„Avem nevoie de suveranitate și independență reală”, spunea primul președinte Mircea Snegur, pe 2 martie 1993, când în Legislativ a fost prezentat primul proiect al Constituției Moldovei. Șeful de stat era președintele Comisiei responsabile de elaborarea Legii Supreme a țării.

Oficialul a vorbit în fața deputaților aleși democratic despre eliberarea națională și a menționat că, pentru a supraviețui ca stat, Republica Moldova independentă trebuie să își consfințească mecanismul de funcționare a democrației și dreptului – adică să adopte Constituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pentru a supraviețui ca stat, avem nevoie de suveranitate și independență reală, unica condiție ce ne-ar da posibilitatea să ne regăsim, să ne recăpătăm pe noi înșine, cum s-ar zice, de la obligația de a asculta la dreptul de a întreba.

Adevărul însă rămâne adevăr. Suntem suverani și independenți de jure, dar nu și de facto. Timpul care s-a scurs ne-a demonstrat o dată în plus că nu este suficientă doar proclamarea independenței și suveranității. Aceste valori supreme, fără de care existența unui stat e de neconceput, trebuie confirmate și cucerite  zi de zi, pas cu pas.

Unul dintre pașii de bază constă în acest sens constă în adoptarea Constituției Republicii Moldova, care ar consfinți mecanismul de edificare și funcționare a statului democratic bazat pe drept”, declara Mircea Snegur.

Constituția Republicii Moldova urma să fie aprobată abia pe 29 iulie 1994, iar între timp componența Comisiei care o elabora s-a schimbat. Doctorul în drept Nicolae Osmochescu și-a amintit la RLIVE TV că în primul proiect al Legii Supreme nu era pomenită pretinsa limbă moldovenească, iar neutralitatea a fost inclusă în document pentru a impulsiona Rusia să își retragă trupele din regiunea transnistreană și pentru a se asigura că Moldova nu va deveni aliata Kremlinului în cadrul unor acorduri militare din cadrul CSI.

Osmochescu: Neutralitatea a fost inclusă în Constituție pentru ca Moldova să nu fie aliată cu Rusia în conflicte

Articolul Din discursul lui Snegur, la prezentarea primului proiect al Constituției: Avem nevoie de independență reală apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 2 martie 1992, Mircea Snegur se adresa secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, Boutros Boutros-Ghali. Oficialul străin era informat să militarii și mercenarii ruși antrenează trupele secesioniste din Transnistria. Peste ani, ex-președintele scria în cartea sa de memorii, „Labirintul Destinului”, că în timp ce armata a 14-a recurgea la violențe, la televiziunea rusă erau difuzate reportaje manipulatorii și minciuni despre implicarea soldaților români în conflictul din 1992.

În amintirile sale, Snegur citează scrisoarea pe care i-a adresat-o lui Boutros-Ghali, menționând despre circa 5000 de cazaci care trebuiau să ajungă pe teritoriul Republicii Moldova. Conform lui, acestora le-a fost încredințată responsabilitatea pentru pretinsa frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Potrivit declarației atamanului de campanie al Armatei de pe Don, V. Rateev, în Transnistria se așteaptă sosirea din regiunea Donului a circa 5000 de cazaci cu folosirea aviației militare de transport. Conform datelor de care dispunem, primele detașamente au și sosit. Cazacii participă la acțiuni care au drept scop răsturnarea prin violență a puterii legale din raioanele nistrene ale Republicii Moldova. Ei ucid oameni nevinovați, se dedau la acte de jaf, de tâlhărie și de violență”, scria primul președinte al Moldovei independente.

Conform memoriilor lui Mircea Snegur, pe 23 martie 1992 forțele armate separatiste cuprindeau între 1500 și 5000 de cazaci, dar și circa 3200 de susținători ai administrației locale secesioniste. Acestora li s-au oferit aproximativ 5500 de pistoale, 90 de mitraliere, 55 de unități antitanc și 35 de blindate.

Deși Rusia a negat cu vehemență implicarea sa în război, pe 19 mai 1992 Ministerul Apărării de la Moscova nota într-un ordin emis că Transnistria este pământ rusesc și că rezervele militare ale Armatei a 14-a trebuie completate, iar unitățile militare – aduse în stare de luptă. Ulterior, Boris Elțin a fost cel care a semnat cu Mircea Snegur acordul final de încetare a focului, în prezența liderului separatist Igor Smirnov. De ce ar fi trebuit să semneze președintele rus o înțelegere de pace, dacă Kremlinul nu avea nici o implicare în război, precum se afirma la Moscova?

Amintim că, înainte de 2 martie, când se comemorează 33 de ani de la începutul războiului de pe Nistru, liderul separatist Vadim Krasnoselski a adus elogiu cazacilor, susținând că aceștia ar fi protejat regiunea. Autoritățile de la Chișinău deocamdată nu au comentat afirmația sfidătoare.

O nouă sfidare de la Tiraspol: Krasnoselski elogiază cazacii care au pornit războiul de pe Nistru

Articolul Memoriile lui Snegur, despre cazacii care au pornit războiul pe Nistru: „Ucid, se dedau la jaf, tâlhărie și violență” apare prima dată în Realitatea.md.

„Poșta Moldovei aduce un omagiu memoriei a două figuri emblematice ale istoriei și culturii moldovenești, Ion Druță și Mircea Snegur, prin lansarea unei serii speciale de mărci poștale „Personalități. Comemorări””, se anunță într-un comunicat emis presei miercuri, 15 noiembrie curent.

„Această serie este un tribut adus contribuțiilor lor excepționale și moștenirii lăsate pentru Republica Moldova.

• Ion Druță (1928-2023) – unul dintre cei mai remarcabili scriitori moldoveni, a fost un maestru al cuvântului și un simbol al literaturii naționale. Opera sa reflectă profunzimea, dragostea și valorile poporului moldovean.
• Mircea Snegur (1940-2023) – primul președinte al Republicii Moldova, a jucat un rol vital în promovarea independenței și consolidarea democrației țării, devenind un simbol al unității naționale.

Prin aceste mărci poștale, dorim să aducem în atenția publicului atât realizările, cât și spiritul acestor mari personalități. Colectorii și pasionații de istorie sunt invitați să descopere seria de mărci poștale „Personalități. Comemorări”, simboluri ale moștenirii culturale și istorice a Republicii Moldova”, mai anunță reprezentanții Poștei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru mai multe detalii despre această serie unică și alte emisiuni filatelice, vizitați filatelia.md.

Articolul Mărci poștale în memoria lui Ion Druță și Mircea Snegur. Poșta Moldovei oferă detalii apare prima dată în Realitatea.md.

În cadrul ediției speciale de la postul tv public dedicate funeraliilor lui Mircea Snegur, au fost evocate momente relevante din biografia primului Președinte al Republicii Moldova. Unul din acestea e și faimosul episod cu ciocnirea paharelor de șampanie la semnarea Convenției de la Moscova din 21 iulie 1992 demistificat.

Au fost prezenți în studio sau au intrat în legătură telefonică oameni politici, foști colegi, istorici, care au readus în atenția publicului evenimente importante pe care le-a generat sau la care a participat în mod decisiv Președintele Independenței.

Dumitru Țâra, purtătorul de cuvânt al președintelui Mircea Snegur în anii 1990-1994, a rememorat câteva episoade din această perioadă tumultuoasă a istoriei noastre recente.

„În 1990, am fost selectat din mai multe candidaturi și, la discuția cu președintele, m-a întrebat pentru care merite aș putea să fiu alături de domnia sa și i-am spus că m-am judecat cu Victor Ilici Smirnov, secretarul II al CC în 1989. Și am câștigat procesul împreună cu încă patru fii de deportați pentru fraza spusă de acel demnitar sovietic că „în ultimul timp prind glas și fiii foștilor culaci”. Președintele m-a acceptat. A mai contat și faptul că, pe timpul lui Smirnov, au fost defrișate viile, iar Mircea Snegur fusese secretar pentru agricultură”, a relatat Dumitru Țâra.

„A fost comandant suprem pe toată perioada președinției, dar atunci a fost o perioadă extrem de grea pentru el. La ceea ce am fost eu martor – au fost clipe, chiar el îmi spunea, când vedea la televizor înmormântări în Transnistria, episoade din reportajele televiziunii noastre, căci atunci era o singură televiziune, imagini care îl chinuiau foarte mult. Au fost cazuri când soția sa, Georgeta Snegur, mă ruga să discut cu el pentru că nu voia să vorbească cu nimeni, se închidea în sine de durere pentru ce se întâmpla.”

„Și decizia de a opri acest conflict a fost asumată, cu toate criticile cu semnarea acelei Convenții la Moscova cu Elțin. Eu am fost prezent la Moscova și am văzut. Nu-i adevărat că a ciocnit șampanie cu Smirnov. Smirnov s-a băgat. Era inițial și semnătura lui Smirnov sub acea Convenție. Snegur a insistat să o scoată că altfel nu o semnează. Și când s-a dat șampanie, s-a băgat Smirnov, care umbla cu șampania pe acolo, dar nu a ciocnit cu Smirnov, asta e 100%”, a accentuat Dumitru Țâra.

„Foarte greu i-a fost în acea perioadă, am fost martor când se luau decizii noaptea. Venea, să zicem, dl Costaș și zicea: „Trebuie să bombardăm podul de la Tighina cu avionul”. Dl Snegur zicea: „Cum să-l bombardăm, dar pe urmă ce să facem? E podul nostru”.”

„Știți că războiul a început când Snegur era la ONU, imediat a revenit, a doua zi, tot timpul a fost în legătură directă. De fapt, majoritatea deciziilor militare nu au fost luate de el, au fost luate de comandanții respectivi, chiar și la Tighina, cu carambolul ăla ș.a.m.d. El trebuia pe urmă să suporte consecințele. La sigur se sfătuiau și cu el, poate încercau să-l convingă, căci ei erau strategii, nu președintele, care nu a făcut armata.”

„Asta a fost, cred eu, cea mai grea perioadă – în „Memorii” se consacră aproape un întreg volum conflictului – toate convorbirile cu Moscova, și cu Elțin, și cu Graciov, și cu ceilalți. Eu recomand să fie citite cele nouă volume de memorii fiindcă sunt o moștenire extraordinară”, a menționat Dumitru Țâra, redactor și editor al celor nouă volume de memorialistică a președintelui Snegur.

La 21 iulie 1992, președintele Mircea Snegur și președintele Rusiei, Boris Elțin, au semnat la Moscova, în prezența liderului autoproclamat de la Tiraspol, Igor Smirnov, Convenția cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova, declanșat de forțele separatiste de peste Nistru la începutul lunii martie același an.

Din momentul semnării Convenției, părțile în conflict se angajau să înceteze imediat focul și să retragă trupele, tehnica de luptă și armamentul pentru a crea o zonă de securitate.

Controlul asupra acestei zone trebuia să fie exercitat de o Comisie Unificată de Control, formată din reprezentanții a trei părți participante la procesul de reglementare, adică, ai Chișinăului, Moscovei și ai Tiraspolului.

Războiul de la Nistru și Convenția Snegur-Elțin au scos în evidență toate slăbiciunile, în special, social-economice, politice și în materie de securitate ale Republicii Moldova, consideră istoricul Gheorghe Cojocaru.

Articolul Dumitru Țâra, fost purtător de cuvânt: La semnarea convenției cu Elțin, Snegur nu a ciocnit cupa de șampanie cu Smirnov apare prima dată în Realitatea.md.

Mircea Snegur s-a stins din viață în seara de 13 septembrie, la 83 de ani, după luptă îndelungată cu o boală incurabilă. Pe 16 septembrie, când s-a desfășurat înmormântarea primului președinte al Republicii Moldova, în țară a fost declarată zi de doliu.

Vineri seara, sicriul cu trupul neînsuflețit a fost adus la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”. Acolo au venit zeci de oameni pentru a-și lua rămas bun de la Mircea Snegur.

Sâmbătă dimineața au avut loc funeraliile de stat, la Palatul Republicii, Predecesorii săi, dar și mai mulți politicieni, i-au adus omagiu, La ceremonie au fost observați Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, Mihai Ghimpu, Dumitru Diacov, Serafim Urecheanu și alții.

În fața Palatului Republicii s-au format rânduri, iar persoanele intrau în interior în grupuri mici, pentru a-și lua rămas bun de la Mircea Snegur și pentru a exprima ccondoleanțe familiei.

Actuala conducere a țării, președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Dorin Recean au venit la eveniment împreună și au depus flori la sicriul primului președinte al țării. Cabinetul de miniștri, la fel, a participat la ceremonie.

„Ne luăm rămas bun de la cel care, însuflețit de sinceră și profundă dragoste de neam, și-a dus țara pe calea suveranității, independenței, renașterii naționale. Curajos, vizionar și patriot, primul președinte al Republicii Moldova și-a asumat într-un context complicat misiunea de a transforma în realitate dorința oamenilor de a trăi liber.

Ultima dată am vorbit acum câteva săptămâni, la 27 august. Știam că se simte mai rău, dar m-am bucurat să simt aceeași preocupare pentru soarta țării și pentru cetățenii Republicii Moldova”, a spus președinta Maia Sandu.

După mitingul de doliu la Palatul Republicii, procesiunea a mers spre Cimitirul Central de pe str. Armenească, fiind opriri în fața Președinției Republicii Moldova și în Piața Marii Adunări Naționale.

Articolul Mircea Snegur a fost înmormântat la Cimitirul Central. FOTO, VIDEO cu procesiunea funerară apare prima dată în Realitatea.md.

Mircea Snegur a dus țara spre suveranitate, „însuflețit de dragoste de neam”, a spus Maia Sandu la mitingul de doliu. Președinta a exprimat condoleanțe familiei, din numele cetățenilor țării.

„Ne luăm rămas bun de la cel care, însuflețit de sinceră și profundă dragoste de neam, și-a dus țara pe calea suveranității, independenței, renașterii naționale. Curajos, vizionar și patriot, primul președinte al Republicii Moldova și-a asumat într-un context complicat misiunea de a transforma în realitate dorința oamenilor de a trăi liber.

Ultima dată am vorbit acum câteva săptămâni, la 27 august. Știam că se simte mai rău, dar m-am bucurat să simt aceeași preocupare pentru soarta țării și pentru cetățenii Republicii Moldova”, a spus președinta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conducerea țării, cabinetul de miniștri și corpul diplomatic și-au luat rămas bun de la primul șef de stat al Moldovei independente. După mitingul de doliu, cortegiul va merge spre Președinție, în PMAN, apoi va pleca spre Cimitirul Central de pe str. Armenească, unde Mircea Snegur își va petrece somnul de veci.

Mircea Snegur s-a stins din viață în seara de 13 septembrie, după luptă îndelungată cu o boală incurabilă. Ziua de 16 septembrie 2023 este declarată zi de doliu național.

Articolul VIDEO Maia Sandu, lângă sicriul lui Mircea Snegur: Însuflețit de dragoste de neam, și-a dus țara pe calea suveranității apare prima dată în Realitatea.md.

La Palatul Republicii, zeci de oameni așteaptă să își ia rămas bun de la Mircea Snegur. Din imaginile difuzate live se observă cum o parte dintre ei așteaptă afară, în timp ce alte grupuri au intrat deja și au adus omagiu primului președinte.

La ora 12:00 urmează un miting de doliu. Tot atunci, sunt așteptate primele persoane ale țării, șefa statului, premierul și președintele Parlamentului – care vor onora memoria lui Mircea Snegur.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De la fostul președinte deja și-au luat rămas bun mai mulți foști oficiali ai țării. Vineri, la Catedrala Mitropolitană au fost deputații PAS Radu Marian și Mihail Druță, iar sâmbătă, în apropierea Palatului Republicii au fost observați Mihai Ghimpu și Dumitru Diacov.

Mircea Snegur urmează să fie înmormântat la Cimitirul Central de pe str. Armenească. Ex-președintele țării a decedat pe 13 septembrie, în urma unei boli incurabile.

Articolul FOTO La Palatul Republicii se formează rânduri. Zeci de oameni așteaptă să își ia rămas bun de la Mircea Snegur apare prima dată în Realitatea.md.

Site-urile principalelor instituții ale statului au trecut pe alb negru. Schimbările au fost aplicate pe paginile web ale Președinției, Guvernului, ministerelor, Parlamentului, dar și a mai multor autorități publice precum SIS, Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, Inspectoratul General al Poliției, SFS și sltele.

Se întâmplă în contextul doliului național, anunțat în toată țara. Pe 16 septembrie au loc funeraliile primului președinte al Moldovei Independente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În tonuri de doliu, aducem un omagiu solemn primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur – arhitectul independenței noastre. Azi, paginile web ale Guvernului, Președinția, Parlamentului și altor instituții publice își îmbracă straie de doliu, semn al profundului respect pentru domnul președinte Mircea Snegur. Cu reculegere și gratitudine, îi rememorăm contribuția semnificativă la formarea statului independent și suveran, Republica Moldova. Odihniți-vă în pace, domnule Președinte Mircea Snegur”, a anunțat Guvernul.

Mircea Snegur s-a stins din viață în seara de 13 septembrie 2023. Primul președinte a Republicii Moldova a lupta o perioadă îndelungată cu o boală incurabilă.

Articolul FOTO „Cu reculegere și gratitudine…”. Site-urile principalelor instituții ale statului au trecut pe alb negru apare prima dată în Realitatea.md.

Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova, s-a stins din viață în seara de 13 septembrie, la vârsta de 83 de ani. Fostul șef de stat a decedat după o luptă îndelungată cu o boală incurabilă.

Mircea Snegur s-a născut pe 17 ianuarie 1940, fiind primul din cei șase copii ai familiei de țărani Ana (n. Palamari) și Ion Snegur. După 7 clase urmate la școala din localitate, în 1956 absolvă școala medie din satul vecin Frumușica. În 1961, după ce-și face studiile la Institutul Agricol din Chișinău, obține diploma de agronom-savant. În 1972, urmează doctorantura la catedra de Fitotehnie a aceleiași instituții superioare de învățământ. Are titlul științific de doctor în agricultură, colaborator științific superior.

Între 1961 și 1969, lucrează agronom și președinte de gospodărie agricolă în satul Lunga, raionul Florești, ulterior deținând funcțiile de director al Stațiunii experimentale pentru culturile de câmp a Institutului Agricol (1968-1973), șef al Direcției principale Fitotehnie, apoi – Direcției principale Știință Agricolă al Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Științifice de Producție „Selecția” și director al Institutului de Cercetări Științifice în domeniul Culturilor de Câmp din Bălți (1978-1981).

În perioada 1981-1085 este prim-secretar al comitetului raional Edineț al PCM, apoi, până în 1989, – secretar al CC al PCM cu probleme agricole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din 1989 până în 1990 a activat în calitate de președinte al Sovietului Suprem al PSSM, iar din 3 septembrie 1990 până în 15 ianuarie 1997 deține funcția de Președinte al Republicii Moldova (3.09.1990-8.12.1991 – ales de Parlament; 8.12.1991-15.01.1997 – ales de popor).

La 26 martie 1989, devine deputat al Sovietului Suprem al URSS, a fost și deputat al Sovietului Suprem al RSSM de legislaturile XI și XII, apoi – deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura XIV (ales în 1998), lider al Covenției Democrate din Moldova (1997) și Președinte al Alianței Democrație și Reforme (1998).

În 1995 înființează Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova, al cărui președinte este până în 2002, când, în baza unei formațiuni cu structuri bine organizate în teritoriu, a fost creat Partidul Liberal.

Este decorat cu Ordinul Republicii (2000), ordinul „Insigna de Onoare” (1960) și medalia „Pentru Distincție în Muncă” (1976), deține Diploma de Onoare a Ordinului European de Merit și Medalia de Aur (1995), Diploma „AD Honoris” a Academiei Europene de Arte (1995) 8 titluri Doctor Honoris Causa, decernate de: Universitatea Agrară din Moldova, Universitatea din Ancara (Turcia), Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Administrare Publică din Moldova, Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova, Universitatea Tehnică din Moldova.

Perioada aflării sale în fruntea statului este una crucială pentru destinul Republicii Moldova. Acceptând fără ezitare lozincile etapei active a mișcării de eliberare națională, trudește cu dăruire pentru transpunerea lor în viață. De numele lui sunt legate întronarea limbii de stat și a grafiei latine, startul pluripartidismului, declararea Suveranității și proclamarea Independenței, respingerea categorică a tendințelor păstrării imperiului sovietic, admiterea țării în Organizația Națiunilor Unite, reglementarea pașnică a conflictului armat la Nistru.

Aderarea, chiar de la început, la Declarația Universală a Drepturilor Omului și la alte instrumente juridice internaționale a impulsionat promovarea politicii de democratizare a societății și de trecere a economiei pe bazele relațiilor de piață, inițiindu-se astfel integrarea tânărului stat în comunitatea mondială. Au urmat semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare cu Uniunea Europeană și admiterea în Consiliul Europei (primul stat din CSI), a Acordului de colaborare cu NATO. Moldova devine parte a OSCE, a principalelor organisme financiare internaționale, a altor importante organizații mondiale, europene și regionale, stabilește relații diplomatice cu majoritatea absolută a statelor lumii, dezvoltând raporturi politice, diplomatice, comercial-economice, științifice, culturale nu doar în plan bilateral, ci și multilateral.

În aceste scopuri primul Președinte, pe perioada mandatului său, a efectuat vizite oficiale în România, SUA, Germania, Marea Britanie, Franța, Canada, Belgia, Austria, China, India, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Federația Rusă, Ucraina, Lituania, Estonia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîstan și Turkmenistan, a fost gazda mai multor șefi de state și importante delegații.

Pe plan intern, s-au pus bazele statului de drept prin adoptarea Constituției și ajustarea cadrului legislativ la normele dreptului internațional, au fost create principalele instituții și atribuite pentru funcționarea și dezvoltarea lui democratică, s-au depus eforturi susținute pentru revenirea la credința strămoșilor, dezvoltarea științei, învățământului, presei, culturii, sportului.

La finele mandatului prezidențial, Snegur, Consiliul Europei, Banca Mondială, alte organisme internațional prezentau Republica Moldova ca model al reformelor economice și politice postcomuniste. După schimbarea puterii în urma alegerilor prezidențiale din 1996, situația a tot degradat până la o guvernare comunistă de opt ani, iar apoi opoziția crescută chiar de acesta a mimat reformele întru satisfacerea intereselor obscure de grup, compromițând astfel parcursul european al Republicii Moldova, inițial pe timpul mandatului primului ei Președinte.

Abandonând terenul politicului, Mircea Snegur rămâne a fi activ în plan social, mediatic, dedicându-se, mai cu seamă scrisului. Editează 9 volume) din 10 preconizate de memorii, intitulate „Labirintul Destinului”, care constituie o cronică fidelă a istoriei noastre recente. Între copertele lor cititorul descoperă nu doar adevărul despre perioada zbuciumată de constituire a statului Republica Moldova, dar și dovada clară a faptului că Mircea Snegur nu și-a întrerupt niciodată mandatul de prim Președinte, trudind cu fidelitate și devotament întru realizarea idealurilor neamului.

Familia Snegur a educat doi diplomați: fiul Vitalie a activat în structurile ONU, iar fiica Natalia (Gherman) ambasador, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, candidat la funcția de Secretar General al Organizației Națiunilor Unite (2016), iar în prezent este reprezentant special al Secretarului General pentru Asia Centrală și șeful Centrului Regional al Națiunilor Unite pentru Diplomație Preventivă pentru Asia Centrală.

Extras din Enciclopedia „Localitățile Republicii Moldova, Itinerar documentar publicistic ilustrat Vol. 14 To-Va”

Autor: Dumitru Țâra, primul purtător de cuvânt al lui Mircea Snegur

Articolul Cine a fost Mircea Snegur? Biografia primului președinte al Moldovei independente apare prima dată în Realitatea.md.

RLIVE TV va avea o grilă specială pe 16 septembrie, când este înmormântat primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.

Sâmbătă dimineața, postul nostru de televiziune va difuza ultimul interviu acordat de Mircea Snegur grupului de presă Realitate. Producția a fost realizată de Ecaterina Covali, în cadrul proiectului „Punți către Europa”.

„Nici într-un caz nu trebuie să considerăm că nu ne-am născut în țara potrivită. Țara este a noastră și ne este dată de Dumnezeu”, spunea Mircea Snegur, în cadrul interviului „Punți către Europa”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tot pe 16 septembrie, RLIVE TV și rlive.md vor difuza în direct procesiunea funerară:

la 10:00, va fi transmisiunea live de la procesiunea de la Palatul Republicii. De acolo, sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Mircea Snegur urmează să fie petrecut la Cimitirul Central Armenesc, unde primul șef de stat al Moldovei independente își va petrece somnul de veci.

După amiază, RLIVE TV va difuza un film documentar, din arhiva personală a familiei Snegur.

Mircea Snegur s-a stins din viață în seara zilei de 13 septembrie. Ex-președintele țării a decedat după o perioadă îndelungată de luptă cu o boală incurabilă.

Articolul VIDEO Program special, dedicat lui Mircea Snegur, la RLIVE TV. Ultimul interviu cu primul președinte al Moldovei apare prima dată în Realitatea.md.

Vineri, începând cu ora 18:00, moldovenii își vor putea lua rămas bun de la Mircea Snegur. Sicriul cu trupul neînsuflețit al primului președinte va fi adus la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din centrul Capitalei.

Echipa rlive.md și RLIVE TV se va afla la fața locului și va difuza în direct ceremonia care urmează să se desfășoare în principalul locaș al țării.

Sâmbătă, începând cu ora 10:00, funeraliile vor continua la Palatul Republicii. Primul președinte al Republicii Moldova va fi înmormântat la Cimitirul Central de pe str. Armenească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mircea Snegur a murit în seara de 13 septembrie 2023. Primul șef de stat al Republicii Moldova, ales pe cale democratică, s-a stins din viață după o perioadă îndelungată de luptă cu o boală incurabilă.

Articolul Vineri seara, moldovenii își vor putea lua rămas bun de la Mircea Snegur. Ceremonia, transmisă în direct de RLIVE TV apare prima dată în Realitatea.md.

Toți cei care vor să-și ia rămas bun și să aducă un ultim omagiu Președintelui Mircea Snegur sunt așteptați vineri, 15 septembrie, la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”, începând cu ora 18:00 sau sâmbătă, 16 septembrie, la Palatul Republicii, începând cu ora 10:00.

Ceremonia de înmormântare va avea loc sâmbătă, 16 septembrie, și va începe cu funeraliile de stat la Palatul Republicii. Președintele Mircea Snegur va fi înmormântat la Cimitirul Central din Chișinău, de pe strada Armenească.

Preşedinta Maia Sandu a semnat astăzi un decret privind constituirea Comisiei de stat pentru organizarea funeraliilor în legătură cu decesul primului Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.

Amintim că Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova, s-a stins din viață miercuri,  13 septembrie, la vârsta de 83 de ani. Anunțul a fost făcut de fostul vicepremier, Constantin Tampiza, într-un mesaj pe Facebook.

Articolul Moldovenii își pot lua rămas bun de la Mircea Snegur! A fost anunțat programul funeraliilor primului Președinte apare prima dată în Realitatea.md.

Amintim că Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova, s-a stins din viață miercuri,  13 septembrie, la vârsta de 83 de ani. Anunțul a fost făcut de fostul vicepremier, Constantin Tampiza, într-un mesaj pe Facebook.

Doliu în Moldova! Primul președinte, Mircea Snegur, s-a stins din viață

Articolul 16 septembrie – zi de doliu naţional în Republica Moldova, în memoria lui Mircea Snegur. Mesajul Maiei Sandu apare prima dată în Realitatea.md.

O comisie de stat, formată din 18 persoane (funcționari publici), în frunte cu șeful Cabinetului președintelui Republicii Moldova, Adrian Băluțel, se va ocupa de organizarea funeraliilor lui Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu.

În documentul publicat de Președinție, observăm că au fost incluși în comisia specială mai mulți miniștri, șeful IGP, directorul Companiei „Teleradio-Moldova”, directorul adjunct al SPPS, dar și directorul Instituției publice „Palatul Republicii”.

Amintim că Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova, s-a stins din viață miercuri,  13 septembrie 2023, la vârsta de 83 de ani. Anunțul a fost făcut de fostul vicepremier, Constantin Tampiza, într-un mesaj pe Facebook.

Ziua de 16 septembrie a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova, printr-un decret semnat de șefa statului, Maia Sandu.

Doliu în Moldova! Primul președinte, Mircea Snegur, s-a stins din viață

Articolul DOC 18 persoane în listă! Maia Sandu a decretat o comisie de stat care se va ocupa de funeraliile lui Mircea Snegur apare prima dată în Realitatea.md.

Editorul, publicistul, sociologul și bibliograful Nicolae Schițco, Om Emerit, secretarul comisiei naționale de heraldică, a transmis un mesaj de condoleanțe, după anunțul decesului primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.

„Am aflat cu profundă tristețe vestea despre trecerea la cere veșnice a primului Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur. Domnul Mircea Snegur a fost politicianul care s-a aflat la temelia creării statului suveran și independent Republica Moldova, omul care, în timpuri grele, împreună cu fiii devotați ai acestui meleag, a reușit să făurească bazele pentru un viitor mai prosper. Fiu din fiu al poporului, a păstrat cu demnitate respectul pentru limbă și neam. Mircea Snegur va rămâne mereu în inimile noastre! Sincere condoleanțe familiei și apropiaților lui! Dumnezeu să-l odihnească în pace! Din partea colectivului Președinției 1990-1997”, se arată în mesajul lui Nicolae Schițco.

Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova, s-a stins din viață miercuri, 13 septembrie, la vârsta de 83 de ani.

Ziua de 16 septembrie a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova, în memoria primului președinte al țării, Mircea Snegur. El va fi înmormântat cu onoruri de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Nicolae Schițco, mesaj de condoleanțe: Mircea Snegur a păstrat cu demnitate respectul pentru limbă și neam apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoană a început declarațiile de presă susținute în timpul vizitei sale la Chișinău cu un mesaj de condoleanțe. Se întâmplă în contextul decesului primului președinte al țării, Mircea Snegur. 

„Înainte de toate, exprim condoleanțe pentru trecerea în enființă a lui Mircea Snegur, primul președinte a Republicii Moldova independente. Sub conducerea sa, Republica Moldova a aderat la parteneriatul pentru pace. Eram un tânăr diplomat la București. Îmi aduc aminte de acele momente”, a pus Geoană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mircea Snegur s-a stins din viață în seara zilei de 13 septembrie 2023. Primul președinte al Republicii Moldova lupta de mai mult timp cu o boală incurabilă.

Ziua de 16 septembrie, când va avea loc înmormântarea, a fost decretat doliu național. Într-un mesaj transmis de premierul Recean, șeful Executivului l-a numit pe Snegur „arhitect al independenței”.

Articolul VIDEO Geoană, condoleanțe după moartea lui Snegur: Sub conducerea sa, Moldova a aderat a Parteneriatul pentru Pace apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis un mesaj de condoleanțe în legătură cu decesul primului Preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur. „El este omul care a adus Independența, Limba română și Tricolorul!”, a scris Grosu, într-un mesaj pe Facebook.

Articolul „Omul care a adus Independența, Limba română și Tricolorul!” Igor Grosu, mesaj după decesul lui Mircea Snegur apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul Dorin Recean a transmis un mesaj de condoleanțe familiei și apropiaților lui Mircea Snegur. Șeful cabinetului de miniștri l-a numit pe primul președinte al țării „arhitect al independenței”.

„Domnul Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova, a fost un om de stat devotat, un arhitect al independenței noastre și un promotor al limbii române. Ne amintim cu recunoștință de curajul dumnealui pe drumul nostru către un viitor mai bun. Transmit sincere condoleanțe familiei și prietenilor săi apropiați. Cu tristețe, ne luăm rămas bun de la Primul Președinte al țării noastre și continuăm să construim ce a promovat domnul Snegur mereu – o Moldovă independentă, mai puternică, mai prosperă și mai unită”, transmite Dorin Recean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mircea Snegur a decedat în seara de 13 septembrie 2023. Primul șef de stat al Republicii Moldova după proclamarea independenței lupta de mai mult timp cu o boală incurabilă.

Maia Sandu a declarat ziua de 16 septembrie 2023, când se va desfășura înmormântarea, zi de doliu național.

Articolul „Arhitect al independenței”. Mesajul premierului după moartea lui Mircea Snegur apare prima dată în Realitatea.md.

Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova, s-a stins din viață miercuri, 13 septembrie, la vârsta de 83 de ani. A fost primul din cei șase copii ai familiei de țărani Ana (n.Palamari) și Ion Snegur. A văzut lumina zilei la 17 ianuarie 1940. După 7 clase urmate la școala din localitate, în 1956 absolvă școala medie din satul vecin Frumușica. În 1961, după ce-și face studiile la Institutul Agricol din Chișinău, obține diploma de agronom-savant. În 1972, urmează doctorantura la catedra de Fitotehnie a aceleiași instituții superioare de învățământ. Are titlul științific de doctor în agricultură, colaborator științific superior.

Între 1961 și 1969, lucrează agronom și președinte de gospodărie agricolă în satul Lunga, raionul Florești, ulterior deținând funcțiile de director al Stațiunii experimentale pentru culturile de câmp a Institutului Agricol (1968-1973), șef al Direcției principale Fitotehnie, apoi – Direcției principale Știință Agricolă al Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Științifice de Producție „Selecția” și director al Institutului de Cercetări Științifice în domeniul Culturilor de Câmp din Bălți (1978-1981).

În perioada 1981-1085 este prim-secretar al comitetului raional Edineț al PCM, apoi, până în 1989, – secretar al CC al PCM cu probleme agricole.

Din 1989 până în 1990 a activat în calitate de președinte al Sovietului Suprem al PSSM, iar din 3 septembrie 1990 până în 15 ianuarie 1997 deține funcția de Președinte al Republicii Moldova (3.09.1990-8.12.1991 – ales de Parlament; 8.12.1991-15.01.1997 – ales de popor).

La 26 martie 1989, devine deputat al Sovietului Suprem al URSS, a fost și deputat al Sovietului Suprem al RSSM de legislaturile XI și XII, apoi – deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura XIV (ales în 1998), lider al Covenției Democrate din Moldova (1997) și Președinte al Alianței Democrație și Reforme (1998).

În 1995 înființează Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova, al cărui președinte este până în 2002, când, în baza unei formațiuni cu structuri bine organizate în teritoriu, a fost creat Partidul Liberal.

Este decorat cu Ordinul Republicii (2000), ordinul „Insigna de Onoare” (1960) și medalia „Pentru Distincție în Muncă” (1976), deține Diploma de Onoare a Ordinului European de Merit și Medalia de Aur (1995), Diploma „AD Honoris” a Academiei Europene de Arte (1995) 8 titluri Doctor Honoris Causa, decernate de: Universitatea Agrară din Moldova, Universitatea din Ancara (Turcia), Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Administrare Publică din Moldova, Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova, Universitatea Tehnică din Moldova.

Perioada aflării sale în fruntea statului este una crucială pentru destinul Republicii Moldova. Acceptând fără ezitare lozincile etapei active a mișcării de eliberare națională, trudește cu dăruire pentru transpunerea lor în viață. De numele lui sunt legate întronarea limbii de stat și a grafiei latine, startul pluripartidismului, declararea Suveranității și proclamarea Independenței, respingerea categorică a tendințelor păstrării imperiului sovietic, admiterea țării în Organizația Națiunilor Unite, reglementarea pașnică a conflictului armat la Nistru.

Aderarea, chiar de la început, la Declarația Universală a Drepturilor Omului și la alte instrumente juridice internaționale a impulsionat promovarea politicii de democratizare a societății și de trecere a economiei pe bazele relațiilor de piață, inițiindu-se astfel integrarea tânărului stat în comunitatea mondială. Au urmat semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare cu Uniunea Europeană și admiterea în Consiliul Europei (primul stat din CSI), a Acordului de colaborare cu NATO. Moldova devine parte a OSCE, a principalelor organisme financiare internaționale, a altor importante organizații mondiale, europene și regionale, stabilește relații diplomatice cu majoritatea absolută a statelor lumii, dezvoltând raporturi politice, diplomatice, comercial-economice, științifice, culturale nu doar în plan bilateral, ci și multilateral.

În aceste scopuri primul Președinte, pe perioada mandatului său, a efectuat vizite oficiale în România, SUA, Germania, Marea Britanie, Franța, Canada, Belgia, Austria, China, India, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Federația Rusă, Ucraina, Lituania, Estonia, Belarus, Kazahstan, Kârgâstan și Turkmenistan, a fost gazda mai multor șefi de state și importante delegații.

Pe plan intern, s-au puz bazele statului de drept prin adoptarea Constituției și ajustarea cadrului legislativ la normele dreptului internațional, au fost create principalele instituții și atribuite pentru funcționarea și dezvoltarea lui democratică, s-au depus eforturi suținute pentru revenirea la credința strămoșilor, dezvoltarea științei, învățământului, presei, culturii, sportului.

La finele mandatului prezidențial, Snegur, Consiliul Europei, Banca Mondială, alte organisme internațional prezentau Republica Moldova ca model al reformelor economice și politice postcomuniste. După schimbarea puterii în urma alegerilor prezidențiale din 1996, situația a tot degradat până la o guvernare comunistă de opt ani, iar apoi opoziția crescută chiar de acesta a mimat reformele întru satisfacerea intereselor obscure de grup, compromițând astfel parcursul european al Republicii Moldova, inițial pe timpul mandatului primului ei Președinte.

Abandonând terenul politicului, Mircea Snegru rămâne a fi activ în plan social, mediatic, dedicându-se, mai cu seamă scrisului. Editează 9 volume) din 10 preconizate de memorii, intitulate „Labirintul Destinului”, care constituie o cronică fidelă a istoriei noastre recente. Între copertele lor cititorul descoperă nu doar adevărul despre perioada zbuciumată de constituire a statului Republica Moldova, dar și dovada clară a faptului că Mircea Snegur nu și-a întrerupt niciodată mandatul de prim Președinte, trudint cu fidelitate și devotament întru realizarea idealurilor nemului.

Familia Snegur a educat doi diplomați: fiul Vitalie a activat în structurile ONU, iar fiica Natalia (Gherman) ambasador, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, candidat la funcția de Secretar General al Organizației Națiunilor Unite (2016), iar în prezent este reprezentant special al Secretarului General pentru Asia Centrală și șeful Centrului Regional al Națiunilor Unite pentru Diplomație Preventivă pentru Asia Centrală.

Extras din Enciclopedia „Localitățile Republicii Moldova, Itinerar documentar publicistic ilustrat Vol. 14 To-Va”

Autor: Dumitru Țâra, primul purtător de cuvânt al lui Mircea Snegur

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doliu în Moldova! Primul președinte, Mircea Snegur, s-a stins din viață

Articolul Biografia primului Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur: Perioada aflării în fruntea statului – crucială apare prima dată în Realitatea.md.

Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova, s-a stins din viață miercuri,  13 septembrie, la vârsta de 83 de ani.

Mircea Snegur a fost primul președinte al R. Moldova, între anii 1990-1997. A fost principalul susținător al proiectului de lege care prevedea conferirea limbii române a statutului de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor. A susținut proclamarea suveranității, obținerea independenței Republicii Moldova și a contribuit la recunoașterea tânărului stat de către Occident.

Mircea Snegur s-a născut în 1940 în satul Trifăneşti din Soroca. În anul 1956 a absolvit Şcoala Medie din satul Frumuşica, raionul Floreşti. Studiile superioare şi le-a făcut la Institutul Agricol din Chişinău, pe care l-a absolvit în 1961. A făcut aspirantura la catedra de fitotehnie a aceluiași institut (1972). De specialitate este agronom-savant, are titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe agricole.

În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom şi preşedinte de colhoz în satul Lunga, raionul Floreşti, ulterior a deţinut funcţiile de: director al Staţiei Experimentale pentru Culturile de Cîmp (1968-1973), şef al Direcţiei principale ştiinţă agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociaţiei Ştiinţifice de Producţie “Selecţia” şi director al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Culturilor de Cîmp din oraşul Bălţi (1978-1981).

Articolul Doliu în Moldova! Primul președinte, Mircea Snegur, s-a stins din viață apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova marchează astăzi cea de-a 29-a aniversare a Constituției. Adoptată în urma referendumului consultativ, care a avut loc pe data de 6 martie 1994, pe 29 iulie 1994 legea supremă a țării a fost votată de Parlament.

Președintele țării, Mircea Snegur, a promulgat Constituția imediat după votarea ei, chiar în sala de ședințe plenare a Legislativului. Constituția Republicii Moldova este compusă din șapte titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni.

Similar altor state din Europa, Curtea Constituțională din Republica Moldova este unica autoritate a statului care interpretează Constituția oficial și verifică dacă legile și alte acte normative sunt în acord cu Constituția.

Toate dispozițiile Constituției au o importanță egală, fiind un manifest al realizărilor şi al dezideratelor care trebuie transpuse în viață.

Potrivit aprecierilor mediului academic, la baza Constituției Republicii Moldova se află modelul francez al constituționalismului, care a fost preluat de majoritatea statelor europene.

Membrii comisiilor parlamentare pentru elaborarea legii au studiat conținutul normativ a peste 60 de constituții ale statelor lumii, au analizat cele mai importante acte istorice care stau la baza constituționalismului: „Magna Charta Libertatum”, „Petiția Dreptului” („The Petition of Right”), „Habeas Corpus Act”, „Bill of Rights”, Declarația de Independență a SUA, Declarația Drepturilor Omului şi ale Cetățeanului din Franța etc. Proiectul legii supreme a țării a fost avizat pozitiv de Consiliul Europei, Comisia de la Veneția, de alte organizații internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Constituția Republicii Moldova împlinește 29 de ani apare prima dată în Realitatea.md.

„Limba română este numele corect al limbii noastre!”. Acest mesaj a fost transmis de către fostul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, în discursul său istoric din 27 aprilie 1995, în ședința în plen a Parlamentului. După mai multe runde de consultări cu lingviștii, Mircea Snegur a decis să înainteze Legislativului propuneri de modificare a unor articole din Constituție referitoare la denumirea limbii de stat.

Mesajul istoric al lui Mircea Snegur din 27 aprilie 1995

Domnule Preşedinte al Parlamentului, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Onorată asistenţă,
Stimaţi compatrioţi, suntem martorii unor transformări fundamentale ale vieţii noastre, evoluţie firească care, începând cu 27 august anul trecut, este reglementată de către Legea Supremă a Societăţii şi a Statului – Constituţia Republicii Moldova.

Acest răstimp, deşi încărcat de greutăţile şi încercările binecunoscute, a demonstrat, o dată în plus, că opţiunea fermă şi clară a poporului ţării noastre este năzuinţa lui de a edifica un stat de drept, în care pacea civică, democraţia, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii, dreptatea, pluralismul politic sunt considerate valori supreme. Voinţa comună de a realiza acest sacru deziderat se bucură de sprijinul comunităţilor europeană şi mondială. Faptul ca atare ne insuflă încredere şi optimism, dar ne şi obligă, totodată, ca în această perioadă dificilă să dăm dovadă de corectitudine şi răbdare, de cumpătare, calm şi raţiune.

Un astfel de comportament este necesar permanent, dar mai ales acum, în preajma examinării de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cererii Republicii Moldova de admitere în acest organism, acum când avem şansa reală de a ne include cât mai curând şi mai activ în circuitul valorilor umane şi materiale ale ţărilor continentului european, în vastul lor proces de colaborare şi integrare.

Fără doar şi poate, frumoasa şi dorita perspectivă ne îndeamnă să privim evoluţia de până acum a reformelor democratice la noi prin prisma exigenţelor şi scării de valori ale democraţiei. Utilizând aceste principii vizavi de recentele evenemente de la Chişinău, am spune următoarele.

Greva, declanşată în luna martie, curent, de către tineretul studios şi de corpul didactic ca formă de apărare a intereselor profesionale, este o acţiune prevăzută de articolul 45 al Constituţiei cu titlul „Dreptul la grevă”.

De fapt, prin această manifestaţie paşnică în viaţa noastră cotidiană şi-a anunţat prezenţa încă un element propriu societăţii democratice. Spre regretul nostru însă, greva dată nu poate servi drept exemplu, drept dovadă concludentă că în Republica Moldova segmentele vieţii democratice se statornicesc prin respectarea strictă a legii. Fiind organizată de una dintre cele mai dotate părţi a societăţii (profesori şi studenţi), dar cu anumite încălcări ale legislaţiei în vigoare, ea s-a transformat, de la bunînceput, mai mult într-o acţiune politică, astfel încât mitingurile greviştilor au servit drept tribună preelectorală unor cunoscute personalităţi politice.

După cum se ştie, aceste deformări au fost constatate şi comentate în zilele cu pricina şi de către dl Miguel Angel Martinez, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care se afla în vizită la Chişinău.

Domnilor deputaţi,

Sunt bine cunoscute discuţiile, polemica, dar şi diversele speculaţii, ce au loc de mai bine de un an în jurul denumirii limbii oficiale de stat, mai exact – pe marginea articolului 13 al Constituţiei ţării.

Evident, grevele studenţilor, liceenilor şi profesorilor doar au atras atenţia, o dată în plus, asupra existenţei problemei legate de denumirea limbii în articolul 13. Până la aceasta a fost hotărârea Parlamentului din 28 iulie 1994, prin care, cu o zi înainte de adoptarea Constituţiei, s-a solicitat opinia Academiei de Ştiinţe a Moldovei privind folosirea glotonimului „limba moldovenească”. Apoi a urmat decizia Prezidiului Academiei de Ştiinţe, din 9 septembrie 1994, prin care s-a propus modificarea alineatului întâi din articolul 13 al Constituţiei în redacţia „Limba de stat (oficială) este limba română”. În perioada dată s-au desfăşurat simpozioane, conferinţe ştiinţifice, în cadrul cărora au fost adoptate decizii similare unanime referitoare la denumirea limbii oficiale în Constituţia ţării. Mai mult ca atât, în virtutea binecunoscutelor premise, problema denumirii limbii de stat în Republica Moldova se internaţionalizează.

Se naşţe deci fireasca întrebare: când şi de ce a apărut această problemă în societate?

Este bine ştiut faptul că doar câţiva ani în urmă noţiunea de limbă română era folosită drept singura ce denumea limba noastră în circuitul cotidian: acte oficiale ale Parlamentului, Preşedinţiei, Guvernului, documente şi formulare ale ministerelor, departamentelor, organizaţiilor şi întreprinderilor, fără a mai pomeni de învăţământ, literatură, presă, audiovizual. Aceeaşi formulă a figurat drept denumire a limbii de stat în primul proiect de Constituţie a republicii, elaborat de o comisie autoritară, în fruntea căreia am avut ocazia şi onoarea să mă aflu. Nu-mi amintesc să fi fost cineva care a pus la îndoială sau a contestat acest lucru…

Cum să nu ne mire, să nu ne pună în gardă faptul că atunci, poate în perioada cea mai complicată din viaţa social-politică a republicii, când conştiinţa majorităţii populaţiei mai era dominată masiv de ideologia vechiului regim, se manifesta totuşi înţelegere şi chiar unitate în problema dată, iar astăzi, în al patrulea an de afirmare a ţării noastre ca stat independent, ne-am pomenit că denumirea limbii de stat (oficială) în Constituţie este mărul discordiei în societate?

De unde a apărut acest rău al confruntării încrâncenate între grupuri, partide şi chiar între pături sociale, care s-au situat pe poziţiile separării şi contradicţiilor caracteristice fracţiilor Parlamentului precedent?

Când s-a produs această îndepărtare între oamenii care, şi în ’89, şi în ’90, şi în ’91, erau frământaţi de aceleaşi probleme majore ale societăţii, erau solidari în apărarea intereselor supreme ale poporului?

Din diversele răspunsuri cunoscute, care s-au dat la aceste întrebări, aş alege unul care mi se pare mai aproape de adevăr. El aparţine domnului deputat Alexandru Moşanu şi este formulat într-un amplu interviu publicat în cotidianul „Adevărul” din 17 februarie 1993. Iată conţinutul acestui răspuns (citez): „Cei care au spus „Unirea – acum!” ne-au făcut rău. Pentru că, dimpotrivă, acest lucru a avut un efect invers… A radicalizat şi a îndepărtat o parte din oameni”.

Dacă acesta este un adevăr, atunci de ce ne-am teme să spunem lucrurilor pe nume şi să răspundem la întrebările ce apar imediat după această afirmaţie:

Cine sunt cei care ne-au făcut rău?
Care este efectul invers?
Cine de cine a fost îndepărtat, cine şi din ce cauză s-a radicalizat?
Un evident efect invers l-a constituit scindarea categorică a fostului Parlament în legătură cu lansarea lozincii Unirii care, în decembrie 1991, a avut drept consecinţă constituirea „Consiliului Naţional al Unirii” cu participarea mai multor deputaţi de la Chişinău, scindare care a stopat procesul de elaborare şi adoptare a cadrului legislativ şi, până la urmă, a condus la alegerile anticipate ale noului Parlament.

Pe de altă parte, a fost format grupul celor 136 de deputaţi din fracţiunile parlamentare „Viaţa Satului”, „Conciliere” şi „Deputaţii independenţi”, grup care a cerut confirmarea prin votul întregului popor a Independenţei declarate doar de Parlament.

Timpul a arătat că atunci cei 136 de deputaţi au avut perfectă dreptate, dar, fiind blocaţi de Prezidiul fostului Parlament, n-au reuşit să-şi vadă realizată iniţiativa. Sondajul Sociologic „La sfat cu poporul”, din 6 martie anul trecut, a demonstrat cu prisosinţă că un referendum pentru confirmarea actului de declarare a Independenţei i-ar fi lipsit pe liderii separatismului din estul ţării de principala lor armă ideologică sperietoare, ar fi condus la evitarea escaladării conflictului armat impus în primăvara-vara anului 1992, ar fi exclus, bineînţeles, şi amplificarea celorlalte efecte inverse ale sus-pomenitei lozinci.

Aceasta însă nu a avut să se întâmple. S-a scindat nu numai fostul Parlament. S-a divizat însăşi societatea. Lozinca unirii, care, de fapt, nu a fost altceva decât o provocaţie politică, i-a făcut, din păcate, să alunece pe poziţii extreme chiar şi pe renumiţi savanţi şi oameni de creaţie, unii dintre ei fiind aduşi până în situaţia de a se dezice public de o parte din teritoriul republicii – raioanele din stânga Nistrului.

A urmat apoi o puternică campanie propagandistică de intimidare, discreditare şi batjocorire a ceea ce-i este propriu moldoveanului: numele pe care îl poartă, ţara în care astăzi trăieşte, felul în care vorbeşte. Cum numai n-au fost numiţi moldovenii, cu cine numai nu au fost comparaţi! „Moldoban”, „moldoivan”, „animal care nu poate ieşi din cuşcă”, „turmă”, „bobor moldovenesc”, care trăieste în „ţarc de 4 milioane”, în „două stâni şi trei judeţe”, „Moldivania”, „aberaţie istorică”, „ţară a bâlbâiţilor”, a „alcoolicilor”, a „spânilor”, „stătuleţ independento- suverano-moldovano-moldovenesc”, „copil mort”– acestea sunt doar câteva “perle”, din vocabularul cunoscuţilor pretinşi părinţi ai naţiunii. Oare nu tocmai acestea sunt semnele nu numai ale pericolului, ci ale însăşi autonimicirii noastre, despre care ne avertiza măiestrul Ion Druţă?

Iată în ce constau rădăcinile revoltei fireşti a moldovenilor, revoltă care nu s-a lăsat aşteptată mult atunci când li s-a lezat demnitatea de om, când au fost jigniţi fără niciun temei. Ea, revolta firească, s-a amplificat zi cu zi, căpătând amploare deosebită în campania electorală pentru desemnarea noului Parlament, astfel ca, până la urmă, prin intermediul deputaţilor, să- şi găsească expresie în articolul 13 al Constituţiei.

Este lesne de înţeles că noţiunea de „limbă moldovenească” din acest articol ţine nu atât de un temei ştiinţific, cât de unul politic, fiind, dacă vreţi, o replică hotărâtă la campania de înjosire şi discreditare a moldovenilor.

Aş dori să închei acest capitol cu ceea ce am spus şi un an în urmă: multe, prea multe sunt jertfele aduse de strămoşii noştri pe altarul firavei noastre libertăţi, ca să nu însuşim şi de această dată lecţiile istoriei. Să ne lăsăm, oare, atât de uşor striviţi de roata istoriei numai pentru faptul că unii vor s-o învârtească mai repede, iar alţii – s-o oprească? S-au poate că e timpul să ne suflecăm mânecile ca să aşezăm cu grijă şi sârguinţă piatră cu piatră la temelia casei Binelui şi Prosperităţii noastre, lăsându-i în plata Domnului pe cei care nu au altă meserie decât să dea năvală de a-şi scrie numele pe ele?

Domnilor deputaţi,

Seria de consultări pe care am iniţiat-o cu reprezentanţii învăţământului public şi ai Academiei de Ştiinţe (pedagogi, şefii direcţiilor de învăţământ din raioane, oraşe şi municipii, profesori universitari, specialişti din Ministerul Învăţământului, academicieni) a demonstrat clar că realizarea practică a prevederilor articolului 13 al Constituţiei ce ţine de denumirea limbii oficiale de stat nu poate avea loc fără modificările de rigoare, pe care le propune ştiinţa lingvistică.

Este limpede că cei aproape 80 de mii de pedagogi şi profesori care activează în întregul sistem de învăţământ din ţară au cunoştinţele şi convingerile lor privitoare la denumirea limbii şi, fireşte, poziţiile date nu sunt şi nu pot fi altele decât cele exprimate în cadrul numeroaselor simpozioane, conferinţe ştiinţifice ce au avut loc în ultimul an la această temă. Mai mult ca atât, în susţinerea actualei formulări a denumirii limbii de stat în articolul 13 al Constituţiei în ultimii ani nu a avut loc nicio conferinţă, niciun simpozion ştiinţific al specialiştilor în materie.

Felul nostru de a vorbi, de a scrie, ca şi orice altă activitate umană, este obiectul cercetărilor ştiinţifice, mai precis – al ştiinţei lingvistice. Aceste cercetări se fac nu numai în Moldova, nu numai pe continentul nostru.

Ştiinţa lingvistică a demonstrat demult că noi, moldovenii, avem felul nostru de a vorbi, avem propria vorbire populară, care este grai moldovenesc. El reprezintă secţiunea aceluiaşi sistem de graiuri din stânga şi din dreapta Prutului şi face parte din subdialectul moldovenesc al dialectului dacoromân.

Ştiinţa lingvistică demonstrează că vorbirea noastră, graiul nostru moldovenesc constituie doar una din varietăţile întregului glotic care are un singur nume generic – „limbă română”. Limba română este numele corect al limbii noastre istorice, literare, de cultură şi scrise. Acestea sunt noţiuni binecunoscute în întreaga lume şi ar fi o mare eroare dacă nu ar fi şi la noi însuşite în şcoli, licee, instituţii, universităţi, academii.

Deci, păstrându-ne coloritul, originalitatea, specificul, accentul şi frumuseţea graiului nostru moldovenesc, purificându-l şi îmbogăţindu-l, noi, folosind imensul tezaur al vocabularului limbii şi literaturii române, nu avem decât să învăţăm a vorbi şi a scrie o limbă cultă, literară care se numeşte limba româna.

Oare această tendinţă firească a oricărui neam şi popor de a vorbi şi a scrie o limbă cultă poate fi străină voinţei neamului şi poporului nostru, cum încearcă unii să prezinte lucrurile? Oare părinte să fie acela care-şi doreşte ca fiul său să nu cunoască mai multe ca el? Oare, făcând atâtea, din puţinul pe care ni-l putem permite în condiţiile precare de astăzi, pentru dezvoltarea şi funcţionarea altor limbi vorbite pe teritoriul ţării, avem dreptul să ferecăm în formule greşite, să sărăcim propriul nostru grai, propria noastră limbă?

Vă invit, domnilor deputaţi, să răsfoiţi textele stenogramelor cu alocuţiunile dumneavoastră de acum patru-cinci ani. Vă asigur, veţi descoperi cu plăcere că noi toţi, cu greu, dar totuşi, din an în an, învăţăm a vorbi şi a scrie mai corect. Aceasta s-a putut întâmpla doar datorită evoluţiei spre bine a mediului lingvistic în viaţa noastră cotidiană, şi nu fără însuşirea şi respectarea normelor limbii române, inclusiv cu ajutorul dicţionarelor de limbă română pentru diverse domenii, care sunt prezente astăzi pe masa fiecărui elev, student, profesor, specialist.

Putem noi oare să ne imaginăm că multitudinea de lucrări, miile de dicţionare pot fi retipărite şi numite aşa cum prevede articolul 13 din Constituţie? Ce ne facem cu miile de manuale de limbă română tipărite deja, a căror utilizare este stopată de acelaşi articol 13? Cum vom edita manuale având pe copertă titlul „Limba moldovenească”, dacă cunoscuţii autori ai acestora nu doresc să le semneze?

Se vehiculează ideea cum că schimbând denumirea limbii de stat în actuala Constituţie pierdem statul, pierdem republica, independenţa… Nu este adevărat! Denumirea limbii oficiale, se ştie, nu este obligatorie şi pentru numele statului, poporului. În peste 50 de ţări ale lumii limba oficială, limba vorbită este engleza, în peste 20 – spaniola, în circa 30 – franceza.

Domnilor deputaţi,

Acestea fiind spuse, înaintez Parlamentului republicii următoarele propuneri:

Prima. În conformitate cu articolele 73 şi 141 ale Constituţiei Republicii Moldova, Vă prezint spre examinare şi aprobare următorul proiect de lege:

LEGE privind modificarea articolelor 13 şi 118 din Constituţia Republicii Moldova

Parlamentul adoptă prezenta Lege.

Art.1. – Alineatul (1) al art.13 din Constituţia Republicii Moldova se modifică şi va avea următorul conţinut:

„(1) Limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română”.

Art.2. – Alineatele (1) şi (2) din articolul 118 se vor da într-o nouă redacţie:

„(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. (2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret”.

Art 3. – Prezenta Lege intră în vigoare la data publicării. Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

În conformitate cu articolul 141 al Constituţiei Republicii Moldova, vă prezint concomitent avizul pozitiv al Curţii Constituţionale din Republica Moldova referitor la prima mea propunere.

A doua propunere. Întrucât se preconizează ca Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite să fie perfecţionată, consider raţional ca proiectul de lege ce se elaborează în acest scop să includă definiţiile şi reglementările respective despre noţiunea, folosirea şi ocrotirea graiului moldovenesc ca parte indispensabilă a limbii române.

Anume despre ocrotirea graiului moldovenesc, şi nu despre existenţa a două limbi am vorbit mai bine de un an în urmă, în cadrul Congresului „Casa noastră – Republica Moldova”, dar, din păcate, n-am fost auzit şi n-am fost înţeles. Iată de ce îmi permit să citez din acel discurs:

“Poporul nostru vrea să trăim cu fraţii români în bună-înţelegere, aşa cum le şade bine neamurilor. El vrea cu farmecul graiului său să vorbim aceeaşi limbă, cu propria voce şi melodie a fluierului său să cântăm aceeaşi doină, cu frumuseţea hainei sale să dansăm aceeaşi horă, cu învăţătura istoriei drepte a neamului său de moldovean să citim aceeaşi carte. Astfel să ne păstrăm reciproc originalitatea, şi nu cu sfială, ci cu demnitate, fără a risipi nimic din ce-i este propriu, din ce este etern moldovenesc, să fim şi de acum înainte ca fraţii şi la bine, şi la rău, astfel ca să putem munci cu spor ogorul său, să putem îngriji cu sârguinţă casa sa.”

Domnilor deputaţi,

Dacă recunoaştem că Academia de Ştiinţe a Moldovei este cel mai prestigios for ştiinţific al ţării, care realizează şi coordonează politica ştiinţifică în domeniul cercetărilor fundamentale, dacă ne-am angajat să respectăm drepturile şi libertăţile omului consfinţite şi apărate prin Legea Supremă a Societăţii şi a Statului – Constituţia care, prin alineatul (1) al articolului 33, stabileşte că libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice este garantată, şi creaţia nu este supusă cenzurii,

dacă tindem spre o participare activă la procesul de integrare şi colaborare europeană şi dorim, prin aceasta, să fim recunoscuţi şi înţeleşi de către forurile ştiinţifice internaţionale de pe continent şi din întreaga lume,

dacă vrem să demonstrăm lumii că posedăm maturitatea civică şi politică necesară pentru a ne soluţiona paşnic una dintre cele mai sensibile şi delicate probleme a societăţii,

Vă îndemn să susţineţi şi să votaţi proiectul de lege prezentat. Prin acest vot să trecem împreună răscrucea blestemată, vorba lui Ion Druţă, spre care am fost împinşi până acum, să o trecem cu bărbăţie şi demnitate pentru ca, după cum mai spunea măiestrul, energia umană a întregului neam să nu se mai ducă pe vânt.

Vă invit să ascultăm şi sfatul unui alt pământean al nostru, unul dintre cei mai iluştri savanţi lingvişti contemporani din lume, profesorul Eugen Coşeriu, originar din Mihăileni, Râşcani, cunoscător în profunzime al principalelor limbi moderne şi clasice, profesor de Limba română, Lingvistică generală, indoeuropeană, romanică, spaniolă în mai mult de 30 universităţi, membru de prestigiu, preşedinte al diverselor societăţi lingvistice, membru al diferitelor academii (inclusiv din Chişinău) şi instituţii academice din Europa, Asia şi America, „doctor Honoris Causa” a 17 universităţi din lume, inclusiv Universitatea de Stat din Moldova.

Referindu-se la problema legată de denumirea limbii în Constituţia ţării noastre în cadrul celui de-al cincilea Congres al Filologilor Români, ce a avut loc în iunie trecut la Iaşi şi Chişinău, domnul Eugen Coşeriu a spus:

“Tocmai dacă respectăm acest Parlament, suntem datori să-l considerăm de bună-credinţă, doritor de a stabili şi a promova adevărul şi doritor de a respecta identitatea etnică şi culturală a poporului băştinaş şi majoritar din republică, cel puţin în măsura în care respectă identitatea etnică şi culturală a populaţiilor minoritare conlocuitoare; şi avem datoria să-l ferim de riscul de a se acoperi de ridicol şi ocară în faţa istoriei”.

Este nu numai un sfat pentru Parlamentul nostru. E şi o lecţie de comportament, de respect al unui savant faţă de parlamentari. Sunt sigur că, dacă ultrapatrioţii de pe la noi însuşeau şi urmau această lecţie, nu avea loc nici confuzia legată de articolul 13.

Domnilor deputaţi,
Onorată asistenţă,
Stimaţi concetăţeni,
Am convingerea că, la fel ca şi mine, atât Dumneavoastră, cât şi întreaga societate dorim ca astăzi, odată cu prezentarea proiectului de lege pentru operarea unor modificări în Constituţie, să punem capăt confruntărilor lipsite de orice sens pe marginea temei date, să întoarcem această regretabilă filă din istoria noastră şi să o facem onest, fără alai şi manifestări zgomotoase.

În situaţia noastră concretă, nu vor exista nici învingători, nici învinşi. Adevărul este că noi toţi, în loc să facem cel mai simplu şi important lucru – să învăţăm a vorbi şi a scrie corect, am pierdut amar de vreme pentru ca să demonstrăm unul altuia ceea ce, de fapt, nu are nevoie de dovadă.

Suntem în frumoasele şi înălţătoarele sărbători ale învierii, ale Sfintelui Paşti. Domnul să ne ajute să fim la înălţimea exigenţelor ce ni le dictează viaţa pentru prosperarea ţării şi a noastră a tuturor.

Dorindu-Vă sărbători fericite, Vă mulţumesc pentru atenţie şi înmânez Preşedintelui Parlamentului mesajul şi documentele repsective în problema abordată.”

Sursa: ”Labirintul destinului. Memorii”, Vol.6 de Mircea Snegur. 

Articolul Discurs istoric al ex-președintelui Republicii Moldova: Limba română este numele corect al limbii noastre apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi, 17 ianuarie, primul Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, împlinește 83 de ani.

Mircea Snegur a deținut mandatul de președinte în perioada anilor 1990-1996 și este unul dintre liderii mișcării de eliberare și renaștere națională. A fost principalul susținător al proiectului de lege care prevedea conferirea limbii române a statutului de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor.

Mircea Snegur a susținut proclamarea suveranității, obținerea independenței Republicii Moldova și a contribuit la recunoașterea tânărului stat de către Occident.

Date biografice

Mircea Snegur s-a născut în 1940 în satul Trifăneşti, judeţul Soroca. În anul 1956 a absolvit Şcoala Medie din satul Frumuşica, raionul Floreşti. Studiile superioare şi le-a făcut la Institutul Agricol din Chişinău, pe care l-a absolvit în 1961. A făcut aspirantura la catedra de fitotehnie a aceluiaşi institut (1972). De specialitate este agronom-savant, are titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe agricole.

În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom şi preşedinte de colhoz în satul Lunga, raionul Floreşti, ulterior a deţinut funcţiile de: director al Staţiei Experimentale pentru Culturile de Cîmp (1968-1973), şef al Direcţiei principale ştiinţă agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociaţiei Ştiinţifice de Producţie “Selecţia” şi director al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Culturilor de Cîmp din oraşul Bălţi (1978-1981).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineţ al PCM. Din 1985 pînă în 1989 deţine funcţia de secretar al CC al PCM.

Din 1989 pînă în 1990 a activat în calitate de Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM şi de Preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM. De la 3 septembrie 1990 pînă la 1 decembrie 1996 deţine funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

La 26 martie 1989 este ales deputat în Sovietul Suprem al URSS, a fost deputat în Sovietul Suprem al RSSM de legislaturile a XI-a şi a XII-a, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a.

A fost preşedinte al Partidului Renaşterii şi Concilierii din Republica Moldova.

I-au fost conferite următoarele distincţii de stat şi titluri onorifice: Ordinul “Insigna de Onoare” (1966), Medalia “Pentru Vitejie în Muncă” (1976), “Ordinul Republicii” (2000), Diplomă “AD Honores” a Academiei Europene de Arte (1995), Diploma de Onoare şi Medalia de Aur a Ordinului European de Merit (1995), Doctor Honoris Causa la Universitatea Agrară din Chişinău (1996), Doctor Honoris Causa la Universitatea din Ankara (1996), Doctor Honoris Causa la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (2001).

Mircea Snegru este căsătorit și are o fiică şi un fecior.

Articolul La mulți ani! Primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, împlinește azi 83 ani apare prima dată în Realitatea.md.

Primul președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur a fost internat la spital.  Mircea Snegur a ajuns la spital cu câteva săptămâni și a suportat o intervenție chirurgicală la coloana vertebrală. Informația a fost confirmată pentru TV8.md de Alexandru Arseni, fost deputat în primul Parlament.

Intervenția a avut loc înainte de Ziua Independenței, iar Mircea Snegur se simte bine. Primul președinte al țării mai rămâne totuși internat la spital.

„Vom merge sâmbătă, împreună cu foștii colegi din Primul Parlament să îl vizităm”, a declarat Alexandru Arseni.

La 3 septembrie 1990, Mircea Snegur este numit președinte al RSS Moldova de către Sovietul Suprem al acestei republici. De la 3 septembrie 1990 a deținut  funcția de Președinte al Republicii Moldova, până la 1 decembrie 1996, când a pierdut alegerile în fața lui Petru Lucinschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Primul președinte al Republicii Moldova a ajuns pe patul de spital! În ce stare este Mircea Snegur apare prima dată în Realitatea.md.

Petrece ziua de 1 iunie într-un mod deosebit! Vino cu copilul la Parlament să admire mașinile de epocă din dotarea instituției.

Pe 1 iunie, în fața clădirii Legislativului vor fi expuse două automobile retro – Limuzina „Gaz-14”, anul producerii 1987, și „ZIL 41047”, anul fabricării 1989, motiv pentru care părinții sunt îndemnați să-și aducă odraslele să vadă cele două mașini de epocă.

Automobilele retro au fost, în trecut, folosite pentru transportarea oficialilor de rang înalt, fiind utilizate de foștii președinți Mircea Snegur și Petru Lucinschi.

Pe parcursul zilei, micii vizitatori vor putea să se plimbe cu cele două bijuterii pe patru roți din garajul Parlamentului. De asemenea vor avea loc evenimente dedicate sărbătorii copiilor, la care sunt invitați să participe și copiii familiilor refugiate din Ucraina.

Tot cu acest prilej, în incinta Parlamentului este vernisată Expoziția de desen „Pacea și războiul, prin ochii copiilor”, organizată în cadrul Programului Național „Respect Moldova, uniți pentru PACE”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mașini retro utilizate de Snegur și Lucinschi! Copiii, invitați astăzi la Parlament să se plimbe apare prima dată în Realitatea.md.