Într-un top inedit al ţărilor în care se vorbesc cele mai multe limbi, Papua Noua Guinee ocupă primul loc în lume cu 843 de limbi vii, în timp ce Coreea de Nord are doar două. Doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii, notează Visual Capitalist. Topul se referă la limbile vorbite de minim o persoană, care o identifică drept limba principală.

De la cele 843 de limbi din Papua Noua Guinee, cel mai mare număr din lume, până la cele două limbi din Coreea de Nord, datele evidențiază modul în care geografia, migrația, izolarea și istoria au influențat limbile vorbite în diferite națiuni, transmite Antena 3 CNN.

Deși are o populație de sub 12 milioane de locuitori, Papua Noua Guinee se remarcă printr-o diversitate lingvistică extraordinară. Relieful accidentat, sutele de insule și comunitățile izolate au contribuit la conservarea unui număr de limbi aproape dublu față de cel din India, în ciuda faptului că țara are mai puțin de 1% din populația acesteia din urmă.

Indonezia, un arhipelag format din aproximativ 17.000 de insule, ocupă locul al doilea cu 709 limbi vii, fiind urmată de Nigeria, India și China. O limbă vie este o limbă care are cel puțin un vorbitor nativ.

Cu 239 de limbi vorbite în prezent, Statele Unite ocupă locul al optulea la nivel mondial. Majoritatea sunt limbi indigene, multe dintre ele fiind pe cale de dispariție în urma unor secole de strămutare și asimilare. Aproape 50 au dispărut deja.

În total, doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii. Împreună, acestea dețin o parte remarcabilă a patrimoniului lingvistic mondial, acoperind aproape toate continentele locuite.

În urma divizării Peninsulei Coreene după cel de-al Doilea Război Mondial, Coreea de Nord a devenit una dintre cele mai izolate societăți din lume. În prezent, aici există doar două limbi vii, coreeana și limbajul mimico-gestual coreean, cel mai mic număr dintre toate țările.

Cuba și Republica Dominicană au un număr relativ mic de limbi vii, deoarece spaniola a devenit dominantă după colonizare; limbile indigene au dispărut, iar influențele lingvistice africane ulterioare au fost, în mare parte, absorbite de limba spaniolă.

Multe țări cu puține limbi vii au avut, în trecut, o diversitate lingvistică mai mare. De-a lungul secolelor, colonizarea, asimilarea și declinul limbilor indigene au dus la situația în care doar un număr redus de limbi autohtone mai sunt vorbite în prezent.

Articolul Există o țară în care se vorbesc nu mai puțin de 843 de limbi apare prima dată în Realitatea.md.

Alegătorii din minoritățile etnice sunt informați despre alegeri în limba lor maternă. Comisia Electorală Centrală (CEC) a elaborat materiale în găgăuză, bulgară, rusă, ucraineană și romani.

Reprezentanții minorităților etnice au primit „Ghidul alegătorului la alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova din 28 septembrie 2025”. Este vorba despre pliant informativ, care prezintă informații esențiale despre scrutin.

Broșura conține informații despre atribuțiile și competențele participanților în procesul electoral, categoriile de persoane care pot și nu pot participa la vot, actele de identitate necesare pentru exercitarea dreptului de vot, procedura de vot și pașii de urmat în cazul constatării unor nereguli.

În ziua alegerilor, în secțiile de votare, vor și afișate postere informative în limbile minorităților etnice din Republica Moldova.

Versiunile înmână,  găgăuză, bulgară, rusă, ucraineană și romani a materialelor informative pot fi accesate pe pagina oficială a Comisiei Electorale Centrale, iar distribuirea lor la nivel național se va face prin intermediul echipelor mobile.

Totodată, CEC a elaborat pliante informative dedicate alegătorilor stabiliți peste hotare și celor domiciliați în localitățile din stânga Nistrului.

Articolul Alegătorii din minoritățile etnice, informați în limbile lor despre alegeri. CEC a editat pliante speciale pentru ei apare prima dată în Realitatea.md.

Pentru campania de informare a alegătorilor, desfășurată în contextul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală (CEC) a elaborat și editat mai multe materiale informative în cinci limbi ale minorităților etnice: rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară și romani.

„Ghidul alegătorului la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023” și pliantul informativ conțin informații despre scrutinul din această toamnă. Alegătorii pot afla pe cine vor alege, cine sunt principalii actori ai procesului electoral, cine poate și cine nu poate participa la vot, în baza căror acte se votează, care e procedura de vot, cum procedează dacă observă o ilegalitate, etc.

Ghidul și pliantele, în toate limbile menționate, sunt disponibile pe pagina web oficială a CEC www.cec.md, rubrica „Alegeri locale generale 2023” sau accesând direct linkurile https://shorturl.at/aCKLS și https://shorturl.at/buV02 .

Totodată, în cadrul parteneriatului pe care îl are CEC cu Alianța „INFONET”, „Ghidul alegătorului la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023” a fost elaborat în versiune sonoră, precum și în limbaj mimico-gestual. Și aceste materiale le puteți găsi la rubrica menționată mai sus.

Materialele informative elaborate de CEC sunt distribuite alegătorilor în întreaga țară prin intermediul echipelor mobile și a consiliilor electorale de circumscripție electorală.

Articolul CEC a editat materiale în șase limbi pentru a informa alegătorii despre scrutinul din toamnă. O premieră! apare prima dată în Realitatea.md.

Epoca de Piatră se referă la o perioadă din trecutul îndepărtat. A început în urmă cu aproximativ 3 milioane de ani și a durat până acum 40.000 de ani. Se numește astfel pentru că în acea perioadă strămoșii noștri îndepărtați își făceau uneltele din piatră.

Specia Homo sapiens a apărut mult după începutul Epocii Pietrei, abia acum aproximativ 200.000 de ani. Epoca de Piatră a început când mai multe specii de maimuțe au început să confecționeze unelte simple, cioplind bucăți ascuțite de piatră din bucăți mai mari de rocă.

Aceste maimuțe stăteau parțial în poziție verticală atunci când mergeau, ceea ce însemna că aveau mâinile libere pentru a face lucruri, cum ar fi fabricarea uneltelor. Aveau creiere mici, nu foarte diferite de creierul unui cimpanzeu, și nu vorbeau, informează descopera.ro.

Alte maimuțe care mergeau în poziție verticală au apărut mai târziu. Acestora li s-au dat nume precum Homo habilis (omul îndemânatic) sau Homo erectus (omul drept). Au trăit în Africa în urmă cu 1 sau 2 milioane de ani, cu mult timp înainte ca oameni ca noi să existe.

Unde au trăit primii oameni?

Aveau un creier mai mare decât primele maimuțe verticale, dar creierul lor era încă mai mic decât al nostru. Nu erau la fel de inteligenți ca noi și nu vorbeau, chiar dacă ar fi scos sunete.

În urmă cu aproximativ 400.000 de ani, trei specii care aveau creiere mult mai mari decât primele maimuțe drepte au trăit aproximativ în același timp. Acestea se numeau Neanderthalieni, Denisovani și o formă timpurie a speciei Homo sapiens – strămoșii noștri.

Unii oameni cred că, datorită creierului lor mare și a capacității de a confecționa alte unelte decât cele din piatră, oamenii de Neanderthal puteau vorbi. Dar aceasta este doar o presupunere. Ultimii neanderthalieni au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani.

Diferitele limbi ale umanității antice

În urmă cu aproximativ 200.000 de ani, primitivul Homo sapiens a evoluat în ceea ce numim acum oamenii moderni. Acești oameni moderni erau la fel de inteligenți ca și noi și puteau vorbi folosind un limbaj.

Mai târziu, în urmă cu aproximativ 60.000 de ani, oamenii au călătorit din Africa și, în cele din urmă, s-au răspândit în restul lumii. La început, chiar și strămoșii noștri Homo sapiens nu făceau decât unelte din piatră, dar având capacitatea de a vorbi, probabil că își foloseau limba pentru a se învăța unii pe alții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe măsură ce timpul a trecut, au învățat să facă multe tipuri diferite de unelte din pietre, lemn, oase și piele. Aveau îmbrăcăminte și încălțăminte, își făceau adăposturi și vânau împreună pentru hrană. În urmă cu 40.000 de ani (și posibil chiar mai devreme), oamenii moderni desenau pe pereții peșterilor.

Oamenii timpurii ar fi avut aceleași subiecte ca oamenii moderni

În Epoca de Piatră ar fi existat mult mai puține limbi diferite decât în prezent. Dar limbile care existau ar fi fost la fel ca limbile noastre moderne. Oamenii ar fi vorbit în propoziții cu substantive și verbe, chiar dacă cuvintele pe care le-ar fi folosit ar fi fost diferite.

Limbile ar fi fost diferite între triburi și ar fi avut mai puține cuvinte decât cele pe care le avem astăzi. Ei ar fi avut cuvinte pentru „mamă” și „tată” sau „soră” și „frate”. Ar fi avut nume pentru animale și plante, ar fi fost capabili să facă planuri, să spună „te rog” și „mulțumesc” și ar fi avut nume unii pentru alții.

Probabil că oamenii moderni timpurii vorbeau despre multe dintre aceleași lucruri despre care vorbim și noi. Poate că erau oameni din Epoca de Piatră, dar erau moderni când venea vorba de vorbit.

Articolul Oamenii antici au dezvoltat limbajul cu 200.000 de ani în urmă. Ce își spuneau? apare prima dată în Realitatea.md.