Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandr Verșinin, a fost inclus în baza de date a site-ului ucrainean „Mirotvoreț”, fiind acuzat de răspândirea unor narațiuni atribuite propagandei ruse și de acțiuni îndreptate împotriva Ucrainei, Republicii Moldova și Uniunii Europene.

Informația a fost comentată de Verșinin într-o postare pe Facebook, în care deputatul a pus la îndoială acuzațiile și modul în care sunt formulate astfel de concluzii.

Verșinin susține că unele dintre declarațiile sale, inclusiv cele referitoare la securizarea frontierei cu Ucraina, traficul de droguri, nivelul apei din Nistru și riscurile unei catastrofe ecologice, nu pot fi considerate automat acțiuni împotriva Republicii Moldova sau Ucrainei.

„Nu știam dacă afirmi ca granița cu Ucraina trebuie securizată, pentru ca pe acolo trec drogurile este o afirmație împotriva Moldovei sau Ucrainei . Nu știam ca afirmația referitor la nivelul apei de pe Nistru și catastrofa ecologică este o afirmație împotriva Moldovei sau Ucrainei”, a scris acesta pe Facebook.

Deputatul a criticat și asocierea unor declarații preluate de presa rusă cu propaganda Kremlinului.

„Dacă presa rusă îl citează mâine pe autorul acestei postări, îl trecem și pe el la «Ru-ropeni»?”, a scris Verșinin.

Totodată, acesta a respins comparațiile dintre Partidul „Democrația Acasă” și formațiuni sau politicieni precum Șor, Marina Tauber și Evghenia Guțul, calificând astfel de asocieri drept lipsite de argumente.

„Când lipsesc argumentele despre ce ai spus concret, rămân etichetele, analogiile și jocurile de cuvinte”, a scris deputatul, subliniind că preferă ca afirmațiile să fie analizate prin verificarea faptelor, înainte de formularea unor concluzii.

Baza de date „Mirotvoreț” este administrată de un centru ucrainean care publică informații despre persoane pe care le consideră implicate în activități considerate ostile Ucrainei. Includerea unei persoane pe acest site nu reprezintă, în sine, o hotărâre a unei instanțe sau o condamnare oficială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alexandr Verșinin, inclus în „Mirotvoreț”. Deputatul „Democrația Acasă” răspunde acuzațiilor apare prima dată în Realitatea.md.

Regizorul american Woody Allen a fost inclus în baza de date a Centrului non-guvernamental „Mirotvoreț” din Ucraina, după ce a participat la Săptămâna Filmului de la Moscova. La întâlnirea online cu cineastul au luat parte sute de persoane, scrie rupor.md.

Potrivit site-ului instituției, lui Allen i se impută „sprijin public pentru agresiunea rusă” și „participarea conștientă la un eveniment propagandistic rusesc în timpul războiului ruso-ucrainean”.

Drept urmare, la Liov a fost anulată reprezentația piesei „Gloanțe deasupra Broadwayului”, adaptare teatrală a scenariului filmului cu același nume.

Potrivit sursei citate, Allen a reacționat la criticile venite din Ucraina, într-un interviu pentru The Guardian: „Orice ar face politicienii, nu cred că întreruperea conversațiilor artistice este modul de a ajuta cu adevărat la ceva.”

El a mai subliniat că nu susține războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Woody Allen, adăugat în baza de date „Mirotvoreț”. Reacția regizorului apare prima dată în Realitatea.md.

Fugarul Ilan Șor, deputata Marina Tauber și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, au ajuns în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”, care conține informații despre „susținătorii agresiunii ruse împotriva Ucrainei”. Deși nu e o listă oficială de sancțiuni, prezența lor acolo atrage unele consecințe, inclusiv legale. Creată în urmă cu aproape un deceniu, baza de date este administrată în prezent de organizația non-guvernamentală Centrul de cercetare a crimelor contra securității naționale a Ucrainei. În Rusia, baza de date a fost denunțată de autorități și propagandă ca fiind o listă a oamenilor ce ar urma să fie „lichidați” de serviciile ucrainene. Autoritățile de la Kiev au respins acuzațiile. Europa Liberă explică când și de ce a apărut, cine a ajuns pe listă, cât de credibil este acest proiect și care sunt sancțiunile oficiale ale Ucrainei.

Portalul „Mirotvoreț” a fost dezvoltat începând cu vara anului 2014, la scurt timp după anexarea Crimeii de către Rusia și izbucnirea ostilităților dintre forțele ucrainene și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Site-ul fost lansat în decembrie 2014, inițial de un grup de voluntari numiți „Narodîni tîl”.

Fondatorul platformei este considerat politicianul și activistul ucrainean Gheorghii Tuka, care a fost guvernator al regiunii Luhansk, în 2015-2016, și viceministru pentru teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, în perioada 2016-2019.

În esență, baza de date „Mirotvoreț” este o listă ce cuprinde persoanele considerate ca fiind o amenințare la adresa securității Ucrainei. De multe ori, este vorba de colaboratori ai Rusiei și susținători ai agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Inițial, lista a fost completată în special de starurile muzicii pop rusești care vizitau Crimeea.

Oligarhul fugar Ilan Șor a fost inclus în listă pentru „negarea agresiunii ruse asupra Ucrainei”, „manipularea informației”, „participarea în procese de destabilizare a vieții social-politice în țările din spațiul post-sovietic” și „răspândirea narațiunilor propagandistice ale Kremlinului”.

Deputata Marina Tauber, fosta vicepreședintă a partidului lui Șor, a fost numită „mâna dreaptă” a acestuia și acuzată de fapte similare.

Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost numită „complice a ocupanților ruși”, fiind acuzată de „propaganda războiului și sprijinirea publică a agresiunii ruse”, „incitare la ură interetnică” și „răspândirea narațiunilor propagandistice ale Kremlinului”.

Printre moldovenii incluși în această listă se mai numără deputatul socialist Bogdan Țîrdea, jurnalistele Elena Pahomova și Natalia Morari sau liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

La nivel internațional, de la invazia pe scară largă a Rusiei, pe listă au ajuns, din cauza opiniilor lor pro-ruse, premierul maghiar Viktor Orban și președintele Croației, Zoran Milanovic.

Datele din martie 2021, arătau că în baza de date „Mirotvoeț” erau aproximativ 240.000 de persoane, dintre care 56.000 erau „luptători ai grupurilor armate ilegale”, 75.000 sunt cetățeni ai Rusiei.

Unul dintre membrii proiectului, consilierul ministrului ucrainean de Interne, Anton Herașcenko, a afirmat că informațiile despre persoanele introduse în listă sunt verificate din surse deschise. Acestea includ postări pe rețele sociale, bloguri, forumuri sau alte resurse online.

Baza de date este percepută ca o „listă neoficială” de sancțiuni, deoarece informațiile prezentate sunt deseori utilizate de autoritățile ucrainene, iar includerea în listă echivalează uneori cu interdicția de intrare în Ucraina. Mai mult, informațiile de pe această platformă au fost deseori acceptate ca probe de instanțele judecătorești din Ucraina.

Platforma a fost implicată într-un scandal în 2016, când a avut loc o scurgere masivă de informații, care au vizat mii de jurnaliști ce au lucrat în regiunile separatiste din estul Ucrainei. Atunci, au existat inclusiv apeluri de închidere a platformei, venite din partea unor organizații precum Human Rights Watch, dar și a ambasadorilor G7, care au emis o declarație de îngrijorare.

Autoritățile ucrainene au deschis o investigație privind posibile încălcări, însă au clasat-o ulterior, menționând că nu a fost comisă nicio infracțiune. Portalul și-a suspendat atunci temporar activitatea.

Kievul și-a creat un regim de sancțiuni în 2014, când a adoptat o lege în acest sens, modificată pe parcurs. În general, autoritățile ucrainene pot sancționa cetățenii străini, apatrizii, companiile și organizațiile străine sau deținute de entități din afara țării.

Temei pentru includerea în listele de sancțiuni ale Ucrainei sunt acțiunile ce afectează securitatea națională a țării, de rând cu încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. De regulă, sancțiunile în privința persoanelor fizice sunt întocmite de Consiliul Național de Apărare și Securitate a Ucrainei, ulterior, validate prin decret al președintelui ucrainean.

În ce privește persoanele juridice, lista de sancțiuni este creată în același mod, decizia finală aparținând, însă, Radei Supreme. Modificarea sau anularea sancțiunilor se face pe aceeași cale.

Potrivit Registrului de stat al sancțiunilor, în prezent, pe listele de sancțiuni ucrainene se regăsesc peste 10.000 de persoane și peste 7.100 de entități. Dintre acestea, șase persoane și nouă companii sunt din Moldova. Cea mai cunoscută este uzina „Topaz ”din Chișinău, sancționată în decembrie 2023.

Legislația ucraineană prevede peste 20 de tipuri de măsuri restrictive ce pot fi impuse de Ucraina împotriva celor aflați pe listele de sancțiuni. Ele variază de la înghețarea activelor și accesul interzis în Ucraina până la interdicții de participare în activități economice sau în anumite domenii ale vieții publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Lista ucraineană „Mirotvoreț”: Ce înseamnă, cine a ajuns pe ea și care sunt sancțiunile apare prima dată în Realitatea.md.

Deputata Marina Tauber ia în derâdere includerea ei, a politicianului fugar Ilan Șor, dar și a Evgheniei Guțul, în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”, care desemnează personaje ostile Ucrainei.

Într-o postare publicată pe o rețea de socializare, Tauber a scris că „se simte onorată că a fost inclusă în „lista dușmanilor Ucrainei”, unde se află regizori de film, actori, dar și jurnaliști”.

„Am fost onorată – am fost inclusă pe lista neagră „Mirotvoreț” sub egida forțelor de securitate ucrainene. Acolo se află o companie bună: regizori de film, actori și jurnaliști care nu au dorit niciodată să facă rău Ucrainei, ci doar și-au exprimat opiniile. Dar acest lucru nu a împiedicat serviciile de securitate ucrainene, care se mândresc în mod deschis cu „lichidarea” liderilor cu o opinie publică diferită de cea „europeană” a lor. Ei bine, susținătorii democrației și libertății de la Bruxelles și Washington pur și simplu nu observă acest lucru. Sau, poate chiar mai rău, o aprobă tacit”, a scris Marina Tauber pe o rețea de socializare.

Baza de date „Mirotvoreț” aparține Centrului de Cercetare al Crimelor contra Securității Naționale al Ucrainei.

„Mirotvoreț”: Oligarhul Ilan Șor și deputata Marina Tauber, incluși în lista dușmanilor Ucrainei

Articolul Tauber se simte onorată că a fost inclusă în „lista dușmanilor Ucrainei” apare prima dată în Realitatea.md.

Politicianul fugar Ilan Șor și deputata Marina Tauber au fost incluși în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”, care desemnează personaje ostile Ucrainei.

Șor este acuzat de negarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și manipularea informațiilor cu impact social semnificativ. De asemenea, este menționată participarea sa în procese ce vizează destabilizarea vieții socio-politice în statele post-sovietice, inclusiv prin diseminarea narațiunilor propagandistice ale Kremlinului.

Marina Tauber, deputata afiliată lui Șor, se confruntă cu acuzații similare. Aceste acțiuni subminează eforturile Republicii Moldova de a-și consolida democrația și integritatea teritorială în fața influențelor externe nocive, conform sursei citate.

Precizăm că, Ilan Șor a părăsit Republica Moldova imediat după înlăturarea regimului Plahotniuc. După ce s-a aflat mai mulți ani la Tel-Aviv, acesta s-a mutat la Moscova. Acolo, politicianul plecat din Moldova din 2019 și condamnat în lipsa sa desfășoară reuniuni cu aliații. În Rusia a fost a creat și blocul „Victorie”, din care fac parte partidele pe care le controlează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Baza de date „Mirotvoreț” aparține Centrului de Cercetare al Crimelor contra Securității Naționale al Ucrainei.

Articolul „Mirotvoreț”: Oligarhul Ilan Șor și deputata Marina Tauber, incluși în lista dușmanilor Ucrainei apare prima dată în Realitatea.md.