În primul semestru din 2026, 23.029 de persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau angajate oficial pe malul drept al Nistrului. Dintre ei, 13.190 sunt bărbați și 9839 – femei.

Peste 72% dintre aceste persoane muncesc în municipiul Chișinău. Aceștia provin din Bender, Tiraspol, Rîbnița, Dubăsari și Grigoriopol. O bună parte dintre ei muncesc în domeniul comerțului cu amănuntul, la întreprinderi de fabricare a cablajelor electrice/electronice, a articolelor de îmbrăcăminte și a mobilei, în sectorul construcțiilor, cel al transportului sau în cel public și al prestării serviciilor. Este vorba inclusiv despre profesori, asistenți medicali, salvatori și specialiști IT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Această dinamică ascendentă confirmă procesul continuu și stabil de integrare socio-economică a locuitorilor din regiunea transnistreană pe piața muncii din Republica Moldova. Încadrarea legală le oferă cetățenilor din stânga Nistrului și din municipiul Bender garanții sociale esențiale: un mediu de muncă sigur, acces la concedii plătite, protecție juridică și venituri competitive”, precizează reprezentanții Biroului Politici de Reintegrare.

Autoritățile constituționale consideră că integrarea tot mai accentuată pe piața muncii a locuitorilor din stânga Nistrului denotă faptul că aceștia participă direct la dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova, prin activitatea desfășurată și prin achitarea contribuțiilor la bugetul de stat.

Articolul Peste 23.000 de locuitori ai Transnistriei sunt angajați oficial pe malul drept. Cei mai mulți muncesc în Capitală apare prima dată în Realitatea.md.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale.

În regiunea transnistreană există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune, scrie BANI.MD. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt dezvăluite.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. Potrivit lui Ioniță, deficitul bugetar este foarte mare și „aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. Analistul că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În Transnistria, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii transnistrene, raportat la PIB. este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng, potrivit expertului. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în regiunea transnistreană. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Articolul Datele despre venituri și cheltuieli, ascunse în stânga Nistrului. Economia regiunii transnistrene se prăbușește apare prima dată în Realitatea.md.