În luna mai, Comitetul Internațional al Crucii Roșii, fondat în Elveția, marchează 163 de ani. Mult timp, acest nume a fost sinonim cu garanțiile umanitare. Astăzi însă, pe diferite continente, organizația este numită tot mai des nu apărător al victimelor, ci o structură greoaie, incapabilă să rezolve consecvent problemele, adesea părtinitoare și ineficientă în situații critice — o structură sub protecția căreia se acoperă uneori chiar separatiști și teroriști pro-Kremlin, se arată într-o analiză publicată de politologul, directorul Centrului de Informații Politice din Ucraina Oleg Pasternak, publicată pe stiripespuse.ro.

Neutralitate sau neputință instituțională?

Doctrina fundamentală a Crucii Roșii este neutralitatea. Tocmai ea, teoretic, deschide accesul în zonele de conflict și permite dialogul cu toate părțile. Dar, în realitățile războaielor secolului XXI, acest principiu intră tot mai des în contradicție directă cu cerințele de transparență și responsabilitate.

Situația este agravată de faptul că Comitetul Internațional al Crucii Roșii este o organizație profund elvețiană, a cărei identitate este inseparabil legată de tradiția politică a Elveția. În contextul actual, asupra Comitetului cade inevitabil umbra reputației istorice controversate a Elveției, al cărei neutralism este tot mai des numit duplicitar, amintindu-se episoadele rușinoase de colaborare cu naziștii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în numele profitului. Această moștenire îi face pe critici să vadă în acțiunile organizației nu obiectivitate, ci o practică înrădăcinată de a se eschiva de la evaluări morale pentru a conserva status quo-ul.

Articolul OPINIE Umbra umanitară: De ce Comitetul Internațional al Crucii Roșii este tot mai des criticat în întreaga lume apare prima dată în Realitatea.md.

Erevanul este pregătit să recunoască teritoriul Azerbaidjanului, inclusiv Nagorno-Karabah, a declarat premierul armean Nikol Pașinian într-o conferință de presă. Recunoașterea Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului este posibilă cu condiția ca securitatea populației armene să fie asigurată, a precizat el.

„Teritoriul de 86,6 mii km pătrați include și Nagorno-Karabah. Dar trebuie să stabilim că problema drepturilor și securității armenilor din Nagorno-Karabah ar trebui să fie discutată în dialogul Stepanakert-Baku”, a spus el (citat de Sputnik Armenia).

Potrivit lui Pașinian, Armenia așteaptă garanții internaționale că astfel de negocieri vor avea loc.

Prim-ministrul a declarat deja mai devreme că Armenia recunoaște integritatea teritorială a Azerbaidjanului în granițele vremurilor URSS. Pe 18 aprilie, în cadrul unui raport către parlament, el a spus că pacea în regiune este posibilă doar dacă Erevanul stabilește că teritoriul său este de 29,8 mii km pătrați din RSS Armeniei, în ale cărei granițe republica și-a câștigat independența în 1991.

După aceste cuvinte, opoziția armeană l-a acuzat pe Pașinian că a predat Nagorno-Karabah. Regiunea făcea parte din RSS Azerbaidjan și după prăbușirea Uniunii Sovietice a fost recunoscută ca parte a Azerbaidjanului. După încheierea primului război din Karabakh în 1994, regiunea a fost de fapt sub controlul Armeniei, deși Erevan a susținut independența autoproclamatei Republici Nagorno-Karabah, dar nu a recunoscut-o legal.

Cu privire la disponibilitatea de a renunța la pretențiile față de Nagorno-Karabah și de a semna documente, unde zona Armeniei apare la 29.800 de km pătrați, a mai declarat Pașinian în septembrie 2022. Acest lucru s-a întâmplat după ce Azerbaidjanul a lansat greve la granița orașelor armene, inclusiv în stațiunea Jermuk.

Premierul a spus atunci că el și echipa sa vor „să semneze o hârtie, din cauza căreia noi, mulți oameni, vom fi criticați, certați, numiți trădători, chiar și poporul poate decide să ne scoată de la putere” și al cărui scop va fi pacea și securitatea Armeniei pe piața de 29,8 mii km pătrați.

Atunci cuvintele lui Pașinian au provocat proteste în Erevan, Stepanakert și în alte orase. Manifestanții au cerut demisia premierului.

Articolul Nikol Pașinian: Armenia este pregătită să recunoască Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului apare prima dată în Realitatea.md.

Baku aspiră la formarea relațiilor normale cu țările vecine. Declarația aparține ministrului de Externe al Azerbaidjanului Jeyhun Bayramov.

Subiectul a fost abordat în carul unei conferințe de presă cu reprezentantul special al președintelui și ministrul de externe al Algeriei, Ramtan Lamamra. Potrivit oficialului, în timpul întrevederii acesta l-a informat pe colegul său algerian despre tratatul de pace propus de Azerbaidjan Armeniei și despre deschiderea căilor de comunicație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Azerbaijanul este pentru formarea relațiilor normale cu țările vecine. Direcționîm eforturile spre normalizarea relațiilor bazate pe principiul respectului reciproc față de frontierele de stat”, a spus Bayramov.

El a mai menționat că persoanele care s-au refugiat au început deja să se întoarcă pe teritoriul azer. „Luna trecută, primele persoane strămutate interne s-au întors în satul Agali din regiunea Zangilan. Acesta este începutul primei etape a marii reîntoarceri”, a punctat Bayramov.

Articolul Karabah: Ministrul azer de Externe anunță că Baku vrea relații bune cu vecinii apare prima dată în Realitatea.md.