fiscale din sector și accelerarea procesului de automatizare prin AI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Val de concedieri în industria IT. Microsoft și Intel renunță la mii de salariați la nivel global apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova HiTech Park, un proiect care promite să transforme țara într-un hub regional de tehnologie și inovație, a fost aprobat de Cabinetul de miniștri miercuri, 18 iunie. Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, parcul va fi construit în comuna Stăuceni, pe o suprafață de 50 de hectare, și va funcționa în baza unui regim special, stabilit prin lege.

Proiectul prevede crearea unui ecosistem complet, unde educația, cercetarea și afacerile se vor întâlni într-un „oraș inteligent” – cu birouri moderne, laboratoare, campusuri universitare, locuințe și centre de conferințe.

În parteneriat cu instituții-cheie precum Universitatea Tehnică a Moldovei și USMF „Nicolae Testemițanu”, parcul va forma specialiști în IT, inginerie și cercetare medicală – domenii esențiale pentru economia viitorului.

Proiectul urmărește să atragă investiții, să creeze peste 21.600 de locuri de muncă bine plătite și să formeze 15.000 de specialiști în următorii 10 ani, contribuind astfel la o dezvoltare economică estimată la peste 1,28 miliarde de dolari până în 2052.

Construcția va începe în următorii ani și va dura aproximativ 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un parc HiTech pentru ingineri și IT-iști va fi construit la Stăuceni, pe o suprafață de 50 de hectare apare prima dată în Realitatea.md.

Ministerul Justiției și mai multe instituții din sectorul justiției vor primi echipamente moderne, vor aplica politici noi și instruiri în protecție cibernetică, printr-un proiect finanțat de Guvernul Japoniei și implementat de PNUD Moldova. Inițiativa are un buget de 600 de mii de dolari și se va desfășura până în martie 2026, transmite IPN.

Proiectul vizează consolidarea rezilienței cibernetice în sectoarele critice ale Republicii Moldova, cu accent pe instituțiile din sistemul de justiție. Scopul este de a proteja serviciile publice de atacuri informatice și de a menține funcționalitatea sistemului judiciar în condiții de siguranță.

Ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a subliniat că infrastructura digitală a ministerului joacă un rol important în procesul de reformă a justiției și în parcursul european al Republicii Moldova.

„Creșterea utilizării tehnologiilor digitale aduce beneficii importante în ceea ce privește eficiența și accesul la servicii, dar și riscuri sporite în plan cibernetic. Investițiile în infrastructură modernă, echipamente performante și politici solide de securitate sunt esențiale pentru a ne proteja în fața amenințărilor emergente”, a declarat Veronica Mihailov-Moraru, Ministra Justiției.

Ambasadorul Japoniei în Moldova, Yoichiro Yamada, a reiterat angajamentul țării sale de a susține modernizarea sistemului judecătoresc, considerat crucial pentru dezvoltarea unui stat democratic și pentru atragerea de investiții.

„Progresul constant al reformei sistemului judecătoresc va fi un factor determinant pentru a atrage mai multe investiții și pentru a crea un mediu de afaceri sănătos” a declarat ambasadorul.

Proiectul prevede dotarea instituțiilor beneficiare cu echipamente IT conforme cu standardele internaționale de securitate, elaborarea de politici interne și desfășurarea unui audit de securitate la Institutul Național al Justiției. În baza evaluărilor, vor fi propuse măsuri concrete de îmbunătățire a protecției informatice.

Totodată, angajații vor fi instruiți în domeniul securității cibernetice, iar personalul IT va beneficia de formări specializate. Vor fi desfășurate și campanii de sensibilizare privind importanța protejării datelor și a sistemelor informatice în activitatea justiției.

Potrivit PNUD, aceste măsuri vor contribui la un sistem judiciar mai sigur, eficient și mai bine pregătit pentru provocările digitale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Japonia oferă 600 de mii de dolari pentru securitatea cibernetică în justiție apare prima dată în Realitatea.md.

Un IT-ist chinez le-a provocat multor oameni un șoc atunci când a mărturisit că deși are casă cu patru etaje în orașul său natal, locuiește de 4 ani în mașină. Alegerea sa neobișnuită nu are ca scop economisirea de bani, de care bărbatul nu duce lipsă, ci pur și simplu pentru că îi place acest mod de viață, scrie Antena3.ro.

Zhang Yunlai, de 41 de ani, originar din Yangjiang, provincia Guangdong, sudul Chinei, s-a mutat la Shenzhen, tot în sudul țării, în urmă cu 6 ani ani, pentru un job mai bun. Spune că în prima parte a perioadei a dus o viață banală, făcând naveta între apartament și birou, plătind aproximativ 2.500 de yuani – 340 de dolari – pe lună chirie.

Dar o experiență de camping într-un parc l-a inspirat să adopte un nou stil de viață. Zhang și-a cumpărat o mașină electrică acum patru ani și a descoperit că bancheta din spate poate să țină o saltea, ceea ce îi permite să doarmă confortabil.

De atunci, doarme în mașină în timpul săptămânii.

„O mașină electrică îți permite să folosești aerul condiționat și să pui o saltea înăuntru, așa că să dormi acolo chiar e destul de confortabil”, spune Zhang.

În zilele lucrătoare, mănâncă la cantina companiei după muncă, face duș la sală și merge la o stație de încărcare pentru mașină. Apoi găsește un loc liniștit într-un parc, rabatează scaunele din spate, întinde o saltea și doarme.

Zhang spune că parcul are toalete publice „de cinci stele”, unde se poate spăla. Își duce rufele acasă în weekend. A mai dezvăluit că, adoptând acest stil de viață, cheltuielile sale zilnice sunt în jur de 100 de yuani (14 dolari), incluzând mesele și alte costuri. Parcarea costă aproximativ 6 yuani (8 cenți) pe noapte, la care se adaugă o taxă de parcare la birou de 20 de yuani pe zi.

Totuși, Zhang insistă că stilul său de viață nu este motivat de dificultăți financiare, ci a ales această cale pur și simplu pentru că îi place, simțindu-se liber și confortabil.

„Nu am presiune financiară. Chiar dacă cineva mi-ar oferi o chirie gratuită, nu m-aș muta. Mediul din parc este mult mai bun decât un apartament obișnuit și îmi dă libertate”, a spus el.

Recunoaște că această alegere l-a ajutat să economisească aproximativ 100.000 de yuani (14.000 dolari). În orașul său natal, unde merge la fiecare sfârșit de săptămână, Zhang deține o casă spațioasă, cu patru etaje și 400 mp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înainte să se mute la Shenzhen, a lucrat de la distanță, câștigând peste 10.000 de yuani pe lună, adică aproape 1.400 de dolari. După ce acel proiect s-a încheiat, s-a mutat la Shenzhen pentru a lucra ca IT-ist, unde acum câștigă mult mai mult.

„Mulți programatori sunt dați la o parte după ce trec de 35 de ani. Eu am noroc că încă am un job în Shenzhen. Plănuiesc să mai lucrez câțiva ani și apoi să mă întorc acasă la familie”, spune Zhang.

Merge acasă în fiecare săptămână, nu doar pentru a-și spăla rufele, ci și pentru a petrece timp de calitate cu familia.

„E un drum de 300 de kilometri, dar reușesc să petrec trei nopți pe săptămână acasă. Să fiu în Shenzhen ține doar de a câștiga mai mulți bani”, spune Zhang.

Povestea lui, relatată de postul de radio și televiziune Guangdong, a stârnit discuții aprinse pe rețelele sociale din China continentală.

Un comentator online a spus: „Trebuie să fie foarte sănătos, iar iarna în Shenzhen trebuie să fie caldă”. Altul a adăugat: „Probabil cheltuie toți banii economisiți pe taxe de autostradă”.

Articolul Un IT-ist trăiește în mașină de 4 ani, deși are casă cu patru etaje apare prima dată în Realitatea.md.

După ani în care copiii au fost încurajați să urmeze cariere în știință și tehnologie, unii părinți din domeniu își schimbă perspectiva. Tot mai mulți cred că viitorul este mai sigur în arte, meserii creative sau domenii umaniste, considerate mai puțin vulnerabile în fața avansului inteligenței artificiale, scrie WSJ.

Frica de automatizare este reală, mai ales când roboții deja scriu coduri și efectuează proceduri medicale complexe. Astfel, părinții care au prosperat în sectorul tehnologic se tem că un surplus de specialiști STEM ar putea duce la o suprasaturare a pieței, similar cu ceea ce s-a întâmplat în sectorul financiar în anii ’80.

Datele oficiale arată că numărul diplomelor de licență în informatică aproape s-a triplat în lume între 2009 și 2022, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viitorului acestei industrii. Pe fondul acestei creșteri explozive, părinții caută alternative mai sigure pentru copiii lor, orientându-i spre domenii unde creativitatea umană este greu de înlocuit de inteligența artificială (AI).

Astfel, carierele în arte, design, muzică sau meserii practice, precum tâmplăria și restaurarea, devin din nou atractive. Într-o lume în care tehnologia evoluează rapid, pare că siguranța profesională stă acum în ceea ce AI nu poate face la fel de bine: creația autentică și lucrul manual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Meseriile vechi devin din nou atractive! Părinții care lucrează în IT își orientează copiii spre ele apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova Digital Summit (MDS25) revine în forță în perioada 5-7 iunie 2025, după succesul răsunător al ediției precedente, care a atras peste 3.000 de participanți, a facilitat 536 de întâlniri B2B și a marcat lansarea EVO, aplicația premiată de Emerging Europe Awards 2024 pentru e-guvernare. Sub patronajul prim-ministrului Dorin Recean, MDS25 va reuni din nou vizionari globali, lideri ai industriei digitale, factori de decizie, inovatori tehnologici și investitori, pentru a explora cele mai recente progrese și oportunități de investiții ce modelează viitorul digital al Europei de Est.

Moldova – un hub tehnologic în ascensiune

Republica Moldova se transformă rapid într-un centru puternic pentru inovație digitală în Europa de Est, sectorul său IT obținând recunoaștere globală. Factorii cheie ce contribuie la acest succes includ:

• Moldova Innovation Technology Park: Primul e-Park complet digital din Europa, care oferă un model operațional simplificat și un impozit unic pe venit competitiv de 7%.
• Progres remarcabil: Creștere constantă de două cifre, atrăgând peste 2.200 de companii din peste 40 de țări, angajând aproape 24.000 de profesioniști de înaltă calificare și contribuind cu 5% la PIB-ul național.
• Sprijin guvernamental: Politici și inițiative progresiste ce încurajează inovația, investițiile și dezvoltarea talentelor.

MDS25: Participă și profită de multiple oportunități!

MDS25 oferă o platformă unică pentru a fi în contact cu experții cheie din ecosistemul tehnologic prosper al Moldovei și pentru a explora potențialul acestui hub digital în ascensiune.

Participanții vor avea acces la:

• Lideri de opinie globali: Interacționează cu speakeri de top.
• Zona Startup-urilor: Descoperă cele mai promițătoare startup-uri tech din Moldova.
• Matchmaking B2B & B2G: Conectează-te cu investitori, antreprenori și lideri guvernamentali.
• Expoziție Tech & Inovație: Testează inovații tehnologice.
• Perspective strategice de piață: Obține cunoștințe directe despre sectorul IT din Moldova.
• Experiență interactivă: Descoperă evoluția tehnologică a Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Organizatorii precizează că oentru o perioadă limitată, biletele sunt disponibile la jumătate de preț: Le puteți cumpăra accesând AICI.

Pentru a primti actualizări despre aaeveniment, înregistrează-te! 

Despre Moldova Digital Summit

Moldova Digital Summit este principala conferință de tehnologie și inovare din Europa de Est. Ajuns la a 14-a ediție, MDS continuă să susțină aspirațiile Republicii Moldova de a deveni un lider regional în tehnologie, inovare și antreprenoriat. Organizat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, sub patronajul ministrului Dumitru Alaiba, alături de parteneri cheie, precum Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC), Moldova Innovation Technology Park (MITP), Agenția de Guvernare Electronică, Agenția de Investiții din Republica Moldova, Startup Moldova, Tekwill și Universitatea Tehnică a Moldovei, MDS2025 își propune să poziționeze Moldova ca destinație strategică pentru dezvoltarea antreprenoriatului inovativ bazat pe tehnologie.

Articolul Moldova Digital Summit 2025: Platforma noilor tendințe tehnologice va reuni lideri ai industriei digitale apare prima dată în Realitatea.md.

Este prima dată în România când o firmă este condamnată în instanță pentru epuizarea profesională a unui angajat. Compania Betfair Romania Development trebuie să plătească aproape 9000 de euro ca despăgubiri pentru un angajat ajuns în burnout din vina firmei.

Compania vinovată: Betfair Romania Development

Tribunalul Cluj a hotărât acum câteva luni că o corporație trebuie să plătească daune morale și materiale unei foste angajate pentru epuizare profesională. Dosarul de judecată poartă numărul 2064/117/2022 și a fost judecat de secția civilă a Tribunalului Cluj, iar procesul a fost câștigat de Anja Mărginean-Cosma.

Betfair România Development, companie de dezvoltare de aplicații digitale din industria pariurilor sportive, care are la Cluj peste 2000 de angajați, a fost obligată să despăgubească o fostă angajată din departamentul HR cu 7.500 de euro plus cheltuieli medicale de aproape 6.700 de lei.

Motivul? Mediul de lucru a condus-o pe angajată la burnout. Acel fenomen pe care unele multinaționale îl pun pe seama „lipsei de reziliență” a angajaților, dar pe care instanța l-a recunoscut ca real și extrem de dăunător.

Ce s-a întâmplat de fapt?

Fosta angajată a Betfair Romania Development, specialist în recrutare, s-a trezit îngropată într-un volum excesiv de muncă, fără sprijin, fără posibilitatea de a delega sarcini, fără o limită clară a responsabilităților, dar cu un stres permanent, ore suplimentare frecvente, sarcini suplimentare imposibil de refuzat și cu o presiune constantă a termenelor.

Din cauza stresului acumulat angajata a ajuns internată în spital cu tulburări grave de sănătate, inclusiv insomnie, atacuri de panică și depresie profundă, diagnosticate ulterior ca sindrom burnout, conform clujust.ro.

Până când a avut curajul să spună stop și să acționeze compania în instanță.

Betfair a mers pe clasica strategie corporatistă: „Nu știm, nu am fost anunțați oficial, angajata avea resurse interne la dispoziție”.

Doar că Tribunalul n-a înghițit placa asta și a decis că firma a ignorat realitatea și nu a luat măsuri suficiente pentru a preveni epuizarea profesională a angajatei.

Câțiva colegi de departament ai victimei au fost prezenți în instanță și au depus mărturie în favoarea reclamantei. Evident, aceștia nu și-au mai putut continua activitatea în cadrul firmei și au părăsit organizația, găsindu-și loc de muncă în altă parte.

Directoarea departamentului HR, șefa directă a victimei la data producerii prejudiciului, a fost solicitată să își prezinte punctul de vedere în instanță, dar a refuzat să se prezinte și a trimis în locul său un mic funcționar al firmei.

Ulterior acestui incident, șefa respectivă a avansat în ierarhia corporației și ocupă acum postul de director general al firmei. Această avansare arată cât de mult prețuiește compania principiile morale și de responsabilitate socială pe care le clamează și cât se preocupă de fapt de sănătatea angajaților săi.

Judecătorii au decis că există o cauzalitate între condițiile de muncă și problemele de sănătate ale fostei angajate, motiv pentru care au obligat compania Betfair Romania Development la plata unor despăgubiri morale de 7.500 Euro.

Mai mult, judecătorii au constatat că există o legătură directă între cheltuielile medicale și afecțiunile angajatei, cauzate de mediul de lucru stresant, obligând compania la plata sumei de 6.691,2 lei reprezentând cheltuieli medicale dovedite prin documente oficiale pentru perioada în care a fost internată în spital.

Valoarea reală a costurilor tratamentelor, medicamentelor și ședințelor de psihoterapie plătite de către reclamantă vreme de peste doi ani depășește 10.000 de euro. De asemenea, faptul că aceasta nu a putut să își desfășoare activitatea profesională pentru o perioadă îndelungată și a trăit cu sprijinul familiei nu a fost suficient compensat prin sentință.

Hotărârea a rămas definitivă, fiindcă Betfair Romania Development a decis să nu facă recurs. În acest mod, compania practic și-a recunoscut vinovăția și s-a declarat mulțumită că valoarea prejudiciului plătit angajatei a fost foarte mică.

Tribunalul Cluj a ridicat astfel în premieră națională un mare steag roșu asupra practicilor toxice de muncă.

Hotărârea Tribunalului Cluj reprezintă un punct de cotitură pentru piața muncii din România

Până acum, burnout-ul era tratat ca o problemă personală: „N-ai gestionat bine stresul” „Trebuie să-ți îmbunătățești managementul sarcinilor” sau „Ce, te superi pentru atât?”.

Acum, instanța confirmă că angajatorul este responsabil pentru sănătatea mintală a angajaților săi. Dacă o companie nu are grijă de oamenii ei, poate ajunge să plătească daune consistente pentru treaba asta.

În anii trecuți am avut în România cazuri similare în care instanțele de judecată au protejat drepturile angajaților, dar niciodată pentru că angajatul a ajuns la „burnout” din cauza mediului de lucru stresant.

Spre exemplu, în toamna anului 2024, compania Amazon cu sediul în Iași a fost obligată de instanță să-i plătească 200.000 lei unui angajat pentru „hărțuire morală”, o practică imorală care avea ca scop obținerea demisiei angajatului și plecarea acestuia din organizație fără a i se plăti salarii compensatorii.

Sau în 2023 o companie specializată în fabricarea de produse chimice a fost obligată de Curtea de Apel București să îi achite daune morale de 10.000 de euro unei angajate pentru că a încercat să obțină demisia acesteia, după ce a fost nevoită să lucreze într-un stres continuu și a fost hărțuită la locul de muncă.

Conform avocatnet.ro, legislația muncii de la noi le impune angajatorilor să le asigure angajaților securitatea și sănătatea în muncă. Pornind de la Codul muncii și ajungând la reglementări punctuale, specifice, cum e Legea nr. 319/2006 (Legea SSM), Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă, angajatorii trebuie să aibă în vedere că salariații nu pot lucra în condiții care să le pună în pericol viața, sănătatea fizică și psihică. Aici intră inclusiv de demnitatea umană și cea profesională.

Ce înseamnă această decizie a Tribunalului Cluj pentru angajați?

1. Există precedent legal. Dacă jobul te face să clachezi și ai dovezi medicale, poți merge în instanță. Ține minte numărul Dosarului judecat de secția civilă a Tribunalului Cluj: 2064/117/2022, se poate folosi ca referință pentru precedentul legal.
2. Nu mai este doar vina angajatului. Nu trebuie să te simți slab sau neadaptat dacă stresul te doboară. Este și responsabilitatea angajatorului să asigure un mediu de lucru sănătos și a managerilor să intervină atunci când lucrurile scapă de sub control.
3. Poți cere schimbări. Dacă lucrezi într-un loc unde presiunea și haosul sunt norma, poți insista pe politici clare de protejare a angajaților. Asigură-te că le soliciți în scris, ca să ai dovezi.

Ce înseamnă această sentință pentru companii și manageri?

E simplu: Nu-i mai stoarceți pe angajați de energie ca pe niște lămâi. Tratați-i la fel cum ați vrea voi să fiți tratați la locul de muncă. Alocați resurse și angajați suficienți oameni pentru ca volumul de muncă să fie gestionat eficient.

Gândiți modalități mai clare și mai concrete prin care să protejați sănătatea mintală a oamenilor. La urma urmei, un angajat fericit și împăcat cu condițiile locului de muncă înseamnă un angajat productiv.

În caz contrar, uite, angajații și-ar putea cere drepturile în instanță. Iar dacă un gigant precum Betfair, probabil cu o armată de avocați la dispoziție, a fost pus la plată, ce șanse are în justiție o firmă mică sau mijlocie care își suprasolicită și-și duce angajații la epuizare?

În concluzie, hotărârea Tribunalului Cluj nu este doar o victorie personală a angajatei care a avut curajul să își ceară drepturile, ci și un semnal de alarmă pentru toți angajatorii din România. Burnout-ul nu mai poate fi tratat ca o „sensibilitate”, iar companiile care își storc angajații până la epuizare vor începe să plătească – la propriu.

Justiția din România tocmai a recunoscut faptul că suprasolicitarea profesională distruge sănătatea, iar asta înseamnă că angajații au acum o armă puternică: precedentul legal. Asta înseamnă că fiecare angajat suprasolicitate poate să ceară condiții de muncă decente, fără teama că „așa e peste tot” sau că „trebuie să înduri”. Nu, nu trebuie să înduri. Trebuie să-ți ceri drepturile.

Companiile care înțeleg că oamenii nu sunt roboți vor avea de câștigat pe termen lung. Cele care continuă să ignore realitatea vor pierde bani, reputație și – inevitabil – procesele intentate de angajați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul O premieră pentru societatea est-europeană! Firmă IT din Cluj – condamnată pentru epuizarea profesională a unui angajat apare prima dată în Realitatea.md.

Industria IT, considerată una dintre cele mai dinamice și profitabile, se confruntă cu o problemă surprinzătoare: fenomenul „ghost engineers” sau al inginerilor software care, deși sunt plătiți integral, contribuie foarte puțin sau deloc la proiectele companiei. Un studiu recent realizat de Universitatea Stanford, pe un eșantion de 50.000 de programatori, a dezvăluit că aproape 10% dintre aceștia au productivitate minimă, costând companiile miliarde de dolari anual. Problema este mult mai frecventă în cazul celor care lucrează de la distanță.

Această realitate scoate la iveală provocările lucrului remote, dar și necesitatea unor soluții eficiente pentru a îmbunătăți monitorizarea și performanța echipelor.

Costul inactivității: pierderi de miliarde pentru giganții IT

Studiul Stanford arată că „inginerii fantomă” au o productivitate echivalentă cu doar 10% din cea a unui angajat obișnuit. Aceștia, denumiți și „0.1x engineers”, contribuie la pierderi financiare semnificative pentru companiile mari de tehnologie. Cercetătorii au calculat că un singur astfel de angajat poate genera un cost suplimentar de aproximativ 5.000 de dolari pe an pentru angajator.

Marile corporații resimt aceste pierderi la scară largă. De exemplu:

• IBM pierde anual 2,56 miliarde de dolari din cauza „ghost engineers”.
• Microsoft este afectată de pierderi estimate la 1,568 miliarde de dolari.
• Google, Amazon și Meta înregistrează pierderi similare, care însumează un total de 11,62 miliarde de dolari pe an.

Această situație subliniază importanța gestionării eficiente a resurselor umane și a monitorizării performanței individuale, în special în mediile de lucru care permit mai multă autonomie.

Pe lângă pierderile financiare directe, fenomenul afectează și moralul echipelor. Colegii activi sunt nevoiți să compenseze lipsa de contribuție a „inginerilor fantomă”, ceea ce duce la frustrare, demotivare și, în final, la scăderea productivității generale.

De ce lucrul remote favorizează apariția „ghost engineers”?

Studiul a evidențiat că acest fenomen este de două ori mai frecvent în echipele care lucrează de la distanță (14%) față de cele care lucrează la birou (6%). Lipsa supravegherii directe și a interacțiunilor constante cu colegii creează un mediu propice pentru inactivitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ghost engineers” sunt caracterizați printr-un număr extrem de redus de commituri de cod – mai puțin de trei pe lună în medie. Aproximativ 42% dintre aceștia se limitează la modificări minore sau inutile, cum ar fi schimbarea unei linii de cod fără impact real asupra proiectului. În unele cazuri, acești angajați se bazează pe echipele lor pentru a rezolva sarcinile complexe, pretinzând că sunt implicați.

Lucrul remote aduce, fără îndoială, avantaje, precum flexibilitatea și posibilitatea de a lucra de oriunde. Totuși, această libertate vine cu riscuri, în special în companiile care nu au implementat metode eficiente de monitorizare și evaluare a performanței.

Cum pot companiile să rezolve problema?

Pentru a combate acest fenomen, companiile trebuie să adopte strategii mai eficiente de gestionare a echipelor și de monitorizare a performanței. Iată câteva sugestii:

1. Revizuirea regulată a codului. Managerii ar trebui să analizeze periodic contribuțiile fiecărui angajat, punând accent pe calitate, nu doar pe cantitate.
2. Instrumente de evaluare complexe. Commiturile de cod sunt un indicator, dar nu suficient. Evaluările ar trebui să includă impactul asupra proiectului, inovația și implicarea în sarcinile echipei.
3. Tehnologii pentru monitorizare. Utilizarea unor instrumente software care să urmărească activitatea angajaților poate oferi date precise despre nivelul de implicare.
4. Îmbunătățirea culturii organizaționale. Crearea unui mediu în care angajații să se simtă responsabili și motivați poate reduce semnificativ inactivitatea.

Fenomenul „ghost engineers” reprezintă o problemă reală pentru companiile de tehnologie, afectând atât performanța financiară, cât și dinamica echipelor. Într-o lume tot mai digitalizată, găsirea unui echilibru între avantajele lucrului remote și necesitatea unei supravegheri eficiente este esențială. Dacă problema este gestionată corect, companiile ar putea economisi miliarde de dolari anual și ar putea crea un mediu de lucru mai productiv și mai echilibrat.

Articolul Industria IT se confruntă cu o problemă surprinzătoare: Cum afectează „inginerii fantomă” companiile tech apare prima dată în Realitatea.md.

Un ucrainean care era dat în căutare internațională de către autoritățile Tadjikistanului, cu scop de arest și extrădare, a fost reținut în Chișinău.

Potrivit Poliției, bărbatul, fiind expert în domeniul IT, ar fi comis o serie de infracțiuni în sistemul bancar din Tadjikistan.

„Bărbatul de 38 de ani era anunțat în căutare fiind bănuit de comiterea unui furt în proporții deosebit de mari, mai exact 2 200 000 de dolari dintr-o instituție bancară din țara respectivă”, transmit oamenii legii.

În cele din urmă, suspectul a fost plasat în Penitenciar pentru ulterioara extrădare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ucrainean reținut la Chișinău. Suspectul a furat peste două milioane dolari dintr-o bancă a Tadjikistanului apare prima dată în Realitatea.md.

Chișinău, 19 martie 2024 – „Silverlink: aplicația ta la orice vârstă”! Aceasta este ideea câștigătoare a Hackathon-ului „Tineri pentru vârstnici: împotriva singurătății”, care s-a desfășurat recent la Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova) împreună cu Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale al Republicii Moldova, Fundația Moldcell și Proiectul Tehnologiile Viitorului finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

La Hackathon au participat peste 50 de tineri specialiști IT, majoritatea studenți la Universitatea Tehnică din Moldova, participanți în startup-uri și profesioniști din alte domenii, care au fost ghidați de mentori să dezvolte o aplicație dedicată persoanelor vârstnice, pentru a-i ajuta să fie mai conectați digital și să combată singurătatea.

Tinerii au interacționat și cu persoane în vârstă, care le-au povestit din prima sursă cu ce provocări se confruntă.

Prezentă la deschiderea evenimentului, Felicia Bechtoldt, Secretară de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a menționat că, potrivit prognozelor demografice, în 2040 generațiile cu vârsta de peste 50 de ani vor constitui aproximativ jumătate din totalul populației Republicii Moldova. Conform Studiului „Generații și Gen” (GGS), înaintarea în vârstă este asociată cu un nivel înalt al singurătății. Aproximativ a treia parte din populația 60+ ani resimte un sentiment de singurătate, vârstnicii fiind mai des expuși stărilor depresive comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Karina Nersesyan, Reprezentanta UNFPA în Moldova, a spus că Republica Moldova îmbătrânește, iată de ce este imperativ să fie identificate soluții pentru  a conecta vârstnicii la realitățile lumii moderne. Dialogul intergenerațional cu tinerii sporește coeziunea socială și este în avantajul tuturor. Programele de sprijin pentru o viață activă și sănătoasă la o vârstă înaintată fac parte din strategia de reziliență demografică a UNFPA.

În total, la Hackathon au participat 10 echipe ghidate de mentori, care au lucrat intens la dezvoltarea unui prototip IT, care să susțină persoanele vârstnice în ameliorarea sentimentului de singurătate.

Echipa „Pinguinii” a impresionat juriul cu cea mai bună, inovativă, aplicabilă, cost-eficientă și sustenabilă soluție adaptată nevoilor vârstnicilor și a obținut marele premiu de 15 000 de dolari pentru dezvoltarea în continuare a prototipului.

Soluția propusă de echipa câștigătoare, „Silverlink”, este o aplicație prietenoasă, ușor de utilizat, concepută special pentru vârstnici, pentru a-i conecta cu cei dragi, a-i ajuta să-și redescopere pasiunile și a explora noi interese. Acesta este un asistent de Inteligență Artificială pentru toți vârstnicii, care va ajuta inclusiv persoanele în vârstă cu competențe digitale mai limitate.

Potrivit autorilor, discuția dintre utilizator-asistent decurge prin intermediul mesajelor vocale, asistentul preia cuvintele utilizatorului, le convertește în text, transmite textul API-ului, obține un răspuns sub formă de text și expediază răspunsul către utilizator în forma unui mesaj vocal citit de asistentul de Inteligență Artificială.

Printre funcționalitățile importante ale acestei aplicații se numără împărtășirea stării de spirit, încărcarea fotografiilor de la activități, acces la știrile locale, posibilitatea de a purta conversații cu cei dragi.

„Noi, cei de la Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, ne bucurăm să sprijinim tinerii în dezvoltarea unor soluții inovatoare care, pe de o parte conectează  generații și, pe de altă parte, ajută vârstnicii să nu se simtă izolați social”, a menționat Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

„Acest hackathon reunește două direcții de activitate de bază ale Fundației Moldcell: incluziunea digitală a vârstnicilor și dezvoltarea createch-ului. Parteneriatul nostru în cadrul acestui eveniment exemplifică modul în care integrăm aceste direcții, unde tinerii inovatori își valorifică creativitatea și expertiza tehnologică, pentru a dezvolta soluții care contribuie direct la incluziunea digitală a vârstnicilor pentru o îmbătrânire activă și sănătoasă”, a adăugat Irina Strajescu, Directoarea Executivă a Fundației Moldcell.

Aplicația „Silverlink” destinată persoanelor vârstnice urmează să fie dezvoltată în următoarele 6 luni și face parte din acțiunile ce contribuie la realizarea Programului Național pentru îmbătrânire activă și sănătoasă 2023-2027, implementat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale cu suportul UNFPA Moldova.

Articolul O echipă de tineri din Moldova a câștigat 15,000 USD pentru dezvoltarea unei aplicații în sprijinul vârstnicilor apare prima dată în Realitatea.md.

Orange Moldova face parte din rețeaua mondială de centre autorizate de testare Pearson VUE, lider global în domeniul testărilor IT, și oferă specialiștilor IT o paletă largă de certificări și recunoaștere internațională a aptitudinilor candidaților.

Centrul de testare Pearson VUE din cadrul Orange Moldova pune la dispoziția candidaților un spațiu confortabil și prietenos, dotat cu tehnologii de ultimă generație. Aici, candidații pot accesa un portofoliu extins de certificări de la companii de top din industria IT, cum ar fi: Microsoft, Cisco, Oracle, HP, ISTQB, SAP, IBM, Linux, Embedded etc.

Ce testări și certificări poți urma în Centrul Orange?

• Networking şi infrastructură IT
• Securitate cibernetică
• Dezvoltare software
• Managementul proiectelor IT (PM/BA etc.)
• Arhitectura sistemelor și altele

Cum poți accesa examenele certificate Pearson VUE?

Programările examenelor se fac prin crearea unui cont de utilizator pe pearsonvue.com, iar plata acestora se face cu un card bancar, care permite plata online. Orange nu percepe comision pentru testare, se aplică doar taxa examenelor stabilite de Person VUE.

Centrul Autorizat de Testare Person VUE din cadrul Orange Moldova se află pe strada Alba Iulia, 75 din  Chișinău. Mai multe detalii pot fi accesate pe https://www.orange.md/business/pearson-vue

Pearson VUE este una dintre cele mai mari companii specializate în testarea computer-based. În prezent colaborează cu aproximativ 200 de furnizori de training și certificare pentru recunoașterea internațională a aptitudinilor candidaților. Cei mai importanți furnizori din domeniul IT care aleg să își certifice clienții prin intermediul Pearson VUE sunt: Oracle, Cisco, Microsoft, Zend, CompTIA, Juniper, Adobe etc.

Despre Orange Moldova:

Orange Moldova este parte din Grupul Orange, unul dintre cei mai importanți operatori de telecomunicații din lume, cu peste 276 milioane de clienți în 26 de țări.

Orange este cel mai mare operator din Moldova care oferă servicii voce și date mobile, Internet prin fibră și servicii TV, toate sub același brand. Actualmente peste 2,6 milioane de clienți sunt conectați la rețeaua și serviciile companiei, în care activează o echipă de peste 1450 de angajați. Orange Moldova deține cea mai performantă rețea 4G, dar și 2 premiere mondiale: HD Voice și HD Voice International. Serviciile sale pot fi accesate pe teritoriul întregii țări prin intermediul rețelei de peste 3600 puncte de vânzări.

Recunoscut drept un lider în inovații, Orange deține unul dintre cele mai mari hub-uri IT din țară – Orange Systems, care este al doilea angajator pe piața de tehnologii informaționale din Moldova. În 2023, compania a inaugurat Orange Digital Center, un hub de învățare pe parcursul vieții, unde fiecare poate dobândi competențele digitale și antreprenoriale necesare unui viitor tehnologizat.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile companiei sunt disponibile pe www.orange.md

Articolul Orange Moldova a devenit Centru Autorizat de Testare Pearson VUE apare prima dată în Realitatea.md.

Caravana „Between us IT Girls” a ajuns la final, lăsând în urmă o serie remarcabilă de training-uri și evenimente dedicate studentelor pasionate de tehnologiile informaționale.

Diversitatea temelor abordate și implicarea lectorilor și mentorilor au fost pilonii acestei călătorii în lumea tehnologiei. Participantele din universitățile din Chișinău, Bălți și Comrat au avut ocazia de a obține cunoștințe solide și sfaturi practice de la profesioniști în domeniul IT.

Atelierele practice, sesiunile de lucru în grup și feedback-ul valoros din timpul dezbaterilor au fost apreciate la justa valoare de către tinerele participante. Acestea și-au dezvoltat abilitățile în programare și crearea de produse digitale, iar rezultatele sunt remarcabile.

De asemenea, în cadrul evenimentelor a fost abordat subiectul egalității de gen și acțiunile necesare pentru asigurarea participării egale a fetelor și femeilor în sectorul IT.

Toate tinerele au primit certificatele de participare și au avut ocazia de a se implica în sesiuni de networking, stabilind conexiuni valoroase cu mentori din industria IT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așadar, „Between us IT Girls” a fost o șansă excepțională de a inspira studentele din universitățile din Bălți, Chișinău și Comrat să exploreze universul fascinant al tehnologiei care în prezent se integrează în diverse domenii ale economiei.

Activitatea face parte din proiectul „Crearea de oportunități pentru reziliența economică a femeilor din comunitățile locale și a femeilor strămutate din Ucraina”, implementat de Asociația Națională a Companiilor TIC (ATIC), cu sprijinul UN Women Moldova și finanțat de Guvernul Japoniei (Ambasada Japoniei în Republica Moldova/ 在モルドバ日本国大使館

Articolul Caravana „Between us IT Girls” a ajuns la final apare prima dată în Realitatea.md.

În perioada 7-9 noiembrie curent, o delegație formată din 32 de persoane, reprezentanți ai 12 companii din domeniul IT din Republica Moldova, a efectuat o vizită în Stockholm. Această inițiativă a avut loc în contextul unei noi etape de colaborare între Ambasada Republicii Moldova la Stockholm, Consiliul Național al Comerțului (Kommerskollegium), Open Trade Gate Sweden și Agenția Invest Moldova, încadrată în strategia „FromAid2Trade” a Ambasadei.

Scopul principal al acestei vizite a fost facilitarea explorării și promovării produselor și serviciilor companiilor IT, ICT și AI moldovenești pe piața suedeză.

„Prin intermediul atelierelor de lucru, vizitelor la companii și evenimentelor de networking, participanții au avut oportunitatea de a înțelege mai bine nevoile și oportunitățile prezentate în acest mediu de afaceri. Acest proiect și colaborarea construită, va contribui semnificativ la consolidarea relațiilor comerciale între companiile din Republica Moldova și cele suedeze. Participanții au avut ocazia să stabilească conexiuni valoroase cu cele mai importante persoane și centre din industria IT, și să pună bazele unor colaborări viitoare lucrative și proiecte de investiții majore.

Open Trade Gate Sweden, gestionat de Consiliul Național al Comerțului (Kommerskollegium), a jucat un rol esențial, din partea suedeză, în sprijinirea companiilor din țările în curs de dezvoltare să-și extindă exporturile către Suedia și Uniunea Europeană.

În urma consolidării colaborării între Ambasadă și Kommerskollegium, acest program a primit mandat politic de la guvern pentru promovarea exporturilor din Republica Moldova în UE, cu accent pe sectoarele IT și agricultură. Implementarea acestui proiect este supervizată de domnul Anders Ahnlid, Directorul General al instituției”, se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei Moldovei în Țările Nordice.

Totodată, Ambasada „exprimă apreciere pentru eforturile depuse de Agenția de investiții al RM, în crearea unei platforme eficiente de promovare a exporturilor industriei IT și susține continuarea acestui program conform planului calendaristic până în 2025, următoarea etapă fiind participarea companiilor la prestigiosul eveniment IT mondial Stockholm Tech Show, în mai 2024”.

„Cu satisfacție, constatăm interesul crescut al companiilor moldovenești pentru extinderea prezenței lor pe piața suedeză și ulterior pe alte piețe nordice. Suntem convinși că această experiență va contribui semnificativ la consolidarea poziției acestora în regiune, având în vedere că Stockholm reprezintă un punct central de atracție pentru experți, consumatori, talente și investiții venture în Europa de Nord.

Parte componentă a uneia din cele 4 direcții prioritare de activitate a Ambasadei cu Kommerskollegium (Consolidarea capacităților instituționale în procesul de aderarea la UE, tranziția la agricultură performantă prin certificări UE și acces la piața suedeză, promovarea industriei vinicole, Promovarea industriei IT), această vizită și participarea activă a companiilor de IT din Moldova reprezintă un pas semnificativ în consolidarea relațiilor comerciale și extinderea exporturilor pe piața suedeză. Creșterea exporturilor moldovenești în Suedia, alături de sporirea asistenței pentru dezvoltare, nu numai că contribuie la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, dar și creează o atmosferă politică mai favorabilă în Suedia, promovând ideea că ajutorul acordat țării noastre este o investiție cu un randament semnificativ. Ambasada continuă să susțină și să încurajeze astfel de inițiative care aduc beneficii reciproc tuturor părților implicate”, se mai arată în același comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 32 de moldoveni, reprezentanți ai companiilor din domeniul IT, în vizită la Stockholm. Ce au făcut acolo apare prima dată în Realitatea.md.

Comunitatea Tech Women Moldova, în colaborare cu Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC, cu susținerea UN Women, a organizat în acest weekend un eveniment de importanță majoră pentru femeile interesate de tehnologiile informaționale din țară, Tech Women Summit 2023. Evenimentul a durat două zile și a adunat profesioniste din domeniul IT din Republica Moldova și din străinătate, dar și reprezentanți ai Guvernului, parteneri de dezvoltare, mediul academic, sectorul privat și alte entități din industrie.

Scopul principal al acestui eveniment a fost să schimbe și să redefinească percepția asupra rolului femeilor în dezvoltarea industriei IT, în același timp consolidând comunitatea locală. Construit pe succesul edițiilor anterioare, summit-ul a oferit o platformă de schimb de cunoștințe și experiență între vorbitoare naționale și internaționale și comunitatea locală de femei din IT.

Tech Women Summit 2023 a debutat cu un discurs introductiv din partea Ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba. Acesta a confirmat o dată în plus dedicația guvernului în a contribui la abilitarea femeilor și oferirea șanselor egale pentru acestea. Ministrul a menționat și avantajele pe care le oferă sectorul IT în acest sens.

„Sectorul IT oferă o flexibilitate mai mare și mai multe oportunități femeilor și, deși mai avem încă de lucru în ceea ce privește salarizarea echitabilă, suntem pe calea cea dreaptă. Doar împreună putem sensibiliza societatea cu privire la necesitatea incluziunii și a drepturilor pe deplin egale, nu parțial égale, pentru că suntem o societate civilizată, europeană și spre asta tindem”, a declarat Dumitru Alaiba.

Directoarea proiectelor strategice a Asociației companiilor din Domeniul TIC, Ana Chiriță a venit cu un șir de statistici la nivel global, care confirmă ce impact major ar putea avea progresul în domeniul abilitării femeilor asupra economiei țărilor.

„Pentru noi Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC, dar și pentru Tekwill, femeile reprezintă un domeniu strategic. Dacă e să ne uităm la cifrele globale, din cei 3,9 miliarde de oameni în lume aflați în pragul sărăciei, în mare parte sunt femei. Nu știm de ce, dar este o realitate. Există cel puțin 2,7 miliarde de femei în lume care nu au acces la condiții egale de muncă ca și bărbații. Pe de altă parte, conform studiilor UN Women la nivel global, dacă fiecare țară ar ajunge să abiliteze femeile așa ca ele să poată lucra, ar fi generate încă 6 trilioane de dolari anual. Abilitarea femeilor aduce valoare în primul rând femeilor, care la rândul lor transmit beneficiile generațiilor următoare, efectele fiind pe termen lung”, a susținut Ana Chirița, Directoare Proiecte Strategice ATIC.

Specialista de Programe din cadrul echipa UN Women, Svetlana Andrieș, și-a exprimat, în cadrul festivității de deschidere, susținerea pentru femeile active și hotărâte din Republica Moldova, dar și a confirmat angajamentul continuu de a oferi tot suportul necesar pentru a crea oportunități suplimentare femeilor din întreaga țară.

„Este o satisfacție deosebită să văd astăzi aici femei din Bălți, Comrat, Cahul, Chișinău și din toată țara care au curaj și spirit de schimbare, sunt determinate și vizionare. Era tehnologiilor generează acum oportunități fără precedent pentru abilitarea femeilor și a fetelor, dar presupune și noi forme de inegalitate, amenințări sporite la adresa drepturilor și bunăstării femeilor care încă rămân subreprezentate în ceea ce privește crearea, utilizarea și reglementarea tehnologiilor. În Republica Moldova avem doar 22 la sută din femei cu profesii STEM și TIC, avem o diferență salarială de circa 39%”, a declarat Svetlana Andrieș.

Pe parcursul celor două zile de Tech Women Summit au fost discutate un șir de subiecte relevante pentru femeile din domeniul STEM și TIC, iar echipele celor mai mari companii din industrie cum sunt Orange Systems, Grid Dynamics, Endava, R Systems, Stefanini, Pentalog au împărtășit din experiența lor, încurajând fetele și femeile să nu ezite să se dezvolte profesional în acest domeniu.

Acest eveniment a fost organizat de Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC și Tech Women Moldova, cu sprijinul UN Women și finanțare de din partea Guvernului Japoniei.

Articolul Tech Women Summit 2023: Impuls pentru Femeile din Industria IT apare prima dată în Realitatea.md.

Un prosper om de afaceri care avea legături cu serviciile de securitate ale Rusiei a devenit cea mai recentă figură din elita țării care a murit în circumstanțe inexplicabile.

Anton Cherepennikov, 40 de ani, care era șeful celei mai mari companii de IT din țară, ICS Holding, a fost găsit mort în biroul său din Moscova, potrivit mass-media locală. Cauza preliminară a morții ar fi un stop cardiac, scrie presa rusă.

Cu toate acestea, prietenul său, Vasili Polonski, a spus că nu crede motivul oficial al morții sale. „Cauza exactă a morții antreprenorului va fi stabilită mai târziu”, a spus presa.

ICS Holding a fost folosit de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) pentru supravegherea activităților online ale cetățenilor, potrivit Novaya Gazeta.

Compania a beneficiat de o lege dată în 2018 care a înăsprit controlul serviciilor de securitate ale Rusiei asupra cetățenilor. Acest lucru a permis operatorilor de telecomunicații să stocheze înregistrările audio ale tuturor apelurilor și mesajelor text timp de șase luni, iar traficul de internet timp de o lună.

ICS Holding s-a confruntat cu sancțiuni internaționale în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Cherepennikov era un partener de afaceri vechi al oligarhului Alisher Usmanov, și acesta supus unor sancțiuni internaționale din cauza legăturilor sale cu președintele rus Vladimir Putin.

Cherepennikov a făcut parte din consiliul de administrație al USM, precum și al operatorilor de telefonie mobilă Megafon și USM Telecom, pe care le controlează Usmanov, a informat Novaya Gazeta. Asta înseamnă că două persoane din anturajul lui Putin au murit în doar 48 de ore. Miliardarul Igor Kudriakov, un fost oficial guvernamental și prosper om de afaceri, a fost găsit mort în apartamentul său din Moscova. Potrivit presei, Kudriakov era diagnosticat cu cancer.

„Încă o moarte misterioasă a unui manager de top din Rusia”, a scris pe Twitter consilierul ucrainean pentru afaceri interne Anton Gerașcenko.

Recent, s-au înregistrat mai multe decese inexplicabile ale unor oficiali și oameni de afaceri în Rusia, subliniază Newsweek.com. În iunie, a fost găsit cadavrul lui Artem Bartenev, în vârstă de 42 de ani, care a lucrat la Judecătoria Kirovsky din orașul Kazan. El a căzut de la fereastra apartamentului său aflat la etajul 12 al blocului în care locuia.

Tot în iunie, Yuri Demin, 62 de ani, fostul șef al Inspectoratului de Stat pentru Siguranța Rutieră din regiunea Sverdlovsk, a murit după ce a căzut de la etajul doi al locuinței sale de vară. Pavel Antov, 65 de ani, un politician rus care a criticat invadarea Ucrainei de către Putin, a fost găsit mort după ce a căzut de la fereastra unui hotel din India, în decembrie 2022.

Moartea sa a survenit la două zile după ce prietenul său, Vladimir Bidenov, a fost găsit mort într-o cameră a aceluiași hotel. Iar Ravil Maganov, în vârstă de 67 de ani, președintele gigantului petrolier rus Lukoil, a fost găsit mort în septembrie 2022. A căzut de la fereastra unui spital din Moscova.

Articolul Încă o moarte suspectă în Rusia: Șeful celei mai mari companii IT din această țară a făcut infarct la 40 de ani apare prima dată în Realitatea.md.

Ipoteza că inteligența artificială ar putea înlocui oamenii în diverse domenii stârnește de mai mult timp temeri. Dar nimeni nu se aștepta ca reducerile de personal să înceapă tocmai într-o industrie în care lucrătorii păreau invincibili: cea a tehnologiei, relatează CNN.

Un număr încă mic, dar în creștere de firme IT au spus că AI este motivul pentru concedierea unor angajați și regândirea noilor posturi în ultimele luni, în timp ce Silicon Valley se grăbește să se adapteze la progresele rapide ale tehnologiei dezvoltate în propria ogradă. Chegg, o companie de tehnologie educațională, a anunțat luna trecută că își reduce cu 4% forța de muncă, adică cu aproximativ 80 de angajați, „pentru a poziționa mai bine compania pentru a-și executa strategia AI și pentru a crea valoare durabilă pe termen lung pentru studenți și pentru investitorii săi.” CEO-ul IBM, Arvind Krishna, a declarat într-un interviu acordat Bloomberg în mai că se așteaptă să întrerupă angajările pentru posturi care ar putea fi înlocuite cu AI în următorii ani.

Cu toate acestea, într-un interviu ulterior, Krishna a spus că declarațiile sale anterioare au fost scoase din context și a subliniat că „AI va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina. La sfârșitul lunii aprilie, serviciul de stocare a fișierelor Dropbox a declarat că își reduce cu aproximativ 16% forța de muncă, aproximativ 500 de oameni, inclusiv din cauza AI. În cel mai recent raport privind disponibilizările, firma de plasare a forței de muncă Challenger, Gray & Christmas a declarat că 3.900 de persoane au fost disponibilizate în mai din cauza inteligenței artificiale. Toate aceste reduceri au avut loc în sectorul IT, potrivit companiei.

În aceste condiții, Silicon Valley ar putea nu numai să fie lider în dezvoltarea AI, ci și să ofere o primă privire asupra modului în care companiile se pot adapta la aceste instrumente. Abilitățile oamenilor nu vor fi depășite peste noapte, cum se temeau unii. În schimb, companiile par să realoce resursele pentru a profita mai bine de noua tehnologie – și să pună accent pe angajații cu expertiză AI.

„În ultimele luni, inteligența artificială a captat imaginația colectivă a lumii, extinzând piața potențială pentru următoarea noastră generație de produse bazate pe AI mai rapid decât ar fi putut anticipa oricare dintre noi. „Următoarea noastră etapă de creștere necesită o combinație diferită de abilități, în special în domeniul AI și în stadiul inițial al dezvoltării produselor”, a scris directorul general al Dropbox, Drew Houston, într-o notă adresată angajaților, în care anunța concedierile.

Dan Wang, profesor la Columbia Business School, a declarat pentru CNN că inteligența artificială „va determina restructurarea organizațiilor”, dar nu se pune problema ca mașinile să înlocuiască oamenii.

„AI, din câte văd eu, nu înlocuiește neapărat oamenii, ci mai degrabă îmbunătățește munca oamenilor. Cred că genul de competiție la care ar trebui să ne gândim este că specialiștii umani vor fi înlocuiți cu specialiști umani care pot profita de instrumentele AI”, a spus Wang.

Profesorul mai spune că începând cu semestrul trecut, el a început să le solicite studenților săi să se familiarizeze cu noile instrumente AI.

”Acest tip de expunere cred că este absolut esențial pentru a se pregăti pentru succes după absolvire. Nu înseamnă că toată lumea trebuie să devină specialist AI, ci că oamenii ar trebui să știe cum să folosească instrumentele AI pentru a deveni mai eficienți în ceea ce fac. Acolo se duce cu adevărat lupta pentru talente, deoarece diferențierea în ceea ce privește talentul vine din modalități creative și eficiente de a integra AI în sarcinile zilnice”, a explicat Wang.

Concediile din domeniul IT cauzate de inteligența artifcială vin pe fondul unor reduceri de personal mai ample din industrie. Aproximativ 212.294 de angajați din industria IT au fost disponibilizați numai în 2023, potrivit datelor urmărite de Layoffs.fyi, depășind deja cifra de 164.709 înregistrată în 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dar, în umbra acelor concedieri în masă, industria IT a fost cuprinsă de o fervoare AI și a investit mult în această tehnologie. Inclusiv companii ca Microsoft și Facebook au anunțat investiții uriașe în domeniul inteligenței artificiale.

Articolul Inteligența artificială se întoarce împotriva creatorilor ei apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova Innovation Awards (MIA) anunță cu bucurie extinderea perioadei de depunere a aplicațiilor până pe 3 iunie. Această măsură vine în urma numeroaselor solicitări primite din partea companiilor care încă nu sunt rezidente ale Moldova Innovation Technology Park, iar orice companie din Moldova care activează în sectorul IT sau creativ este încurajată să participe.

Moldova Innovation Awards este un eveniment-cheie pentru industriile IT și creative din Moldova, având ca scop recunoașterea, încurajarea și recompensarea celor mai inovatoare companii din aceste domenii. Prin intermediul MIA, se dorește evidențierea talentelor locale, stimularea inovației și promovarea unui spirit de excelență în rândul companiilor din Moldova.

Moldova devine din ce în ce mai atractivă pentru investitori și parteneri internaționali, iar acest lucru se datorează în mare parte sectorului nostru tehnologic și creativ, care se află într-o continuă evoluție și expansiune.

Participarea la MIA aduce numeroase avantaje pentru companiile din Moldova:

Recunoaștere: Un premiu MIA nu reprezintă doar o validare a muncii depuse de companiile locale, ci și o recunoaștere a calității și inovației pe care acestea le aduc în domeniul tehnologic și creativ.

Vizibilitate: Companiile finaliste și câștigătoare vor beneficia de o vizibilitate sporită pe scena locală și internațională, ceea ce poate deschide noi oportunități și colaborări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Networking: MIA oferă o oportunitate unică pentru companii de a interacționa și conecta cu lideri și experți de top din industrie, atât la nivel național, cât și internațional.

Categoriile la care companiile pot participa includ „Best Product Innovation”, „Best Service Innovation”, „Impactful Initiative of the Year”, „Rising STARtup” și „Special Jury Prize”. Fiecare categorie este concepută pentru a evidenția și onora diferite tipuri de inovație și excelență în domeniul IT și creativ.

MIA este mândră să prezinte un juriu format din experți de renume din industrie, cum ar fi Angelos Angelou, Mateusz Majewski, Rick Rasmussen și Manisha Aryal, Kadri Tuisk, alături de figuri notabile din Moldova, precum Vasile Tofan, Ion Sturza, Victor Guzun și Vitalie Eșanu. Ei sunt cei care vor evalua și vor selecta cele mai strălucite idei și proiecte.

Primii 40 de aplicanți eligibili vor primi invitații exclusive la Gala Awards, care va avea loc pe 15 iunie. Această competiție vine pentru a accentua progresul Moldovei în domeniul tehnologiei și creativității. Cu industria autohtonă în plină dezvoltare, MIA își propune să arate lumii curajul și ingeniozitatea companiilor. Participând la MIA, acestea își pot etala talentul și pot evidenția modul în care inovația lor contribuie la progresul societății și al economiei naționale.

Mai multe detații despre Moldova Innovation Awards poți găsi AICI.

Articolul Moldova Innovation Awards: Oportunitate extinsă pentru companiile IT și Creative din Moldova apare prima dată în Realitatea.md.