Șeful SIS, Alexandru Musteață, face prognoze pesimiste pentru Moldova, în contextul bombardamentelor tot mai frecvente lansate de ruși în apropierea hotarului mold0-ucrainean. Conform oficialului, nu există premise ca războiul din țara vecină să se oprească.

Musteață a relatat în cadrul unui interviu realizat de Nicolae Chicu că țara noastră este interconectată puternic cu infrastructura ucraineană. Drept urmare, în perioada rece a anului ar putea apărea mai multe situații problematice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Trebuie să fim conștienți că trebuie să ne așteptăm la lucruri destul de complicate. Noi, ca serviciu, cel puțin ne pregătim pentru cele mai complicate scenarii. Iarăși, ăsta e jobul nostru. Noi trebuie să o facem. (…) Trebuie să ne pregătim, pentru că domeniul energetic este unul destul de mult afectat în Ucraina. Noi suntem destul de mult conectați cu Ucraina pe partea de sector electric energetic. Și costurile pentru resursele energetice sunt foarte înalte. Nu prevedem că ele ar scădea degrabă. Trebuie să ne pregătim pentru o iarnă mai intensă”, a spus Musteață.

Atacurile rusești împotriva Ucrainei s-au intensificat în ultima perioadă, iar incidentele cu drone care survolează spațiul aerian al Moldovei și României au devenit tot mai frecvente.

Articolul VIDEO Prognoze pesimiste de la șeful SIS, în contextul bombardamentelor frecvente la hotar: Iarna care vine va fi grea apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul FOTO Drumul de aproape 39 de milioane de euro crapă înainte de finalizare. ONUR vrea și Chișinău–Leușeni apare prima dată în Realitatea.md.

Noul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, recunoaște că situația economică a Moldovei nu este deloc bună, iar autoritățile trebuie să adopte decizii politice grele, ca să fie mai ușor în viitor. Declarațiile oficialului au fost făcute după ședința Guvernului din 2 septembrie.

„N-aș vrea să intru pe domeniu Ministerului Finanțelor, dar vă spun un lucru, situația financiară nu este una ușoară. Cu un deficit relativ mare, împrumuturi mai ales pe termen scurt, trebuie să faci niște alegeri grele. Și cred că guvernul Tofan e aici ca să facă aceste alegeri și să nu mai trăiască făcute pe viitor. Alegerile grele de azi înseamnă o viață mai bună pe viitor. Și dacă nu le facem acum, să știți că pe viitor ne va fi mai greu. Numai de aceea responsabilitatea politică este să faci alegerile grele acum, ca să-ți fie mai bine în viitor”, explică Năsui

Amintim că Claudiu Năsui a fost investit în funcția de ministru al Economiei în data de 28 august 2026.

Claudiu Năsui are 35 ani și este membru și deputat USR, anterior exercitând funcția de Ministru al Economiei în Guvernul României, condus de Florin Cîțu.

Legături cu securitatea comunistă, abuzuri și susținere pentru Georgescu? Controversele viitorului ministru Năsui

Articolul Ministrul Năsui recunoaște că situația economică a Moldovei nu este deloc bună apare prima dată în Realitatea.md.

UPDATE: Traficul de călători și mijloace de transport a fost fluidizat în Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni, iar circulația se desfășoară în condiții normale.

Știrea inițială

La această oră, în punctul de trecere a frontierei Sculeni se înregistrează trafic intens de călători și mijloace de transport, fiind aglomerată direcția de ieșire din Republica Moldova. Autoritățile de control întreprind măsuri pentru fluidizarea traficului transfrontalier, iar activitatea se desfășoară la capacitate maximă.

În acest sens, autoritățile îndeamnă participanții la traficul transfrontalier să opteze pentru traversarea frontierei prin punctele de trecere a frontierei Costești, Leova sau Cahul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La orice schimbare a situației autoritățile vor reveni cu actualizări.

Articolul Aglomerație la Sculeni: Autoritățile recomandă traversarea frontierei prin alte puncte apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul General al Guvernului, Alexei Buzu, anunță că 63% dintre primăriile din Moldova au decis amalgamarea voluntare. Guvernul le promite stimulente financiare de circa 4,5 miliarde de lei.

Buzu a precizat în caadrul unei conferințe de presă din 2 septembrie, că 254 de autorități publice locale care nu au decis amalgamare, vor trece prin procedură normativă. Oficialul a punctat că anul viitor urmează să avem doar 292 de primării în Moldova, din cele aproape 900 câte sunt în prezent.

„În Republica Moldova avem la moment 892 de primării. Din acestea, 890 pot să inițieze și să finalizeze procesul de amalgamare voluntară. Primăria Municipiului Chișinău și Primăria Municipiului Bălți nu pot să facă acest lucru. Și avem 776 de primării, unde numărul de locuitori este sub 3000 de cetățeni. Apropo, în ultimii 10 ani, numărul de locuitori în aceste 776 de primării a scăzut cu 32%,  în timp ce, la nivel național, numărul de cetățeni a scăzut cu 14%. Și avem 26 de primării în Găgăuzia. Din acestea, 15 au un număr mai mic de 3000 de locuitori. Ce avem la moment? 63% din primăriile de la noi din țară, mai exact 561 de primării, au decizii finale”, a anunțat Buzu.

Oficialul a mai menționat că opt din 10 familii care nu au apă și canalizare locuiesc în localități care au mai puțin de 3000 de locuitori. Întrebat ce va face dacă stimulentele financiare de după amalgamare nu vor fi suficiente, Buzu a punctat că miza reformei, de fapt, este consolidarea capacităților autorităților publice locale.

Articolul Buzu: 63% dintre primăriile Moldovei se vor amalgama voluntar, iar 254 o vor face normativ. Câte vom avea la anul apare prima dată în Realitatea.md.

Kazahstanul va introduce autorizații electronice de călătorie pentru cetățenii din țările care au regim de acces fără vize, printre care și Republica Moldova. Documentele, care se vor emite contra cost, vor fi obligatorii din 1 noiembrie pentru punctele de trecere a frontierei din aeroporturi, din 15 noiembrie pentru punctele de la frontierele terestre cu China, Turkmenistan și Uzbekistan, iar din 30 noiembrie, la granițele terestre cu Rusia și Kârgâzstan, transmite IPN.

Din 15 decembrie, autorizațiile vor fi obligatorii și pentru intrările în țară pe cale maritimă sau feroviară. Sistemul funcționează deocamdată în regim de testare din 25 august.

Documentul poate fi obținut prin platforma digitală QazETA, va fi valabil 180 de zile și va permite intrări multiple. Prețul e echivalentul a 8 euro, dacă procurarea se face cu cel puțin 72 de ore înainte de călătorie. În cazul cumpărării direct la frontieră, prețul va fi de aproximativ 16 euro.

În prezent, procedura este gratuită, iar călătorii pot accesa aplicația pentru a testa sistemul, însă nimeni nu este oprit la frontieră dacă nu deține autorizație de călătorie. Posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu sunt scutiți de obținerea documentului.

Autoritățile kazahe subliniază faptul că achitarea autorizației nu garantează intrarea în țară și că decizia finală aparține autorităților de frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Kazahstanul schimbă regulile de intrare pentru cetățenii fără viză, inclusiv moldoveni apare prima dată în Realitatea.md.

UPDATE: 22:10 PTF Lipcani – Rădăuți Prut: traficul transfrontalier intens a fost fluidizat. Circulația se desfășoară fără dificultăți, cu timpi minimi de traversare a frontierei.

Știrea inițială…

La această oră, în punctul de trecere a frontierei Lipcani – Rădăuți Prut se înregistrează un flux majorat de călători și mijloace de transport, fiind aglomerată direcția de intrare în Republica Moldova.

Echipele Poliției de Frontieră și ale Serviciului Vamal aplică măsurile necesare pentru fluidizarea traficului, iar activitatea se desfășoară la capacitate maximă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, pentru a reduce timpul de așteptare, participanții la traficul transfrontalier sunt îndemnați să aleagă, dacă itinerarul le permite, punctul de trecere a frontierei PTF Costești – Stânca. Autoritățile vor reveni cu detalii în funcție de evoluția situației.

Articolul Atenție, călători! Aglomerație la Punctul de Trecere a Frontierei Lipcani-Rădăuți Prut apare prima dată în Realitatea.md.

Zi cu emoții pentru sute de mii de copii din întreaga țară. Astăzi, odată cu primul sunet, instituțiile de învățământ au prins din nou viață, iar pentru cei care au pășit pentru prima dată pragul școlii, emoțiile au fost și mai mari. La Liceul Teoretic ”Alexandru Ioan Cuza” din sectorul Rîșcani al Capitalei, forfota a început încă de la primele ore. Copii cu ghiozdane noi, flori în mâini și părinți emoționați au venit să trăiască împreună primul sunet.

Cei mici au participat la festivitatea dedicată începutului de an școlar, alături de profesori, părinți și colegii lor.

 

„Dragi elevi din clasa I, vă urez un bun venit călduros. Pentru voi azi se deschide o ușă magică, școala nu înseamnă doar teme și reguli, ci locul unde veți învăța să citiți primele cuvinte. Unde veți descoperi veți lega prietenii care pot dura o viața întreagă”, a spus Maia Dobzeu, directoare L.T  ”Alexandru Ioan Cuza”, Chișinău.

Momentul mult așteptat nu putea trece fără primul sunet. Clopoțelul a răsunat, marcând începutul unei noi etape pentru elevi.

Pentru unii părinți acest liceu este mai mult decât o instituție de învățământ. Este locul în care au învățat ei, iar acum îi aduc aici și pe copiii lor.

„Ne-am gătit cu zece zile în urmă, cămașa călcată, la fetiță tot, rechizite, am venit cu niște emoții foarte frumoase. Noi să învățăm în școala asta deja e tradiție, părinții, mama, tata, au învățat în școala asta, eu am învățat aici. Cunosc toți profesorii”, a declarat Sergiu Bujeniță, locuitor al Capitalei.

Pentru alte familii, începutul școlii este o tradiție care se duce mai departe de la un copil la altul.

„Ne-am pregătit foarte intens, am mers la dansuri, profesoara de coreografie a făcut dansul excepțional pentru copiii noștri. A fost foarte emoționant, deoarece am o fată mai mare, care deja este la colegiu, dar a absolvit aici nouă clase. Pe aceasta mică am hotărât  să o aducem tot aici, deoarece școala ne îndeamnă să fim buni, sunt profesori buni și școala este bună”, a spus Ina Bragarenco, locuitoare a Capitalei.

Așteptările pentru noul an nu sunt puține, iar părinții le doresc copiilor curaj, răbdare și cât mai multe reușite.

„Le urez multă, multă reziliență și să aibă curaj și rezistență, mai puțină frică și să pășească cu încredere în viitor”, a spus Ana Clopot, locuitoare a orașului Chișinău.

Prima lecție din acest an școlar a avut și un mesaj aparte. Sub genericul ”Independența care ne unește”, elevii au discutat despre Republica Moldova, istoria și tradițiile țării, dar și despre viitorul acesteia.

La Liceul Teoretic ”Alexandru Ioan Cuza”, în acest an au fost formate patru clase de întâi.

„Avem cerca 130 de copii. Este un număr mai mare ca ultimii ani și ne bucurăm de acest fapt. Avem și deja copiii foștelor noștri elevi, adică absolvenți. Și numărul este cam în creștere. Avem copii care sunt de pe sector, dar la moment când sunt locuri vacante, primim și copiii din alte sectoare. Se ajunge chiar până la 36-37 de copii în clasa a 1-a. De la numărul care acum cândva a fost 960 de copii, s-a ajuns la 1260 de copii”, a spus Tatiana Tverdohleb, director adjunct Director adjunct L.T ”Alexandru Ioan Cuza”, Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest an, în Moldova, 27.572 de copii au pășit pentru prima dată pragul școlii, iar 473 de tineri specialiști intră pentru prima dată în clasă în calitate de profesori. În total, în anul de studii 2026–2027, în instituțiile de învățământ din Republica Moldova sunt înscriși aproximativ 334.600 de elevi.

Articolul VIDEO Prima zi de școală. Emoții pentru elevi, părinți și profesori apare prima dată în Realitatea.md.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

Articolul Salariul mediu a ajuns la 16,8 mii de lei în Moldova. Cât a crescut în termeni reali apare prima dată în Realitatea.md.

Diplomatul american Christopher W. Smith a preluat luni, 31 august, funcția de șef al Misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Republica Moldova. El va ocupa și funcția de mediator al OSCE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, după numirea sa de către președintele în exercițiu al OSCE, reprezentantul Elveției.

Smith spune că preia această funcție într-un moment important pentru negocierile privind conflictul transnistrean. Diplomatul american și-a exprimat intenția de a contribui la reluarea și consolidarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol.

„Sunt onorat să preiau funcția de șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova într-un moment important pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Aștept cu nerăbdare să colaborez îndeaproape cu autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, precum și cu ceilalți participanți la formatul 5+2, pentru a sprijini dialogul constructiv și a avansa eforturile în vederea unei soluționări cuprinzătoare și pașnice a conflictului transnistrean”, a declarat Christopher W. Smith.

Diplomatul american a mai menționat  că intenționează să continue eforturile Misiunii OSCE pentru consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, dezvoltarea cooperării și obținerea unor rezultate concrete pentru populație.

Înainte de a veni la Chișinău, oficialul a fost adjunct al secretarului de stat în cadrul Biroului pentru Europa și Afaceri Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA. În perioada 2022-2023, acesta a ocupat funcția de adjunct al șefului misiunii diplomatice a Ambasadei SUA la Kiev.

Christopher W. Smith este diplomat de carieră și membru al Serviciului Superior de Externe al SUA, cu rang de ministru-consilier. De-a lungul carierei sale, a activat în Georgia, Turcia, Afganistan și Cipru, precum și în Armenia, unde a fost adjunct al șefului misiunii diplomatice.

La Washington, Smith a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Departamentului de Stat și al Consiliului Național de Securitate.

Diplomatul îi succede ambasadoarei Kelly Keiderling, care și-a încheiat mandatul de șefă a Misiunii OSCE în Republica Moldova în septembrie 2025. Până la numirea noului șef, Misiunea a fost condusă interimar de Izabela Sylwia Hartmann.

Misiunea OSCE în Republica Moldova are drept principal obiectiv sprijinirea unei soluționări politice durabile și cuprinzătoare a conflictului transnistrean. Soluția susținută de OSCE trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele recunoscute internațional și să prevadă un statut special pentru Transnistria.

Mandatul Misiunii este susținut și reînnoit anual prin consensul celor 57 de state participante la OSCE, inclusiv Republica Moldova.

Misiunea a fost instituită la 4 februarie 1993, în baza unei decizii a Comitetului Înalților Funcționari al OSCE, și și-a început activitatea la 23 aprilie în același an. În prezent, aceasta este singura organizație internațională cu prezență permanentă pe ambele maluri ale Nistrului, având oficii la Chișinău, Tiraspol și Bender.

Printre atribuțiile Misiunii se numără monitorizarea situației din regiunea transnistreană, inclusiv a situației militare, precum și oferirea de expertiză și consultanță privind respectarea obligațiilor internaționale în domeniul drepturilor omului.

În 1999, mandatul Misiunii a fost extins. Acesta a inclus și monitorizarea procesului de retragere și distrugere a munițiilor și armamentului rusesc, precum și coordonarea asistenței internaționale destinate acestui proces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Christopher W. Smith, noul șef al Misiunii OSCE în Moldova: Ce spune despre negocierile cu Tiraspolul apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova a exportat produse vitivinicole în valoare de 116,2 milioane de dolari în primele șapte luni ale anului curent, cu 5% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Volumul exporturilor a scăzut cu 16%, până la 61,5 milioane de litri. Datele au fost prezentate la cea de-a XI-a ediție a Conferinței naționale vitivinicole, transmite IPN.

Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, a menționat printre principalele provocări ale sectorului temperaturile ridicate și seceta hidrologică, cea mai severă din ultimele trei decenii.

„Acum este nevoie să privim dincolo de următoarea recoltă și să punem în discuție necesitatea de noi investiții, tehnologii și posibilitățile de finanțare, stabilirea de noi parteneriate”, a declarat Ștefan Iamandi.

Potrivit datelor prezentate, vinurile liniștite au generat exporturi de 69,5 milioane de dolari, în volum de 47,8 milioane de litri. Prețul mediu a crescut cu 8% pentru vinurile îmbuteliate și cu 11% pentru cele în vrac. La vinurile spumante, prețul mediu per sticlă a crescut cu 11%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Exporturile de vinuri ale Republicii Moldova au scăzut cu 5% în primele șapte luni ale anului apare prima dată în Realitatea.md.

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, susține că statele occidentale ar înarma Republica Moldova și ar pregăti-o pentru un eventual conflict cu Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS, citată de  The Moscow Times.

Potrivit diplomatului rus, politica autorităților de la Chișinău privind consolidarea capacităților de apărare ar fi determinată de interesele statelor occidentale, despre care afirmă că ”urmăresc o înfrângere strategică a Rusiei”. Ozerov a mai susținut că teritoriul Republicii Moldova este deja utilizat de Occident în interesele forțelor armate ucrainene. Ambasadorul rus a invocat, fără a prezenta în interviu dovezi pentru aceste afirmații, producerea unor componente pentru drone, echipamente antidronă și sisteme de război electronic, precum și instruirea operatorilor de drone.

Diplomatul a acuzat, de asemenea, statele occidentale că ar înarma armata moldovenească, ar consolida infrastructura militară și ar trimite instructori NATO în Republica Moldova. Ozerov a comparat situația cu cea a Ucrainei și a afirmat că Occidentul ar aplica la Chișinău aceeași strategie pe care, în opinia sa, ar fi aplicat-o anterior Kievului.

Ambasadorul rus a lansat acuzații și la adresa organizațiilor neguvernamentale occidentale, pe care le-a învinuit de promovarea unor sentimente „rusofobe” și de „rescrierea istoriei”. El a declarat că Moscova urmărește inclusiv situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova.

La mijlocul lunii august, The New York Times a publicat o investigație potrivit căreia Rusia ar considera Republica Moldova o posibilă țintă după Ucraina. Potrivit publicației americane, surse din serviciile de securitate europene, americane și moldovenești susțin că Moscova urmărește scenarii care ar putea extinde influența Rusiei în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moscova amenință Chișinăul? Ozerov: Occidentul înarmează Moldova și o pregătește pentru un război cu Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova se confruntă cu o perioadă dificilă în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, iar reducerea deficitului bugetar trebuie să devină una dintre principalele priorități ale politicii bugetar-fiscale. Declarația aparține lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit expertului, noua politică bugetar-fiscală urmărește două obiective: reducerea deficitului bugetar și majorarea cheltuielilor pentru investiții publice. În opinia sa, Republica Moldova are nevoie de investiții publice mai mari pentru a se apropia de standardele europene, însă acest lucru trebuie realizat în condițiile unei gestionări mai prudente a deficitului.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a subliniat Veaceslav Ioniță, referindu-se la faptul că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu circa 94 de miliarde de lei.

Expertul a menționat că, începând cu anul 2020, deficitul bugetar al Republicii Moldova a depășit limitele considerate normale. Pentru anul 2026, deficitul este planificat la aproape 21 de miliarde de lei, comparativ cu puțin peste 18 miliarde de lei în 2025. Raportat la PIB, deficitul bugetar a ajuns de la niveluri de până la 2% înainte de 2020 la 3,4% în 2022, 5,3% în 2023 și este estimat la 5,5% în 2026. Obiectivul noii politici bugetar-fiscale este revenirea sub pragul de 3%, ceea ce, potrivit expertului, presupune majorarea veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul, susține economistul, intenționează să utilizeze trei instrumente: revizuirea facilităților fiscale, majorarea poverii fiscale pentru anumite segmente și produse și identificarea unor noi surse de venit, inclusiv prin impozitarea comerțului online. Veaceslav Ioniță atrage atenția și asupra creșterii costurilor de finanțare a deficitului. Cheltuielile pentru plata dobânzilor la creditele contractate de stat au crescut de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la circa 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Potrivit expertului, o problemă importantă este faptul că Republica Moldova se finanțează tot mai mult prin împrumuturi interne, contractate de la băncile comerciale la costuri mai mari decât împrumuturile externe. În 2026, costurile cu dobânzile la împrumuturilor interne este estimat la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Expertul precizează că, deși datoria publică a Republicii Moldova nu este foarte mare raportată la PIB, problema principală ține de structura și termenul împrumuturilor. Datoria publică a crescut de la până la 60 de miliarde de lei în 2019 la 98,5 miliarde de lei în 2022 și 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru al anului 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar potrivit estimării expertului, în trimestrul al doilea a depășit 150 de miliarde de lei.

Analistul economic atrage atenția că o mare parte dintre împrumuturile Guvernului sunt contractate pe termene foarte scurte. Dacă țările dezvoltate se împrumută pe termen lung 10-20 de ani, uneori 30 și mai mult, în Moldova astăzi durata medie a unui împrumut este de 260-270 de zile. Jumătate din împrumuturile Guvernului din prima jumătate a anului, deja trebuie achitate în a doua jumătate a anului. În acest an, statul se împrumută lunar cu aproximativ 5 miliarde de lei, dintre care circa 4,5 miliarde de lei sunt utilizați pentru achitarea creditelor vechi. În opinia expertului, una dintre primele măsuri pe care ar trebui să le întreprindă Guvernul este creșterea capacității de atragere a granturilor externe. Granturile reprezintă venituri nerambursabile și pot reduce necesitatea contractării unor împrumuturi costisitoare.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de către expert, în ultimii cinci ani granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, iar în 2025 – 1,3% din PIB. În prima jumătate a anului 2026, nivelul anualizat ar fi ajuns la circa 0,6% din PIB. În 2025, cea mai mare parte a granturilor primite de Republica Moldova au provenit de la Comisia Europeană – 59%, urmată de Banca Germană – 16%, PNUD – 12%, Banca Mondială – 8%, UNICEF – 2%, iar alți donatori au contribuit cu 3%.

Veaceslav Ioniță consideră că situația actuală este rezultatul acumulării unor deficite bugetare și al trecerii treptate de la granturi și împrumuturi externe mai ieftine la împrumuturi interne, mai scumpe și contractate pe termene scurte. Expertul susține că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată exclusiv prin majorarea impozitelor, iar consolidarea finanțelor publice trebuie să fie însoțită de creșterea capacității de atragere a finanțării externe nerambursabile și a împrumuturilor externe în condiții avantajoase.

„Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Moldova se împrumută tot mai scump pentru a acoperi deficitul bugetar. Economist: Trăim cea mai dramatică perioadă apare prima dată în Realitatea.md.

Noul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a comparat Moldova cu o persoană bolnavă, iar reformele – cu medicamente. Afirmația a fost făcută în timp ce oficialul discuta cu jurnaliștii, după ceremonia de investire în funcție.

Năsui a vorbit despre prioritățile sale, printre care se numără continuarea reformelor, dar și sprijinirea afacerilor. Oficialul a menționat că vrea să facă din Republica Moldova cea mai primitoare țară din lume pentru antreprenori.

„E o economie care se dezvoltă și care poate face mult mai mult, dacă faci anumite reforme. Și tocmai aceste reforme, care câteodată sunt grele, sunt dificile pe termen scurt, dar sunt ceea ce te face bine pe termen lung, sunt ce are nevoie Moldova. E ca o persoană care e bolnavă, care trebuie să ia un medicament. Poate e puțin amărui, dar te face bine. Exact asta trebuie să facă Moldova și exact asta va face guvernul Tofan”, a spus Claudiu Năsui.

Claudiu Năsui a depus vineri jurământul de ministru al Economiei, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Președinție. Oficialul a primit în această săptămână cetățenia Republicii Moldova, iar la câteva ore după ce pe site-ul administrației prezidențiale a apărut decretul, Vasile Tofan a anunțat desemnarea sa pentru această funcție.

Articolul STOP CADRU Năsui compară Moldova cu o persoană bolnavă, iar reformele – cu medicamente apare prima dată în Realitatea.md.

Militarii și angajații mai multor instituții de forță au defilat de Ziua Independenței prin Piața Marii Adunări Naționale. Conform datelor Ministerului Apărării, circa 2000 de militari au participat la eveniment.

Au mai fost prezente grupe port-drapel formate din militari din România, Ucraina, Lituania, Italia, Polonia, Franța, Cehia și Statele Unite ale Americii.În cadrul paradei au fost prezentate și peste 100 de unități de tehnică militară și specială, achiziționate atât din bugetul național de apărare, cât și prin programe de asistență oferite de partenerii externi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin fața conducerii țării și cetățenilor au mai trecut salvatorii, pompierii, polițiștii și carabinerii, dar și ofițerii de securitate, care și-au prezentat echipamentele din dotare.

În centrul Capitalei a fost scos armament ușor de infanterie, sisteme de artilerie autopropulsată, instalații antiaeriene, sisteme de monitorizare și protecție a spațiului aerian, drone, precum și vehicule militare cu destinație specială aflate în dotarea Armatei Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne.

La paradă au asistat președinta Maia Sandu, șeful de stat român Nicușor Dan, premierul Vasile Tofan, speakerul Igor Grosu, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi și alți oficial de rang înalt din cadrul instituțiilor de stat.

Articolul Parada Independenței s-a încheiat! VIDEO cu peste 2000 de militari și sute de unități de tehnică care au traversat PMAN apare prima dată în Realitatea.md.

Antonio Costa și Roberta Metsola au transmis mesaje cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Oficialii au reiterat sprijinul pentru parcursul european al țării noastre.

Președinta Parlamentului UE a reiterat mesajul „Moldova este Europa”. „Astăzi sărbătorim puterea poporului moldovenesc în timp ce construim împreună viitorul european”, a transmis Metsola.

„Felicitări pentru 35 de ani de Independență, Moldova! O zi specială pentru Moldova și poporul său. Celebrați libertatea, suveranitatea, democrația și drumul vostru către UE”, a scris șeful Consiliului European.

Mesaje de felicitare au venit din mai multe state. Președinții României și Ucrainei se vor adresa moldovenilor de Ziua Independenței din Piața Marii Adunări Naționale.

Articolul „Zi specială pentru Moldova și oamenii ei”. Antonio Costa și Roberta Metsola ne felicită cu ocazia Independenței apare prima dată în Realitatea.md.

Să fie europeană, să trăiască în pace și să existe – așa vor să vadă deputații Moldova peste 35 de ani. Unii aleși ai poporului au relatat că își doresc ca țara să rămână neutră, iar alții au spus că vor să se mândrească cu pașaportul pe care îl dețin.

Socialistul Igor Dodon și-a dezvăluit frica că se teme să pierdem țara, dacă nu se schimbă guvernarea. Deputatul Vasile Tarlev a spus că Moldova trebuie să devină stabilă și sigură pentru cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Speakerul Igor Grosu a punctat că vrea să vadă țara în Uniunea Europeană, iar deputatul PAS Victor Mătrăgună a spus că își dorește pace și viață demnă pentru cetățeni.

La rândul său, liderul fracțiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a afirmat că vrea modificarea Constituției și ca moldovenii să fie tratați ca și cetățeni ai unui stat puternic.

Articolul VIDEO Să existe, să fie liberă și să ajungă parte a UE. Cum vor să vadă deputații Moldova peste 35 de ani apare prima dată în Realitatea.md.

Președinta Maia Sandu condamnă survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de drone rusești, cu câteva ore înainte de marcarea celor 35 de ani de independență a țării. Șefa statului a calificat acțiunile drept o formă de intimidare.

„Cu câteva ore înainte ca Moldova să marcheze 35 de ani de independență, spațiul nostru aerian a fost încălcat în mod repetat de drone rusești. Condamn cu fermitate această intimidare. Moldova rămâne demnă, independentă și liberă, ferm angajată pe calea aderării la UE”, a scris Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cinci drone au survolat, în noaptea de 27 august, spațiul aerian al Republicii Moldova, iar un obiect zburător a fost găsit căzut la sol în apropierea traseului Chișinău–Basarabeasca.

Cinci drone au survolat, în noaptea de 27 august, spațiul aerian al Republicii Moldova

Articolul Maia Sandu condamnă survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de drone rusești apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele României, Nicușor Dan, a ajuns în Republica Moldova, unde efectuează astăzi, 27 august, o vizită oficială, la invitația președintei Maia Sandu, cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la proclamarea Independenței. Liderul de la Cotroceni și-a început vizita la Cahul.

Astfel, prima oprire a șefului statului român este la Teatrul Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, unde vizitează șantierul de reconstrucție a instituției culturale. Ulterior, Nicușor Dan va merge la Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, scrie Gândul.ro.

Dan a fost întâmpinat de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, precum și de ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu.

Sursa: fb/Ion Melnic

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că după programul de la Cahul, președintele României se va deplasa la Chișinău, unde la ora 14:35 va fi primit de Maia Sandu. Oficialii vor avea o discuție privată, urmată de întrevederi oficiale.

Ulterior, la ora 16:45, liderul român va participa, alături de șefa statului, la parada militară din Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), organizată de Ziua Independenței.

Articolul VIDEO Nicușor Dan a ajuns în Republica Moldova. Unde a făcut președintele român prima oprire apare prima dată în Realitatea.md.

Primii ani de independență au fost, economic, complicați. Republica Moldova a moștenit o economie integrată în sistemul sovietic, dependentă energetic și cu o industrie ale cărei piețe și lanțuri de aprovizionare s-au destrămat aproape peste noapte. Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul real s-a prăbușit cu aproximativ 60% în anii ’90, iar în 1998-1999 aproximativ 73% din populație era estimată ca trăind sub pragul sărăciei, scrie BANI.MD.

Creșterea a revenit după anul 2000, însă modelul care s-a format a avut o particularitate ce urmărește Moldova până astăzi: o parte importantă a prosperității a venit nu din productivitatea economiei interne, ci din munca moldovenilor plecați peste hotare. Remitențele au alimentat consumul, construcțiile, comerțul și importurile, dar au compensat doar parțial pierderea forței de muncă și nu au generat suficientă industrie competitivă.

Astăzi, economia este incomparabil mai stabilă decât cea de acum trei decenii. PIB-ul Republicii Moldova a ajuns în 2025 la 353,5 miliarde de lei, după o creștere reală de 2,4%. Unul dintre cele mai dinamice sectoare a fost IT&C, cu o creștere a valorii adăugate de 12,5% și o pondere de 7,5% în PIB.

Dar aici apare una dintre problemele ale celor 35 de ani. Este vorba de faptul că Moldova crește prea încet pentru a recupera decalajul față de Europa. După reculul de 4,6% din 2022, economia a crescut cu doar 1,2% în 2023 și practic a stagnat în 2024. Pentru 2026, perspectivele s-au deteriorat din nou. În luna mai, FMI și-a redus estimarea de creștere la numai 1,5%, și invocate drept argument inclusiv noile șocuri energetice.

Cu alte cuvinte, Moldova nu mai este în situația dramatică a anilor ’90, dar nici nu a găsit încă „motorul” care să-i permită creșteri de 5-7% pe an timp îndelungat.

Marea transformare. Federația Rusăa fost înlocuită de Uniunea Europeană

Probabil cea mai importantă schimbare economică produsă după independență este reorientarea comerțului.

În 2025, 67,5% din exporturile moldovenești au mers către Uniunea Europeană, în timp ce țările CSI au reprezentat doar 5,9%. România singură a absorbit 29% din exporturile Republicii Moldova. În prima jumătate a anului 2026, UE continua să reprezinte 64,2% din exporturi.

Este o schimbare structurală. Economia Moldovei din 1991 era legată aproape organic de piețele fostei URSS. Economia Moldovei din 2026 gravitează comercial în jurul Uniunii Europene.

Și structura exporturilor s-a diversificat. Pe lângă produse agricole și vinuri, Moldova exportă astăzi cablaje și echipamente electrice, textile, mobilă, componente industriale și servicii IT. În 2025, mașinile și aparatele electrice reprezentau deja 15,1% din exporturile de mărfuri, aproape cât semințele și fructele oleaginoase – 15,5%. Este un progres real. Dar există și reversul.

Moldova cumpără mult mai mult decât produce pentru export

Aceasta este probabil cea mai alarmantă cifră a economiei actuale.

În 2025, Moldova a exportat mărfuri de 3,78 miliarde de dolari, dar a importat de 10,92 miliarde de dolari. Deficitul comercial a ajuns astfel la un record de 7,14 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mare decât în 2024.

Exporturile acopereau doar 34,6% din importuri.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de dolari cheltuiți de Moldova pe bunuri din străinătate, exporturile aduceau înapoi doar aproximativ 35 de dolari.

Diferența trebuie finanțată de undeva: servicii, remitențe, investiții, credite și granturi externe.

FMI avertizează deja că deficitul contului curent s-a apropiat de 20% din PIB, iar competitivitatea externă s-a deteriorat.

Aici se află poate cea mai mare slăbiciune economică a Moldovei la 35 de ani de independență: consumul a crescut mai repede decât capacitatea țării de a produce și exporta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Salariile au crescut, iar oamenii însă au plecat

Pe partea nivelului de trai, diferența față de începuturile independenței este enormă.

În 2025, salariul mediu brut a ajuns la 15.594 lei, iar cel net la 13.227 lei, cu peste 11% mai mult decât în anul precedent. Numărul salariaților a crescut la 763.200 la sfârșitul anului.

Totuși, principala resursă pierdută de Moldova în acești 35 de ani nu este capitalul, ci populația.

La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită era estimată la numai 2,366 milioane de persoane, fără regiunea transnistreană și unele localități din afara controlului constituțional. Numai într-un an, numărul s-a redus cu aproape 23.000 de persoane. Vârsta medie a populației a urcat la 40,8 ani, iar BNS observă explicit golul demografic provocat de migrația adulților tineri din ultimele decenii.

Acesta este paradoxul Moldovei: emigranții au salvat ani la rând economia prin banii trimiși acasă, dar emigrația a redus simultan forța de muncă, baza fiscală și potențialul de creștere.

FMI consideră în prezent emigrația ridicată, productivitatea scăzută și competitivitatea redusă printre principalele obstacole structurale ale economiei moldovenești.

Ce a reușit totuși Moldova

Bilanțul celor 35 de ani nu este doar negativ.

Moldova are astăzi un sistem bancar mult mai solid decât în perioada crizelor precedente, o bancă centrală funcțională, o datorie publică relativ gestionabilă, acces la finanțare internațională și o economie de piață integrată tot mai profund cu UE. Investițiile străine directe nete reprezentau circa 2,5% din PIB în 2024.

Țara a trecut în ultimii ani printr-o succesiune aproape incredibilă de șocuri — pandemie, secetă, războiul din Ucraina, refugiați, explozia prețurilor la gaze și electricitate, inflație și pierderea vechilor surse energetice — fără o criză financiară sistemică.

Aceasta este o performanță care merită remarcată.

În plus, dependența energetică de Rusia, deși nu a dispărut sub toate formele sale, a fost redusă radical, iar infrastructura energetică este conectată tot mai puternic cu România și piața europeană.

Dar după 35 de ani Moldova rămâne o economie care consumă mai mult decât produce

Dacă ar fi să comprim bilanțul într-o singură frază, aceasta ar fi.

Republica Moldova a construit stabilitate macroeconomică, dar nu încă și prosperitate bazată pe productivitate.

A trecut de la economia sovietică la economia de piață, de la rubla sovietică la leu, de la comerțul dominat de Rusia la UE, de la agricultură aproape dominantă la servicii, IT și industrie de subcontractare.

Dar nu a rezolvat trei probleme fundamentale. Este vorba de: prea puțini oameni, prea puține investiții productive și prea puține exporturi cu valoare adăugată mare.

Iar cifrele comerciale sunt poate cea mai clară radiografie. Moldova exportă sub 4 miliarde de dolari în mărfuri pe an și importă aproape 11 miliarde.

Următorii 10 ani pot fi mai importanți decât ultimii 35

Există însă o diferență între Moldova din 2026 și cea din orice alt moment al istoriei sale economice recente. Perspectiva aderării la Uniunea Europeană și accesul la investițiile aferente procesului de integrare.

FMI estimează că, dacă investițiile și reformele asociate Planului de Creștere al UE sunt implementate eficient, creșterea potențială poate urca spre aproximativ 3,5% anual pe termen mediu.

Dar chiar și 3,5% nu este o creștere economică care să schimbe lucrurile pentru o țară care are de recuperat un decalaj mare.

Miza nu mai este să existe pur și simplu creștere economică. Moldova are nevoie ca fiecare leu și euro atras din exterior să producă drumuri, energie, fabrici, logistică, irigații, tehnologie și exporturi, nu doar consum.

Articolul Moldova, la 35 de ani de independență: A câștigat stabilitate, dar a pierdut oameni apare prima dată în Realitatea.md.

Cornulețele sunt pregătite de generații în casele moldovenilor, după rețete păstrate în familie. Printre cele mai îndrăgite umpluturi se numără vișinele, magiunul și nuca. Fiecare gospodină are propriul secret pentru un aluat fraged și o umplutură care păstrează gustul copilăriei.

Pentru a prepara cornulețele cu vișine, avem nevoie de patru ingrediente – făină cernută, smântână, untură și un pic de sare. Cantitățile de untură și de smântână trebuie să fie egale. Aluatul care a fost deja frământat și pe care l-am ținut la frigider câteva ore îl sucim.

„Dacă ne grăbim, nu se iese frumos. Așa se spune din moși-strămoși că trebuie să ai dispoziție bună, să nu te cerți cu nimeni”, ni s-a dezvăluit în reportajul Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova este mai mult decât un loc pe harta lumii. Moldova sunt oamenii și locurile în care ne simțim acasă. Locuri care păstrează vie istoria și cultura poporului nostru. Care răscolesc amintiri, ne provoacă emoții de bucurie și dor, ori de câte ori suntem departe de casă.

Articolul Cornulețele cu vișină – deliciul din casele moldovenilor apare prima dată în Realitatea.md.

„Prima dronă cu traversarea frontierei de stat în Republica Moldova din Ucraina, a fost detectată în proximitatea loc. Beleaevka pe direcția localității Palanca, Ștefan Vodă la orele 03:56 cu ieșirea imediată pe aceeași direcție în Ucraina la orele 03:57.

A doua dronă a fost observată din direcția loc. Starokazacie, Ucraina, în Republica Moldova prin apropierea loc. Căplani la ora 03:59, dispărută de pe sistemele de monitorizare la ora 04:10 în proximitatea Carahasani, Ștefan Vodă.

A treia dronă, la ora 04:09 a traversat frontiera de stat din Ucraina pe direcția localităților Palanca – Crocmaz – Olănești – Purcari – Rășcăeți. Ulterior la ora 04:24, obiectul aerian a dispărut de pe radare în apropierea localității Pervomaisk, sectorul transnistrean al Republicii Moldova, în apropierea regiunii de frontieră.

A patra dronă a traversat frontiera de stat la ora 04:16 pe direcția loc. Palanca cu imediata traversare pe aceeași direcție în direcția loc. Maiaki, Ucraina. Totodată, la ora 05:50, lângă postul vamal Săiți, Republica Moldova – Lesnoe, Ucraina, o dronă a traversat ambele teritorii, ulterior la ora 6:02 s-a deplasat în direcția Lesnoie, Ucraina, părăsind spațiul aerian național”, spun reprezentanții ministerului.

Articolul Cinci drone au survolat, în noaptea de 27 august, spațiul aerian al Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost din nou survolat de o dronă, în urma atacurilor aeriene lansate astăzi, 26 august, de Rusia asupra Ucrainei. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării.

„Astăzi, la ora 17:38 a fost detectat un obiect aerian care a pătruns în spațiul aerian național cu traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, prin localitatea Palanca, raionul Ștefan Vodă. Ulterior obiectul aerian la ora 17:43 din direcția localității Tudora a traversat frontiera de stat în Ucraina, localitatea Gradinița, regiunea Odesa”, transmite Ministerul Apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile naționale continuă monitorizarea spațiului aerian pentru siguranța populației.

Articolul ULTIMA ORĂ! O nouă dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Președinții Nicușor Dan și Vladimir Zelenski vin în Republica Moldova de Ziua Independenței. Șefii de stat urmează să ajungă la Chișinău joi după-amiază.

Programul președintei de sărbătoarea națională va începe la ora 8:30, când va depune flori, alături de premierul Vasile Tofan și speakerul Igor Grosu, la Complexul Memorial „Eternitate”. Către ora 9:30, oficialii se vor deplasa la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru a depune flori.

La ora 14:35, Maia Sandu îl va întâmpina pe Președintele Nicușor Dan. Cei doi vor asista la parada militară dedicată Zilei Independenței.

La ora 18:00, la Chișinău ajunge și Vladimir Zelenski. Va avea loc o reuniune trilaterală a delegațiilor Republicii Moldova, României și Ucrainei, urmată de declarații de presă ale celor trei șefi de stat.

Seara, președinta și omologii vor merge în Piața Marii Adunări Naționale, unde după ora 21:00, se vor adresa cetățenilor.

Articolul Președinția: Dan și Zelenski vin în Republica Moldova de Ziua Independenței apare prima dată în Realitatea.md.

Pentru joi, 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, meteorologii anunță cer variabil, cu ploi slabe pe alocuri.

În nordul țării, cerul va fi predominant noros, iar temperaturile maxime vor ajunge la 22 de grade Celsius. Noaptea, valorile termice vor coborî până la 14 grade. Vântul va sufla slab, cu viteze de până la 9 km/h.

În centrul țării sunt prognozate ploi slabe. Ziua, temperaturile vor urca până la 23 de grade Celsius, iar noaptea vor coborî până la 15 grade. Vântul va sufla cu până la 18 km/h.

Și în sudul Republicii Moldova sunt așteptate ploi slabe. Temperaturile maxime vor ajunge la 25 de grade Celsius, iar noaptea vor fi în jur de 18 grade. Vântul va sufla slab.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că evenimentul va avea loc la ora 16:30, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Totodată, la Ziua Independenței sunt așteptați Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, și Nicușor Dan, președintele României.

Igor Grosu, mesaj de Ziua Independenței Ucrainei: „Vom continua să sprijinim Ucraina”

Articolul Ploaie sau soare? Ce vreme ne așteaptă de Ziua Independenței Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.