Comisia Europeană și Franța urmează să semneze pe 17 iulie un acord privind acordarea de împrumuturi în valoare de 15,1 miliarde de euro pentru nevoile de apărare, în cadrul programului SAFE, scrie Bloomberg.

Programul SAFE al Uniunii Europene este conceput pentru a mobiliza în total 150 de miliarde de euro, fonduri destinate creșterii cheltuielilor de apărare și susținerii achizițiilor publice comune la nivelul statelor membre.

În prezent, Comisia Europeană finalizează acordurile de împrumut cu statele participante. Polonia a fost prima țară care a semnat acest mecanism și este, totodată, cel mai mare beneficiar al programului, urmând să primească peste 40 de miliarde de euro.

În total, 19 state membre ale Uniunii Europene participă la inițiativa de consolidare a industriei de apărare europene.

În luna aprilie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat acordarea de împrumuturi prin programul SAFE și pentru Franța și Republica Cehă. Pentru Cehia este prevăzut un sprijin de până la 2,06 miliarde de euro, din care 309 milioane de euro reprezintă un avans.

În cazul Franței, suma totală poate ajunge la 15,09 miliarde de euro, inclusiv o plată în avans de aproximativ 2,26 miliarde de euro, în funcție de implementarea programului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Comisia Europeană și Franța semnează acord SAFE de 15,1 miliarde euro pentru apărare apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că a discutat cu delegația sa despre necesitatea de a ajunge cât mai rapid la un acord cu Statele Unite privind reconstrucția postbelică.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/Prosperity27012026.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

„Am stabilit, împreună cu echipa noastră de negociere și cu reprezentanții Guvernului, aspectele care trebuie aprofundate în acordul cu SUA privind reconstrucția postbelică. Lucrările cu partea americană sunt în plină desfășurare, iar din partea Ucrainei există o maximă operativitate. Mulțumesc reprezentanților Președintelui Statelor Unite pentru abordarea constructivă în negocieri. Trebuie să ajungem la un rezultat cât mai rapid posibil”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

Reamintim că pe 22 ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Statele Unite și Ucraina trebuiau să semneze un acord istoric de reconstrucție în valoare de 800 de miliarde de dolari. Denumit „Planul de prosperitate” post-război, acordul urmărea să sprijine reconstrucția economiei ucrainene, crearea de locuri de muncă și restabilirea vieții în țară, însă semnarea a fost amânată din cauza tensiunilor dintre SUA și Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Președintele Zelenski: lucrările privind acordul de reconstrucție cu SUA sunt în plină desfășurare apare prima dată în Realitatea.md.

România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, bani pentru apărare. Deocamdată, nu se știe ce vor face autoritățile vecine cu banii, dar un proiect trebuie definitivat și trimis la Bruxelles până pe 30 noiembrie. Generalul decorat pe front de SUA, NATO și ONU, azi șeful generalilor români pensionari, explică, pentru „Adevărul”, ce proiecte ar fi esențiale pentru a întări capacitatea defensivă a României și a descuraja Rusia.

România ar urma să primească aproape 17 miliarde de euro (16,68) prin instrumentul SAFE (Security Action for Europe), bani care ar trebui să fie folosiți în principiu pentru producția de armament, tehnică militară, muniție și investiții în infrastructură. Banii provin din SAFE, care este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, iar bugetul alocat statelor ajunge în total la 150 de miliarde euro.

Întreaga finanțare va fi acordată sub formă de împrumuturi, ceea ce înseamnă o dublă provocare pentru statul român. O dată, autoritățile vor trebui să folosească acești bani cât mai bine pentru a dota armata și pentru a putea să descurajeze orice ipotetic dușman, dar asta nu este tot. Tot statul român va trebui să găsească soluții pentru a returna acest credit, ceea ce înseamnă că măcar o parte din bani ar trebui investiți în așa fel încât să se întoarcă în economia reală și să aducă profit.

Ce vor face vecinii cu miliardele UE

Și asta nu este tot. Autoritățile trebuie să transmită la Bruxelles, până la 30 noiembrie, planul național de investiții în domeniul apărării, pentru a beneficia de acești bani. În condițiile în care România nu a reușit până acum să profite de banii europeni puși la dispoziția sa, fie că a fost vorba de PNRR, dar și de alte programe de finanțare, persistă semne de întrebare privind capacitatea statului român de a reuși măcar acum să atragă toți acești 16,68 de miliarde.

Doctor în științe militare, cu studii la București și în Canada, generalul (r) Dan Grecu a fost decorat atât de SUA, cât și de NATO și ONU. A fost în Irak, Afganistan și Eritreea și are o vastă experiență. În prezent, generalul Dan Grecu este președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, adică șeful generalilor români pensionari.

„Adevărul” apelează la expertiza generalului Grecu pentru a afla care ar trebui să fie prioritățile României, în așa fel încât investițiile să fie folosite cât mai eficient și să asigure nu doar arme, ci și locuri de muncă și să atragă noi investiții străine.

Din start, generalul Dan Grecu susține că România are nevoie de o strategie clară și de transparență în licitații. Și nu doar atât. Unul dintre criteriile de bază ar trebui să fie, consideră generalul, ca firmele care vor câștiga licitația să asigure și producție locală și transfer de tehnologie pentru fabricile românești din industria de apărare. Până acum, de altfel, România a reușit acest lucru, iar câteva proiecte importante ce se vor derula chiar pe teritoriul României. Cele mai bune exemple sunt viitoarea fabrică de obuziere K9 în colaborare cu compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, dar și colaborările cu turcii de la Otokar sau cu italienii de la Iveco.

Prea multe tancuri?

În schimb, generalul Dan Grecu aduce în discuție solicitarea trimisă de Armata Română Parlamentului pentru aprobare a unei duble achiziții, care constă în 54 de tancuri Abrams, cumpărate la mâna a doua, dar mai ales la cele 216 tancuri și 76 vehicule derivate, care ar costa în total nu mai puțin de 6,5 miliarde de euro.

„Acum, din punct de vedere al urgențelor, că despre asta vorbim, este o problemă mult mai dificilă, pentru că, în primul și în primul rând, trebuie să stabilim care este misiunea, care este scopul pentru care ne înarmăm. Iar scopul este, evident, ca să-i descurajăm pe ruși și să-i facem să se gândească de două ori înainte de a trece la orice provocări. Asta ar însemna că avem nevoie de arme defensive care să-i poată neutraliza, dacă e nevoie”, începe generalul.

Cu toate acestea, România se grăbește cu achiziția tancurilor, care vor costa aproape jumătate din banii ce ar trebui primiți prin programul SAFE.

„Noi știm că deja s-a făcut o informare cu privire la achiziția unui număr important de tancuri. Asta e bine, ne ajută pentru că nu avem tancuri decât modele vechi, sovietice, și cele câteva produse și modernizate la noi. Acum, se știe foarte bine că aceste tancuri trebuie la rândul lor să fie sprijinite și au nevoie de măsuri de protecție. Iar aici vine tot ce înseamnă protecție electromagnetică, protecție din infraroșu, protecție antidrone, ceea ce înseamnă alte cheltuieli. Altfel, numai așa, ca să luăm tancuri nu este suficient”, spune generalul.

În plus, în Ucraina s-a dovedit că tancurile nu sunt suficiente pentru a câștiga un război. Mai întâi, în primăvara anului 2022, sute de tancuri rusești au fost distruse de dronele primite de ucraineni de la turci. Ulterior, tancurile Abrams și Challenger ale ucrainenilor au fost distruse în mare măsură de ruși, o dovadă în plus că blindatele nu mai sunt suficiente pentru a câștiga războaie.

Tancurile nu mai câștigă războaie

„Tancurile și-au dovedit eficiența inclusiv în Irak, de exemplu, când Abramsurile americane au făcut praf apărarea cu T-72 a irakienilor, dar nu au mai avut același succes în câmpul de luptă din Ucraina, unde foarte multe tancuri americane Abrams și britanice tip Challenger au fost distruse de ruși. Totul ca urmare a existenței unei apărări anti-tanc puternice sprijinite pe rachete, dar și pe sistemele de apărare statică, lucrări de apărare, și până la urmă, sau mai nou, pe sistemele de drone, și nu drone deosebit de sofisticate. Toate acestea au făcut ca ucrainenii să piardă enorm de multe tancuri, la fel cum au pierdut și rușii. Acum, ce face și cum procedează Ministerul Apărării Naționale, cum repartizează sumele ce vor veni prin SAFE e o problemă care rămâne de văzut cum va fi rezolvată. Să nu uităm că bariera bugetului, până la 5% în PIB, prevăzută pentru anii viitori, include și 1,5% pentru dual use, adică infrastructură terestră, porturi, și așa mai departe. Și noi nu am văzut deocamdată proiectul, știm doar de tancuri și de blindate, deci nu putem spune dacă se procedează bine sau dacă se greșește”, mai spune generalul.

În opinia sa, prioritățile ar trebui să fie mijloacele de apărare care să transmită un mesaj clar și să acopere toate domeniile. Altfel spus, România ar trebui să pună accentul pe arme defensive.

România are nevoie de arme defensive

„Eu aș prioritiza și aș îndrepta banii spre mijloace de apărare. Și când spun mijloace de apărare, mă refer la cele de tipul activ, cele care produc pagube, iar aici intră artilerie terestră, artilerie și rachete terestre, artilerie și rachete antiaeriene. Dar acestea singure nu ajung. E nevoie să investim și în mijloace de apărare care nu produc distrugeri, dar care îi scot din luptă. Aici pornind de la tot ce înseamnă supraveghere, recunoaștere, interceptare și contramăsurile, în tot spectrul, dar în special în spectrul electromagnetic. Asta înseamnă radare, astea înseamnă sisteme de supraveghere aeriene, asta înseamnă drone de tot felul, chiar terestre. Și toate astea ca să ne adaptăm la cerințele războiului modern, pentru că vedem acum că este o adevărată «dronizare» a câmpului de luptă sau cel puțin la asta asistăm în Ucraina”, susține generalul.

Nu în ultimul rând, o parte din bani ar trebui să meargă în retehnologizarea fabricilor românești unde se produc arme, mai spune generalul Dan Grecu.

„Aici este o mare problemă, pentru că o bună parte din bani chiar trebuie să meargă și în industria națională de apărare. Asta trebuie să se dezvolte, pentru că degeaba cumpărăm tot timpul arme de la alții, dacă noi nu producem. Așa doar ne îndatorăm. Trebuie să existe un echilibru, în sensul că da, cumpărăm de la alții, importăm, dar trebuie să producem și noi, pentru noi și pentru export. Trebuie să producem în țară, să producem împreună cu mari concerne, europene, americane, nu contează cu care, dar să producem în România cât mai mult din ceea ce ne trebuie”, punctează generalul.

Accentul pe drone și mijloacele de război electronic

Un alt aspect interesant este că România trebuie să aibă propriile fabrici de drone, dintr-un motiv simplu. Într-un război al dronelor, așa cum este cel din Ucraina, atât ucrainenii, cât și rușii au evoluat extraordinar de mult, iar dronele care făceau ravagii în urmă cu câteva luni nu mai au acum eficiență. Asta înseamnă că dronele nu se stochează, așa cum se face cu muniția sau cu alte arme, iar ele devin depășite în câteva luni, pentru că și adversarul se adaptează Astfel, producția de drone trebuie să fie bazată pe fabrici românești în care să existe specialiști, să existe cercetare, inovație, în așa fel încât să nu importăm drone care deja sunt ineficiente sau să le fabricăm noi cu întârziere.

România nu are voie să neglijeze nici producția de pulberi și explozibili, în condițiile în care o parte din acestea sunt importate în continuare din China.

„La noi, de exemplu, investiția de la fabrica de pulberi e întârziată de cel puțin un an de zile. Ne pregătim pentru apărare și dacă e apărare ne trebuie muniții și sisteme de artilerie și rachete, capacitate de a lovi la distanță mare, atât clasic, cât și cu rachete sol-sol, echipamente de protecție de lupte și protecție de tipul mașini de lupte, transportoare de trupe, inclusiv tancuri, după cum, revin, trebuie să acoperim și apărarea antiaeriană, atât contra aviație, cât și contra rachetelor și dronelor. Și nu putem uita nici de apărarea la litoral, deci avem nevoie și de capabilități de luptă pe mare. Nu ne putem permite să neglijăm în continuare apărarea Dobrogei”, mai arată generalul.

Apărarea antiaeriană se află, de altfel, printre prioritățile autorităților române, dovadă faptul că vor fi achiziționate 231 de sisteme portabile Mistral 3, în valoare de aproape 700 de milioane de euro.

Bani mulți, necesități uriașe

Nu în ultimul rând, odată cu producția de drone, România are nevoie de echipamente de război electronic, cu atât mai mult cu cât Rusia este extrem de puternică la acest capitol.

„În sfera războiului electronic intră mai multe tipuri de echipamente. În primul și în primul rând, sunt echipamente de detectare capabile să detecteze emițătorii în spectru electromagnetic și să-i localizeze. După care sunt măsurile de bruiaj, ceea ce implică echipamente de bruiaj prin care se bruiază sistemele adversare. De exemplu, o dronă, dacă este condusă prin semnale, deci electromagnetic, cu remote control, poate să fie bruiată. Din acest motiv vedem că rușii și ucrainenii folosesc în ultimul timp drone conduse prin fibră optică, pentru a fi mai greu de bruiat. Și sunt contramăsurile electronice, așa numitele electronic contra-measure, ECM-urile, care sunt dispozitive ce pot să producă un câmp electromagnetic care să bruieze eventualele drone sau rachete trimise de inamic”, explică generalul.

Așadar, ar fi o greșeală ca România să se limiteze la tancuri și la blindate sau să cheltuiască sume uriașe doar pentru acestea și să rămână descoperită pe alte planuri. În condițiile în care necesitățile pornesc de la aparent simpla muniție, în realitate atât de importantă, și până la mijloace complicate de detecție și bruiaj și alte arme sofisticate. În același timp, România va trebui să investească și în infrastructură. Tronsoane ale unor viitoare autostrăzi, este vorba de A7 Pașcani – Suceava – Siret și A8 Pașcani – Iași – Ungheni se află pe lista proiectelor propuse la finanțare prin programul european SAFE, iar portul Constanța ar putea fi la fel de important.

„Există și elemente de război în sfera cibernetică. Se știe că rușii au hackeri bine instruiți, iar asta e o formă război în sfera cibernetică, prin infiltrarea în sistemul adversarului. Și aici trebuie să fim pregătiți, să avem tehnologie și oameni dedicați, specialiști de prim rang. Nu ne permitem să lăsăm nimic la voia întâmplării”. Și să nu uităm de infrastructură. Mă gândesc la autostrăzi, dar și la căi ferate și porturi, mai ales Portul Constanța , încheie generalul Dan Grecu.

Articolul România cheltuie aproape jumătate din banii europeni pentru apărare apare prima dată în Realitatea.md.

2,3 miliarde de dolari și euro au fost trimise în Rusia de când Statele Unite și UE au interzis exportul bancnotelor lor în martie 2022, în urma invaziei ruse în Ucraina. Acest lucru rezultă din datele vamale analizate de Reuters.

Datele neraportate anterior arată că Rusia a reușit să ocolească sancțiunile care blochează importurile de numerar și sugerează că dolarii și euro rămân instrumente utile pentru comerț și călătorii, chiar dacă Moscova încearcă să își reducă dependența de valută.

Datele vamale obținute de la un furnizor comercial care înregistrează și rezumă informațiile arată că numerarul a fost importat în Rusia din țări precum Emiratele Arabe Unite și Turcia, care nu au impus restricții asupra comerțului cu Rusia. Țara de origine a mai mult de jumătate din suma totală nu a fost indicată în documente.

În decembrie, guvernul SUA a amenințat că va penaliza instituțiile financiare care ajută Rusia să eludeze sancțiunile și a impus măsuri restrictive companiilor din țări terțe în 2023 și 2024. Dmitri Polevoi, șeful de investiții la Astra Asset Management în Rusia, spune că mulți ruși doresc în continuare să aibă valută străină în numerar pentru călătorii în străinătate, precum și pentru mici importuri și economii interne.

„Pentru persoanele fizice, dolarul este încă o monedă de încredere”, a declarat el pentru Reuters.

Documentele vamale acoperă perioada martie 2022 – decembrie 2023, Reuters nu a putut accesa date mai recente. Documentele arată o creștere a importurilor de numerar chiar înainte de invazie.

În perioada noiembrie 2021 – februarie 2022, în Rusia au fost importate bancnote de dolari și euro în valoare de 18,9 miliarde USD, în timp ce în ultimele patru luni au fost importate doar 17 milioane USD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultimele luni, Occidentul a pus un accent tot mai mare pe eliminarea lacunelor care permit Rusiei să evite sancțiunile.

Articolul În ciuda sancțiunilor, Rusia continuă să primească numerar în valoare de miliarde de dolari și euro apare prima dată în Realitatea.md.

China are în prezent una dintre cele mai extinse și impresionante rețele feroviare de mare viteză de pe Pământ și nu dă semne de încetinire. Pe măsură ce rețeaua sa ajunge până în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, Beijingul ar putea să își îndrepte privirea spre ceea ce se află dincolo – mult, mult dincolo, transmite The Amazing Times.

Potrivit unor rapoarte, China dorește să construiască un tren de mare viteză, de 13.000 de kilometri, care să călătorească din China continentală prin Siberia, în estul Rusiei, pe sub mare, prin Strâmtoarea Bering, până în Alaska, prin vârfurile stâncoase din Yukon și Columbia Britanică din Canada și până în SUA.

După construcție, aceștia ar putea extinde trenul lor internațional până în fiecare colț al SUA.

China to Build an 8,000-Mile Underwater Train Line to American A 13,000km-long railway It would start in mainland China, run through Siberia, pass under the sea through the Bering Strait into Alaska, to continue to Canada and finally the USA. invasion usa pic.twitter.com/qspNJZ4aAd

— THE Seeker of the Truth, (@THEseek32477697) December 25, 2021

O astfel de investiție în infrastructura feroviară este estimată la 200 de miliarde de dolari. Un preț atât de mare, încât probabil nici măcar Jeff Bezos nu l-ar putea atinge.

Planurile au apărut în 2014, când mai multe canale de știri au publicat un raport al Beijing Times care descria planurile Chinei de a construi un super tren de 8.000 de mile. Acesta ar urma să se numească linia „China-Rusia-Canada-America” și să traverseze toate cele patru națiuni, conectându-le între ele pentru un impuls comercial, turistic și economic. Întinzându-se de-a lungul Strâmtorii Bering, aceasta ar necesita un tunel subacvatic de patru ori mai mare decât Tunelul Canalului Mânecii și mult mai tehnologizat.

La acea vreme, inginerii chinezi susțineau că sunt deja în discuții cu Rusia pentru a începe construcția acestei linii, despre care erau foarte siguri că este posibilă cu tehnologia actuală.

Și, în ciuda faptului că propunerea pare exagerată, ea ar putea fi perfect fezabilă.

În 2018, China a aprobat primul tren de mare viteză subacvatic din lume, care ar urma să se extindă la nivel național de la Ningbo, un oraș-port de lângă Shanghai, la Zhoushan, un arhipelag de insule de pe coasta de est. Acoperind o porțiune de 77 de kilometri de cale ferată aproape în întregime nou construită, noul traseu va include o secțiune subacvatică de 16,2 kilometri. Acesta va fi un tren Maglev, care va levita deasupra unei șine magnetice în timp ce este propulsat la viteze mari, iar construcția acestui proiect ambițios este în plină desfășurare.

Deși acest tunel este semnificativ mai mic decât tunelul sub Canalul Mânecii, adăugarea trecerii unui tren de mare viteză aduce noi provocări pentru construcție. Deși se știu puține despre progresul liniei China-Rusia-Canada-America, unii au afirmat că linia Ningbo-Zhoushan ar putea fi un fel de test pentru un proiect mult mai mare.

În ceea ce privește SUA? S-ar putea să fie puțin mai în urmă. În 2020, guvernul american a aprobat o uriașă linie de cale ferată de 2.570 de kilometri care leagă SUA de Canada, din Alaska până în Alberta.

Această linie, care a costat 22 de miliarde de dolari, a reprezentat un mare salt pentru rețeaua feroviară a SUA, care a rămas până acum în urma altor națiuni. Având în vedere extinderea rapidă a rețelei de trenuri de mare viteză din China, faimoasa rețea japoneză și alte națiuni care își continuă încercările, SUA se află acum pe picior de plecare în ceea ce privește inovarea feroviară.

Din păcate, oricât de impresionantă ar fi linia China-Rusia-Canada-America, se pare că a fost suspendată pentru moment. Criticii au criticat propunerea pentru că este redundantă din punct de vedere economic, afirmând că zborurile și navele de marfă sunt o opțiune mai ieftină pentru comerț, și prea complexă. Indiferent dacă au sau nu dreptate, tensiunile dintre superputerile mondiale înseamnă că o astfel de colaborare – care ar fi cel mai costisitor megaproiect din istoria lumii – ar putea fi puțin mai mult decât o utopie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Planul Chinei care ar revoluționa transporturile: Vrea să construiască o cale ferată sub apă către SUA. Cât ar costa? apare prima dată în Realitatea.md.

Miliardara Angela Chao și-a pierdut viața după ce a intrat cu spatele, cu mașina sa Tesla, într-un iaz. Magnat de transport maritim, este cumnata liderului minorității din Senat, Mitch McConnell.

În timp ce pleca de la o petrecere la o fermă din afara orașului Austin luna trecută, Chao a încercat să efectueze un viraj în trei puncte cu SUV-ul său Tesla Model X, a relatat The Wall Street Journal. Însă ea a pus din greșeală în marșarier. Mașina a trecut peste un terasament și a ajuns într-un iaz.

Eroarea a fost fatală. Dar nu a fost prima dată când Chao a pus din greșeală mașina în marșarier, a relatat Journal.

Chao nu este nici singura persoană care a avut probleme cu schimbătorul de viteze Tesla. Business Insider a găsit 12 plângeri legate de funcția de mers înapoi a Tesla într-o bază de date cu reclamații ale consumatorilor de automobile, păstrată de Departamentul de Transport al SUA. Șapte dintre aceste plângeri au fost făcute de persoane care au spus că modul în care Tesla a proiectat schimbătorul de viteze a fost confuz, ceea ce a dus la faptul că uneori au pus mașina în marșarier când voiau să o pună în marșarier sau invers. Celelalte cinci plângeri au fost depuse de persoane care au declarat că mașinile lor păreau să treacă de la mersul înainte la mers înapoi fără avertisment.

Problema a ajuns și pe forumurile Tesla, unde un proprietar de Tesla din 2022 a scris că a „trecut din greșeală în marșarier în loc de mers înapoi” de trei ori în cei doi ani de când are mașina. Un alt proprietar de Tesla a scris în 2022 că „aproape a avut un accident” din cauza confuziei cu privire la modul de a pune mașina în marșarier. „În prima lună de când am avut mașina mea am făcut ceva similar”, a răspuns un alt utilizator.

Cu toate acestea, în contextul mașinilor notorii cu erori, problemele legate de schimbarea vitezei de mers înapoi sunt relativ mărunte. Baza de date federală în care BI a localizat 12 preocupări legate de schimbarea vitezei de mers înapoi conținea un total de 4.228 de plângeri legate de Tesla.

Prin comparație, Departamentul de Transport a primit peste 700 de plângeri privind așa-numita „frânare fantomă”, sau tendința Teslas cu pilotul automat activat de a frâna pentru pericole imaginare în timp ce se află în plin trafic. Cel puțin o persoană a murit la bordul unei Tesla ca urmare a frânării fantomă. Autoritățile de reglementare au deschis o investigație privind frânarea fantomă la Tesla în 2022.

În funcție de model și an, Tesla are două schimbătoare de viteze diferite. Nu este clar ce model de an conducea Chao, dar ambele mecanisme au generat plângeri. Înainte de sfârșitul anului 2021, șoferii tuturor Teslas-urilor treceau în marșarier prin apăsarea pedalei de frână și apăsarea în sus a unei manete de viteze din dreapta volanului – o mișcare despre care unii reclamanți au spus că este confuză deoarece, pentru unele modele și ani, aceeași mișcare pe maneta de viteze dezactivează modul de pilot automat al mașinii atunci când nu este apăsată frâna.

Un șofer al unei Tesla Model Y a declarat că a pus din greșeală mașina în marșarier în 2022 în timp ce aștepta la semafor, evitând la limită o coliziune. Când semaforul s-a făcut verde, ei au apăsat „instinctiv” în sus tija de viteze din dreapta pentru a dezactiva pilotul automat și a putea vira la stânga, au declarat ei pentru DOT.

„Din păcate, acest comportament „condiționat” al meu a pus din greșeală mașina în marșarier!!! Am apăsat accelerația și aproape că am intrat cu spatele în mașina din spatele meu”, a scris reclamantul către agenție. „Sunt 99% sigur că nu aveam piciorul pe pedala de frână, deoarece o folosesc foarte rar în zilele noastre”, a scris acesta, precizând că se bazează pe modul de pilot automat al mașinii pentru a frâna pentru el.

„Deși îmi dau seama cu siguranță că sunt pe deplin responsabil pentru această confuzie, cred că inginerii de siguranță de la Tesla ar putea dori să exploreze acest scenariu și să caute o măsură de siguranță preventivă”, au continuat ei. „Poate că software-ul poate împiedica mașina să treacă în marșarier dacă nu este apăsată pedala de frână. Sau poate un indicator \”r\” mult mai mare care să clipească și să emită un semnal sonor. Sunt sigur că este o soluție ușoară”.

Mașinile Tesla Model X și Model S produse după 2021 vin cu un schimbător de viteze cu ecran tactil. Șoferii pun mașina în marșarier trăgând în jos o pictogramă de pe consola centrală. Această schimbare a generat, de asemenea, plângeri.

Un șofer Tesla a declarat pentru DOT în 2022 că schimbătorul de viteze cu ecran tactil este „neintuitiv și periculos”, adăugând că „a avut un incident minor din cauza faptului că nu a reușit să treacă la marșarier, s-a blocat la marșarier, apoi a lovit un vehicul parcat într-o parcare la viteză mică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moartea stupidă a unei miliardare: Conducând Tesla, a intrat cu spatele într-un iaz. Probleme tehnice la mașină? apare prima dată în Realitatea.md.

Extinderea UE pentru a include nouă țări noi, inclusiv Ucraina și Moldova, ar costa statele uniunii mai mult de 256 de miliarde de euro, au arătat calculele interne. De asemenea, se estimează că multe țări se vor transforma din receptori financiari, în contributori.

Extinderea UE a devenit unul dintre cele mai urgente subiecte pentru forul european, Ucraina fiind de departe țara cu cele mai mari șanse dintre cei nouă potențiali noi membri.

Efectul secundar ar fi transformarea multor țări care se bucură în prezent de beneficii financiare nete din partea UE, în contributori. Costul imens al extinderii uniunii a fost dezvăluit la întâlnirea celor 51 de lideri europeni la Granada, în Spania, pentru o întâlnire a Comunității Politice Europene și pentru discutarea următorilor pași pentru cei nouă vecini care stau la coadă pentru a adera la UE.

„Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin de la bugetul UE; multe state membre care sunt în prezent receptori neți vor deveni contributori neți”, se arată în documentul secretariatului Consiliului UE, citat de Financial Times.

Potrivit aceleiași surse, Ucraina, de departe cea mai mare dintre cele nouă țări care au fost acceptate ca potențiale candidate, ar avea dreptul la 186 de miliarde de euro pe parcursul a șapte ani. Acest lucru s-ar adăuga la estimările actuale mai mici pentru costul reconstrucției Ucrainei, care au fost estimate la aproximativ 400 de miliarde de euro în acest an de către Banca Mondială.

Extinderea a devenit unul dintre cele mai urgente subiecte pentru UE, liderii reunindu-se vineri pentru a discuta despre cum să direcționeze dezbaterea pe teme cheie, inclusiv bugetul, numărul de locuri în parlamentul european, viitorul politicii agricole comune și dacă un bloc extins ar putea continua cu votul unanim în anumite domenii. De asemenea, se dezbate dacă UE ar trebui să continue cu un proces cu două viteze, care să permită statelor intrarea treptată în bloc, sau dacă ar trebui să fie aplicată o politică de tipul totul sau nimic.

La începutul acestei săptămâni, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a spus că se opune celor care sunt în favoarea unui proces de aderare gradual, spunând că acesta va fi imposibil de implementat. „Statutul de membru înseamnă să fii membru. Punct”, a spus el la o întâlnire în Ucraina. Un diplomat de rang înalt a declarat pentru The Guardian că bugetul era de așteptat să fie subiectul cel mai controversat și trebuia soluționat până în 2027, când va începe următorul ciclu financiar.

În acest fel, UE ar putea arăta că este pregătită, înlăturând orice scuză pentru a întârzia discuțiile ulterioare despre dacă și cât de repede ar putea adera Ucraina, Moldova și statele din Balcanii de Vest. La începutul acestui an, președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că termenul ar trebui să fie 2030, dar Borrell a spus că o astfel de dată este „aleatorie” și nu are sens.

O țintă pentru 2027, au spus ei, ar concentra mințile liderilor UE în următorii doi ani și ar oferi un cadru pentru o discuție reală mai degrabă decât conceptuală. Documentul divulgat estimează că bugetul ar crește cu 21%, până la 1,47 miliarde de euro, dacă toate cele nouă țări ar adera. Acest lucru ar implica o creștere semnificativă a contribuțiilor pentru Germania, Franța și Țările de Jos, fiind necesare perioade de tranziție pentru extinderea finanțării.

Suma cheltuită pentru agricultură s-ar modifica, de asemenea, Ucraina având dreptul la 95 de miliarde de euro în șapte ani, un alt cost pe care statele membre ar trebui să-l ia în considerare. Ucraina a susținut că, în calitate de lider mondial pe piețele cerealelor, uleiului de floarea soarelui și păsărilor de curte, apartenența sa ar întări securitatea alimentară a UE. Un alt fond cheie, cunoscut sub numele de fond de coeziune, care oferă bani pentru infrastructură în țările mai puțin dezvoltate, ar fi, de asemenea, afectat semnificativ de extindere.

Conform formulei financiare actuale, Republica Cehă, Estonia, Slovenia, Cipru, Malta și Lituania nu ar mai fi eligibile pentru fonduri. Luna trecută, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE trebuie să se pregătească imediat pentru schimbările radicale necesare pentru ca Ucraina și alte țări să devină membre ale blocului. Există îngrijorări că, deși UE și-a stabilit obiective de reformă pentru Ucraina, Moldova și celelalte șapte țări (Albania, Serbia, Kosovo, Turcia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, Georgia fiind în proces activ de aplicare) care se află în așteptare pentru a adera la blocul european, încă nu a furnizat propuneri detaliate cu privire la schimbările necesare în statele membre.

Articolul Extinderea UE pentru a include 9 țări noi, inclusiv Republica Moldova, ar costa statele uniunii miliarde de euro apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat că, în anul 2023, agricultorilor din Republica Moldova le-au fost alocate  subvenții în valoare de 1,8 miliarde de lei, prin diverse programe gestionate de AIPA (Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură). Această sumă reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu 2019, când subvențiile au fost de 1,1 miliarde de lei.

Într-o conferință de presă, ministrul a subliniat că, deși suma alocată pentru subvenții a crescut în ultimii ani, analiza economică arată că aceste subvenții nu au avut un impact semnificativ asupra situației agricultorilor. Mai mult, el a menționat că majoritatea agricultorilor cu dificultăți economice sunt implicați în lanțul valoric scurt, producând cereale pentru export, informează BANI.MD. Aceasta a dus la probleme cum ar fi productivitatea scăzută, prețurile mici și dependența de fluctuațiile bursei. Ca urmare, profiturile obținute sunt mici sau chiar inexistente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul Agriculturii a subliniat că, din suma totală de 6 miliarde de lei alocate pentru subvenții în ultimii ani, o parte semnificativă a ajuns să fie cheltuită în alte țări prin exportul de materii prime, în loc să fie valorificată prin procesare și dezvoltare a industriei locale.

În contextul acestor constatări, ministrul a anunțat intenția de a reforma modul de subvenționare în agricultură, cu un accent mai mare pe dezvoltarea procesării produselor agricole. El a subliniat că, în analiza viitoarelor subvenții, se va lua în considerare nu doar prețurile scăzute la cereale, ci și impactul lor asupra prețurilor la produsele derivate din cereale. Astfel, se urmărește o abordare care să sprijine dezvoltarea agriculturii bazate pe prelucrare și să aducă beneficii cetățenilor Republicii Moldova prin prețuri competitive și produse valorizate pe plan internațional.

Articolul BANI.MD Strigător la cer! Bolea: Subvenții de 6 miliarde de lei au ajuns în alte țări apare prima dată în Realitatea.md.

Un norocos a câştigat, cu un singur bilet cumpărat în Florida, un premiu fabulos de 1,58 miliarde de dolari la loteria Mega Millions din Statele Unite. Potrivit Reuters, acesta este cel mai mare premiu din istoria acestui joc. Câștigătorul a ghicit toate cele şase numere la extragerea loteriei care a avut loc marţi seară.

Câştigătorul a cumpărat cu 2 dolari biletul de la un supermarket Publix, în Neptune Beach, o comunitate din zona litorală, situată la est de Jacksonville, potrivit Treasure Coast Newspapers. Şansele de câştig la această loterie multistatală erau de una la 302,6 milioane.

Câştigătorul va avea de ales între a primi tot premiul de 1,58 miliarde de dolari, dar în plăţi eşalonate anual, sau a încasa o sumă forfetară în numerar de 783,3 milioane de dolari.

Ultimul jackpot Mega Millions a fost câştigat de un jucător din New York în aprilie, iar premiul s-a ridicat la 20 de milioane de dolari.

Precedentul record la această loterie fusese câştigat în ianuarie şi s-a ridicat la 1,35 miliarde de dolari.

Un jackpot la loteria Powerball în valoare de 2,04 miliarde de dolari, câştigat în noiembrie 2022, este premiul record al jocurilor de loterie din SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul A tras lozul cel mare! Un norocos a cumpărat un bilet de 2 dolari și a câștigat aproximativ 2 miliarde apare prima dată în Realitatea.md.

Banii găsiți în timpul perchezițiilor din Sankt Petersburg după o tentativă de rebeliune Wagner au fost luați de șoferul lui Evgheni Prigojin. Omul de afaceri însuși se afla la Moscova în acel moment, scrie Fontanka. Este vorba de 10 miliarde de rube, echivalentul a peste 2 miliarde de lei moldovenești, raportat la cursul valutar actual.

Fondatorului Wagner, Evgheni Prigojin, i s-au returnat 10 miliarde de ruble, pe care forțele de securitate le-au găsit în timpul perchezițiilor din Sankt Petersburg, după o tentativă de rebeliune. Potrivit 78.ru, pe lângă bani, aceștia au returnat și echipamentele confiscate în timpul anchetei la Centrul Wagner și la biroul grupului de media Patriot, pe care Prigojin l-a desființat la sfârșitul lunii iunie.

Imperiul media a lui Evgheni Prigojin se închide, iar „fabrica sa de troli” se desființează

Potrivit Fontanka, în seara zilei de 2 iulie, șoferul lui Prigojin, care avea o împuternicire, a luat banii. Omul de afaceri însuși în acel moment se afla la Moscova „la unele întâlniri”, scrie sursa. Anterior, el a spus că fondurile erau destinate salariilor mercenarilor și plăților către rudele victimelor.

Pe 24 iunie, la biroul companiei militare private din curtea hotelului Trezzini Palace din Akademichesky Lane, au găsit o Gazelle cu cutii care conțineau cinci miimi de bancnote – în total 4 miliarde de ruble. În parcarea subterană a hotelului River Palace de pe insula Vasilyevsky, alte 6 miliarde de ruble au fost găsite într-o mașină Citroen, relatează 47 news. Publicația scria că inițial organele de drept nu urmau să returneze acești bani. Guvernatorul Sankt-Petersburgului, Alexander Beglov, a spus că este imposibil să sechestreze proprietatea lui Prigojin.

Prigojin a început un „marș al justiției”, acuzând conducerea militară că atacă pozițiile luptătorilor Wagner. Ministerul rus al Apărării a negat această informație și a numit-o provocare. Wagneriții au ocupat sediul Districtului Militar de Sud din Rostov-pe-Don, unii dintre ei au avansat la Moscova. Împotriva lui Prigojin a fost deschis dosar pentru rebeliune armată (articolul 279 din Codul penal), președintele rus, Vladimir Putin, a descris ceea ce se întâmplă drept o trădare.

Până în seara aceleiași zile, situația a fost rezolvată: după negocieri cu președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, Prigojin a anunțat că luptătorii Wagner se întorc în taberele din spate. Dosarul împotriva lui Prigojin a fost abandonat, omului de afaceri i s-a permis să plece în Belarus. Wagneriților li s-au oferit trei opțiuni din care să aleagă: să-l urmeze pe Prigojin, să părăsească serviciul sau să semneze un contract cu Ministerul rus al Apărării. Wagner a anunțat că suspendă activitatea centrelor regionale de recrutare pentru o lună în legătură cu mutarea în Belarus și „neparticiparea temporară” la ostilitățile din Ucraina.

Prigojin, mesaj transmis din exil. Ce promite liderul Wagner după rebeliunea eșuată din Rusia

Articolul Nu-i dosar, nu-s nici bani? Lui Prigojin i-au fost returnate cele 10 miliarde de ruble găsite în timpul perchezițiilor apare prima dată în Realitatea.md.

Elena Blinovskaya, cunoscută ca cea mai bogată bloggeriță din Rusia sau cum își spune ea „zâna”, acum reținută și acuzată de fraudă fiscală de aproape un miliard de ruble, a fost ajutată să se eschiveze de la plata impozitelor la stat de către soțul său. Cine este el, în ce țări trăiește familia și pe ce au cheltuit ambii banii?

VIDEO Sobchak – cât pe ce să fie scuipată și aruncată dintr-o barcă. Ce i s-a întâmplat în timpul unui interviu

Cine a ajutat-o ​​pe Blinovskaya să se eschiveze de la plata impozitelor?

Pe lângă Elena Blinovskaya, a fost reținut și soțul ei Alexei. A fost dus primul la interogatoriu. Anchetatorii cred că soțul a retras o parte din bani prin numeroasele sale firme. Acum are 13 dintre ele, cu un venit total anual de aproximativ 1 miliard de ruble. El este specialist în bijuterii, minerit, afaceri hoteliere, producție, dar există și firme care sunt mai potrivite pentru afacerile soției. Una dintre ele – „Dăruiește un vis” cu activități în domeniul serviciilor de plasare a informațiilor – a fost înregistrată de un om de afaceri din Belgorod chiar la sfârșitul anului 2019 și este neprofitabilă pe hârtie. Al doua – cu același nume – este situat la Moscova, este angajat în dezvoltarea de software și în 2021 a adus venituri de aproape 40 de milioane de ruble.

O altă companie care poate fi legată de Blinovskaya este Polina Vidovskaya (Mitrofanova), o instructoare de fitness din Yaroslavl. Compatriotul soților conduce Favaris, un retailer online. În 2021, compania a câștigat oficial 2,1 milioane de ruble, dar site-ul web înregistrat pentru companie, după cum s-a dovedit, nu funcționează.

IP Makarova Irina Borisovna poate fi asociată cu Blinovskaya. Există mai mulți astfel de antreprenori individuali în Rusia, dar există și unul din Yaroslavl – este angajat în producția de haine, pantofi și accesorii din piele și blană, precum și repararea echipamentelor electronice și optice și comerțul cu amănuntul pe Internet.

Anchetatorii nu exclud că a fost posibil să cumpere dreptul de a intra în imperiul ei de afaceri de la Blinovskaya la prețul maxim al maratonului. Poate că prin astfel de parteneri au fost apoi retrași banii. Fiecare a primit partea sa.

În ce țări trăiește bloggerul?

Cele mai recente știri despre Blinovskaya scrie că au venit din Dubai, unde femeia și-a achiziționat o locuință și un permis de ședere. De acolo, ea și-a lansat următorul maraton „New Dimension”, prețurile de participare la care au ajuns la un milion de ruble (dacă participanții doreau comunicare personală cu o femeie de afaceri).

Cealaltă locație a lui Blinovskaya este Japonia. Și în ajun de a fi reținută, ea a ajuns la Moscova, unde a vorbit la unul dintre forumurile de afaceri ale capitalei ruse. Ea a înțeles deja că forțele de securitate sunt pe călcâiele sale, așa că s-a hotărât asupra „loviturii finale” – să adune bani la maraton și să se mute în străinătate.

Pe ce a cheltuit Blinovskaya banii?

Săli pline și bilete scumpe la maraton au făcut-o literalmente bogată pe Blinovskaya și pe soțul ei. Cândva familia locuia la Moscova într-un apartament mic de 36,4 metri pătrați de pe Shabolovka, ajungând la suprafețe enorme de trai. În vecinătatea apartamentului de pe Shabolovka din complexul rezidențial de elită „Don Olympus”, soții au fost înregistrați deodată în două apartamente situate pe aceeași scară. Unul dintre ele are 152 de metri pătrați, al doilea este de 132. Acum locuințele din aceeași zonă sunt vândute într-un complex pentru 115 și, respectiv, 95 de milioane de ruble.

În 2018, casa familiei Blinovsky a fost construită în prestigiosul sat din regiunea Moscovei „Parcul Millennium”, la 25 de kilometri de Moscova, de-a lungul New Riga. Imediat în spatele gardului conacului se află o zonă vastă de parc cu lacuri și canale. Toți vecinii sunt oameni respectabili, deoarece prețurile pentru bunurile imobiliare locale încep de la 140 de milioane de ruble pentru căsuțele cu o suprafață de 200-300 de metri pătrați.

Suprafața casei moderne de lux cu două etaje a lui Blinovsky este de 1200 de metri pătrați. Costul caselor din aceeași zonă din sat ajunge la 700 de milioane de ruble. Interioarele sunt realizate în stiluri high-tech și moderne, dar dressingul gigant face o impresie deosebită.

A fost văzută conducând prestigioasele crossover-uri Audi Q7 și BMW X6. Apoi, în garaj au apărut un Bentley Continental albastru de lux, în valoare de peste 50 de milioane de ruble și un coupe negru Mercedes-Benz AMG 63 executive class pentru 20 de milioane de ruble.

Articolul Locuințe, mașini, bijuterii! Pe ce cheltuia miliardele ascunse bloggerița Blinovskaya care-și spunea „zâna dorințelor” apare prima dată în Realitatea.md.

În primele opt luni ale anului 2022, încasările la Bugetul Public Național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 35,3 miliarde lei. Respectiv, se atestă o creștere de 5370,0 milioane lei sau cu 17,9 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

În anul 2022, la Bugetul de stat (BS) s-au încasat 15,4 miliarde lei – cu 2844,4 milioane lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 22,7 %.

La Bugetele locale (BL) s-au înregistrat încasări în sumă de circa 3,8 miliarde lei – cu 485,5 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 14,6 %.

De asemenea, în perioada menționată, la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) s-au încasat 12,1 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 1550,5 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2021, sau o creștere de 14,7 %.

Totodată, la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) s-au acumulat 4,0 miliarde lei, cu 490,5 milioane lei mai mult în comparație cu suma încasată în perioada ianuarie-august 2021, echivalentul a 13,8 %.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Încasări de miliarde la Serviciul Fiscal de Stat! Se atestă o creștere amețitoare apare prima dată în Realitatea.md.

Oligarhii ruși sunt gata să ofere o parte din bunurile lor Ucrainei pentru a fi excluși de pe lista sancțiunilor occidentale. Despre acest lucru a scris ziarul german Handelsblatt.

Șefa diplomației canadiene Chrystia Freeland susține că este sunată de oligarhii ruși care se arată critici față de războiul declanșat de Federația Rusă, dar nu se pot pronunța din cauza amenințării cu represalii din partea Kremlinului, potrivit unian.net.

Totodată, ea anunță că oligarhii ruși i-au propus următoarea înțelegere: transferă o parte semnificativă din active în Occident, iar în schimb sunt excluși de pe listele de sancțiuni. Se anunță că negocierile sunt acum într-un stadiu incipient.

„O astfel de înțelegere ar putea oferi anumite beneficii tuturor părților: Kievul primește miliarde, Occidentul evită dezbaterea despre expropriere, iar oligarhii se întorc la viața lor luxoasă”, se arată în articol.

Amintim că Austria a înghețat 254 de milioane de euro de oligarhi ruși.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Oligarhii ruși, gata să doneze miliarde de dolari Ucrainei pentru a scăpa de sancțiunile occidentale apare prima dată în Realitatea.md.

Cei mai mari oameni de afaceri ruși au pierdut 39 de miliarde de dolari în prima zi de la izbucnirea ostilităților din Ucraina, a calculat Bloomberg. Potrivit sursei, Vaghit Alekperov, președintele „LUKOIL”, a pierdut cel mai mult. Averea sa a scăzut cu 6,2 miliarde de dolari (la 13 miliarde de dolari).

Șeful Consiliului de administrație al „Severstal”, Alexei Mordașov, a pierdut 4,2 miliarde de dolari (averea sa a fost redusă la 23 de miliarde de dolari).

Proprietarul NLMK, Vladimir Lisin, a pierdut 3,8 miliarde dolari într-o zi (minus 5,56 miliarde dolari de la începutul anului), Ghenadi Timcenko, care deține acțiuni la NOVATEK, Sibur, Stroitransgaz și Transoil, a pierdut 3,7 miliarde dolari (minus 10,3 miliarde dolari de la începutul anului).

Președintele „Nornickel”, în prezent cel mai bogat om de afaceri al Rusiei, Vladimir Potanin, a pierdut 3 miliarde de dolari (averea sa a fost redusă la 26,1 miliarde de dolari).

Pe fundalul începerii „operațiunii militare speciale”, or de fapt a războiului, de către Rusia în Ucraina, pe data de 24 februarie 2022, bursa rusă a cunoscut cea mai mare prăbușire din istorie. Indicele Moscow Exchange a scăzut cu 33,3%, indicele RTS – cu 39,4%. Ratele euro și dolarului s-au apropiat de mărcile de 100, respectiv 90 de ruble.

Ca răspuns la agresiunea militară, țările occidentale au anunțat noi sancțiuni economice împotriva Rusiei.

Seara, în aceeași zi, Vladimir Putin a avut o întâlnire cu zeci de oameni de afaceri ruși, îndemnându-i să colaboreze cu Guvernul pentru a susține economia. Totodată, liderul Kremlinului a recunoscut că autoritățile nu pot prezice pe deplin riscurile geopolitice în circumstanțele actuale.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Oamenii de afaceri ruși au pierdut miliarde în prima zi de război. Cel mai mult a avut de suferit președintele LUKOIL apare prima dată în Realitatea.md.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei s-au comprimat, la sfârșitul lunii ianuarie față de luna precedentă, cu 117,5 mil. USD și au însumat 3,7 miliarde USD.

Rezervele valutare s-au redus urmare a intervențiilor băncii centrale pe piața valutară – 111,3 mil. USD, deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA – 13,7 mil. USD, dar și plății datoriei externe în sumă de 8,1 mil. USD.

Intervențiile BNM pe piața valutară, potrivit economiștilor, s-a datorat cererii de valută din partea Moldovagaz pentru a achita Gazpromului gazul livrat Republicii Moldova.

Totodată, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate în sumă de 18 mil. USD.

La sfârşitul anului 2020 rezervele valutare au însumat 3,7 miliarde USD, în anul 2019 – 3,05 miliarde USD în 2018 – 2,9 miliarde USD, în 2017 – 2,8 miliarde USD, în 2016 – 2,2 miliarde USD, în 2015 – 1,756 miliarde USD, în 2014 – 2,156 miliarde USD, în 2013 – 2,8 miliarde USD, în 2012 – 2,5 miliarde USD, în 2011 – 1,965 miliarde USD, iar în 2010 – 1,7 miliarde USD.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă, şi active valutare deţinute de Guvernul Republicii Moldova.

Articolul Rezervele BNM s-au redus cu peste 100 mil. USD. Pe ce au fost cheltuiți banii apare prima dată în Realitatea.md.

PIB-ul global va depăşi pentru prima dată 100.000 de miliarde de dolari în 2022, iar China va avea nevoie de mai mult timp decât s-a estimat iniţial pentru a depăşi Statele Unite, devenind prima economie mondială.

Într-un raport, compania britanică de consultanţă Cebr susţine că prima şi a doua economie a lumii vor face schimb de locuri, în funcţie de Produsul Intern Brut exprimat în dolari, în 2030, cu doi ani mai târziu decât estima în urmă cu un an.

India ar urma să depăşească Franţa în 2022 şi apoi Marea Britanie în 2023 pentru a-şi câştiga titlul de a şasea economie mondială.

Raportul arată că Germania este în grafic pentru a depăşi Japonia, devenind a treia economie mondială în 2033, în timp ce Rusia ar putea fi inclusă până în 2036 în top zece economii globale iar Indonezia pare a fi în grafic pentru a deveni a noua economie mondială în 2034.

„Problema importantă în această perioadă este modul în care economiile globale vor face faţă impactului inflaţiei, care a ajuns acum la 6,8% în Statele Unite. Sperăm că o ajustare relativ modestă a inflaţiei ridicate va duce elementele non-tranzitorii sub control. Dacă nu, economia mondială s-ar putea confrunta cu o recesiune în 2023 sau în 2024, apreciază vicepreşedintele Cebr, Douglas McWilliams.

Economia mondială intră într-o fază de risc inflaţionist, a avertizat în octombrie Fondul Monetar Internaţional, făcând un apel către băncile centrale să fie „foarte, foarte vigilente” şi să ia măsuri devreme pentru a înăspri politica monetară dacă presiunile preţurilor se vor dovedi a fi persistente.

Scenariul de bază al FMI este că inflaţia va creşte semnificativ până la finele anului, după care se va modera la mijlocul lui 2022, iar ulterior va reveni la nivelul la care era înaintea pandemiei. Însă, raportul WEO publicat recent atrage atenţia că „riscurile inflaţioniste sunt orientate în sus” şi sfătuieşte băncile centrale să acţioneze dacă presiunile preţurilor dau semne că vor persista.

Articolul PIB-ul global va depăşi pentru prima dată 100.000 de miliarde de dolari în 2022. Ce înseamnă asta apare prima dată în Realitatea.md.

Oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali de rang înalt de la Casa Albă și cu alți oficiali guvernamentali din SUA pentru a discuta despre progresele și etapele următoare în vederea realizării Agendei SUA-UE pentru combaterea pandemiei globale – Vaccinarea în întreaga lume, salvarea de vieți imediat și consolidarea unei mai bune securități sanitare.

Conduse de șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Björn Seibert, și de consilierul principal adjunct pe probleme de securitate națională al SUA, Jon Finer, ambele părți au convenit asupra importanței parteneriatului transatlantic și a rolului de lider pentru a pune capăt pandemiei și pentru a consolida securitatea sanitară globală pe termen lung.

În urma unei informări privind varianta Omicron și evoluțiile recente oferite de consilierul special al președintelui Comisiei Europene, Dr. Piot, de consilierul medical principal al SUA, Dr. Fauci, și de directorul Centrelor pentru Controlul Bolilor din SUA, Dr. Walensky, cele două părți au discutat cu privire la o serie de domenii, printre care: eforturile în curs pentru donarea și livrarea a mai mult de 1. 7 miliarde de doze de vaccin în întreaga lume până la jumătatea anului 2022; accelerarea eforturilor de vaccinare, inclusiv asistența acordată țărilor aflate în nevoie; și alte domenii, cum ar fi cooperarea în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare COVID-19, evaluările comune ale amenințărilor la adresa sănătății sau cercetarea și dezvoltarea și altele.

De asemenea, cele două delegații și-au reiterat apelul pentru acțiuni și angajamente mai puternice din partea națiunilor din întreaga lume în cadrul acestui efort.

Delegațiile au subliniat, de asemenea, că sunt necesare acțiuni îndrăznețe pentru a ne pregăti pentru următoarea pandemie. Ambele părți au convenit asupra importanței unui Fond Intermediar Financiar (FIF) pentru securitatea sanitară globală și pregătirea pentru pandemii, cu o capitalizare sustenabilă, și au menționat că vor colabora cu statele membre ale UE, cu G20, cu țările cu venituri medii inferioare, cu Banca Mondială, cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și cu alte organizații pentru a atinge acest obiectiv.

Articolul Eforturi de a livra 1,7 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19 în întreaga lume până la jumătatea anului 2022 apare prima dată în Realitatea.md.

Deficitul bugetar record de peste 15 miliarde de lei ar putea fi acoperit cu ajutorul granturilor şi finanţării externe. Totodată, în vară se aşteaptă o rectificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022. La aceste concluzii au ajuns ministrul Finanţelor al R. Moldova, Dumitru Budianschi, care a participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din seara de miercuri, 24 noiembrie curent.

„Bugetul acesta are trei factori care a influenţat major. În primul rând a fost un buget care a fost influenţat de această criză a gazelor. Această criză a gazelor ne costă destul de mult şi a trebuit de ajustat gubetul astfel încât cetăţenii să poată să treacă peste acest şoc al preţurilor la gaze şi resursele energetice. În al doilea rând, acesta este un buget care a venit să rezolve problemele pentru păturile social-vulnerabile, pentru păturile cu venituri mai reduse, în special pentru pensionari astfel încât a fost necesară factura pentru protecţia socială să fie substanţial majorată.Şi al treilea factor ţine de dezvoltare. Noi înţelegem foarte bine că Republica Moldova, dacă nu investeşte, noi nu avem şanse de dezvoltare. Din acest punct de vedere noi am încercat să alocăm maxim posibil din aceea ce poate genera economia R. Moldova la ziua de astăzi pentru cheltuieli capitale”, a declarat ministrul Finanţelor.

Totodată, Dumitru Budianschi spune că acest deficit bugetar va putea fi acoperit mai uşor, în comparaţie cu anii precedenţi, datorită relaţiilor cu partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova şi deschiderii pe extern de care se bucură autorităţile de la Chişinău.

„Deficitul bugetar este finanţat în cea mai mare parte din surse externe şi din 4,9 miliarde va fi din emisia de demersuri pe piaţa locală. Acest deficit de 6 la sută din PIB a fost posibil de finanţat datorită activităţii Guvernului şi unor relaţii puternice cu partenerii de dezvoltare. Noi ştim foarte bine că până la acest Guvern, R. Moldova practic a fost izolată de piaţa internaţională. Dacă am fi intrat în aceleaşi condiţii de izolare, R. Moldova astăzi se confrunta cu probleme destul de grave. Datorită acestor susţineri de la partenerii externi, noi avem posibilitatea să compensăm o parte din factura la gaze, am majorat pensia, am majorat un şir de prestaţii sociale. Planificarea bugetară a fost făcut acum o lună şi ceva”.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost aprobat de către Guvern şi este dezbătut în comisiile permanente ale Parlamentului. Pentru anul viitor documentul prevede venituri ce depăşesc cifra de 50 de miliarde de lei şi cheltuieli de peste 65 de miliarde de lei. Ceea reprezintă un deficit bugetar record de peste 15 miliarde de lei.

Articolul Avem un deficit bugetar RECORD! Cum vor fi acoperite cele peste 15 miliarde de lei apare prima dată în Realitatea.md.

Defrișările de păduri ar trebui să se oprească, până în 2030, potrivit unui acord pe îl vor semna, marți, peste 100 de șefi de stat și de guvern, prezenți la summitul pentru climă de la Glasgow.

Țările reprezentate dețin 85% din pădurile planetei. Printre ele, Brazilia și Rusia, Columbia, Indonezia și Republica Democratică Congo care au suprafețe importante de pădure. Brazilia, în special, a fost criticată pentru că a permis o amplificare a defrișărilor în pădurea amazoniană în ultimii ani. SUA și China vor fi, de asemenea, părți la acord.

„Aceste ecosisteme grozave – aceste catedrale ale naturii – sunt plămânii planetei noastre. Pădurile sprijină comunitățile, mijloacele de trai și aprovizionarea cu alimente și absorb carbonul pe care îl pompăm în atmosferă. Ele sunt esențiale pentru supraviețuirea noastră. Cu angajamentele fără precedent de astăzi, vom avea șansa să punem capăt istoriei lungi a umanității în care am fost cuceritor al naturii și să devenim, în schimb, protectorul ei”, se arată în acordul care va fi semnat.

Oprirea defrișărilor va avea o finanțare de 19 miliarde de dolari, din surse publice și private.

Într-un alt acord, 28 de țări se angajează să elimine defrișările din lanțul global de aprovizionare cu ulei de palmier, soia și cacao.

Oprirea defrișărilor este considerată esențială pentru a limita încălzirea globală la + 1,5 °C.

Ar fi primul acord substanțial la discuțiile COP26 despre climă de la Glasgow. Acordul va aduce o undă de optimism la COP26, care a avut un început agitat după ce summitul liderilor G20 de la Roma din weekend nu a reușit să ducă la un acord privind noi angajamente ferme în materie de climă, în special privind încetarea utilizării cărbunelui.

Totodată, acordul vine după ani de negocieri privind modul în care pădurile trebuie protejate. În timp, au existat mai multe propuneri prin care se încerca reducerea defrișărilor, inclusiv una care a acordat finanțare oamenilor care conservau pădurile. Aceste scheme s-au confruntat adesea cu o opoziție puternică, în special din America Latină, unde grupurile de indigeni au susținut că pădurile ar trebui protejate, nu comercializate.

„Indonezia este binecuvântată ca fiind țara cea mai bogată în carbon din lume, cu vaste păduri tropicale, mangrove, oceane și turbării. Ne angajăm să protejăm aceste rezervoare de carbon și capitalul nostru natural pentru generațiile viitoare.”, a declarat președintele indonezian Joko Widodo într-un comunicat.

Rainforest Foundation Norvegia a salutat acordul, dar a spus că finanțarea ar trebui acordată numai țărilor care au avut rezultate în aceste demersuri.

„Este cea mai mare finanțare pentru păduri promisă vreodată și vine într-un moment crucial pentru pădurile tropicale din lume. Noile angajamente au capacitatea de a accelera acțiunile necesare atât din partea guvernelor, cât și a companiilor. Sperăm că această finanțare va stimula schimbările politice necesare. Finanțările vin cu oportunități mari, dar și cu responsabilități mari. Nu există timp pentru pași mici. Prin urmare, finanțarea ar trebui să recompenseze doar acțiunile reale și substanțiale întreprinse de țările cu păduri tropicale și de cei care respectă drepturile populației indigene și ale comunităților locale”, a declarat secretarul general al Rainforest Foundation Norvegia, Toerris Jaeger, într-un comunicat.

Într-un parteneriat, Norvegia fusese de acord să dea Indoneziei un miliard de dolari pentru a interzice exploatarea forestieră ilegală. Acel acord a fost un eșec după ce Norvegia a reclamat că nu a văzut rezultate reale, în timp ce oficialii indonezieni s-au plâns că fondurile nu au fost transferate.

Articolul Peste 100 de lideri ai lumii promit să pună capăt defrișărilor până în 2030. Asta necesită miliarde! apare prima dată în Realitatea.md.

Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020, bugetul public național a fost prejudiciat estimativ cu 2,5 miliarde de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova, scrie Bani.md.

Din perspectiva autorilor proiectelor s-a atestat că deputații au preluat întâietatea în promovarea proiectelor actelor normative, iar cel mai frecvent, intențiile lor normative au vizat domeniul I (tendință constantă în ultimii 10 ani) – 146 proiecte și domeniul V – 86 de proiecte. Totodată, în anul 2020 (an pre-electoral) a crescut numărul inițiativelor legislative ale Președintelui.

CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.

De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.

Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.

Articolul Peste 2 MILIARDE de lei s-au risipit printre „degetele” statului. Bani.md scrie cine a favorizat asta apare prima dată în Realitatea.md.

Nivelul datoriei mondiale a crescut în trimestrul al doilea până la o valoare record de aproape 300.000 de miliarde de dolari, însă raportul datorie/PIB a scăzut pentru prima dată de la debutul pandemiei, pe măsură ce a revenit creşterea economică, a anunţat marţi Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar.

Potrivit IIF, datoria globală totală (care include datoria guvernamentală, datoriile gospodăriilor şi datoriile companiile şi băncilor) a crescut cu 4.800 miliarde de dolari, până la 296.000 miliarde de dolari la finele lunii iunie, după o uşoară scădere în primul trimestru, şi acum este cu 36.000 de miliarde de dolari peste nivelul la care era înaintea pandemiei.

„Dacă împrumuturile vor continua în acest ritm, ne aşteptăm ca datoria mondială să treacă de 300.000 de miliarde de dolari”, a declarat directorul de sustenabilitate de la IIF, Emre Tiftik.

Creşterea nivelului datoriilor a fost cea mai agresivă în rândul pieţelor emergente, unde nivelul total al datoriilor a crescut cu 3.500 de miliarde de dolari în trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului, pentru a ajunge la aproape 92.000 de miliarde de dolari.

O veste bună pentru perspectiva datoriei este faptul că IIF a raportat prima scădere a raportului datorie/PIB de la debutul pandemiei de coronavirus. Datoria ca pondere din PIB a scăzut până la aproximativ 353% în trimestrul al doilea, de la un nivel record de 362% în primele trei luni ale acestui an.

Potrivit IIF, din cele 61 de ţări pe care le monitorizează, 51 au înregistrat o scădere a raportului datorie/PIB, în principal pe fondul unei reveniri puternice a activităţii economice. Însă IIF a subliniat că, în multe cazuri, revenirea economică nu a fost suficient de puternică pentru a reduce raportul datorie/PIB la nivelul la care era înaintea pandemiei. IIF spune că în doar cinci ţări raportul datorie/PIB, excluzând datoriile sectorului financiar, este mai mic decât era înaintea pandemiei: Mexic, Argentina, Danemarca, Irlanda şi Liban, scrie Agerpres.

În cazul economiilor dezvoltate, IIF anunţă că, după o uşoară scădere în primul trimestru, nivelul datoriei a crescut din nou în trimestrul al doilea, în special în zona euro.

În cazul SUA, datoriile s-au majorat cu aproximativ 490 de miliarde de dolari, cel mai mic nivel înregistrat de la debutul pandemiei, însă datoriile gospodăriilor au crescut într-un ritm record.

La nivel global, datoriile gospodăriilor au avansat cu 1.500 de miliarde de dolari în primele şase luni ale acestui an, ajungând la 55.000 de miliarde de dolari. IIF subliniază că aproape o treime din ţările pe care le analizează au înregistrat o creştere a nivelului datoriilor gospodăriilor în prima jumătate a acestui an.

„Creşterea datoriilor gospodăriilor a fost în linie cu majorarea preţului caselor în aproape toate marile economii ale lumii„, a spus Emre Tiftik.

Potrivit celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internaţional, economia mondială ar urma să înregistreze un avans de 6% în acest an. În plus, efectele pozitive ale planurilor de cheltuieli ale SUA, alături de aşteptatul progres al campaniei de vaccinare, au determinat FMI să îmbunătăţească estimarea privind creşterea economiei mondiale în 2022 până la 4,9%, de la 4,4% cât estima în primăvară.

Articolul Datoria mondială se apropie rapid de nivelul record de 300.000 de miliarde $. Cel mai mult a crescut în zona euro apare prima dată în Realitatea.md.

Grupul farmaceutic american Pfizer Inc şi-a îmbunătăţit miercuri, 28 iulie curent, estimările privind vânzările de vaccinuri Covid-19 în acest an, până la 33,5 miliarde de dolari, cu 28,8% mai mult faţă de previziunile anterioare, în condiţiile în care ţările din întreaga lume se grăbesc să îşi asigure aprovizionarea cu doze de vaccin.

Pfizer a precizat că noile sale estimări se bazează pe acordurile semnate deja, privind livrarea a 2,1 miliarde doze de vaccin în întreaga lume pe parcursul acestui an, scrie Agerpres.

Precedentele estimări de vânzări ale Pfizer, care au fost făcute în luna mai şi mizau pe venituri de 26 miliarde de dolari, se bazau pe contractele referitoare la livrarea a 1,6 miliarde doze de vaccin în 2021.

Însă în perioada care a trecut din luna mai şi până în prezent, Pfizer a informat că se aşteaptă să producă până la trei miliarde de doze de vaccin în acest an.

Cheltuielile şi profiturile generate de vaccinurile Covid-19 sunt împărţite în mod egal între Pfizer şi laboratorul german BioNTech SE.

Vaccinul Pfizer-BioNTech este unul dintre cele mai eficiente din întreaga lume împotriva noului coronavirus, având o eficacitate de 95%.

Articolul Pfizer estimează că va câştiga mai multe miliarde de dolari în acest an din vânzarea de vaccinuri anti-Covid apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Europeană a mobilizat marți, 13 iulie, încă 10 miliarde de euro pentru a sprijini redresarea Europei în urma crizei provocate de coronavirus și a consecințelor acesteia, prin intermediul celei de-a treia emisiuni de obligațiuni NextGenerationEU de la lansarea primei, la jumătatea lunii iunie, scrie într-un comunicat.

Comisia a emis o obligațiune pe 20 de ani cu scadența la 4 iulie 2041, care a fost primită cu un interes foarte mare de către piață, înregistrând angajamente de aproape 100 de miliarde de euro.

Datorită suprasubscrierii de aproape 10 ori mai mari – o demonstrație a interesului puternic și constant al investitorilor – Comisia a obținut condiții de preț foarte favorabile, în conformitate cu performanța puternică a programului NextGenerationEU de până acum.

Aceasta a fost o tranzacție în două tranșe, iar Comisia a mai obținut 5,25 miliarde EUR sub formă de împrumut back-to-back pe 10 ani, cu scadența la 22 aprilie 2031, pentru programele sale de asistență macrofinanciară (AMF) și Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF).

Este cea de-a treia tranzacție din cadrul programului NextGenerationEU, după obligațiunea pe 10 ani în valoare de 20 de miliarde de euro pe care Comisia a emis-o la 15 iunie 2021 și tranzacția în două tranșe de 15 miliarde de euro – care a constat într-o obligațiune pe 5 ani în valoare de 9 miliarde de euro și o obligațiune pe 30 de ani în valoare de 6 miliarde de euro – din 29 iunie.
În urma tranzacției de ieri, Comisia a strâns până în prezent 45 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Fondurile vor fi utilizate pentru efectuarea primelor plăți în cadrul NextGenerationEU, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și al diferitelor programe bugetare ale UE.

Prima plată în cadrul NextGenerationEU a fost deja efectuată la sfârșitul lunii iunie, în cadrul programului REACT-EU. Primele plăți în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență vor urma în timp util, după aprobarea de către Consiliu a planurilor naționale de redresare și reziliență (dintre care 12 au trecut deja de această etapă) și după semnarea acordurilor de finanțare și/sau de împrumut respective de către statele membre ale UE și Comisia Europeană.

Tranzacția de ieri a strâns, de asemenea, 5 miliarde de euro care vor fi utilizate pentru a suplimenta asistența financiară acordată Portugaliei și Irlandei în urma crizei financiare și a datoriei suverane. Alte 250 de milioane de euro au fost strânse pentru a finanța un împrumut acordat Iordaniei în cadrul programului de asistență macrofinanciară.

Până la sfârșitul anului 2021, Comisia se așteaptă să mobilizeze aproximativ 80 de miliarde EUR în obligațiuni, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, conform planului de finanțare publicat în iunie 2021. Suma exactă atât a obligațiunilor UE, cât și a titlurilor pe termen scurt ale UE va depinde de nevoile concrete de finanțare, iar Comisia își va revizui evaluarea inițială în toamnă. În acest fel, Comisia va putea finanța, în a doua jumătate a anului, toate granturile și împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, precum și acoperi nevoile politicilor UE care primesc finanțare din partea NextGenerationEU.

Articolul Comisia Europeană mobilizează încă 10 miliarde de euro pe piețele de capital apare prima dată în Realitatea.md.