Autoritățile poloneze au anunțat miercuri, 12 august, că fostul viceministru al Justiției, Marcin Romanowski, căutat de autoritățile de la Varșovia pentru infracțiuni de corupție, se află în prezent în Transnistria, relatează antena3.ro.

Un purtător de cuvânt al Parchetului din Varșovia a precizat că Romanowski a adresat o scrisoare unei instanțe din Varșovia în care susține că locuiește la Tiraspol.

Parte a Republicii Moldova, regiunea separatistă Transnistria, aflată în sfera de influență a Rusiei, nu este recunoscută pe plan internațional, amintește DPA.

În scrisoarea redactată olograf, fostul demnitar s-ar fi oferit să se prezinte în fața unei instanțe sau a Parchetului din Polonia în termenul specificat, cu condiția să rămână în libertate.

Cum au ajuns fostul viceministru al Justiției urmărit internațional

Marcin Romanowski este căutat de autoritățile poloneze pentru presupuse infracțiuni, între care corupție, ceea ce a dus la emiterea unui mandat european de arestare pe numele său.

Politicianul, în vârstă de 50 de ani, a fost adjunct al ministrului Justiției în perioada 2019-2023, în fostul guvern condus al partidului populist Lege și Justiție (PiS).

În calitate de viceministru, el ar fi canalizat milioane dintr-un fond destinat victimelor criminalității către proiecte despre care ministrul Justiției de atunci, Zbigniew Ziobro, promisese că vor aduce beneficii partidului.

Romanowski neagă toate acuzațiile.

Romanowski și Ziobro, și el căutat de autoritățile poloneze, au fugit inițial în Ungaria, unde premierul de la acea vreme, Viktor Orban, le-a acordat azil.

După ce noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, a anunțat că țara sa nu îi va mai proteja pe cei doi, Ziobro a fugit în Statele Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Fostul viceministru al Justiției din Polonia a fugit în Transnistria. Are mandat de arestare pe numele său apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernul a aprobat majorarea tarifelor pentru mai multe documente și servicii prestate de instituțiile din subordinea Ministerului Justiției. Executivul susține că ajustările sunt necesare pentru a reflecta costurile reale suportate de stat și pentru a actualiza tarifele care au rămas neschimbate ani la rând.

Printre cele mai importante modificări se numără scumpirea copierii și imprimării documentelor din dosare și acte publice. Costul unei pagini va crește de la 75 de bani la 1 leu.

De asemenea, taxa pentru confirmarea veridicității și autentificarea textului unui act juridic extras din Registrul de stat al actelor juridice va fi majorată de la 27 la 30 de lei pentru fiecare act. Crește și abonamentul lunar pentru accesul notarilor la Registrul dosarelor succesorale și al testamentelor, de la 120 la 200 de lei.

O altă modificare vizează Registrul de stat al mediatorilor. Extrasul din acest registru, care până acum era eliberat gratuit, va costa 20 de lei, Guvernul argumentând că gratuitatea reprezenta o excepție nejustificată față de celelalte profesii juridice.

În același timp, Executivul a aprobat introducerea unor servicii noi. Astfel, Inspectoratul Național de Probațiune va putea percepe taxe pentru serviciile de monitorizare electronică a condamnaților care se deplasează fără escortă sau beneficiază de permisiuni temporare de ieșire din penitenciar. Tariful va fi stabilit ulterior, în funcție de costurile echipamentelor și ale monitorizării.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor va putea presta un nou serviciu legat de activitățile economice desfășurate în sistemul penitenciar pentru implicarea deținuților în activități productive. În același timp, vor fi eliminate mai multe taxe considerate depășite sau nejustificate, inclusiv cele privind transportul coletelor și al corespondenței sau unele cheltuieli imputate deținuților.

De asemenea, Guvernul a decis eliminarea din hotărâre a compartimentului privind serviciile contra plată prestate de instanțele judecătorești, întrucât acestea sunt deja reglementate prin legislația privind taxele de stat.

Premierul Vasile Tofan a calificat majorările drept minime, subliniind că ele rămân sub costul real al serviciilor prestate de stat.

„Anticipând eventualele critici, sunt niște creșteri minime, care eu cred că sunt sub costul real al serviciilor. De exemplu, pentru avizarea anumitor texte, taxa crește de la 27 de lei la 30 de lei. Sunt costuri foarte mici, dar nu putem evita anumite creșteri minore, pentru că prestarea acestor servicii presupune cheltuieli din partea statului”, a declarat premierul în ședința Guvernului.

Potrivit notei informative a proiectului, modificările au fost necesare ca urmare a reorganizării unor instituții din subordinea Ministerului Justiției, introducerii unor servicii noi și actualizării tarifelor care nu mai corespundeau realităților economice actuale.

Articolul Scumpiri! Cresc taxele la mai multe servicii din justiție, iar condamnații vor fi monitorizați electronic contra cost apare prima dată în Realitatea.md.

Un bărbat în vârstă de 45 de ani din municipiul Ungheni a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor intenționat comis cu deosebită cruzime, a anunțat Procuratura Ungheni.

Potrivit anchetatorilor, în noaptea de 2 martie 2026, bărbatul se afla acasă împreună cu victima, cu care ar fi consumat băuturi alcoolice. La un moment dat, din motive necunoscute, acesta ar fi lovit-o pe femeie de mai multe ori, inclusiv în zona capului, apoi ar fi sugrumat-o.

Deși crima ar fi avut loc în noaptea de 2 spre 3 martie, bărbatul nu a anunțat imediat poliția. Abia a doua zi, când mama sa s-a întors acasă, el i-ar fi spus că în locuință se află o persoană fără semne de viață. Femeia a mers împreună cu fiul ei în anexa gospodăriei, unde a găsit trupul victimei. Speriată, aceasta s-a dus la o vecină și a sunat la 112. La fața locului au ajuns poliția și o echipă medicală, care au constatat decesul femeii.

În instanță, bărbatul nu și-a recunoscut vinovăția. El a susținut că a găsit-o pe victimă deja fără suflare în locuința sa și că ar fi fost ucisă de altcineva. Procurorii au reușit însă să demonstreze, în primă instanță, că el este autorul crimei. Potrivit legii, bărbatul beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, până când sentința va rămâne definitivă.

Nu este prima dată când bărbatul are probleme cu legea. În 2004 a fost condamnat pentru jaf, huliganism și vătămare corporală gravă, iar în 2008 pentru evadare din penitenciar. A mai fost sancționat de mai multe ori pentru scandaluri, consum de alcool în locuri publice și alte abateri de la ordinea publică.

În prezent, pe numele lui sunt deschise încă două dosare penale, pentru violență în familie și viol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Condamnat la 20 de ani de închisoare după ce și-a ucis partenera de pahar. Ce au stabilit anchetatorii apare prima dată în Realitatea.md.

Accesul real la justiție rămâne o provocare, iar responsabilitatea pentru această situație nu poate fi atribuită exclusiv sistemului judecătoresc. Aceasta este concluzia discuțiilor din cadrul emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, dedicată respectării drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova.

Invitații au menționat că, între timp, în țară au fost înregistrate progrese în domenii precum avocatura, notariatul și expertiza judiciară. Totodată, procesul de reformare a sistemului nu este încă finalizat, iar oamenii își pierd treptat încrederea în schimbări.

Olesea Doronceanu, adjuncta Avocatului Poporului, a declarat că, pe fundalul transformărilor din sistem, accesul la justiție rămâne una dintre principalele probleme semnalate în cererile adresate Oficiului Ombudsmanului.

„Există diverse bariere în accesarea sistemului de justiție. Unii nu pot elementar achita taxa de stat pentru a avea acces la serviciile justiției. Din cauza modificărilor care s-au operat la harta judiciară foarte mulți oameni nu mai au încredere în justiție, fiindcă pentru ei este dificil să se deplaseze fizic la sediul instanței… Se tergiversează examinarea cauzelor și avem foarte multe restanțe la executarea hotărârilor judecătorești, astfel încrederea cetățenilor în actul de justiție scade”, a afirmat Olesea Doronceanu.

Vanu Jereghi, directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, consideră încrederea în justiție începe de la prima interacțiune a cetățeanului cu polițistul de sector.

„Un polițist de patrulare se conduce de o bază normativă foarte îngustă în comparație cu un polițist de sector trebuie să cunoască dreptul civil, dreptul penal, dreptul administrativ și multe alte legislații. De obicei cei mai tineri sunt trimiși în prima linie fără experiență. Ar trebui să fie cineva mult mai înzestrat cu informații care să poată interveni rapid ca societatea să aibă încredere în acest polițist”, a explicat Vanu Jereghi.

În 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a înregistrat 468 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. O analiză publicată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova arată că CEDO a pronunțat anul trecut 48 de hotărâri împotriva Republicii Moldova.

Printre cele mai frecvente tipuri de violări constatate cele legate de justiție precum neexecutarea hotărârilor judecătorești, durata excesivă a procedurilor, lipsa accesului efectiv la instanță, nerespectarea principiului securității juridice și condițiile de detenție inumane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarații: Dreptul la justiție nu este încă asigurat, iar problemele nu țin doar de sistemul judecătoresc apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare. Decizia nu este definitivă.

Prima instanță l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, fapte săvârșite de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari. E un moment de referință pentru sistemul nostru de justiție.

Faptul că o instanță judecătorească moldovenească l-a condamnat acum pe Vladimir Plahotniuc, după mai bine de șase luni de ședințe de judecată, după ani în care s-a eschivat de la actul de justiție, reflectă o schimbare instituțională fundamentală. Una care nu trebuie subestimată. Și asta chiar dacă trebuie să recunoaștem… foarte mulți dintre noi nu aveau vreo siguranță sau claritate care va fi totuși decizia finală a primei instanțe. Cred că același sentiment pentru mulți rămâne valabil în privința finalității acestei spețe. Testul se mută în următoarea instanță de apel.

Unii s-ar putea să nu fie de acord cu mine, dar consider că acest caz este emblematic și este privit de mulți din țară și din afară ca un test al întregului proces de reformare a justiției lansat în 2021. Toți trei judecătorii din completul de judecată sunt magistrați specializați în examinarea dosarelor de corupție, care au promovat sau se află în proces de evaluare externă a integrității.

Obiectivul vetting-ului a fost și rămâne resetarea sistemului de justiție care garantează integritatea, independența și eficiența celor care înfăptuiesc actul de justiție. Astel ca judecătorii și procurorii să-și poată face treaba în conformitate cu standardele statului de drept cu curaj, eficiență, integritate și în siguranță. Sprijinul societății este crucial în acest sens. De el depinde nivelul de încredere și siguranța actului de justiție în Moldova.

Vetting-ul funcționează, chiar dacă provocările sunt multe. Această speță o demonstrează. Acum reforma justiției și procesul de evaluare trebuie continuate și finalizate.

Revenind la speță, sentința primei instanțe va fi contestată în procedura de apel, lucru care apărarea lui Vladimir Plahotniuc l-a declarat deja. Cu arestul limitat la 12 luni conform legislației naționale, riscul ca tergiversarea procedurală să devină o strategie a apărării este probabil și real. Respectiv, examinarea rapidă, riguroasă și transparentă a cauzei de către Curtea de Apel este acum critică pentru credibilitatea întregului proces.

Drumul Moldovei spre UE trece nu doar prin reforme dar și prin rezultate concrete ale acestora. Iar în acest caz de rezonanță, track-recordul investigațiilor și urmăririlor penale sunt rezultate care să demonstreze impactul real al reformelor, ele însele sunt un criteriu evaluat în cadrul procesului de aderare la UE. Așadar, decizia Curții de Apel este următorul test.

Transparența și respectarea deplină a garanțiilor procedurale sunt esențiale pentru ca Vladimir Plahotniuc să aibă parte de proces echitabil și corect cu o finalitate clară. Lucru important și pentru societatea moldovenească, care așteaptă un mesaj fără echivoc că nimeni nu este mai presus de lege, iar impunitatea nu mai este tolerată.

Articolul OPINIE Iulian Groza: Condamnarea lui Plahotniuc e un moment de referință pentru sistemul nostru de justiție apare prima dată în Realitatea.md.

Profesia de judecător din Republica Moldova a depășit pragul de paritate de gen, potrivit unui studiu realizat de Council of Europe Office in Chișinău. Datele arată că, la 1 iulie 2025, femeile reprezintă 54,6% din totalul judecătorilor, o creștere semnificativă față de 33,6% înregistrate în anul 2008. Totodată, în perioada 2020–2025, majoritatea noilor numiri în funcție au fost femei.

Cu toate acestea, raportul evidențiază un dezechilibru important în ceea ce privește accesul la funcțiile de conducere. Deși femeile constituie majoritatea în sistem, doar 35% dintre instanțe sunt conduse de acestea. Situația este și mai pronunțată la nivelul curților de apel, unde doar 16,7% dintre funcțiile de conducere sunt ocupate de femei, comparativ cu 38% în cazul judecătoriilor.

O excepție o reprezintă Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova, unde funcția de președinte este deținută de o femeie.

Autorii studiului atrag atenția asupra existenței unui așa-numit „plafon de sticlă”, care limitează promovarea femeilor în ierarhia sistemului judecătoresc. Astfel, la concursurile de promovare pentru funcții în curțile de apel, rata de succes a bărbaților a fost mai mare decât cea a femeilor, iar decalajul se accentuează pe măsură ce se avansează în carieră.

Studiul, intitulat „Garanții juridice și instituționale privind accesul, protecția și promovarea femeilor în profesiile juridice din Republica Moldova”, urmează să fie făcut public în perioada următoare, potrivit Council of Europe Office in Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul STUDIU: Femeile sunt majoritare în justiția din Moldova, dar lovesc de „plafonul de sticlă” la vârful sistemului apare prima dată în Realitatea.md.

Corupția în sistemul judecătoresc nu poate fi calificată drept un fenomen generalizat, însă cazuri izolate continuă să fie depistate, susține Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Declarațiile au fost făcute în cadrul interviului Cu Sens.

Potrivit acestuia, în ultimii ani au fost acordate permisiuni pentru inițierea urmăririi penale în privința unor judecători, iar Procurorul General a prezentat probe privind acțiuni coruptibile ale unor magistrați.

În același timp, rezultatele procesului de evaluare externă (vetting) arată că, în unele cazuri, nu au fost identificate averi nejustificate în rândul judecătorilor. Guzun consideră că acest lucru nu exclude existența corupției, ci indică necesitatea continuării eforturilor de prevenire și combatere a acestui fenomen.

El a dat exemplul unui caz din Ucraina, unde, după promovarea evaluării, un oficial a fost prins cu 1,5 milioane de dolari, subliniind că astfel de situații pot apărea chiar și după reforme.

„Nimeni nu poate garanta că cineva, la un moment dat, nu poate să calce pe bec”, a declarat Guzun.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/ion-guzun-coruptia-sistem-judecatoresc.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ion Guzun, despre corupția în sistemul judecătoresc: Sunt cazuri, dar nu putem vorbi despre un fenomen apare prima dată în Realitatea.md.

Chișinău găzduiește în perioada 26–28 martie 2026 Festivalul Drepturilor Omului – un eveniment dedicat îmbunătățirii accesului la justiție a grupurilor vulnerabile, organizat la Academia de Studii Economice a Moldovei.

Festivalul reunește studenți, jurnaliști, profesioniști din domeniul juridic, organizații ale societății civile și instituții publice, oferind o platformă de dialog despre principalele provocări legate de drepturile omului și protecția grupurilor vulnerabile. Timp de trei zile, participanții vor avea acces la dezbateri cu experți, ateliere interactive, proiecții de filme documentare, expoziții și sesiuni de networking.

Ceremonia de deschidere va avea loc în prezența reprezentanților Ministerului Justiției și a Delegației Uniunii Europene la Chișinău, precum și a Excelenței Sale, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova. Oficialii vor participa la un panel de discuții dedicat drepturilor omului, axat pe provocări și soluții practice.

Programul cuprinde și ateliere tematice dedicate tinerilor, organizațiilor societății civile și jurnaliștilor, axate pe cunoașterea drepturilor omului, accesul la justiție și responsabilitatea mass-media, precum și proiecții de filme documentare. De asemenea, va fi organizată expoziția tematică  de fotografie „Faces of Human Rights”.

Participarea este deschisă publicului larg. Evenimentul reprezintă o oportunitate de a învăța, de a interacționa cu experți și de a contribui la dezvoltarea unei societăți mai echitabile.

Articolul Festivalul Drepturilor Omului 2026 – „Justice for All”, la Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Organizațiile non-guvernamentale din Justiție afirmă că nu există vreun blocaj, care să justifice  modificarea fulminantă a legii, pentru numi membrii comisiilor de evaluare.

„Reforma justiției, inclusiv procesul de vetting, este una dintre cele mai importante reforme structurale ale Republicii Moldova. Credibilitatea acesteia depinde nu doar de rezultate, ci și de modul în care sunt adoptate regulile procesului.

Modificările legislative adoptate fără consultări, introduse în proiecte ce au alt obiectiv și promovate în regim accelerat transmit un semnal problematic: că regulile de transparență și participare pot fi ocolite atunci când devin incomode. Pe termen lung, astfel de practici riscă să afecteze încrederea publică în reformă și în angajamentele autorităților privind cooperarea cu societatea civilă”, se arată în textul declarației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, organizațiile societății civile îndeamnă autoritățile să asigure că orice modificări legislative care vizează reforma justiției sunt discutate transparent, cu participarea societății civile, a experților și a tuturor actorilor relevanți. Numai printr-un astfel de proces reforma poate rămâne credibilă și durabilă.

Textul integral al declarației poate fi citit AICI.

Articolul ONG-urile din Justiție: Nu există vreun blocaj al Comisiilor de evaluare, care să justifice modificarea fulger a legii apare prima dată în Realitatea.md.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) s-a expus în legătură cu modificările legislative adoptate de Parlament privind desemnarea membrilor în Comisia de evaluare a procurorilor.

CRJM menționează că modul și rapiditatea cu care a fost introdus și adoptat amendamentul ridică întrebări legate de respectarea principiilor de transparență și de consens politic, recomandate anterior de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene.

„Este o decizie absolut regretabilă, pentru că nu este justificată, nu a fost consultată și cred că va servi ca un semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”, a declarat Ilie Chirtoacă la postul public de televiziune.

Reprezentanții CRJM mai precizează că activitatea Comisiei de evaluare a procurorilor nu este blocată din cauza numărului redus de membri, aceasta fiind în continuare operațională și capabilă să examineze dosarele persoanelor supuse evaluării externe.

„Chiar dacă modificarea respectivă ar fi ultima soluție, adoptarea trebuie să aibă loc respectând democrația și statul de drept.

De asemenea, arhitectura a fost concepută și agreată având la bază un consens politic larg, prin acel vot majoritar din partea a 61 de deputați, iar orice modificare făcută în grabă, fără consultări publice și mascată într-un alt proiect de lege este gravă și regretabilă”, se arată în postarea Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Reamintim, președinta Maia Sandu a promulgat legea care permite numirea lui Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor, semnând decretul la câteva ore după adoptarea deciziei în Parlament.

După ce, săptămâna trecută, tentativa de a-l numi pe Herman von Hebel în această funcție a eșuat, întrucât proiectul a întrunit doar 53 de voturi, în condițiile în care erau necesare cel puțin 61, majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a redus ieri pragul de voturi necesar pentru desemnarea membrilor în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, astfel încât aceștia să poată fi numiți cu majoritate simplă de voturi, și nu cu două treimi, cum era anterior.

Amendamentul a fost contestat de opoziția parlamentară, care a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile de la Chișinău s-au consultat cu partenerii de dezvoltare în privința modificărilor legislative și că nu există pretenții morale sau juridice față de Herman von Hebel.

În 2024, o anchetă jurnalistică a relatat despre activitatea lui Herman von Hebel în cadrul Comisiei Pre-Vetting, menționând posibile ilegalități și prejudicii de peste 760.000 de euro aduse Curții Internaționale Penale în 2018.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu: Nu putem opri reforma justiției doar pentru că nu există 61 de voturi

Articolul CRJM: „Este o decizie absolut regretabilă”. Organizația critică modificarea legii privind numirea membrilor pentru Comisia Vetting apare prima dată în Realitatea.md.

Persoanele care amenință sau agresează judecătorii ar putea fi sancționate penal. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură de Parlamentul Republicii Moldova, inițiativa fiind promovată la propunerea Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit notei de argumentare, securitatea judecătorului este o condiție esențială pentru asigurarea independenței și imparțialității actului de justiție. Autorii proiectului susțin că lipsa unor mecanisme adecvate de protecție poate crea vulnerabilități care afectează atât siguranța magistraților, cât și încrederea publicului în sistemul judecătoresc.

Proiectul prevede completarea Codului penal cu un articol nou care sancționează amenințarea judecătorului sau a rudelor acestuia cu vătămarea integrității corporale, cu moartea ori cu distrugerea bunurilor. Fapta ar putea fi pedepsită cu amendă de până la 70.000 de lei, până la 190 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare de până la trei ani. Dacă acțiunile sunt însoțite de violență, distrugerea bunurilor sau producerea unor daune materiale în proporții mari, pedeapsa ar putea ajunge la închisoare de la cinci la opt ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, Codul contravențional ar urma să fie completat cu sancțiuni pentru ultragierea judecătorului. Astfel, fapta ar putea fi sancționată cu amendă de până la 5.000 de lei sau cu până la 70 de ore de muncă în folosul comunității. Încălcarea ordinii în instanța de judecată ar putea fi sancționată cu amendă de până la 4.000 de lei, iar comportamentul huliganic care perturbă ședințele de judecată – cu amendă de până la 5.000 de lei. Dacă astfel de acțiuni sunt însoțite de amenințări sau violență neînsemnată asupra angajaților instanței, sancțiunea ar putea ajunge la 6.000 de lei sau arest contravențional de până la 10 zile. Totodată, înregistrarea video fără acord în instanța de judecată ar putea fi sancționată cu amendă de până la 5.000 de lei.

Autorii proiectului menționează că, în ultima perioadă, mai mulți judecători s-au confruntat cu cazuri de agresiune, intimidare și presiune. În august 2025, un magistrat din Chișinău a fost agresat fizic în timpul unei ședințe de judecată. Alte incidente similare au fost raportate la instanțele din Căușeni și Bălți, iar doi judecători au fost vizați de campanii de intimidare și dezinformare în mediul online.

Inițiativa legislativă a fost criticată de opoziție, care a acuzat că documentul a fost votat în prima lectură fără a fi supus în prealabil dezbaterilor publice.

Articolul Amendă de 70 000 lei sau închisoare! Cum vor fi sancționate persoanele care amenință sau agresează judecătorii apare prima dată în Realitatea.md.

Corupția rămâne a fost cea mai mare problemă din domeniul Justiției, arată datele celui de al doilea sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției – Justiție pentru Moldova.

Întrebați care sunt principalele trei probleme ale sistemului de justiție, 57% dintre respondenți au spus că e corupția/mita, urmată de „cumătrism”/lipsa meritocrației și neprofesionalismul specialiștilor (câte 15%).

11 la sută dintre cetățeni au spus că în justiție nu se face dreptate, iar 6% au menționat tergiversarea cauzelor.

Cel puțin o treime dintre respondenți consideră că există multă corupție în instituțiile de justiție, în special în poliție (40%), sistemul judecătoresc și procuratură (37%) și în rândul avocaților (34%).

Sondajul a fost realizat în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2025 de Magenta Consulting pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul studiului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

Sondajul a fost realizat la telefon, iar numărul de respondenți este de 1125 de persoane cu marjă de eroare de 3%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Sondaj IPRE: Corupția rămâne a fi cea mai mare problemă a Justiției din Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va susține astăzi, marți, 30 decembrie, o conferință de presă în cadrul căreia va aborda subiecte ce țin de domeniul justiției.

Evenimentul va începe la ora 10.00. Urmăriți conferința LIVE pe rlive.md și la Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Maia Sandu anunță o conferință de presă la sfârșit de an. Despre ce va vorbi președintele apare prima dată în Realitatea.md.

Dosarele de rezonanță privind fapte de corupție trebuie examinate cu celeritate, însă această viteză nu trebuie să creeze impresia unei presiuni politice. Declarația aparține expertei anticorupție Cristina Ciubotaru și a fost făcută în contextul criticilor legate de modul în care este examinat dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc, transmite IPN.

Într-un interviu publicat în buletinul lunar din decembrie al Asociației pentru Politică Externă, realizat în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung, experta atrage atenția că declarațiile politicienilor care se laudă public cu rapiditatea examinării unor dosare sensibile afectează grav percepția asupra independenței justiției.

„Criza de judecători și transferurile temporare între instanțele de fond și cele superioare duc, în unele cazuri, la tergiversări și reluări ale proceselor, iar în altele la accelerări neobișnuite, alimentate de discursuri politice netemperate. În aceste condiții, interesul politic nu poate fi exclus nici din lentoare, nici din grabă. Dosarul Vladimir Plahotniuc, examinat recent într-un ritm foarte rapid, ridică întrebări legitime, având în vedere că faptele imputate sunt vechi de peste 10 ani și vizează dosare extrem de complexe, care, dacă sunt tergiversate, se pot prescrie.”, a declarat Cristina Ciubotaru.

Referindu-se la dosarul în care este vizat Igor Dodon, cunoscut drept dosarul „Kuliok”, Ciubotaru afirmă că reluarea examinării de la zero după aproape trei ani, ca urmare a înlocuirii unui judecător transferat temporar, deși justificabilă procedural, ridică semne de întrebare în contextul schimbărilor repetate ale completelor de judecată și al contextului politic.

„Ridică semne de întrebare și contextul politic: Igor Dodon este liderul PSRM, partid cu care PAS a guvernat în alianță în perioada 2019–2021 și cu care o nouă alianță nu era exclusă nici după alegerile parlamentare din toamna anului 2025. În aceste condiții, schimbările de viteză în examinarea dosarului pot avea mai multe explicații, inclusiv unele extrajuridice”, a mai adăugat experta.

Cristina Ciubotaru subliniază că schimbarea judecătorilor rămâne una dintre cele mai eficiente metode de tergiversare a dosarelor de rezonanță și că aceste practici alimentează suspiciuni permanente în societate.

„Cert este că schimbarea judecătorilor rămâne una dintre cele mai eficiente metode de tergiversare a dosarelor, în special a celor de rezonanță. (…) cei responsabili de «cutia de viteze» a justiției ar trebui să înțeleagă foarte bine cum sunt interpretate public aceste accelerări și frânări selective”, a mai spus Cristina Ciubotaru.

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. La prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a spus că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși solicitase audierea a 164 de martori, instanța a admis doar 27.

Plahotniuc este vizat în dosarele privind frauda bancară, Metalferos, achiziționarea blanchetelor pentru pașapoarte și „Sacoșa”, unde este bănuit de coruperea fostului președinte Igor Dodon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Expertă anticorupție: Dosarul Plahotniuc, examinat recent într-un ritm foarte rapid, ridică întrebări legitime apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat finalizarea procedurilor de reevaluare în privința judecătorilor Ruxanda Pulbere și Igor Chiroșca de la Curtea de Apel Centru, rapoartele aferente fiind transmise Consiliului Superior al Magistraturii pentru examinare și adoptarea hotărârii finale. În ambele cazuri, Comisia și-a menținut recomandările formulate în cadrul evaluărilor inițiale.

Potrivit concluziilor Comisiei, judecătoarea Ruxanda Pulbere nu promovează evaluarea externă, această constatare fiind confirmată și în urma procedurii de reevaluare, realizată de întreaga componență a Comisiei, cu excepția unui membru care s-a recuzat. În cazul judecătorului Igor Chiroșca, Completul de evaluare a decis că acesta promovează evaluarea externă, fiind întrunite criteriile de integritate prevăzute de lege.

Procedurile de reevaluare au vizat exclusiv aspectele indicate de CSM în hotărârile prin care rapoartele inițiale au fost respinse și s-a dispus reevaluarea. Faptele și considerentele care au stat la baza concluziilor sunt detaliate în rapoartele transmise astăzi CSM, care urmează să adopte decizia finală. Odată cu expedierea acestor rapoarte, Comisia a anunțat că nu mai are în curs proceduri de evaluare sau reevaluare ce vizează judecători în funcție de la Curțile de Apel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Reevaluările judecătorilor de la Curtea de Apel Centru, finalizate. Decizia finală revine CSM apare prima dată în Realitatea.md.

Un dosar penal privind moartea unui adolescent de 15 ani într-un accident rutier, produs în 2018 la Chișinău, avansează cu mari întârzieri, iar inculpatul este vizat între timp în alte cauze penale, inclusiv pentru trafic de droguri.

Potrivit zdg.md, accidentul s-a produs în seara zilei de 26 august 2018, pe bulevardul Dacia. Două expertize au arătat că șoferul unui BMW circula cu peste 100 km/h pe un tronson unde limita este de 50 km/h și a lovit automobilul condus de tatăl victimei, în momentul în care acesta efectua manevra de virare la stânga. În urma impactului, Marius, în vârstă de 15 ani, aflat pe bancheta din față, a murit pe loc.

Judecătoria Chișinău s-a pronunțat în acest caz abia în ianuarie 2025, la aproape șapte ani de la tragedie. Instanța a decis că șoferul inculpat nu trebuie tras la răspundere penală, ci doar contravențional, pentru depășirea vitezei. Însă procesul contravențional a fost încetat pe motiv de prescripție.

Procurorii, care au cerut o pedeapsă de șapte ani de închisoare, dar și părinții lui Marius, au contestat sentința la Curtea de Apel Centru. Prima ședință a fost fixată pentru aprilie 2026, la peste 15 luni de la decizia primei instanțe. „Și mai vor ca diaspora să vină acasă. Noi ne temem deja să mai venim acasă”, a declarat tatăl adolescentului.

Între timp, șoferul inculpat a ajuns vizat în alte două dosare penale și, la sfârșitul lunii noiembrie, a fost reținut într-un dosar de trafic de droguri. Avocatul acestuia susține însă că clientul său este nevinovat: „În practica mea este primul caz când nu cel care virează și are obligațiunea de a ceda trecerea este trimis în instanță, dar cel care are prioritate”.

Datele din dosar arată că, în urma impactului, automobilul în care se afla Marius a fost proiectat și rotit de mai multe ori, iar adolescentul a fost aruncat la aproximativ 20 de metri, decedând pe loc. Tatăl său a suferit vătămări corporale medii.

Mai multe detalii despre acest caz pot fi citite AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cazul morții unui băiat de 15 ani, tergiversat ani la rând. Inculpatul, vizat în alte dosare penale apare prima dată în Realitatea.md.

Judecătorul Roman Pascari din cadrul Judecătoriei Chișinău și-a retras candidatura din concursul pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Centru, instanță la care este, în prezent, transferat temporar. Cererea de retragere a fost înaintată Comisiei de Evaluare a Judecătorilor, care a luat act de decizia sa.

”Retragerea a intervenit în etapa audierii publice, după ce candidatul a fost informat cu privire la anumite aspecte de integritate ce urmau a fi discutate în cadrul audierii programate pentru 12 decembrie. Ca urmare, audierea nu va mai avea loc. Comisia nu poate continua evaluarea în raport cu acest candidat, decât dacă Consiliul Superior al Magistraturii va respinge cererea de retragere din concurs”, anunță Comisia de Evaluare.

Potrivit legii, Comisia consemnează retragerea candidatului fără a emite decizii, hotărâri sau rapoarte suplimentare privind rezultatul evaluării. Singura consecință juridică a retragerii este imposibilitatea candidatului de a continua participarea la concurs. Legea nu prevede însă nicio interdicție privind participarea ulterioară la alte concursuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un candidat s-a retras din concursul pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Centru. MOTIVUL apare prima dată în Realitatea.md.

Doisprezece magistrați numiți recent prin decret prezidențial au depus marți jurământul în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii.

Ei vor activa în judecătoriile din Chișinău, Strășeni, Criuleni, Soroca, Hâncești și Căușeni, asumându-și angajamentul de a respecta Constituția, legislația națională și standardele profesionale ale funcției.

Conform decretului semnat la 21 noiembrie, cei 12 judecători sunt numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă prevăzut de lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 12 noi judecători au depus jurământul și își încep activitatea în instanțele din țară apare prima dată în Realitatea.md.

Rada Supremă din Ucraina a aprobat demisiile miniștrilor Energiei și Justiției. Svetlana Grinciuk a deținut portofoliul în domeniul energetic, iar Gherman Galușcenko era responsabil de sectorul Justiției.

Vladimir Zelenski a cerut demisia celor doi funcționari, urmare a unui scandal de corupție, transmite Unian. Dosarul vizează delapidări din fonduri, la nivel înalt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ancheta a fost declanşată pe 10 noiembrie autoritățile ucrainene responsabile de combaterea corupției. Acțiunile ilegale au vizat întreprinderi strategice din Ucraina – Energoatom. Funcționari de rang înalt ar fi cerut 15% din sumele contractelor de la furnizori, pentru a menține colaborarea cu ei, notează DW. În timpul perchezițiilor, oamenii legii din Ucraina au ridicat patru milioane de dolari americani, împachetați în pachete marcate, în ambalaje standard ale Federal Reserve Bank din Statele Unite.

Decizia de a-i demite pe cei doi miniștri s-a luat cu scandal, după ce opoziția a blocat tribuna Radei Supreme, în încercarea de a opri aprobarea hotărârii.

Articolul Scandalul de corupție din Ucraina: Rada Supremă a aprobat demisiile miniștrilor Energiei și Justiției apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) se confruntă cu un deficit major de judecători și cu un volum foarte mare de dosare restante. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV că la CSJ sunt restante 7 mii de dosare.

Sergiu Caraman a subliniat că numărul actual de judecători activi reprezintă doar jumătate din necesarul instituției. În aceste condiții, restanțele continuă să crească.

„La Curtea Supremă de Justiție sunt ocupate 7 funcții din cele 20. 13 funcții sunt vacante. 9 din cele 13 vacante trebuie să fie ocupate de judecători și 4 de non-judecători. La cei 7 care sunt acum în funcție de adaugă 4 judecători care sunt temporar transferați acolo de la instanțele inferioare. Astăzi la Curtea Supremă de Justiție ar fi 11 judecători. Dar unul dintre ei este detașat la Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce înseamnă că au rămas 10 judecători activi”, a spus președintele CSM, Sergiu Caraman, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit lui Caraman situația prelungită a vacanțelor de posturi și volumul mare de dosare creează presiuni asupra sistemului judecătoresc.

„Astăzi sunt 10 judecători activi la CSJ care astăzi înfăptuiesc justiția la CSJ, adică jumătate din numărul necesar de judecători. La 31 septembrie, la CSJ erau restanțe de aproximativ 7 mii de dosare”, a mai spus președintele CSM

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Președintele CSM, Sergiu Caraman: La Curtea Supremă de Justiție sunt în așteptare 7 mii de dosare apare prima dată în Realitatea.md.

Veronica Mihailov-Moraru, ex-ministra Justiției, a preluat oficial mandatul de consilieră prezidențială. Funcționara a mulțumit, în context, Maiei Sandu pentru încredere.

Responsabilă de domeniul justiției, oficiala a spus că vrea să consolideze dialogul interinstituțional și să facă sistemul de justiție mai puternic. În același timp, funcționara mai spune că își propune să avanseze agenda de reforme.

„Îi mulțumesc Doamnei Președintă Maia Sandu pentru încrederea acordată și pentru oportunitatea de a contribui, dintr-o nouă poziție, la consolidarea statului de drept și avansarea agendei de reforme în contextul parcursului european al Republicii Moldova. Voi continua să fiu implicată în efortul comun de consolidare a dialogului interinstituțional și a sistemului justiției, care să fie mai puternic și mai aproape de cetățeni”, a scris Mihailov-Moraru pe rețelele de socializare.

Veronica Mihailov-Moraru a fost ministră a Justiției în Guvern Recean. Printre cele mai răsunătoare scandaluri în timpul mandatului său s-a numărat amnistierea unor condamnați pentru crime grave. Atunci, Mihailov-Moraru informa despre o anchetă inițiată, iar rezultatele ei au fost transmise autorităților responsabile de combaterea corupției.

Funcționara nu s-a regăsit în noul cabinet de miniștri, dar a fost numită de Maia Sandu în funcție de consilieră responsabilă de domeniul Justiției.

Articolul Veronica Mihailov-Moraru a preluat oficial mandatul de consilieră prezidențială: Promite să facă justiția mai puternică apare prima dată în Realitatea.md.

În Moldova nu există imixtiune a politicului în justiție, susține ministrul responsabil de ramură, Vladislav Cojuhari. Oficialul a declarat presei că echipa guvernamentală este transparentă și sinceră.

Funcționarul a promis că va răspunde jurnaliștilor la întrebări, inclusiv dacă sunt incomode. Cojuhari a mai menționat că abia intră în esența lucrurilor, fiind la prima ședință a noului cabinet de miniștri.

„Guvernul Munteanu este un grup de persoane foarte transparente și sincere. La moment, este prima ședință de Guvern și intru în esența lucrurilor. Bineînțeles, cred că nu, nu există o imixtiune. Dar haideți să le discutăm pe parcurs. Niciodată nu am să fug de întrebări care nu sunt incomode”, a spus ministrul Justiției, întrebat dacă domeniul de care răspunde este influențat de politic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vladislav Cojuhari a făcut parte, o perioadă îndelungată, din sistemul Afacerilor Interne, iar din 2024 a exercitat funcția de secretar general al MAI. În cabinetul format de Alexandru Munteanu, oficialul a preluat portofoliul Justiție.

Articolul Vladislav Cojuhari, declarație la Guvern: În Moldova nu există imixtiune a politicului în justiție apare prima dată în Realitatea.md.

Veronica Mihailov-Moraru a fost numită în funcția de consilier prezidențial în domeniul justiției. Decretul a fost semnat astăzi, 24 octombrie, de președinta Maia Sandu. 

Aceasta își va începe activitatea în cadrul instituției prezidențiale la data de 11 noiembrie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Mihailov-Moraru este juristă cu o vastă experiență profesională. De-a lungul carierei, a activat în instituții publice și organizații neguvernamentale, contribuind la elaborarea și implementarea politicilor de consolidare a statului de drept, măsurilor anticorupție și promovarea protecției drepturilor omului.

Începând din februarie 2023, doamna Mihailov-Moraru exercită funcția de ministru al justiției al Republicii Moldova, după ce anterior a ocupat funcția de secretar de stat în același minister. A fost implicată activ în procesul de reformare a justiției, promovând inițiative menite să sporească transparența, eficiența și integritatea sistemului judiciar.

Articolul Veronica Mihailov-Moraru, numită în funcția de consilier prezidențial în domeniul justiției apare prima dată în Realitatea.md.

Timp de două zile, experți, autorități și parteneri internaționali s-au reunit pentru a discuta implementarea angajamentelor Capitolului 24 „Justiție, libertate și securitate”, un pas esențial spre integrarea europeană a Republicii Moldova.

Evenimentul, desfășurat sub genericul „Societatea civilă – parteneriat pentru integrare europeană”, a avut loc cu participarea Ministrului Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, Ambasadoarei UE, Iwona Piórko, Ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch, și Secretarului general adjunct al Guvernului, Rodica Crudu.

Ministra Misail-Nichitin a subliniat importanța standardelor europene pentru protecția cetățenilor și consolidarea încrederii publicului în instituțiile de justiție și securitate.

„Fiecare pas pe care îl facem este parte din strategia noastră de dezvoltare durabilă, menită să întărească încrederea publicului și să asigure o securitate integrată pe termen lung”, a declarat oficialul.

Reuniunea a adus împreună autorități, parteneri internaționali și reprezentanți ai societății civile – toți cei care contribuie la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Dialogul cu societatea civilă rămâne un pilon al acestui proces: expertiza ONG-urilor, implicarea comunităților și schimbul de experiență internațională fac ca reformele să fie durabile, transparente și orientate spre nevoile reale ale oamenilor.

În același timp, partenerii externi – Uniunea Europeană, Germania, SUA, OSCE, Consiliul Europei, ONU, România și Franța – sprijină Republica Moldova în consolidarea capacităților instituționale și aplicarea celor mai bune practici europene.

Capitolul 24, liderul căruia este Ministerul Afacerilor Interne, vizează consolidarea cadrului normativ, instituțional și operațional al Republicii Moldova în domeniile justiției, securității interne, migrației, azilului, protecției frontierelor, cooperării polițienești și judiciare, precum și protecției datelor și combaterii criminalității organizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova europeană: experți și oficiali discută măsuri pentru justiție, securitate și protecția cetățenilor apare prima dată în Realitatea.md.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov‑Moraru, a avut o întrevedere la București cu omologul său român, Radu Marinescu, pentru a consolida colaborarea dintre cele două ministere.

„România este și rămâne un partener strategic și un prieten în drumul european al Republicii Moldova. Colaborarea dintre ministerele noastre este extrem de valoroasă și se bazează pe încredere, schimb de bune practici și rezultate. Mizăm în continuare pe experiența României în procesul de aliniere legislativă la standardele UE”, a subliniat ministra Mihailov‑Moraru.

Discuțiile au vizat noi domenii de cooperare, inclusiv eficientizarea și digitalizarea în justiție, protecția victimelor violenței domestice și pregătirea specialiștilor în investigațiile financiare.

La rândul său, ministrul Radu Marinescu a felicitat Republica Moldova pentru rezultatul alegerilor parlamentare, apreciind decizia cetățenilor ca un pas ferm spre valorile democratice și parcursul european.

Oficialul român a reafirmat sprijinul continuu în procesul de modernizare și integrare europeană, subliniind continuitatea cooperării eficiente dintre ministere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cooperarea strategică în domeniul justiției, analizată de miniștrii din Moldova și România apare prima dată în Realitatea.md.