Pe 20 octombrie curent, în Republica Moldova au avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale și un referendum constituțional privind aderarea la UE.

Constatările și concluziile preliminare ale Misiunii internaționale de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO), arată că ambele procese de vot au fost bine gestionate. Concurenții și-au desfășurat campania liber într-un mediu caracterizat de preocupări privind interferența străină nelegitimă și eforturi active de dezinformare.

Potrivit raportului publicat de BIDDO al OSCE, organele de drept, numeroși actori internaționali și societatea civilă au afirmat că Republica Moldova este ținta unui „război hibrid” în curs de desfășurare, dirijat din străinătate, care include diverse forme de interferență manipulatoare pentru destabilizarea țării, finanțarea ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice.

Rusia și reprezentanții săi au încercat să submineze activ procesul democratic și electoral din Republica Moldova. Cu toate acestea, exprimăm felicitări autorităților moldovene pentru organizarea cu succes a alegerilor și a referendumului constituțional.

„Salutăm rezultatele referendumului constituțional, în care poporul Republicii Moldova și-a exprimat dorința de a-și ancora viitorul în UE. Uniunea Europeană va urmări îndeaproape evoluțiile din timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie și în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2025” se arată în Declarația comună a Înaltului Reprezentant Josep Borrell și a Comisiei Europene privind alegerile prezidențiale și referendumul constituțional.

Ne-am angajat să sprijinim în continuare dezvoltarea democratică, reformele și creșterea economică a Republicii Moldova, precum și consolidarea rezilienței Republicii Moldova, în special pe calea sa către Uniunea Europeană. UE și Republica Moldova împărtășesc un viitor comun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell: „Sprijinim în continuare dezvoltarea democratică a Moldovei” apare prima dată în Realitatea.md.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, consideră că situația din Georgia este mai gravă decât cea din Moldova, în ajunul alegerilor-cheie din ambele țări. El a spus acest lucru la o conferință de presă după întâlnirea miniștrilor de externe ai UE de luni, scrie Evropeiskaia Pravda.

Borrell a menționat că miniștrii au discutat situația din Moldova și din Georgia. Ambele țări vor organiza scrutine importante în următoarele săptămâni. În Georgia vor avea loc alegeri parlamentare, iar în Moldova – alegeri prezidențiale și un referendum privind aderarea la UE.

Potrivit lui Borrell, Rusia nu cruță eforturile pentru a submina procesul electoral din Moldova, în timp ce „în Georgia, tabloul este mai sumbru”.

„Acțiunile recente, declarațiile și promisiunile electorale ale partidului de guvernământ îndepărtează țara de calea europeană și semnalează o tranziție către autoritarism. Din acest motiv, procesul de aderare la Uniunea Europeană este de facto oprit”, a subliniat Borrell.

El a adăugat că alegerile parlamentare vor constitui un test decisiv pentru democrația din Georgia și pentru parcursul ei european.

Amintim că liderii Uniunii Europene, conform unor surse, intenționează să transmită Georgiei, înaintea alegerilor parlamentare, că guvernul său pune în pericol parcursul țării către UE. Un astfel de pasaj se regăsește în proiectul de concluzii al summitului UE de la Bruxelles din 17-18 octombrie. Pe 27 iunie, liderii țărilor și guvernelor UE au declarat deja despre suspendarea de facto a procesului de aderare a Georgiei din cauza adoptării „legii rusești” – așa-numita lege privind „agenții străini”.

Kremlinul a negat acuzaţiile de amestec în afacerile interne ale Georgiei, care va organiza alegeri parlamentare pe 26 octombrie, scrutin pe care preşedinta ţării, Salome Zurabişvili, îl vede ca pe o alegere între viitorul european şi trecutul rus. „Nu ne amestecăm în niciun fel în afacerile interne ale Georgiei şi nu avem nicio intenţie să facem acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, la conferinţa de presă zilnică.

Preşedintele Vladimir Putin a extins lista categoriilor de cetăţeni georgieni care pot intra în Rusia fără a avea nevoie de viză, pe fondul criticilor occidentale la adresa autorităţilor de la Tbilisi pentru apropierea sa de Kremlin. Georgia şi-a îmbunătăţit considerabil relaţiile cu Rusia, ceea ce, în contextul războiul din Ucraina, i-a înrăutăţit dramatic legăturile cu Occidentul.

UE şi SUA au condamnat atât reluarea comunicaţiilor aeriene între cele două ţări, cât şi legea „Cu privire la transparenţa ingerinţei străine”, pe care opoziţia georgiană o consideră similară cu cea aprobată în Rusia în vederea reprimării societăţii civile.

În plus, Bruxelles-ul şi Washingtonul au criticat Parlamentul georgian în luna septembrie pentru că a aprobat o altă lege ce interzice, la fel ca în Rusia, propaganda pentru relaţiile homosexuale. Recent, Tbilisi a dat întreaga vină pentru războiul din 2008 din Osetia de Sud pe fostul preşedinte întemniţat, Mihail Saakaşvili.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Borrell: Situația din Georgia este mai gravă decât în Moldova, în ajunul alegerilor-cheie din ambele țări apare prima dată în Realitatea.md.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat că actualul conflict dintre Israel şi Hezbollahul libanez ameninţă să scufunde Orientul Mijlociu într-un „război total”.

„Pot spune că suntem aproape în pragul unui război total”, a declarat diplomatul european, care urma să participe în cursul serii la o reuniune a ţărilor din G7, în ajunul începerii „săptămânii la nivel înalt” a Adunării Generale a ONU la New York.

Atacurile israeliene împotriva Hezbollah au făcut luni 492 de morţi în Liban, dintre care 35 de copii, potrivit autorităţilor acestei ţări care s-a confruntat cu cea mai mortală zi în aproape un an de schimburi de focuri între cele două părţi în marja războiului din Fâşia Gaza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înaltul Reprezentant al UE a cerut încă o dată încetarea focului de-a lungul liniei albastre dintre nordul Israelului şi sudul Libanului unde s-a implantat Hezbollah.

La fel ca în Fâşia Gaza, devastată de aproape un an de război între Israel şi Hamasul palestinian, Borrell a denunţat faptul că civilii „plătesc un preţ intolerabil, inacceptabil”. Linia albastră a Naţiunilor Unite separă din 2000 forţele armate libaneze de cele ale Israelului.

„Acum este momentul să facem ceva. Fiecare trebuie să facă tot ce poate pentru a opri acest lucru”, a spus el, recunoscând eşecul eforturilor diplomatice de până în prezent pentru a opri războiul din Fâşia Gaza.

Articolul Șeful diplomației europene avertizează: „Suntem în pragul unui război total în Orientul Mijlociu” apare prima dată în Realitatea.md.

În contextul sprijinului militar acordat Ucrainei, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, răspuns vineri, 30 august curent, jurnaliștilor cu privire la posibilitatea ca Ucraina să fie autorizată să lanseze atacuri asupra țintelor militare de pe teritoriul Rusiei utilizând arme furnizate de statele membre. Șeful diplomației europene a respins ferm ideea că astfel de acțiuni ar implica Uniunea Europeană într-un conflict direct cu Rusia, subliniind că sprijinul oferit Ucrainei este destinat exclusiv apărării acesteia.

„Cred că este ridicol să spunem că a permite atacuri pe teritoriul rusesc înseamnă a fi în război cu Moscova. Nu suntem în război cu Moscova – sprijinim Ucraina,” a afirmat Borrell, înaintea reuniunii informale de la Bruxelles a miniștrilor apărării din UE. „Ucraina este atacată de pe teritoriul rusesc și, conform dreptului internațional, poate reacționa atacând locurile de unde este atacată. Așadar, nu este nimic ciudat în asta. Puteți fi de acord sau nu, dar nu este vorba de un război împotriva Moscovei dacă unele state membre fac acest lucru”, a punctat acesta.

Deși a subliniat că ridicarea restricțiilor nu face parte dintr-o politică a UE și că decizia aparține fiecărui stat membru care furnizează arme cu rază lungă de acțiune, Borrell a afirmat că astfel de măsuri sunt justificate în contextul sprijinului acordat Ucrainei în apărarea împotriva agresiunii rusești.

„Sprijinim Ucraina, dar există diferite mijloace de a o face, iar unul dintre cele mai importante este prin antrenarea soldaților și furnizarea de avioane de luptă. Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina este cea mai de succes misiune de instruire din istoria noastră (…) Este clar că, dacă ucrainenii au sprijinul nostru, pot lupta cu succes. Operațiunea din Kursk este un bun exemplu în acest sens. Este o acțiune strategică îndrăzneață, de succes, care arată că depinde de noi, că ei sunt gata să continue să lupte atâta timp cât au sprijinul nostru material. [Avioanele de luptă] F-16 sunt folosite acum pentru a încerca să oprească atacurile Rusiei împotriva orașelor ucrainene. Lunea trecută, 300 de [rachete și] drone au fost lansate împotriva Kievului și, din nou, împotriva sistemului electric al Ucrainei. Este clar că Putin dorește să arunce Ucraina în întuneric și frig în iarna următoare, prin distrugerea întregii capacități de alimentare cu energie electrică din Ucraina”, a mai amintit șeful diplomației europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Borrell, despre autorizarea loviturilor ucrainene pe teritoriul Rusiei: Nu suntem în război, ci sprijinim Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat, după o conversație cu ministrul de externe Dmîtro Kuleba despre ofensiva Ucrainei în regiunea Kursk, că UE sprijină pe deplin lupta poporului ucrainean.

Borrell a scris despre aceasta pe rețeaua de socializare X ( fostă Twitter), relatează presa ucraineană.

Discussed w/ @DmytroKuleba the last developments on the frontline & the Kursk counteroffensive. I reiterated the EU full support to the UA people’s fight.

Putin hasn’t managed to break UA resistance against his unjustified invasion & is pushed now to withdraw inside RU territory

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) August 13, 2024

În cadrul conversației, Dmîtro Kuleba l-a informat pe Borrell despre cele mai recente evoluții de pe front și detaliile operațiunii Ucrainei în regiunea Kursk.

„Am reafirmat sprijinul deplin al UE pentru lupta poporului ucrainean. Putin nu a reușit să spargă rezistența Ucrainei la invazia sa nejustificată, iar acum este forțat să se retragă adânc pe teritoriul rus”, a spus Josep Borrell.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele american Joe Biden, în primele sale comentarii cu privire la ofensiva Ucrainei în regiunea Kursk, a numit operațiunea o „adevărată dilemă” pentru liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Ucraina nu a informat partenerii din Occident despre detaliile operațiunii până de curând.

Articolul Josep Borrell, despre ofensiva ucraineană în Kursk: UE sprijină pe deplin lupta ucrainenilor apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina va continua să caute modalități de a organiza următoarea conferință de pace cu participarea Rusiei, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell. Acesta a subliniat că discuțiile nu se vor desfășura în condițiile impuse de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, transmite disinfo.md.

„Sunt convins că președintele Zelenski va continua ofensiva în aceste negocieri pentru a avea următoarea conferință cu prezența Rusiei. Acest lucru este real, desigur. Am spus deja ceea ce s-a mai zis – următorul pas necesită implicarea Rusiei. Dar cum ar trebui să percepem ce a spus Putin în timpul vizitei prim-ministrului Orban la Moscova? Uite – acestea sunt premisele propuse de Putin. Da, desigur, ar trebui să sperăm la pace prin negocieri diplomatice, dar pe o anumită bază. Și nu aceasta este baza lui Putin”, a precizat Borrell.

În plus, oficialul european a subliniat că summitul de pace din Elveția a avut rezultate, dar care trebuie îmbunătățite.

„Aproximativ 90 de țări au fost de acord cu declarația finală a acestei întâlniri, dar trebuie să mergem mai departe pentru a contracara propaganda rusă, a clarifica și a explica tuturor ce se întâmplă exact, că Rusia este cea care efectuează un atac împotriva Ucrainei. Pentru a vă aminti că există un agresor și există un partid care este supus agresiunii. Ucraina se apără, iar noi o ajutăm în autoapărare”, a menționat Înaltul Reprezentant al UE.

Uniunea Europeană susține formula de pace a președintelui Zelenski, a mai spus Borell.

„Susținem formula de pace a președintelui Zelenski, care este singurul plan de pace din acest oraș, la Bruxelles. Singurul plan de pace susținut de Uniunea Europeană”.

Anterior, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că discuția privind organizarea celui de-al doilea Summit al Păcii cu privire la Ucraina conține abordări inacceptabile pentru Rusia și „multe alte” state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Josep Borrell: „Următorul summit de pace ar trebui să aibă loc cu Rusia, dar nu în condițiile lui Putin” apare prima dată în Realitatea.md.

Vizita premierului Viktor Orban la Moscova are loc exclusiv în cadrul relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Rusia, și nu în cadrul președinției Consiliului UE. Acest lucru este menționat în declarația oficială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, publicată vineri, scrie presa ucraineană.

Ungaria este acum un stat membru al UE care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene până la 31 decembrie 2024.

„Acest lucru nu prevede nicio reprezentare externă a UE. Aceasta este responsabilitatea președintelui Consiliului European la nivel de șefi de stat sau de guvern, precum și a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate la nivel ministerial”, a spus Borrell.

El a subliniat că premierul maghiar nu a primit niciun mandat din partea Consiliului UE pentru a vizita Moscova.

„Poziția UE privind războiul de cucerire al Rusiei împotriva Ucrainei este reflectată în numeroase concluzii ale Consiliului European. Această poziție exclude contactele oficiale dintre UE și președintele Putin. Astfel, premierul ungar nu reprezintă UE sub nicio formă”, a declarat Josep Borrell.

În plus, el a amintit că Putin a fost pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională și a emis un mandat de arestare pentru rolul său în deportarea forțată a copiilor din Ucraina în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim, Viktor Orban se află la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin, au declarat mai multe surse pentru The Guardian, la câteva zile după ce prim-ministrul Ungariei a efectuat prima vizită în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în țară.

Purtătorul de cuvânt al premierului ungar, Bertalan Hawashi, a declarat că Orban a sosit la Moscova ca parte a „misiunii sale de menținere a păcii” și se va întâlni cu liderul de la Kremlin.

Articolul Josep Borrell, despre vizita lui Orban la Moscova: Premierul Ungariei nu reprezintă UE sub nicio formă apare prima dată în Realitatea.md.

Europa trebuie să se pregătească pentru un posibil război, a avertizat șeful diplomației europene. Josep Borrell a lăsat de înțeles că nu știe cum vor evolua relațiile Moscovei cu Washingtonul, iar securitatea continentului ar putea depinde de viitorul lider de la Casa Albă.

Conform oficialului, acțiunile militare ar putea trece de hotarul Ucrainei. În același timp, conform lui, sunt periculoase și atacurile hibrid asupra statelor europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Rusia este o amenințare pentru Europa. Războiul ne dă cu siguranță târcoale. Un război convențional de mare intensitate în Europa nu mai este ficțiune. Nu va începe mâine, însă nu putem nega realitatea, iar concurența în creştere între marile puteri, conflictele de mare intensitate între state, militarizarea interdependenţei economice, războiul cibernetic şi dezinformarea fac parte din realitatea noastră”, a declarat liderul european.

Este pentru prima oară când Înaltul Reprezentant european, originar din Spania, a vorbit în termeni atât de clari de amenințarea rusească, conform Digi24, cu referire la FT. Lideri militari europeni au avertizat că Rusia ar putea încerca să „testeze” solidaritatea din cadrul NATO, iar unele voci susțin că dacă la Casa Albă revine Donald Trump, SUA s-ar putea retrage de pe scena internațională.

Articolul Războiul amenință Europa? Declarația îngrijorătoare a lui Borrell: Nu începe mâine, însă nu putem nega realitatea apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Macron: „Dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, atunci Rusia va ameninţa cu siguranţă Moldova, România şi Polonia” apare prima dată în Realitatea.md.

„Republica Moldova este una dintre țările cele mai afectate de consecințele invaziei ilegale ale Rusiei în Ucraina. Există încercări serioase, intensificate și continue de destabilizare a țării. Listele de astăzi transmit un alt semnal politic important al sprijinului neclintit al UE față de Republica Moldova, de stabilitatea, independența și suveranitatea acesteia. UE rămâne hotărâtă să continue să ia măsuri împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”. Declarațiile aparțin lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în contextul deciziei Consiliul UE de joi, 22 februarie curent, prin care s-a impus măsuri restrictive împotriva a șase persoane și a unei organizații responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Consiliul sancționează organizația paramilitară: Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”, care a făcut încercări repetate de subminare a guvernării democratice din Republica Moldova, inclusiv prin incitarea la revolte și demonstrații violente, precum și pe liderul acesteia.

CITEȘTE ȘI Lista celor șase sancționați de UE, pentru că amenință independența Moldova. Printre ei, un agent FSB

Printre celelalte persoane sancționate se numără Șeful Adjunct al Departamentului de Informații Operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse, responsabil de operațiunile secrete ale Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând din 2016. În plus, Consiliul sancționează directori ai unor trusturi media care dețin mai multe canale media din țară, ce promovează frecvent mesaje menite să obstrucționeze și să submineze procesul politic democratic. Lista include, de asemenea, alte persoane implicate în diseminarea dezinformării și în incitarea la violență și la teamă sau care au legătură cu cazul „Fraudei Bancare”.

Toate persoanele enumerate astăzi fac obiectul unei înghețări a activelor deţinute. Cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri acestor persoane. În plus, cele șase persoane fac obiectul unei interdicții de călătorie, care le interzice să intre și să tranziteze  teritoriile UE.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE. UE rămâne neclintită în sprijinul său față de Republica Moldova, rezistența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a acesteia, în fața activităților destabilizatoare instigate de actori externi.

CITEȘTE ȘI Conducerea R. Moldova, recunoscătoare UE pentru decizia pe afiliații lui Șor: „Semn clar că avem sprijinul neclintit”

La 28 aprilie 2023, UE a stabilit, la cererea Republicii Moldova, un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării. La 30 mai 2023 , Consiliul a adoptat primul set de 5 listări ca parte a noului cadru. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce i-a acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Borrell: R. Moldova este una dintre țările cele mai afectate de consecințele invaziei ilegale ale Rusiei în Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a anunțat luni, în cadrul unei conferințe de presă la Varșovia, că se îndreaptă spre Kiev și a subliniat importanța sprijinirii Ucrainei de către Uniunea Europeană prin toate mijloacele posibile, scrie Agerpres.

Vizita șefului diplomației europene are loc într-un moment în care comunitatea internațională depune eforturi sporite pentru a reînnoi stocurile de arme ale Ucrainei, esențiale în confruntarea cu forțele ruse, la aproape doi ani de la debutul războiului.

Joi trecută, liderii europeni au convenit asupra unei asistențe financiare de 50 de milioane de euro pentru Ucraina, marcând astfel o poziție fermă împotriva Rusiei. Această decizie a întâmpinat însă rezistența prim-ministrului ungar Viktor Orban.

Josep Borrell a subliniat necesitatea ca Ucraina să fie echipată adecvat pentru a contracara invazia începută de forțele ruse în februarie 2022 și a cerut Uniunii Europene să sprijine Kievul cu toate resursele necesare, până când acest sprijin va fi crucial.

„Nu este doar o problemă de timp. Este o problemă de cantitate și calitate a asistenței pe care o oferim. Este clar că trebuie să facem mai mult și mai rapid, deoarece Ucraina trebuie să obțină victoria”, a subliniat el.

Aceasta este a patra vizită a lui Borrell în Ucraina de la începutul conflictului declanșat de agresiunea rusă în februarie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Josep Borrell merge la Kiev: Trebuie să facem mai multe deoarece e necesar ca Ucraina să obțină victoria apare prima dată în Realitatea.md.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat sâmbătă, 3 februarie curent, că există riscul unei noi escaladări a tensiunilor din Orientul Mijlociu, după bombardamentele americane asupra unor grupări din Siria și Irak care au legături cu Iranul și după informațiile conform cărora Israelul vrea să își ducă lupta împotriva Hamas inclusiv în orașul Rafah, scrie Politico.

„Toată lumea ar trebui să încerce să evite ca situația să devină explozivă”, a declarat Borrell înainte de a prezida la Bruxelles o reuniune informală a miniștrilor de externe ai statelor membre UE, adăugând că Orientul Mijlociu „este un butoi cu pulbere care poate exploda”.

Armata americană a lansat vineri atacuri aeriene împotriva a 85 de ținte care au legături cu Gărzile Revoluționare ale Iranului și cu grupări proiraniene din Irak și Siria.

Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat că Washingtonul va „continua” represaliile pentru atacul cu dronă de la sfârșitul săptămânii trecute, în urma căruia au fost uciși trei soldați americani de la baza militară „Tower 22″ din Iordania.

În timp ce bombardamentele americane ar fi ucis peste 40 de persoane, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, a declarat, într-un comunicat, că acestea reprezintă „o altă greșeală aventuroasă și strategică a Statelor Unite, care nu va avea ca rezultat decât creșterea tensiunii și instabilității în regiune”.

Rusia a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (ONU), potrivit AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Facem apel la toate părțile să încerce să evite o escaladare”

Întrebat despre această situație, Borrell a declarat: „Facem apel la toate părțile să încerce să evite o escaladare”.

Josep Borrell și-a exprimat, de asemenea, profunda îngrijorare privind războiul dintre Israel și Hamas, spunând că aproximativ 1 milion de palestinieni „au fost strămutați progresiv spre granița egipteană”. „Ei (israelienii, n.r.) au pretins că sunt zone sigure, dar, de fapt, ceea ce vedem este că bombardamentele care afectează populația civilă continuă și creează o situație foarte gravă”, a spus Borrell, subliniind că acest război din Fâșia Gaza, declanșat de Israel împotriva Hamas, a creat „un efect de domino”.

„Atât timp cât războiul din Gaza continuă, este foarte greu de crezut că situația din Marea Roșie se va îmbunătăți, deoarece un lucru este legat de celălalt”, a adăugat șeful diplomației europene.

După ce forțele rebelilor Houthi, susținute de Iran, au început să atace navele din Marea Roșie în ceea ce descriu ca fiind „acte de solidaritate” cu palestinienii, au fost efectuate o serie de atacuri aeriene asupra țintelor Houthi situate în Yemen, în cadrul operațiunii americano-britanice „Prosperity Guardian”, aflată în derulare. UE își propune să lanseze o misiune navală în regiune la sfârșitul acestei luni care să ajute la protejarea navelor internaționale de atacuri, dar încearcă să se diferențieze de operațiunea americano-britanică, Borrell reiterând că misiunea va fi doar „defensivă”.

Misiunea UE nu a primit încă aprobarea finală, în așteptarea unei reuniuni a miniștrilor de externe, programată pe 19 februarie, iar Borrell a precizat că speră ca aceasta să fie operațională până la sfârșitul lunii.

Articolul Josep Borrell avertizează: Orientul Mijlociu e un butoi cu pulbere; războiul Israel-Hamas a creat „un efect de domino” apare prima dată în Realitatea.md.

„Tendințele actuale ne îndreaptă planeta către un drum fără ieșire, cu o creștere a temperaturii de trei grade”, a avertizat recent secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres. El are dreptate. Dacă nu acționăm în mod decisiv – începând cu Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP28), care are loc în prezent la Dubai – amenințarea pe care schimbările climatice o reprezintă pentru omenire va ajunge să fie pur și simplu existențială.

Schimbările climatice reprezintă deja un factor major de multiplicare a riscurilor de conflict și instabilitate. Din 2008, fenomenele meteorologice extreme, precum inundațiile și valurile de căldură, au dus anual la strămutarea forțată a peste 20 de milioane de persoane. Până în 2050, peste un miliard de oameni ar putea avea acces insuficient la apă, iar peste 200 de milioane ar putea fi nevoiți să migreze.

Deficitul de apă și penuria de alimente provoacă conflicte violente în Sahel, Cornul Africii și în alte părți ale lumii. Dintre cele 20 de țări, care sunt cele mai vulnerabile la schimbările climatice, 12 se află în mijlocul unor conflicte. Țările autoritare profită de aceste conflicte, încercând să dobândească mai multă influență asupra guvernelor fragile și să obțină acces sigur la materii prime. Dacă eforturile noastre de atenuare și de adaptare nu sunt pe măsura crizei climatice, aceste tendințe se vor accelera și se vor răspândi, ducând la rezultate cu adevărat catastrofale.

Uniunea Europeană depune eforturi pentru a evita un astfel de deznodământ. Prin intermediul Pactului verde european, ne propunem ca, până în 2030, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55%, să ne asigurăm că mai mult de 42,5% din energia noastră provine din surse regenerabile și să creștem eficiența energetică cu cel puțin 11,7%. Ne-am angajat să devenim neutri din punct de vedere climatic până în 2050.

Pentru atingerea acestor obiective, un element central al strategiei noastre este stabilirea unui preț pentru emisiile de dioxid de carbon. Însă aplicarea unui preț la emisiile de dioxid de carbon exclusiv pentru producția din UE riscă pur și simplu să impulsioneze activitățile cu emisii mari de dioxid de carbon în afara granițelor noastre. O astfel de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon” ar însemna reducerea locurilor de muncă în UE, dar care nu ar asigura o scădere a emisiilor globale.

Acesta este motivul pentru care am pus în aplicare Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM), care asigură că importurile cu cea mai mare intensitate de carbon sunt supuse unui preț al carbonului în conformitate cu cel aplicat produselor europene. Nu este vorba de protecționism. Mai degrabă, este un pas necesar pentru a ne asigura că măsurile noastre ambițioase de decarbonizare sunt utile pentru mediul climatic global.

Dorim, de asemenea, să ne asumăm responsabilitatea pentru emisiile de gaze cu efect de seră cauzate în afara UE de consumul nostru de bunuri importate, motiv pentru care ne „ecologizăm” politica comercială. În mod particular, dorim să ne asigurăm că produsele pe care le importăm nu mai contribuie la defrișări – una dintre cele mai mari amenințări la adresa climei și a biodiversității. Suntem conștienți de faptul că cerințele care decurg din această lege a UE provoacă anumite tensiuni în rândul unora dintre partenerii noștri. Suntem pregătiți să îi sprijinim pe aceștia în punerea în aplicare a acestor măsuri și să abordăm împreună provocarea pe care o reprezintă defrișările.

Tranziția ecologică va bulversa echilibrul global al puterii. Pentru UE, acest proces implică atât beneficii, cât și riscuri. Pe de o parte, acesta va reduce dependența noastră de combustibilii fosili – o dependență care, așa cum a demonstrat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, are costuri politice și economice ridicate. Pe de altă parte, ar putea crea noi dependențe, cum ar fi față de producătorii de materii prime esențiale. Pentru a evita acest lucru – și pentru a ne consolida securitatea – este necesar să asigurăm diversitatea surselor de aprovizionare. În acest scop, trebuie să ne consolidăm legăturile cu Africa, America Latină și Asia de Sud, prin dezvoltarea unor parteneriate corespunzătoare, care să permită generarea unei valori adăugate și crearea de locuri de muncă în țările noastre partenere.

Deși Europa poartă o responsabilitate istorică semnificativă pentru schimbările climatice, în prezent suntem responsabili pentru doar 7,5 % din emisiile globale, ceea ce înseamnă că acțiunile pe care le întreprindem la nivel intern pot avea doar un impact limitat asupra climei mondiale. Singura soluție pentru schimbările climatice este una globală. În condițiile în care multilateralismul se află sub o presiune din ce în ce mai mare, un acord privind modul de îndeplinire a obiectivelor stabilite la COP21 de la Paris nu numai că ar asigura un viitor sigur pentru copiii noștri, dar ar demonstra, de asemenea, că instituțiile multilaterale încă mai pot livra rezultate.

COP28 trebuie să determine o schimbare de viteză la nivel mondial. UE s-a angajat să solicite eliminarea treptată a combustibililor fosili și a tuturor subvențiilor pentru combustibili fosili, dublarea măsurilor de eficiență energetică și triplarea capacității de energie regenerabilă la nivel mondial. Totuși, pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de implicarea celorlalte economii industrializate, precum și a Chinei, care, în ciuda progreselor sale extraordinare în domeniul energiilor regenerabile, încă arde mai mult cărbune decât restul lumii la un loc.

Tranziția ecologică va reuși doar dacă este echitabilă și avantajoasă pentru toți. Țările cele mai vulnerabile din punct de vedere climatic au contribuit foarte puțin la schimbările climatice, însă riscă să fie cele mai afectate de aceste schimbări. Deși trebuie să facă parte din cursa globală către emisii nete zero, ele au nevoie și merită un sprijin mai mare în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și tranziția către o energie verde. UE este pregătită să ofere un astfel de sprijin și să ajute partenerii noștri să evite repetarea greșelilor noastre din trecut.

UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene sunt deja cei mai mari contribuitori de finanțare publică pentru combaterea schimbărilor climatice pentru țările cu economii în curs de dezvoltare, după ce au oferit 28,5 miliarde EUR (30 de miliarde USD) în 2022. Totodată, țările cu economii dezvoltate sunt finalmente pregătite să atingă obiectivul de a mobiliza 100 de miliarde de dolari pe an pentru măsuri de adaptare și atenuare a efectelor schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare. Dar trebuie să ne gândim dincolo de acest angajament, care se încheie în 2025.

Este timpul să aliniem fluxurile financiare publice și private la obiectivele stabilite în Acordul de la Paris privind schimbările climatice și să creștem finanțarea pentru climă de la miliarde la trilioane. În același timp, instituțiile financiare internaționale și băncile multilaterale de dezvoltare trebuie să fie reformate, astfel încât să poată sprijini mai mult furnizarea de bunuri publice globale. Iar noul Fond pentru Pierderi și Daune are nevoie de o putere de foc financiară adecvată. Primele promisiuni substanțiale sunt încurajatoare. Și în acest caz, China va fi un partener indispensabil.

Într-o lume din ce în ce mai multipolară, modelată de revenirea politicilor de mare putere, cooperarea internațională concertată poate părea improbabilă. Dar, în fața unei astfel de provocări existențiale globale, trebuie să reușim.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, este Vicepreședinte al Comisiei Europene pentru o Europă mai puternică pe plan internațional

Wopke Hoekstra este comisarul european desemnat pentru acțiune climatică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Europa știe că acțiunile climatice sunt esențiale pentru securitatea globală apare prima dată în Realitatea.md.

Oficialii europeni de rang înalt, Josep Borrell și Roberta Metsola au felicitat poporul moldovenesc cu faptul că a primit avizul pozitiv al Comisiei Europene și că aceasta a recomandat Consiliului UE începerea negocierilor de aderare.

Josep Borrell a transmis felicitări și a menționat într-un video că drumul spre aderare nu va fi scurt și vor fi provocări.

„Ați făcut progrese remarcabile spre drumul către UE, a fost posibil grație moldovenilor și eforturilor în condiții excepționale, marcați de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Drumul nu va fi scurt și vor fi provocări pe drum, dar sunt sigur că le vom depăși împreună. Vom continua să susținem securitatea Moldovei pentru că aparțineți UE și acum ușa UE e deschisă pentru Moldova”, spune Josep Borrell, comisarul european pentru afaceri de vecinătate.

Congratulations to all Moldovan people and the Moldovan government: you have made remarkable efforts to progress on the path towards the EU.
The European Commission today recommends starting accession negotiations with #Moldova.

Moldova belongs to the EU. The EU’s door is open. pic.twitter.com/5ylMXKGlJf

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) November 8, 2023

De asemenea cu un mesaj pe pagina sa de Twitter, Roberta Metsola a scris că se bucură să vadă Republica Moldova și Ucraina pe drumul cel bun.

Glad that #Ukraine and #Moldova are well on track towards opening of accession negotiations.@Europarl_EN welcomes recommendation to grant candidate status to #Georgia and to open accession talks with #BosniaHerzegovina once conditions are met.

— Roberta Metsola (@EP_President) November 8, 2023

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Josep Borrell și Roberta Metsola, mesaje de felicitare pentru Moldova: Drumul nu va fi scurt și vor fi provocări apare prima dată în Realitatea.md.

Migrația ar putea fi o forță care să ducă la „dizolvarea Uniunii Europene” din cauza diferențelor culturale dintre diferitele state membre ale sale și incapacității de a ajunge la un consens pe termen lung asupra subiectului, a declarat șeful diplomației europene, într-un amplu interviu acordat The Guardian.

Borrell a admis că naționalismul este din nou în ascensiune în Europa, afirmând însă că acest lucru se datorează mai mult migrației decât euroscepticismului.

„Au existat temeri că Brexit-ul va declanșa o epidemie. Iar asta nu s-a întâmplat. A fost un vaccin. Nimeni nu vrea să urmeze exemplul britanic de a părăsi Uniunea Europeană. Migrația reprezintă o diviziune mai mare pentru Uniunea Europeană. Iar ea ar putea fi o forță care să dizolve Uniunea Europeană”, a spus Borrell.

El a subliniat de asemenea că, în pofida faptului că UE are o graniță externă comună, țările membre nu au reușit să ajungă la un consens privind o politică unitară privind subiectul migrației. Șeful diplomației europene a pus această situație pe seama diferențelor culturale și politice adânci din interiorul blocului comunitar.

„Există unii membri ai Uniunii Europene care sunt pe stil japonez – nu vrem să ne amestecăm. Nu vrem migranți. Nu vrem să acceptăm persoane din exterior. Ne dorim puritatea noastră”, a spus el în interviul acordat celor de la The Guardian.

Borrell a dat contraexemplu în acest sens Spania, țara sa natală, despre care a spus că are o istorie îndelungată de a accepta migranți.

„Paradoxul este că Europa are nevoie de migranți fiindcă avem o creștere demografică atât de mică. Avem nevoie de migranți dacă dorim să supraviețuim din punct de vedere al forței de muncă”, a punctat acesta.

Șeful diplomației din UE respinge temerile privind refugiații ucraineni

Josep Borrell a respins ferm sugestiile potrivit cărora războiul din Ucraina ar alimenta în vreun fel disputele din prezent privind migrația din interiorul UE.

„Problema presiunii migraționiste a fost în creștere, în principal datorită războaielor, nu doar din cauza războiului din Ucraina (…) Avem războiul din Siria, loviturile de stat militare din Sahel, trăim într-un cerc al instabilității din Gibraltar la Caucaz iar asta s-a întâmplat înainte de războiul din Ucraina și va continua după războiul din Ucraina”, a explicat el.

„Migrația din Africa nu este provocată de războiul din Ucraina. Rădăcinile migrației din Africa sunt lipsa de dezvoltare, creștere economică și guvernanța proastă”, a mai spus el.

Comentariile sale vin în contextul în care un număr uriaș de migranți africani a sosit recent pe insula italiană Lampedusa în decurs de doar 24 de ore, provocând noi îngrijorări privind capacitatea UE de a gestiona fluxurile migraționiste.

Franța a anunțat deja că nu va accepta din migranții care au debarcat la Lampedusa, în pofida apelului lansat de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, privind necesitatea unui „răspuns european” la problema imigrației ilegale.

Articolul Șeful diplomației europene susține că subiectul migranților ar putea duce la „dizolvarea UE” apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 3,5 miliarde de euro au fost deja alocate din Fondul european de pace pentru a ajuta Ucraina, în timp ce alte țări au primit tranșe de mai puțin de 100 de milioane de euro. Borrell a propus transformarea acestuia într-un fond de apărare pentru a sprijini Kievul.

Fondul european pentru pace (EPF) poate fi transformat într-un fond de apărare pentru Ucraina, a declarat șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, la un summit al UE.

„Trebuie să ajutăm Ucraina în timpul războiului și după război. Fondul european pentru pace ar putea trebui să devină un fond de apărare pentru Ucraina. Ucraina trebuie să continue [să lupte]. Modernizarea armatei ucrainene trebuie să continue”, a spus el.

Reprezentanta Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat deja la această declarație.

„El (EPF) a devenit de mult Fondul european de război”, a scris ea pe canalul de Telegram.

Borrell a anunțat un deficit de resurse din partea UE pentru muniția necesară Kievului

EPF a fost creat în 2021 pentru a finanța cheltuielile militare „pentru prevenirea conflictelor”. Principalul destinatar al tranșelor din fond este Ucraina (peste 3,5 miliarde EUR), fondurile au fost transferate și în Georgia (peste 30 milioane EUR), Moldova (peste 45 milioane EUR), Mozambic (peste 80 milioane EUR), Nigeria (peste 65 de milioane de euro) etc.

Cu o zi înainte, pe 28 iunie, Borrell a rezumat sprijinul militar al UE de la începutul operațiunii speciale rusești. El a reamintit că 500 de milioane de euro au fost alocate de la EPF în primele zile după incident, iar după 16 luni au fost adoptate șapte pachete de asistență în valoare de 3,6 miliarde de euro (Borrel și-a exprimat speranța pentru adoptarea următorului pachet în curând), au fost 2 miliarde de euro. alocate pentru furnizarea de muniție Ucraina, plus 11 miliarde de euro au fost trimise de statele europene la Kiev pe bază bilaterală.

În mai, alocarea celui de-al optulea pachet de asistență militară Ucrainei în valoare de 500 de milioane de euro a fost blocată de Ungaria. Țara nu este de acord că Kievul a impus sancțiuni împotriva celei mai mari bănci comerciale din țară, OTP Bank. Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției a Ucrainei l-a pus pe lista „sponsorilor internaționali ai războiului”.

Rusia evaluează negativ sprijinul militar al Ucrainei de către Occident. Kremlinul, în special, consideră că armele occidentale din Ucraina ar putea cădea în mâinile diferitelor grupuri criminale din Europa și că acestea reprezintă în general mai multe amenințări la adresa securității regionale și globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Borrell a propus transformarea unui fond UE în unul de apărare al Ucrainei. Zaharova: E unul de război! apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană nu are resurse critice pentru producția de muniție. Pentru a fi trimise în Ucraina, trebuie importate, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell, la o conferință de presă la Bruxelles, unde a fost prezentată o nouă strategie de securitate economică a UE. Aceasta prevede, printre altele, dezvoltarea de măsuri pentru protejarea lanțurilor de aprovizionare a resurselor critice.

„Pentru a crește producția de muniție, ne lipsesc materialele critice care trebuie importate. Acest lucru slăbește autonomia noastră strategică și prezintă un risc serios pentru securitatea noastră”, a spus Borrell (citat de TASS).

Borrell a declarat în toamna trecută că există un deficit tot mai mare de arme în UE pentru a le trimite în Ucraina. El a mai menționat că, din cauza asistenței militare acordate Kievului, Europa nu are capacități defensive. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg este de acord cu poziția sa: cu o zi înainte, pe 19 iunie, a spus că aliații, inclusiv Germania, au epuizat stocurile de arme.

La sfârșitul anului trecut, The Wall Street Journal a raportat că țările europene depun eforturi pentru a produce suficientă muniție pentru ele și pentru Ucraina, dar se confruntă cu o lipsă de capacitate de producție. În februarie, The Financial Times a scris despre epuizarea stocurilor țărilor europene și incapacitatea acestora de a face față cererii în creștere.

Moscova condamnă furnizarea de arme către Kiev și consideră că în acest fel alte țări au devenit părți la conflict. Cu toate acestea, acest lucru nu va schimba rezultatul operațiunii speciale, a spus Kremlinul.

Articolul Borrell a anunțat un deficit de resurse din partea UE pentru muniția necesară Kievului apare prima dată în Realitatea.md.

Discuțiile de pace asupra situației din Ucraina vor fi posibile abia după alegerile prezidențiale din SUA; liderul rus, Vladimir Putin, așteaptă rezultatele acestora, a declarat Josep Borrell, șeful diplomației europene, la radioul spaniol Onda Cero. Înainte de alegerile prezidențiale din SUA din toamna lui 2024, nu ar trebui să ne așteptăm la discuții de pace cu privire la Ucraina, crede el. Potrivit acestuia, conflictul ar fi luat o altă întorsătură dacă nu Biden, dar Trump ar fi fost la putere în State.

„Cred că [Putin] așteaptă rezultatele alegerilor americane. Până atunci, nu trebuie să ne așteptăm la începutul negocierilor de pace ”, a spus el (citat de TASS).

Potrivit lui Borrell, dacă nu democratul Joe Biden, dar republicanul Donald Trump ar fi fost acum la putere în State, situația din Ucraina ar fi fost complet diferită.

Șeful diplomației UE a menționat că partea rusă are „obiective militare” și nu va opri ostilitățile până când acestea nu vor fi îndeplinite. În același timp, potrivit lui Borrell, Moscova „a făcut o greșeală gigantică” subestimând puterea Kievului și sprijinul occidental pentru aceasta. Această „greșeală” ar trebui subliniată de „prietenii lui Putin”, precum China, crede diplomatul.

El i-a criticat pe cei care cer pace și cer încetarea sprijinului militar pentru Ucraina.

„Și ce se va întâmpla mai departe? Dacă încetăm să oferim asistență militară Ucrainei, asta nu înseamnă că Rusia va pleca. Cu toții vrem pace, dar trebuie să știi ce fel de lume vrem”, a adăugat Borrell. El a spus că „obiectivul nu poate fi altceva decât retragerea Rusiei din teritoriile ocupate”, dar, în același timp, Borrell admite că o încetare a focului este un scenariu improbabil.

Diplomatul a subliniat că sprijinul militar pentru Ucraina va continua.

Anterior, fostul președinte francez Francois Hollande a spus că sfârșitul ostilităților din Ucraina depinde de alegerile prezidențiale din SUA din 2024. În opinia sa, dacă Trump va câștiga, acesta din urmă va spune: „Ne oprim aici; tot ce au rușii pot păstra pentru ei înșiși”. Hollande a remarcat atunci că conflictul a fost „prea scump”. Fostul secretar de stat american Hillary Clinton a declarat și ea că victoria lui Trump în alegeri va însemna „sfârșitul Ucrainei”.

Trump și-a anunțat toamna trecută intenția de a candida la Președinție în 2024. În eventualitatea victoriei sale, el a promis că va rezolva conflictul din Ucraina „înainte de inaugurare”. El a afirmat de mai multe ori necesitatea unor discuții de pace între Moscova și Kiev. În plus, politicianul critică demersurile actualului președinte american Joe Biden în raport cu Ucraina: „El ne împinge sistematic, dar poate inconștient spre ceea ce ar putea deveni în curând un al treilea război mondial”.

Kremlinul a afirmat în repetate rânduri că în acest moment nu există perspective pentru negocieri de pace cu Kievul. Rusia condamnă furnizarea de arme către Ucraina și consideră că în acest fel alte țări au devenit părți la conflict. Furnizarea de arme occidentale către Kiev nu va afecta rezultatul operațiunii militare, a spus Kremlinul.

Și autoritățile ucrainene consideră că procesul de negociere este acum imposibil.

Josep Borrell la Summitul CPE: Restabilirea păcii trebuie să fie subiectul cheie

Articolul Borrell: Sunt așteptate discuții de pace cu privire la Ucraina abia după alegerile prezidențiale din SUA apare prima dată în Realitatea.md.

„Nu renunțăm la regiunea transnistreană. Lucrăm pe două dimensiuni: realizarea programelor de reforme și soluționarea conflictului”. Declarația a fost făcută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul conferinței finale de presă a Summitului Comunității Politice Europene (CPE) care a avut loc joi, 1 iunie curent, la Bulboaca. Întrebarea a fost trezită de răspunsul dat, tot azi, de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.

BANI.MD: Transnistria nu mai este pietroiul care împiedică aderarea Moldovei la UE. Josep Borell confirmă

„Cu cât mai mult vom avansa pe calea de aderare a Uniunii Europene, cu creșterea standardelor vieții cetățenilor, a siguranței pe malul trept, cu atât va fi mai mare sprijinul cetățenilor de pe malul stâng”, a completat Maia Sandu.

Amintim că Chișinăul și-a anunțat intenția de aderare la UE și speră ca până la sfârșitul acestui an să înceapă negocierile de aderare.

Într-o rezoluție adoptată pe 19 aprilie, membrii Parlamentului European (euro-deputații) recomandă că negocierile de aderare la UE cu Republica Moldova trebuie să înceapă până la sfârșitul anului 2023. Acest lucru trebuie să se întâmple după îndeplinirea celor nouă etape identificate de Comisia Europeană.

Între timp, Parlamentul European solicită guvernului moldovean să continue cu hotărâre agendei de reforme privind democrația și statul de drept, să avanseze în direcția implementării depline a Acordului de Asociere cu UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, să abordeze problema crimei organizate și a criminalității internaționale și transnaționale grave și să continue eforturile de creștere a securității energetice a țării.

Un alt punct în rezoluția Parlamentului European vizează sancționarea imediată a celor implicați în încercările de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Maia Sandu a dat de înțeles că va rezolva cu integrarea cetățenilor din stânga Nistrului prin aderarea la UE apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova va primi în următoarea perioadă un radar de supraveghere aeriană. Anunțul a fost făcut astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell.

“M-ați întrebat anterior cum putem să protejăm cerul deasupra țării dumneavoastră. Iată, prin intermediul acestui radar de supraveghere, care este atât de necesar, vom reuși să consolidăm capacitățile de securitate aeriană ale Republicii Moldova. Acest sprijin va servi pentru modernizarea sectorului de apărare al Republicii Moldova și este parte a misiunii civile inaugurate astăzi. Echipamentele vor contribui la eforturile de consolidare a păcii. Ajutându-vă să deveniți mai puternici, noi ajutăm Europa să devină mai puternică și mai sigură”, a spus Josep Borrell.

Astăzi în Republica Moldova a ajuns un prim lot de echipamente oferite țării noastre prin intermediul Instrumentului European pentru Pace. Echipamentul face parte din suportul de 87 mln oferit de UE Republicii Moldova.

Articolul VIDEO Republica Moldova va primi în următoarea perioadă un radar de supraveghere aeriană, a anunțat Josep Borrell apare prima dată în Realitatea.md.

„Aș fi apreciat să fie un reprezentant al Turciei la Summitul CPE”, astfel a comentat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru afaceri externe și politica de securitate, când a fost întrebat despre decizia liderului turc de a refuza să vină la Chișinău pe 1 iunie. Oficialul european deja se află la noi.

Politico: Erdogan refuză în ultimul moment să participe la summitul CPE de la Bulboaca

Amintim că purtătorul de cuvânt al liderului turc, Ibrahim Kalin, declarase că, tradițional, Recep Tayyip Erdogan efectuează primele vizite străine postelectorale în Azerbaidjan și Ciprul de Nord. „Știți, conform tradiției, după alegeri, președintele face primele vizite în Azerbaidjan și Cipru (Republica Turcă a Ciprului de Nord). Dar de această dată, joi este programat în Moldova un summit al Comunității Politice Europene. Dacă se va lua o decizie în acest sens, atunci nu este exclus, ca prima vizită peste hotare să aibă loc anume acolo. Însă, dacă va fi luată decizia de a nu merge acolo, atunci primele vizite vor avea loc, ca de obicei, în Azerbaidjan și Cipru”, a spus el la postul A Haber TV.

Kalin a precizase că, dacă Erdogan totuși va decide să nu participe la summitul de la Chișinău, călătoriile în străinătate vor avea loc după ce va depune jurământul în Parlament și va fi desfășurată ceremonia de inaugurare.

Pe 28 mai, a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale, conform rezultatelor acestuia, Consiliul Electoral al Turciei a recunoscut, pe baza rezultatelor preliminare, victoria lui Erdogan, care a primit 52,14% din voturi după procesarea a 99,43% din buletinele de vot, 47% a obținut candidatul opoziției Kemal Kılıçdaroglu.

Articolul Borrell a comentat decizia lui Erdogan de a nu veni la Summitul CPE de la Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Vești bune de la Bruxelles, acolo unde se află ministrul de Externe, Nicu Popescu. După întrevederea oficialului moldovean cu Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, cel din urmă a venit cu un mesaj pe Twitter.

”Mă bucur să mă întâlnesc cu prietenul meu Nicu Popescu. Am discutat modalități de a întări reziliența Moldovei și de a sprijini reformele acesteia. La Consiliul Afaceri Externe de luni voi anunța noi propuneri pentru a intensifica sprijinul UE pentru Moldova și poporul său”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, ministerul de Externe a emis un comunicat de presă, în care anunță că Nicu Popescu a avut întrevederi cu mai mulți oficiali europeni. Cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate, ministrul Nicu Popescu a discutat despre parcursul european al țării noastre și despre progresele obținute în realizarea celor nouă recomandări ale Comisiei Europene.

„Am vorbit, de asemenea, despre aprofundarea în continuare a cooperării între Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniul securității. În context, ne-am referit la detașarea în țara noastră a unei misiuni civile de consiliere sub egida Politicii de Securitate și apărare Comună a UE, care urmează a fi aprobată și lansată în viitorul apropiat.„ – a spus oficialul moldovean.

Articolul UE pregătește un nou sprijin pentru Moldova? Anunțul făcut de Josep Borrell, după întrevederea cu Popescu apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană pregătește în prezent o misiune civilă pentru Republica Moldova cu scopul de a sprijini această țară să facă față amenințărilor de natură hibridă, a afirmat marți, 21 martie curent, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Într-un discurs principal susținut în cadrul Forumului Schuman pentru apărare și securitate, Borrell a vorbit despre importanța parteneriatelor în deviza strategică pentru securitate și apărare a Uniunii Europene, dând exemplul operațiilor și misiunilor militare, dar și misiunilor civile ale UE.

Faptul că Busola Strategică a UE “include un capitol întreg dedicat parteneriatelor este un mesaj clar”, a spus Borrell, continuând: “Considerăm că agenda noastră de securitate și apărare, pe de o parte, și cooperarea cu partenerii, pe de altă parte, se consolidează reciproc”. “Cum traducem acest principiu în practică? Ce poate oferi Uniunea Europeană? Ce și cum?”, s-a întrebat el, retoric.

Șeful diplomației europene a spus că povestea securității și apărării Uniunii Europene a început acum 20 de ani, când UE a desfășurat primele operațiuni militare în Balcanii de Vest și apoi în Africa.

“Au două decenii de angajament, desfășurând peste 40 de misiuni pe toate continentele, până la cele mai recente misiuni pentru Ucraina, cu siguranță, dar și pentru Armenia și Niger”, a exemplificat el. “Dorim, de asemenea, să aplicăm mai sistematic modelul “instruiește și echipează” – nu doar “instruiește” – la misiunile noastre civile. Această abordare a dat deja rezultate bune în Niger și Somalia. În prezent, pregătim o nouă misiune în Republica Moldova pentru a consolida capacitatea țării de a contracara amenințările hibride“, a adăugat Borrell.

La reuniunea din februarie a miniștrilor de externe din UE, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a propus crearea unei misiuni civile a UE pentru R. Moldova, crearea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și declanșarea procesului privind crearea unui regim de sancțiuni la adresa Rusiei pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.

Ulterior, Parlamentul European a organizat o dezbatere consacrată situației de securitate din Republica Moldova pe fondul încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, demers politic în urma căruia deputații europeni au cerut adoptarea unei rezoluții prin care solicită adoptarea de sancțiuni din partea UE împotriva celor care destabilizează țara.

Potrivit presei de la Bruxelles, Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău. Potrivit EU Observer, care citează un memorandum intern al UE, cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită pe un “radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol”, pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian.

Articolul Șeful diplomației UE: Pregătim o misiune civilă în Republica Moldova. Care va fi scopul acesteia? apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană este pregătită să sprijine Moldova pe fondul amenințărilor și presiunilor din partea Rusiei. Declarația a fost făcută de Șeful politicii externe europene, Josep Borrell, înainte de începerea reuniunii miniștrilor apărării NATO și a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei de la Bruxelles, pe 14 februarie, scrie rupor.md.

„Știm câtă presiune se află în Moldova din partea Rusiei. Moldova va găzdui următoarea conferinţă politică a Comunităţii Politice Europene. Acesta va fi o ocazie bună pentru toți (partenerii) de a-și arăta sprijinul pentru Moldova, de a o ajuta să reziste presiunii zilnice tot mai mari din partea Rusiei”, a spus el.

Amintim că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia plănuiește să implice diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să atace instituții ale statului și să ia ostatici. Aceasta a mai spus că „prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”.

Articolul „Chișinău – sub presiunea Federației Ruse”. Borrell despre planul Kremlinului de a destabiliza Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

În ultimele 48 de ore, la Kiev au ajuns zeci de înalți oficiali europeni, care participă la summitul UE-Ucraina, care se desfășoară chiar în aceste clipe în Capitala ucraineană. Printre aceștia se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă și de securitate, Josep Borrell, președintele Consiliului European, Charles Michel și 15 comisari europeni.

„Reîntors la Kiev, pentru Summitul UE-Ucraina cu Vladimir Zelenski, Ursula von der Lyen și JosepBorrell. Fermitatea suportului noastru nu se va diminua. De asemenea, vă vom sprijini fiecare pas în călătoria voastră către UE”, a scris Charles Michel pe Twitter.

Discuțiile dintre liderii Uniunii Europene și președintele ucrainean Vladimir Zelenski se axează pe parcursul european al Ucrainei și un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei – al zecelea de la declanșarea invaziei.

„Summitul Ucraina-UE de astăzi este un simbol puternic al faptului că vom trece peste orice obstacole pentru a ne consolida parteneriatul și integrarea. Scopul nostru este absolut clar: să începem negocierile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Nu vom pierde nici măcar o zi în munca noastră de a aduce Ucraina mai aproape de UE”, menționează președintele ucrainean Vladimir Zelenski.

The Guardian notează că oficialii europeni vor încerca să potolească așteptările Ucrainei privind o cale rapidă de aderare, evitând, concomitent, declarațiile publice negative, care ar putea slăbi moralul și ar putea afecta eforturile lui Zelenski de a proiecta un viitor european pentru ucraineni.

Se întâmplă în contextul în care statele din vestul Europei sunt îngrijorate de faptul că așteptările Kievului cu privire la discuțiile rapide de aderare sunt nerealiste.

Joi, șeful de la Kiev a anunțat că a discutat cu Ursula von der Leyen despre asigurarea sustenabilității financiare și sociale a Ucrainei, reconstrucția țării, dar și despre al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse.

„Am luat în considerare, de asemenea, noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv al zecelea pachet de sancțiuni UE. Este o sarcină comună europeană de a reduce capacitatea Rusiei de a eluda sancțiunile. Cu cât mai repede și mai bine va fi îndeplinită această sarcină, cu atât vom fi mai aproape de înfrângerea agresiunii ruse”, a scris șeful de la Kiev.

Potrivit lui Josep Borell, viitorul Ucrainei este Uniunea Europeană.

„Întâlnirea noastră de astăzi de la Kiev subliniază importanța vitală a agendei noastre bilaterale. Demonstrează că visul european al poporului ucrainean devine realitate. UE și Ucraina sunt mai aproape ca niciodată. Viitorul Ucrainei este UE”, a declarat joi Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă și de securitate.

Articolul FOTO, VIDEO La Kiev se scrie istorie! Cum decurge summitul UE-Ucraina, la care participă von der Lyen, Michel și Borell apare prima dată în Realitatea.md.