Germania poate învăța de la Moldova ce înseamnă coeziunea, afirmă secretarul general al Fundației Konrad Adenauer, Mark Speich. Într-un interviu acordat pentru PISA, în marja Moldova Security Forum (MSF), reprezentantul societății civile a menționat că în opinia sa, instituțiile democratice și presa liberă sunt importante pentru a consolida reziliența.

Potrivit lui Speich, coeziunea este un lucru care devine tot mai important pentru democrații. Secretarul general al Fundației crede că Guvernele trebuie să creeze încredere, pentru a preveni diviziunea, care ar putea fi exploatată ostil.

„Diviziunea, dacă este exploatată, duce la o confruntare care polarizează societatea. Și asta vedem în toată Europa. Cred că putem învăța multe de la Moldova, deoarece aceasta este una dintre provocările cu care se confruntă Moldova de ceva vreme. Și, evident, un stat nu poate impune coeziunea socială, dar poate acționa într-un mod demn de încredere și poate ajuta la crearea unui cadru în care societatea civilă să înflorească. Cred că acest lucru este crucial. Acolo unde societățile sunt rezistente, vedem acel tip de rețea densă de societate civilă funcțională, o conștientizare a amenințărilor care există și o poziție foarte clară față de cine este dușmanul tău.

Și din nou, aș spune că Moldova este un exemplu și o țară precum Germania poate învăța multe. Pentru că aici este foarte clar care este dușmanul. Și modul în care gestionați acest lucru este un exemplu din care ar trebui să învățăm”, a spus Mark Speich.

Reprezentantul Fundației Konrad Adenauer a punctat că Moldova are nevoie de actori activi și educație civică pentru a-și crește democrația, a evolua și a deveni mai rezilientă.

Articolul Secretarul General al Fundației Konrad Adenauer: Germania poate învăța de la Moldova ce înseamnă coeziunea apare prima dată în Realitatea.md.

Chișinăul va găzdui, în zilele de 8 și 9 octombrie, cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum. Evenimentul va reuni lideri, diplomați, experți în securitate și reprezentanți ai societății civile, iar discuțiile vor avea în centrul atenției reziliența democratică.

Forumul se desfășoară într-o perioadă în care securitatea din Europa și regiunea Mării Negre este puternic influențată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Pe lângă amenințările militare, statele se confruntă cu atacuri cibernetice, dezinformare, ingerințe externe, probleme energetice și presiuni asupra instituțiilor democratice, spun organizatorii.

În acest context, discuțiile se vor axa pe modul în care Republica Moldova și țările din regiune își pot consolida capacitatea de a face față acestor provocări.

Un accent aparte va fi pus pe instituțiile statului, societatea civilă, presa independentă și cetățeni. Potrivit organizatorilor, toate acestea au un rol important în menținerea încrederii publice, respectarea statului de drept și protejarea proceselor democratice.

La forum vor fi discutate și subiecte legate de securitate și apărare, energie, comunicare strategică, inovație și stabilitate economică.

Ediția de anul trecut a Moldova Security Forum a reunit peste 450 de participanți din 32 de țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova Security Forum revine la Chișinău: Securitatea și reziliența democratică, în centrul discuțiilor apare prima dată în Realitatea.md.

„În prezent, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova încă văd o valoare în neutralitate. Eu cred că tancurile nu ar ține cont de acest aspect atât de mult la frontiera unei țări neutre. Din punctul meu de vedere, am putea dezbate măsura în care neutralitatea reprezintă într-adevăr o valoare în asigurarea securității”. Comentariul a fost făcut de vicepremierul și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, în cadrul Moldova Security Forum (MSF).

„Mediul de securitate s-a schimbat în mod dramatic. În Republica Moldova, noi am avut parte de o istorie de lungă durată a anumitor forțe politice atât în interiorul țării, cât și pe extern, care argumentează în favoarea neutralității. Este destul de ironic faptul că acele forțe (și, haideți să le spunem așa cum este, anume Federația Rusă) sunt cel mai mare promotor al statutului de neutralitate a Republicii Moldova. Este ca un „fetiș” internațional, aș spune eu, fiind unica țară din lume care încalcă această neutralitate a Republicii Moldova, împotriva voințelor cetățenilor Republicii Moldova. Ea nu respectă poziția care a fost exprimată de toate guvernele în Republica Moldova”, și-a explicat oficialul poziția.

În următoarea ordine de idei, a adăugat că trebuie să aibă loc o discuție cu societatea despre plusurile, dar și vulnerabilitățile neutralității.

„Trebuie să purtăm o discuție mai vastă pentru a explora toate aspectele, cum ar fi și frica indusă de propaganda rusă, precum că NATO este răul cel mare. Discuția dată trebuie realizată într-un mediu democratic, deoarece nu putem să utilizăm aceleași mecanisme și instrumente ca ale Kremlinului. Noi suntem mai buni ca ei. Și, la finele acestei discuții, poate se vor schimba lucrurile. Personal am o viziune clară în ceea ce cred că ar fi corect pentru țara mea și v-am menționat că primul meu job, după colegiu, a fost în cadrul alianței militare importante (n.r. NATO), însă reprezint populația Republicii Moldova și trebuie să țin cont de voința suverană. Acum alegerea e pentru neutralitate”, și-a exprimat speranța Mihai Popșoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Vicepremierul Popșoi pune sub semnul întrebării valoarea neutralității: Trebuie să avem o discuție cu societatea apare prima dată în Realitatea.md.

La Moldova Security Forum (MSF), ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a prezentat bilanțul reformelor militare declanșate după actualizarea cadrului legislativ. „În primul rând, în baza noilor provocări de securitate, noi am actualizat toate documentele de politică: Strategia națională de securitate, strategia națională de apărare, precum și strategia militară”, a declarat oficialul, pe 18 noiembrie curent, la panelul „De la cartografiere la răspuns: o strategie comună pentru combaterea amenințărilor hibride în regiunea Mării Negre”.

Ministrul a anunțat că până în 2030 va fi implementat Planul Național de Apărare și al Capabilităților, document elaborat pe termen lung împreună cu partenerii externi. „Această colaborare cu partenerii ne-a permis să ne consolidăm capabilitățile”, a subliniat Nosatîi.

Accentul principal al transformărilor a fost pus pe „oameni și pe echipamente”, a precizat ministrul, explicând că „oamenii care ar opera echipamentele sofisticate” trebuie să fie „personal motivat, format”. Pentru aceasta, Guvernul a majorat numărul exercițiilor bilaterale și multinaționale, ceea ce „ne-a dat posibilitatea să realizăm un nivel adecvat de interoperabilitate cu partenerii”.

Referindu-se la experiența războiului din Ucraina, Nosatîi a spus: „Ne-am axat mai mult pe tehnologii și pe inovații: utilizarea dronelor, mijloacelor de luptă electronice, protecție cibernetică, echipamente IT, totul ce dă posibilitatea soldaților să planifice și execute misiunea”.

Ministrul a mai afirmat că forțele armate moldovenești au demonstrat că „Moldova nu este doar consumator de securitate, ci și acea forță care asigură securitatea”, prin participarea cu succes la operațiuni de menținere a păcii.

Anatolie Nosatîi a încheiat mulțumind partenerilor externi, în special NATO, pentru „sprijinul extins” și pentru accelerarea proceselor de modernizare a armatei naționale.

Sesiunea plenară finală din prima zi a reunit perspectivele forumului pentru a trasa o agendă orientată spre viitor pentru securitatea și reziliența Republicii Moldovei. Bazându-se pe discuțiile din sesiunile anterioare, panelul a sintetizat concluziile-cheie în recomandări concrete atât pentru factorii de decizie naționali, cât și pentru partenerii internaționali. S-a acordat o atenție deosebită evaluării pregătirii Republicii Moldovei de a concepe și implementa o strategie cuprinzătoare privind amenințările hibride, care să integreze mecanisme de avertizare timpurie, reforme juridice și instituționale, o reziliență digitală consolidată și o aliniere eficientă a politicii externe.

Participanții la panel au explorat, de asemenea, modul în care cooperarea regională, implicarea cu UE și NATO și sprijinul din partea organizațiilor internaționale pot consolida capacitatea Republicii Moldovei de a face față și de a se adapta la provocările în continuă evoluție. Prin conectarea lecțiilor învățate cu următorii pași practici, sesiunea și-a propus să ofere o foaie de parcurs pentru protejarea instituțiilor democratice, sporirea încrederii publice și asigurarea viitorului european al Republicii Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ministrul Apărării, la MSF: Moldova nu e doar consumator de securitate, ci și furnizor regional de stabilitate apare prima dată în Realitatea.md.

În deschiderea Moldova Security Forum (MSF), ediția a doua organizată la Chișinău, Republica Moldova a avut parte de două mesaje puternice transmise din partea viceșefei NATO și a comisarului european pentru Apărare. După declarațiile lor, a urmat o sesiune la nivel înalt care a evidențiat transformarea Republicii Moldova dintr-o țintă a atacurilor hibride coordonate într-un model de reziliență națională și reînnoire democratică. În urma campaniilor susținute de dezinformare, conflict judiciar, infiltrare instituțională și presiune economică, țara noastră a demonstrat cum coordonarea strategică, integrarea europeană și unitatea societală pot transforma criza în oportunități. 

„Republica Moldova are dreptul de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din afară. NATO susține integritatea teritorială și suverenitatea Republicii Moldova. Noi, de asemenea, susținem calea dvs. în ceea ce privește integrarea în UE. Ne dorim ca toți cetățenii dvs. să aibă parte de un viitor prosper și pe care îl merită. Parteneriatul NATO cu Republica Moldova a durat mai mult de 30 de ani. Pe parcursul acestei perioade, noi am respectat pe deplin neutralitatea dvs. constituțională și independența politică. Dialogul nostru cu operarea practică a sporit semnificativ prin faptul că venim cu un pachet de apărare, prin care NATO și aliații săi își oferă suportul Republicii Moldova pentru a consolida reziliența contra dezinformării și amenințărilor cibernetice. NATO și Republica Moldova împreună fac fața agresiunii rusești peste frontieră, în Ucraina. Avem un obiectiv comun de pace și stabilitate. Și noi, de asemenea, partajăm provocări similare. Vreau să aduc mulțumiri Republicii Moldova pentru contribuția de valoare pentru securitatea internațională, inclusiv contribuția pentru misiunea NATO care este realizată în Kosovo”, a declarat Radmila Șekerinska, secretar general adjunct al NATO.

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, în mesajul său a declarat că: „Ați reușit să apărați inimile și gândurile cetățenilor dvs. în pofita tuturor atacurilor care au fost țintite către populația Republicii Moldova. Ați reușit să veniți cu o apărare a legilor lor în mod eficient. Cetățenii dvs. au ales un viitor european al Republicii Moldova. Ați trecut acest test și ați arătat Europei un exemplu minunat. După cum a spus și președinta Maia Sandu, Republica Moldova este ca un teritoriu de testare, însă Europa este țintă. Aceste provocări pentru UE sunt în creștere: întrerup operațiunile aeroporturilor europene, inclusiv și în Bruxelles, și în multe alte orașe. Europa are multe de învățat de la Republica Moldova. În primul rând, despre această luptă împotriva atacurilor hibride, toți trebuie să ne unim eforturile pentru a face față. Ceea ce funcționează a fost arătat de către Republica Moldova și anume instituțiile de stat care să lucreze împreună, astfel încât să facă față tuturor atacurilor hibride”.

„Avem nevoie să avem parte și de forțe militare eficiente pentru a distruge invazia inimicului. În ceea ce privește atacurile cibernetice, trebuie să avem partea de forțe polițienești și un sistem de justiție care să facă față tuturor provocărilor care subminează democrația. Republica Moldova a arătat durabilitatea sa pentru a face față și pentru a susține valorile democratice. Republica Moldova este un exemplu inspirațional pentru o întreagă Uniune Europeană. Republica Moldova are un progres excelent în ceea ce privește calea de aderare la UE. Uniunea Europeană va beneficia enorm odată cu aderarea Republicii Moldova din perspectiva securității. Voi sunteți acei din prima linie. Noi vă susținem pentru a vă moderniza de asemenea și forțele armate. Aveți parte de un pachet destul de mare din partea Facilității Europene pentru Pace. Sunteți al doilea stat după Ucraina, astfel încât să aveți parte de toate mijloacele pentru autoapărare. Voi deja aveți spiritul, dar puteți conta și pe suportul nostru continuu. Noi avem nevoie de voi și voi aveți nevoie de noi. Viitorul Republicii Moldova este în UE. Viitorul Ucrainei este în UE”, a conchis oficialul european.

MSF poate fi urmărit pe RLIVE.

Articolul VIDEO Două mesaje puternice de la Bruxelles din partea viceșefei NATO și a comisarului european pentru Apărare apare prima dată în Realitatea.md.

Cea de-a doua ediție a Moldova Security Forum (MSF) va avea loc la Chișinău, în perioada 18–19 noiembrie 2025, reunind lideri politici, diplomați, oficiali internaționali, experți în securitate și reprezentanți ai societății civile. Evenimentul se va concentra pe consolidarea rezilienței democratice și pe identificarea soluțiilor comune pentru contracararea amenințărilor hibride în regiunea Mării Negre.

Tema ediției din acest an este „Reziliența democratică: Consolidarea securității și unității în fața amenințărilor hibride”, subliniind necesitatea coordonării regionale și a adaptării strategice în fața riscurilor emergente. Într-un context geopolitic complex, Moldova își propune să devină un exemplu de reziliență și adaptabilitate democratică.

Forumul este organizat de Konrad-Adenauer-Stiftung Republica Moldova, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și NATO Liaison Office, cu sprijinul partenerilor europeni și internaționali. Evenimentul va include sesiuni plenare, discuții tematice și prezentări de bune practici, iar invitata de onoare va fi Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

Deschiderea oficială va fi marcată de intervențiile Brigittei Triebel, șefa Konrad-Adenauer-Stiftung Moldova, Iulian Groza, directorul IPRE, și Michaela Guerard Simak, șefa Biroului de Legătură NATO în Republica Moldova. Aceștia vor prezenta viziunea Republicii Moldova privind contracararea amenințărilor hibride și consolidarea rezilienței instituționale.

Prima sesiune, intitulată „Moldova’s vision for countering hybrid threats and enhancing national resilience”, va analiza transformarea Republicii Moldova dintr-o țintă a atacurilor hibride într-un model de coordonare strategică și unitate societală. Paneliștii vor discuta despre lecțiile învățate în procesul de consolidare a instituțiilor democratice și a încrederii publice.

O altă sesiune importantă, „Resilience under pressure. Strength and solidarity for Moldova and beyond”, va aborda modul în care cooperarea internațională poate transforma provocările comune în oportunități pentru întărirea democrației și securității regionale. Discuțiile vor sublinia importanța solidarității în fața presiunilor geopolitice crescânde.

Tematica manipulării informaționale va fi tratată în cadrul sesiunii „Democracy under siege: foreign information manipulations and interference in Moldova’s electoral process”, care va examina intervențiile străine în procesul electoral moldovenesc, inclusiv dezinformarea, atacurile cibernetice și finanțările ilegale.

În cea de-a doua zi, programul va debuta cu o discuție informală între Generalul Sir Nicholas Patrick Carter și Daniel Sleat, de la Tony Blair Institute for Global Change. Conversația va aborda tendințele geopolitice actuale și provocările de securitate din vecinătatea estică a Europei.

Panelul „From Risk to Resilience: Crisis Management in the New Age of Hybrid Threats” va analiza modul în care guvernanța eficientă a crizelor poate reduce impactul tacticilor hibride, de la dezinformare până la exploatarea vulnerabilităților economice și energetice.

Participanții vor explora, de asemenea, soluții pentru consolidarea cooperării între autorități și societatea civilă, precum și pentru creșterea încrederii publice în instituțiile statului în perioade de criză. Se va pune accent pe importanța comunicării strategice și a combaterii dezinformării.

Forumul va include sesiuni paralele tematice, precum „Fighting disinformation and strategic communication for an enhanced national resilience”, unde vor fi analizate mecanismele prin care comunicarea strategică poate sprijini democrația și buna guvernare.

O altă sesiune, „Strengthening energy security through strategic vision and cooperation – The Moldovan Case Study”, va aborda reformele din sectorul energetic, interconectivitatea cu România și Ucraina, precum și măsurile de reducere a vulnerabilităților energetice.

În cadrul discuției „Electoral corruption and illegal financial streams”, vor fi prezentate cazuri concrete privind finanțările ilegale și influențele externe din timpul alegerilor parlamentare din 2025. Participanții vor analiza modalitățile de prevenire a corupției electorale și de consolidare a transparenței.

Sesiunea „Behind the Screens: Cyber Threats and the Battle for Moldova’s Democracy” va explora modul în care amenințările cibernetice afectează instituțiile democratice, drepturile digitale și infrastructura electorală, propunând soluții pentru consolidarea securității cibernetice.

Evenimentul se va încheia cu remarci din partea organizatorilor, care vor sublinia concluziile forumului și vor trasa direcțiile strategice pentru anii următori. Concluziile MSF 2025 vor fi sintetizate într-un document de recomandări pentru factorii de decizie.

Articolul Moldova Security Forum 2025: Chișinăul devine, din nou, centrul dezbaterilor despre securitatea regională apare prima dată în Realitatea.md.

În deschiderea evenimentului, Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, a declarat:

„În ultimii ani, Republica Moldova a fost ținta unor atacuri hibride fără precedent, iar ele s-au intensificat în această toamnă în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului privind integrarea europeană. Grupările criminale au vrut cu orice preț să vină la putere. Ținta lor a spus să cumpere 300.000 de voturi. Instituțiile noastre au descoperit 150.000 de cazuri de cumpărare a voturilor. A fost un atac mizerabil asupra suveranității noastre. Cu toate acestea, Moldova a rezistat. Cetățenii noștri au demonstrat o mobilizare exemplară, protejând democrația și parcursul european. O altă lecție pe care am învățat-o este că noi avem datoria să modernizăm și să dezvoltăm armata națională, să îmbunătățim capacitățile armate și să ne asigurăm că militarii noștri au condiții de viață și de muncă la nivelul pe care îl merită. Angajamentul nostru este să asigurăm un statut profesional și social demn pentru toți cei care servesc țara cu devotament.

La rândul său, Justin Suni, Șeful interimar al Oficiului de legătură NATO din Republica Moldova, a subliniat:

„NATO și aliații săi prețuiesc profund parteneriatul de lungă durată cu Republica Moldova. La Washington, aliații au salutat eforturile Republicii Moldova de a continua reformele și inițiativele diplomatice pentru a-și spori rolul său la european. Anul acesta, celebrăm cea de-a 75-a aniversare a NATO. De asemenea, celebrăm 30 de ani de cooperare dintre Republica Moldova și NATO, un parteneriat ferm bazat pe protejarea intereselor noastre comune, pe protejarea statului de drept și pe promovarea păcii prin democrație. Acest parteneriat de decenii a susținut pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova și a respectat neutralitatea constituțională a Republicii Moldova. Având Republica Moldova în calitate de partener, NATO va continua să răspundă priorităților stabilite de către Chișinău”.

„În ciuda tuturor distrugerilor și crimelor de război pe care le-am văzut, am demonstrat prin acțiuni că securitatea Ucrainei este securitatea regiunii noastre și securitatea Europei. Războiul din Ucraina arată că ambițiile imperialiste sunt în creștere și că există și noi amenințări la adresa democrației. Împreună am luat decizii cheie pentru a aborda provocările complexe de securitate, de la consolidarea necesităților tradiționale de apărare până la furnizarea de sprijin împotriva amenințărilor hibride mai noi, inclusiv dezinformarea rusă, atacurile cibernetice și șantajul energetic. Din 2021 până în 2024, sprijinul Facilității Europene pentru Pace pentru Forțele Armate moderne s-a ridicat la 137 de milioane de euro, transformând Republica Moldova în al doilea cel mai mare beneficiar al sprijinului UE prin intermediul acestui instrument. Ne propunem să continuăm această colaborare și în viitor”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Articolul VIDEO Prima ediție a Moldova Security Forum a reunit peste 500 de participanți din 28 de țări apare prima dată în Realitatea.md.