Biroul Politici pentru Reintegrare (BPR) notează că majoritatea locuitorilor din stânga Nistrului dețin cetățenia Republicii Moldova, după ce pretinsul ministru de externe din regiunea separatistă, Vitali Ignatiev, declarat că planul de reîntregire a țării reprezintă un mit. Autoritatea constituțională mai notează că rezidenții din Transnistria călătoresc în Uniunea Europeană cu pașapoarte biometrice eliberate de către administrația de la Chișinău.

Funcționarii Biroului mai precizează că agenții economici din regiunea transnistreană efectuează toate tranzacțiile comerciale externe în baza actelor permisive emise de autoritățile Republicii Moldova și prin posturile de control vamal ale Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Majoritatea acestora au ca destinație statele membre ale Uniunii Europene, iar această e o altă realitate de necontestat. Doar aceste două argumente probează cu certitudine că malul drept al Nistrului și Uniunea Europeană sunt cele mai atractive social-economic și nu doar pentru locuitorii din raioanele de est ale țării, și respectiv, stimulează procesele de reintegrare a țării”, se arată în reacția BPR.

Ignatiev a făcut recent o declarație în care spune că planul de reintegrare al Moldovei ar fi fost creat pentru ca administrația de la Chișinău să obțină bani de la partenerii europeni.

VIDEO Sfidare de la pretinsul ministru transnistrean Ignatiev: Planurile de reintegrare ale Chișinăului sunt un mit

Articolul BPR, după ce Ignatiev a spus că reintegrarea este un mit: Cetățenii din regiune ajung în UE cu pașaport biometric apare prima dată în Realitatea.md.

Planurile Chișinăului privind reintegrarea și aderarea Moldovei la UE sunt un mit politice, consideră pretinsul ministru de externe de la Tiraspol. Liderul separatist afirmă că administrația guvernamentală astfel obține bani de la partenerii internaționali.

Oficialul din regiunea transnistreană a mai spus că funcționarii de la Chișinău cer bani de la UE pentru reintegrare. În opinia sa, citat de televiziunea locală TVS Pridnestrovie, planul prezentat Bruxellesului ar urma să fie tergiversat pentru câțiva ani, fiind solicitate câte jumătate de miliard de euro anual în acest scop.

„Moldova se confruntă cu asta de zeci de ani, inducând în eroare donatorii internaționali, pe cheltuiala cărora, de fapt, trăiește. Vorbește constant că are un fel de planuri și constant nu face nimic bun, nici pentru poporul transnistrean, nici pentru reglementare. Nici pentru menținerea oricărui fel de stabilitate și pace pe malurile Nistrului”, a spus Ignatiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, premierul moldovean Alexandru Munteanu a anunțat că discută cu partenerii americani și europeni un plan privind reintegrarea țării, însă nu a oferit mai multe detalii despre strategia pe care o are.

Articolul VIDEO Sfidare de la pretinsul ministru transnistrean Ignatiev: Planurile de reintegrare ale Chișinăului sunt un mit apare prima dată în Realitatea.md.

Cu referire la recensământ au început să apară diferite materiale cu interpretări eronate despre „scopurile adevărate” ale recensământului și datele ce vor fi colectate. Informația a fost publicată pe site-ul oficial al Biroului Națioanal de Statistică (BNS) al Republicii Moldova.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a adunat cele mai frecvente zvonuri despre recensământ și au verificat dacă ele sunt adevărate sau nu:

• Informația despre clădiri și locuințe este colectată pentru ca Fiscul să poată colecta mai multe impozite pe imobile sau să-i identifice pe cei care stau la chirie fără contracte oficiale.                                                                                                                

Conform Legii cu privire la statistica oficială, datele confidențiale colectate în cadrul recensământului pot fi utilizate doar în scopuri statistice sau științifice, cu aplicarea metodelor de pseudonimizare sau anonimizare. Aceasta înseamnă că BNS nu are dreptul să transmită datele tale individuale fără anonimizare niciunei autorități publice sau persoane. În public vor fi difuzate doar date agregate (totalurile).

•  Recensământul se face pentru ca statul să afle câtă „carne de tun” este disponibilă pentru mobilizare în contextul războiului din Ucraina.

Recensământul populației și locuințelor nu are nicio legătură cu evenimentele externe sau interne, acesta este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani. Recensămintele precedente în Moldova s-au desfășurat, de exemplu, în anii 2004 și 2014. Mai mult, practic fiecare țară din lume organizează periodic recensăminte

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

• Nu este nevoie de recensământ, pentru că toată informația deja există în alte surse.

Este adevărat că BNS poate obține anumite informații din bazele de date administrative existente, cum ar fi registrele Agenției Servicii Publice cu date cadastrale despre clădiri și locuințe sau cu date despre persoanele înregistrate în Republica Moldova. Cu toate acestea, bazele de date existente nu conțin toate statisticile necesare și, în plus, sunt deseori incomplete. Totodată, există localități în care nu au fost efectuate lucrări cadastrale masive și o bună parte a locuințelor nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

• Datele personale nu trebuie comunicate recenzorilor, pentru că acestea vor ajunge pe mâinile escrocilor.

După ce recenzorul va completa împreună cu tine chestionarele de recenzare, el va transmite datele colectate către un server securizat pe care vor fi păstrate datele recensământului. Odată transmise către server, datele vor fi șterse automat de pe tableta recenzorului, el nu le va putea păstra și nu le va putea arăta nimănui.

• Recensământul se face pentru a fura banii publici.

Recensământul populației este un exercițiu într-adevăr scump și din acest motiv el se organizează doar o dată la 10 ani (deși există țări mai bogate care desfășoară recensăminte mai frecvent). Pentru recensământ, din bugetul de stat al Moldovei, vor fi alocate în total 329 milioane de lei (din care 244 milioane de lei în anul 2024), informația despre alocări și achiziții pentru necesitățile recensământului fiind publică și verificabilă. Cea mai mare parte a banilor publici destinați recensământului din anul 2024 va acoperi remunerarea personalului temporar angajat (recenzorilor).

• Dacă participi la recensământ, statul va afla care sunt veniturile tale, ce bunuri ai prin casă și câți membri ai familiei trăiesc împreună cu tine și va folosi această informație pentru ca să-ți refuze compensațiile pentru energie sau alte plăți sociale.

Informația despre dotarea locuinței cu diferită tehnică de uz casnic (boiler, cazan, climatizor etc.), precum și despre numărul de membri ai gospodăriei, se colectează pentru a evalua condițiile de trai ale populației în medie, nu pentru a estima bunăstarea ta personală.

• Participarea la recensământ nu este obligatorie.

Participarea la recensământ este obligatorie. Articolul 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor stabilește clar această obligație. Dar în afară de prevederile din lege, participarea la recensământ este o obligație morală în calitate de locuitori ai țării în care trăim.

• Recensământul se face pentru că se apropie alegerile prezidențiale din 2024 și partidul de guvernământ vrea să-și creeze o bază de date cu care să fraudeze alegerile.

Recensământul se va finaliza la 7 iulie 2024, respectiv, termenul pentru rezultatele preliminare va fi 7 ianuarie 2025. Rezultatele finale succinte vor fi publicate în termen de 12 luni (până la 7 iulie 2025), iar cele finale desfășurate – în termen de 18 luni (până la 7 ianuarie 2026). Astfel, partidul de guvernământ, chiar dacă va dori, nu va putea utiliza datele colectate în cadrul recensământului pentru a influența cumva alegerile prezidențiale.

Articolul Mituri despre Recensământul Populației și Locuințelor 2024 din Moldova. Ce crede populația apare prima dată în Realitatea.md.

În perioada Sărbătorilor de Iarnă, părinții se confruntă adesea cu întrebarea delicată a copiilor: „Moș Crăciun există?”. În ciuda evoluției copiilor, care cresc și încep să își pună întrebări mai profunde, răspunsul la această întrebare poate fi un adevărat test de sensibilitate parentală. Iată cum poți aborda cu empatie și înțelegere această discuție, oferindu-le copiilor tăi o perspectivă plină de magie și învățare.

Când încep micuții să se întrebe dacă chiar există Moș Crăciun

Micuțul tău, care până acum a crezut cu toată inima în Moș Crăciun, ajunge la o vârstă la care începe să își pună întrebări despre existența acestuia. Această tranziție apare de obicei la vârsta de 6 sau 7 ani, odată cu începerea școlii primare. Copiii încep să dezvolte abilități de discernământ și încep să distingă între realitate și imaginație.

 „Ce părere ai tu?”

Un mod de a trata această întrebare delicată este de a întoarce întrebarea către copil: „Ce părere ai tu?” sau „Moș Crăciun există pentru cei care cred în el” Această abordare îi permite copilului să își exprime gândurile și sentimentele, oferindu-i spațiu pentru a ajunge la propriile concluzii. Este o modalitate de a susține procesul său de gândire și de a-i permite să abordeze subiectul în propriul său ritm.

Mit, nu minciună

Conform psihanalistului Françoise Dolto, Moș Crăciun este perceput ca un mit și nu ca o minciun. Explică copilului că Moș Crăciun este o tradiție care ne învață despre generozitate, iubire și bucurie. Este o poveste fictivă care, de-a lungul anilor, a fost transmisă din generație în generație, aducând în sufletele noastre sentimentul magic al sărbătorilor de iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alege momentul potrivit

Dacă copilul tău își exprimă dezinteresul sau nu pare pregătit să abordeze subiectul, nu insista. Lasă-l să decidă când este momentul potrivit pentru el să descopere adevărul. Experții sunt de acord că vârsta de aproximativ 8 ani este un moment adecvat pentru a-i dezvălui întregul adevăr.

Îmbrățișează emoțiile copilului tău

Pentru unii copii, vestea că Moș Crăciun nu există poate fi dificilă de acceptat. Este important să îmbrățișezi emoțiile copilului tău și să îi oferi sprijin. Poți sublinia aspectele pozitive ale acestei descoperiri, cum ar fi implicarea în tradiții de sărbătoare și bucuria de a oferi cadouri celor dragi.

Construirea unei legături de încredere

Cea mai importantă componentă în abordarea acestui subiect este construirea unei legături de încredere. Copiii tăi se bazează pe tine pentru a-i ghida prin lumea lor. Fiind sincer și empatic, contribui la consolidarea acestei legături și la stabilirea unei relații părinte-copil sănătoase.

În concluzie, discuția despre existența lui Moș Crăciun poate fi o oportunitate de a conecta și de a învăța împreună cu copilul tău. Prin abordarea subiectului cu sensibilitate și răbdare, vei putea crea un cadru de înțelegere și acceptare, menținând în același timp farmecul și magia sărbătorilor de iarnă, scrie click.ro.

Articolul „Moș Crăciun există?” Ce trebuie să le spună părinții copiilor când li se adresează această întrebare apare prima dată în Realitatea.md.

Unii ar putea crede că a avea mai multe degete la mâini și la picioare ar putea fi, ei bine, la îndemână, pentru că am putea scrie mai repede de exemplu. Deci de ce a decis evoluția să ne lase cu 10 degete la mâini și 10 la picioare?

Dovezile fosile au arătat că tetrapodele, numele fantezist al animalelor cu patru membre, din eoni din trecut aveau adesea mai mult de cinci degete, cunoscute sub numele de polidactile. Acanthostega, un gen care a trăit în urmă cu aproximativ 360 de milioane de ani, avea opt degete pe fiecare picior, de exemplu. Cu toate acestea, aproximativ 15 milioane de ani mai târziu, fosilele dezvăluie tetrapode cu cinci degete.

Cercetătorii cred că tetrapodele din perioada Devonianului târziu locuiau în primul rând pe uscat și dezvoltaseră o structură osoasă a membrelor care făcea mersul pe uscat mult mai ușor. În comparație, tetrapodele timpurii, cum ar fi Acanthostega și Icthyostega, aveau un os în formă de L în membrele lor superioare, care ar putea să le fi restricționat mobilitatea pe uscat.

Având în vedere că se credea că au petrecut mai mult timp în apă sau lângă apă, este de la sine înțeles că încă nu ar avea nevoie de picioare super flexibile. Luând în considerare că această schimbare a structurii osoase și a numărului de cifre s-a produs cam în același timp, s-ar putea ca având mai puține degete să ajute și la viața pe uscat. În acest moment, aceasta este doar o teorie, paleontologii nu au suficiente dovezi fosile pentru a ajunge la concluzii solide.

Astfel, se naște întrebarea dacă ar putea oamenii să-și recapete vreodată extremitățile suplimentare. Știința spune că probabil nu, cel puțin nu prin evoluție. Există un principiu binecunoscut în biologia evolutivă numit Legea lui Dollo.  Conceptul constă în faptul că odată ce un organism pierde o structură complexă, este puțin probabil să o recupereze. În practică, viața începe să arate excepții de la regulă.

Evoluția ne arată de ce avem doar 10 degete la picioare

În 2017, oamenii de știință au descoperit o șopârlă care și-a re-evoluat capacitatea de a depune ouă. Cu toate acestea, astfel de evenimente sunt încă relativ rare.Dacă nu ești dispus să așteptați loteria evolutivă, atunci teoretic, este posibil să reintroduci sau să editezi genele implicate în formarea degetelor. Să te joci în acest fel s-ar putea să nu fie o idee bună, dacă nu ești convins doar de rezultatul Jurassic Park, atunci este util să știi că aceste gene sunt adesea implicate în dezvoltarea corpului în ansamblu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, 10 degete de la mâini și de la picioare pot face deja o mulțime de lucruri interesante. Mâinile noastre sunt instrumente incredibil de versatile, capabile de sarcini complicate care ne deosebesc de majoritatea celorlalte specii de pe planetă.

De la cântatul la instrumente muzicale până la crearea de opere de artă, mâinile noastre cu cinci degete au jucat un rol esențial în dezvoltarea civilizației umane. În plus, degetele de la picioare, deși adesea trecute cu vederea, oferă echilibru și sprijin crucial pe măsură ce mergem și alergăm.

Chiar și așa, misterul de ce avem 10 degete de la mâini și de la picioare, spre deosebire de degetele multiple ale unora dintre vechile noastre rude tetrapode, continuă să intrigă oamenii de știință și paleontologii. Trecerea de la polidactilie la o structură de cinci degete pare a fi legată de tranziția la viața pe uscat și de modificările structurii osoase ale membrelor.

În timp ce evoluția ar putea să nu aducă înapoi degete suplimentare, progresele în inginerie genetică oferă teoretic o posibilitate, deși cu potențiale complicații. Cu toate acestea, deocamdată, putem aprecia abilitățile remarcabile pe care ni le oferă numărul actual de degete, făcându-ne capabili unic în lumea naturală.

Articolul Motivul pentru care avem doar 10 degete la picioare apare prima dată în Realitatea.md.

Avocata Ludmila Goncearenco a fost invitată unei ediții a podcastului moderat de Vadim Cușnir, cunoscut ca specialist în social media, în cadrul căreia a făcut o serie de afirmații, una dintre care a fost că violența este un mit. Internauții moldoveni, în special utilizatori urmăriți de comunități mari și cunoscuți publicului, inclusiv colegi de breaslă, au comentat și au condamnat minimizarea unei dintre cele mai mari probleme atestate în Republica Moldova.

Vadim Cușnir, autorul podcastului, vizat și el în comentariile internauților, nu a oferit vreun comentariu amplu, dar a publicat câteva postări sugestive la subiect.

El a restricționat accesul la podcast, însă au mai rămas câteva secvențe tăiate pe YouTube.

„Conform statisticii, pe 14 Februarie rata violurilor va scădea, femeile vor fi binevoitoare”

Nu este prima dată când avocata generează scandal. O postarea de a sa pe Instagram pentru 14 februarie, când este marcată Ziua Internațională a Îndrăgostiților, a avut un titlu, la fel, prin care a miniminizat fenomenul violenței.

„Conform statisticii, pe 14 Februarie rata violurilor va scădea, femeile vor fi binevoitoare”, a scris ea.

Este de menționat că, de fapt, conform statisticii, pe parcursul anului 2022 din 86 de cazuri grave (atenție, doar cele grave și raportate) de violență, analizate de Comisia de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrității corporale a victimelor, 40 s-au soldat cu decesul unei femei ca urmare a acțiunilor violente ale partenerului de viață.

Articolul Vuiește Moldova! O avocată a declarat într-un podcast că violența este un mit, în timp ce statisticile te fac să plâng apare prima dată în Realitatea.md.

Atât în rândul fumătorilor, cât și a nefumătorilor, există convingerea că nicotina este o substanță extrem de dăunătoare, care ar fi cauza principală a bolilor legate de fumat, inclusiv a cancerului. Dar este acest lucru adevărat sau e vorba despre un mit care rezistă în timp? Oamenii de știință și medicii au un răspuns fără echivoc la această întrebare.

Să le luăm pe rând. Nicotina este un compus natural, care se găsește nu numai în tutun, ci și în legume precum vinetele, cartofii și roșiile. Deși în doze mici, chiar și un nefumător consumă nicotină aproape zilnic.

Această substanță determină eliberarea de dopamină în creier, ceea ce le oferă oamenilor o stare de bine. În timp, creierul dezvoltă o dependență față de nicotină și a efectelor imediate pe care le are.

Totuși, studiile arată că nicotina nu este responsabilă de bolile legate de fumat, fiind mai degrabă motivul pentru care oamenii devin dependenți de țigări. Adevăratul inamic, spun experții, este fumul inhalat în timpul fumatului.

Întrucât țigările ard la temperaturi cuprinse între 600 și 800 de grade Celsius, fumul este unul toxic, conținând peste 6.000 de substanțe chimice. Printre acestea se numără benzopirenul, gudronul și monoxidul de carbon, dar și alte substanțe cancerigene.

Acumulate în timp în organism, acestea pot provoca diverse boli, printre cele mai grave fiind cancerul.

 „Cancerigen este anume fumul de tutun, nu nicotina, așa cum se consideră în mod eronat în societate. Nicotina nu este listată ca și cancerigen de către Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului din cadrul OMS, pentru că nu are efect cancerigen asupra corpului uman. Dar fumatul în sine aparține primului grup al clasificării IARC al agenților cancerigeni (cancerigeni pentru oameni), deoarece fumul de tutun conține mai mult de 70 de agenți cancerigeni chimici diferiți”, spune Valeriu Bîlba, medic oncolog-pulmonolog.

În societate există mai multe preconcepții privind produsele care provoacă cancer. Un exemplu este cafeaua. În timpul prăjirii boabelor se formează acrilamida, care este o substanță cancerigenă, ce poate afecta grav sănătatea. Între timp, cofeina din cafea este un compus natural, care, la fel ca nicotina, provoacă dependență, nefiind însă cancerigenă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„De asemenea, dacă sunteți un fan al cărnii roșii, atunci am o veste proastă. Carnea roșie aparține grupei 2A conform clasificării – adică este foarte probabil să fie cancerigenă, dar dacă această carne a fost gătită pe un deschis foc, apoi carcinogenitatea sa crește semnificativ, deoarece în procesul de gătit, și anume arderea cărnii roșii, cancerigene, se formează amine heterociclice și carbohidrați poliaromatici”, menționează Valeriu Bîlba.

Dacă o persoană fumează mai mult de 10 țigări pe zi, șansele de a face cancer pulmonar cresc cu 25%. Important de reținut este că 20% din fumul de tutun rămâne în corpul fumătorului, iar 80% se transmite la cei care se află în apropiere și devin fumători pasivi.

Consumul nicotinei este autorizat inclusiv în cazul persoanelor care vor să se lase de fumat, dar nu reușesc să o facă prin abstinență totală de la produsele nicotinice. În acest caz, medicii le recomandă fumătorilor terapia de substituție nicotinică (NRT).

Pentru a reduce efectele nocive ale țigărilor, în unele țări, experții le sugerează fumătorilor să treacă la produsele de tutun alternative, care exclud arderea, precum dispozitive de încălzire a tutunului și țigările electronice. Asemenea produse emană aerosol, care conține nicotină. Acesta are în componența sa mai puține substanțe nocive decât fumul de țigară, arată studiile.

Odată ce nu mai inhalează fum și produse ale arderii, foștii fumători pot observa mai multe schimbări în organism, renunțarea la fumat fiind una dintre cele mai importante decizii pentru a reduce riscul dezvoltării a 12 tipuri diferite de cancer, printre care leucemia, cancerul vezicii urinare, cancerul pulmonar, de col uterin, de colon și rect, cancerul de esofag, rinichi, ficat, pancreas, stomac, etc.

Totodată, pentru persoanele care suferă de cancer, renunțarea la fumat poate îmbunătăți pronosticul și reduce riscul de deces prematur.

Articolul Nicotina provoacă cancer – mit sau adevăr? Ce spun medicii oncologi apare prima dată în Realitatea.md.

Perceput drept un ritual „la modă” în unele baruri și restaurante din Republica Moldova, fumatul narghilelei nu este nici pe departe atât de inofensiv cum ar putea părea. Atrași de varietatea mare de arome, utilizatorii ignoră faptul că o sesiune de narghilea poate echivala cu fumatul a 100 de țigări, după volumul de fum inhalat. Specialiștii menționează că narghileaua nu poate fi considerată drept o alternativă mai puțin nocivă a fumatului, iar consecințele pentru sănătate pot fi grave. Mai jos, deschide.md demontează cele mai frecvente mituri legate de utilizarea narghilelei.

Mit: Fumul narghilelei este purificat datorită apei

Realitate: Atunci când cineva folosește o narghilea, tutunul este ars prin intermediul cărbunelui. Astfel rezultă fumul, care trece prin apă și este apoi inspirat printr-un tub de cauciuc. Deși apa din narghilea răcește fumul, aceasta nu filtrează toxinele obținute în urma arderii.

Cercetările arată că printre substanțele prezente în cele din urmă în fumul de narghilea se numără gudronul, monoxidul de carbon, metalele grele, formaldehida, acetaldehida, acroleina și alte diverse substanțe cancerigene.

Mit: Fumatul narghilelei este mai puțin dăunător decât fumatul unei țigări

Realitate: Întrucât narghileaua este utilizată un timp îndelungat, volumul de fum inhalat este unul semnificativ.

Calculele sunt simple. În medie, o sesiune de narghilea durează între 15 și 90 de minute. În acest timp, fumătorul inspiră 50-200 de fumuri, fiecare conținând între 0,15 și 1 litru de fum. Prin urmare, un fumător de narghilea poate inhala mai mult fum într-o singură sesiune decât dacă ar fuma 100 de țigări. Respectiv, cu cât volumul narghilelei este mai mare, cu atât consecințele sunt mai nefaste.

La fel ca fumatul țigărilor, utilizarea narghilelei poate provoca cancer pulmonar, esofagian și oral, cancerul vezicii urinare, boli pulmonare și de inimă. Nu este de ignorat nici faptul că fumul de narghilea prezintă pericole legate de fumatul pasiv, iar folosirea unei pipe necurățate sau împărțirea acesteia cu alți fumători crește șansele de a contracta gripa, tuberculoza, herpesul, hepatita, etc.

Mit: Narghileaua este o alternativă țigărilor

Realitate: Narghileaua nu poate fi utilizată pe post de alternativă mai puțin nocivă a fumatului. Aceasta presupune arderea tutunului, iar, potrivit studiilor, anume acest proces provoacă emiterea unui volum mai mare de substanțe nocive prin intermediul fumului.

Instituții precum Public Health England, Food and Drug Administration, recomandă fumătorilor care nu pot renunța la acest obicei, să treacă la produse fără fum. În lipsa procesului de ardere, țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului generează un aerosol în care nivelul substanțelor chimice este redus cu 90-95%. Aerosolul produselor fără fum este format în mare parte din apă, glicerină și nicotină. Instituții recunoscute internațional au stabilit că, deși consumul de nicotină generează dependență și nu este lipsit de riscuri, nicotina în sine nu este principala cauză a bolilor asociate fumatului. Din contră, cauza primară a bolilor asociate fumatului sunt substanțele toxice generate în timpul arderii tutunului, care sunt inhalate de către un fumător în timpul consumului de țigări sau narghilea.

Mit: Narghileaua nu creează dependență

Realitate: Toate tipurile de tutun conțin nicotină, substanță care creează dependență. Din cauza volumului mare de fum inspirat, narghileaua livrează doze mari de nicotină și, astfel, provoacă o dependență mai accentuată. Unii experți consideră, de asemenea, că dependența de narghilea este mai complexă decât simpla dependență de nicotină, întrucât substanțele chimice din amestecurile de tutun pentru narghilea pot duce la comportamente de dependență mai complicate.

Despre reglementare

În țări precum Marea Britanie, de exemplu, legea pune pe aceeași balanță fumatul narghilelei și fumatul țigărilor. Astfel, este ilegală utilizarea acesteia în încăperile închise. Arabia Saudită și Libanul taxează utilizarea narghilelei, iar Iordania și Camerun – au interzis-o în totalitate.

Legislația din Republica Moldova nu interzice fumatul narghilelei în restaurante și baruri, așa cum se întâmplă în cazul țigărilor și al altor produse din tutun.

Articolul Mituri despre narghilea. De ce utilizarea acesteia nu este mai puțin nocivă decât fumatul apare prima dată în Realitatea.md.