Un radar gigantic, rachete și cazărmi au fost surprinse de sateliții finlandezi în regiunea baltică. Conform Bild, Rusia își extinde infrastructura militară acolo.

În apropiere de Kaliningrad au fost observate rânduri de antene. Se estimează că radarul adus acolo este capabil să detecteze aeronave și rachete la o distanță de până la 3000 de kilometri. Germania, Franța și Regatul Unit s-ar putea afla în zona sa de acoperire.

Există deja peste douăzeci de instalații militare importante acolo, suplinite cu altele altele noi. Totodată, Rusia construiește depozite de muniții și zone de protecție pentru aeronave militare.

Anterior, mai multe state occidentale au vorbit despre posibile provocări ale Rusiei împotriva NATO și au denunțat planuri ale Kremlinului de a ataca unul dintre statele baltice.

Articolul Bild: Sateliții din Finlanda au surprins cum rușii își extind infrastructura militară în regiunea baltică apare prima dată în Realitatea.md.

Bulgaria și România vor să ceară un moratoriu asupra atacurilor cu drone împotriva navelor civile din Marea Neagră. Solicitarea urmează să fie înaintată la summitul UE de la Bruxelles, potrivit Politico.

Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că Sofia și Bucureștiul vor colabora, pentru a prezenta liderilor europeni o propunere de a opri atacurile cu drone asupra corăbiilor care circulă prin Marea Neagră.

„Mă aștept la solidaritate din partea tuturor partenerilor noștri europeni pentru moratoriul pe care îl propunem, pentru a opri atacurile asupra navelor civile”, a spus Radev.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a precizat pe rețelele de socializare cu bulgară Iliana Iotova, scrie Antena3. Liderul de la Cotroceni a dezvăluit că printre subiectele abordate s-au numărat și atacurile cu drone asupra navelor care se deplasează prin Marea Neagră.

Articolul Dan și Radev, trilaterală cu șeful NATO. România și Bulgaria cer să nu fie atacate navele civile în Marea Neagră apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul general al NATO a făcut un apel către statele membre ale Alianței, miercuri, pentru a ajuta „mai mult” Ucraina, în contextul în care „iarna se apropie, iar agresivitatea Rusiei nu dă semne de diminuare”, scrie mediafax.ro.

Într-o conferință de presă susținută miercuri la Tallinn, Estonia, Mark Rutte a declarat că „odată cu sosirea iernii și cu agresivitatea Rusiei care nu scade, Aliații trebuie să facă mai mult, în special pentru a sprijini apărarea aeriană a Ucrainei”.

„Rusia își continuă campania hibridă împotriva aliaților NATO”

„Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni. Și își menține campania hibridă împotriva aliaților NATO”, a spus Mark Rutte.

Secretarul general al Alianței a subliniat că acest lucru nu ar trebui să diminueze hotărârea aliaților Ucrainei de a-și continua sprijinul, potrivit AFP.

„Președintele rus Vladimir Putin încearcă să ne slăbească hotărârea și să pună capăt sprijinului nostru pentru Ucraina. Dar Rusia eșuează. Eșuează pe câmpul de luptă din Ucraina. Și nu vom fi intimidați”, a afirmat oficialul olandez.

Europenii sunt îngrijorați de reapariția acestor așa-numite atacuri hibride. Acestea se situează sub pragul a ceea ce este considerat un act de război sau o operațiune militară, cum ar fi incendierea sau sabotajul.

Atacurile hibride, „un semn de slăbiciune”

Ele sunt în primul rând un „semn de slăbiciune”, a reiterat Mark Rutte.

Iar ceea ce rușilor „le place este să vorbim despre asta toată ziua, să fim zdruncinați și să ținem conferințe de presă pe această temă. Nu vom face asta. Vom reacționa acolo unde trebuie. Din nou, nu întotdeauna într-un mod vizibil”, a subliniat el, potrivit sursei citate.

Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au avut loc peste noapte, au ucis cel puțin șapte persoane și au lăsat 600.000 de oameni fără curent electric.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat miercuri „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump la un armistițiu în astfel de atacuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rutte îndeamnă statele NATO să „facă mai mult” pentru a ajuta Ucraina, în special pentru apărarea aeriană a țării apare prima dată în Realitatea.md.

NATO a prezentat strategia sa militară, pentru respingerea unui eventual atac al Rusiei. Potrivit conceptului făcut public de comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, Alexus Grynkewich, în cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, planul prevede trimiterea rapidă de trupe în zona atacului și lansarea de operațiuni pentru distrugerea agresorului, inclusiv a centrelor de comandă.

Potrivit lui Grynkewich, măsurile sunt menite să oprească eventualul atac în faza inițială, iar în cazul în care agresiunea ar continua, să priveze adversarul de capacitatea de a-și comanda forțele și de a le asigura resursele necesare, scrie IPN. Scopul este oprirea invaziei într-o fază incipientă, reducând riscul unei escaladări convenționale sau nucleare.

Forțele aeriene și navale ale NATO, susținute de capabilitățile spațiale și cibernetice vor lovi simultan pentru a stabili superioritatea pe câmpul de luptă și pentru a zădărnici operațiunile inamicului.

Dacă ofensiva continuă, în următoarea etapă, NATO va desfășura sisteme avansate de senzori, sisteme autonome și capabilități militare coordonate pentru a opri avansul trupelor inamice. Atacurile vor fi coordonate printr-o infrastructură digitală securizată, care permite schimbul rapid de informații clasificate despre ținte între forțele aliate.

Articolul „Teoria victoriei”: NATO a prezentat planul, în caz că Putin atacă Alianța. Ce vor face forțele aeriene și navale apare prima dată în Realitatea.md.

Comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, generalul american Alexus Grynkewich, planifică să adreseze un avertisment Moscovei. Mesajul s-ar referi la capacitatea Alianței Nord-Atlantice de a contracara orice atac, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de amenințarea rusă.

Grynkewich își va prezenta „teoria victoriei”, privind cea mai bună modalitate de a învinge Rusia în cazul unui atac din partea acesteia, informează hotnews.ro. Mesajul ar urma să fie transmis în cadrul unei conferințe referitoare la securitate, care va avea loc la Varșovia, Polonia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

NATO și-ar dori astfel să motiveze Moscova să pună capăt campaniei de sabotaje și ingerințe îndreptate împotriva susținătorilor Ucrainei.

Temerile s-au intensificat în ultimele luni, când Moscova și-a intensificat acțiunile respective, iar mai multe incidente de securitate atribuite Rusiei au fost raportate în statele NATO.

Articolul Zugzwang? NATO vrea să adreseze un mesaj Moscovei și să prezinte „teoria victoriei” apare prima dată în Realitatea.md.

NATO respectă neutralitatea militară a Moldovei, iar deciziile în domeniul politicii externe aparțin exclusiv țării. Secretarul general adjunct al NATO, Radmila Šekerinska, a declarat într-un interviu acordat NewsMaker că Alianța Nord Atlantică respectă alegerea suverană a cetățenilor Moldovei și doar ei pot decide direcția de politică externă a țării.

„Nimeni din NATO, nicio țară aliată nu vă va impune aceste decizii. Credem că parteneriatul ar trebui să se bazeze tocmai pe acest principiu: Moldova este un stat suveran și adoptă propriile decizii. La forumul de securitate, am spus direct că respectăm politica dumneavoastră de neutralitate militară. Aceasta este alegerea dumneavoastră. În același timp, parteneriatul nostru se dezvoltă de trei decenii — tot la decizia Moldovei”, a declara Šekerinska.

Conform oficialei, Moldova primește cel mai mare sprijin dintre toți partenerii cărora Alianța le oferă asistență în cadrul pachetului de consolidare a capacităților de apărare. Proiecte de 50 de milioane de euro sunt deja în curs de pregătire sau se află la etapa implementării, iar militarii noștri primesc inclusiv căști și veste antiglonț de la NATO.

Alte proiecte prin intermediul cărora primim sprijin de la Alianță țin de securitate cibernetică, cercetări și managementul crizelor. Totodată, România, care este stat membru al NATO, ne ajută să monitorizăm incidentele tot mai frecvente cu drone.

Articolul Secretarul general adjunct al NATO: Respectăm politica de neutralitate militară a Moldovei apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a transmis un avertisment direct statelor europene care produc arme destinate Ucrainei. Fabricile de armament din Europa ar putea deveni ținte militare pentru Moscova, a declarat miercuri, 30 septembrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, scrie adevărul.ro.

„Fabricile de armament din țările europene care produc arme pentru Ucraina reprezintă potențiale ținte militare pentru Rusia”, a declarat Maria Zaharova, potrivit The Kyiv Independent.

Oficialul rus a avertizat că fabricile militare aflate în afara Ucrainei nu trebuie considerate ferite de un eventual atac dacă produc arme destinate Kievului.

„Nu trebuie să se creadă că fabricile militare din afara Ucrainei care produc arme pentru Kiev vor fi în siguranță. Oricine gândește astfel se înșală”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a susținut, de asemenea, că țările europene sunt implicate direct în conflictul din Ucraina.

„Țările europene sunt implicate direct în conflictul din Ucraina”, a adăugat Zaharova.

Declarațiile oficialului rus au fost făcute la câteva ore după ce Moscova a lansat o nouă amenințare la adresa NATO, în contextul tensiunilor legate de regiunea Kaliningrad.

În același timp, oficialii occidentali avertizează tot mai des asupra unor presupuse operațiuni de război hibrid desfășurate de Rusia pe teritoriul statelor NATO, în special în țările de pe flancul estic al Alianței și în statele care sprijină Ucraina.

Pe 29 septembrie, Estonia a anunțat că serviciile de informații ruse s-ar afla în spatele unui atac incendiar comis în luna august asupra unei clădiri aparținând unei companii din industria de apărare din Tallinn.

Germania a acuzat, la rândul său, Moscova că a orchestrat o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig.

Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Rusia ar putea provoca în mod deliberat un incident cu drone în spațiul aerian al NATO pentru a testa reacția și unitatea Alianței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zaharova amenință fabricile europene de armament care produc arme pentru Ucraina: „Sunt potențiale ținte militare pentru Rusia” apare prima dată în Realitatea.md.

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Elveția a respins dreapta naționalistă la vot. Țara nu devine „mai neutră”: colaborează cu NATO și sancționează Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Elvețienii sunt chemați duminică, 27 septembrie, la urne pentru a decide dacă regulile privind neutralitatea țării vor fi înăsprite și introduse explicit în Constituție. Propunerea ar limita cooperarea militară cu NATO și participarea Elveției la sancțiuni internaționale, transmite adevărul.ro.

Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene. Constituția nu stabilește, însă, în detaliu modul în care guvernul trebuie să aplice acest principiu, iar această lipsă de claritate a devenit una dintre temele centrale ale referendumului.

Partidul Poporului Elvețian (SVP), formațiune de dreapta și principalul susținător al inițiativei, consideră că politica tradițională de neutralitate a fost „slăbită” după ce Berna a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invaziei Ucrainei.

Susținătorii inițiativei au desfășurat în întreaga Elveție o campanie prin care îi îndeamnă pe alegători să respingă implicarea țării în conflicte și să voteze în favoarea menținerii neutralității. Pe afișele distribuite în mai multe zone ale țării apare mesajul „Nu războiului, da neutralității”, însoțit de imagini cu porumbei albi ai păcii. Campania promovează astfel propunerea prin care inițiatorii vor ca statutul de țară neutră al Elveției să fie definit mai strict și protejat prin Constituție.

Ce spun sondajele

Sondajele indică, însă, o opoziție majoritară față de propunere. Unul dintre cele mai recente dintre acestea arată că 68% dintre cei chestionați se opun inițiativei, în timp ce doar 31% o susțin, notează Reuters.

Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a explicat diferența dintre susținerea principiului neutralității și modul în care este aplicat în prezent:

„Alegătorii elvețieni apreciază neutralitatea, dar sunt de acord cu modul în care guvernul o aplică în prezent. De asemenea, ei susțin în general sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina și nu vor ca acest lucru să se schimbe”.

Mizele referendumului

Prin modificarea propusă, Constituția ar urma să limiteze inclusiv relațiile militare ale Elveției. Țara nu ar mai putea face parte dintr-o alianță militară sau de apărare și nici nu ar putea desfășura activități de cooperare cu astfel de alianțe, decât în situația în care ar fi atacată.

Inițiativa stabilește condiții stricte și pentru sancțiunile internaționale, astfel că Elveția ar putea participa la asemenea măsuri numai dacă acestea sunt aprobate de Organizația Națiunilor Unite.

Christoph Blocher, miliardarul care susține SVP, consideră că menținerea neutralității este esențială pentru securitatea țării.

„Elveția nu a mai avut un război de 200 de ani pentru că este permanent înarmată și neutră”, a declarat el, susţinând că acest principiu a fost respectat tot mai puțin în ultimii ani, ceea ce a făcut ca Rusia să considere Elveția parte a conflictului din cauza sancțiunilor impuse Moscovei.

De parta cealaltă, ministrul de Externe, Ignazio Cassis, avertizează că adoptarea noilor reguli ar afecta securitatea națională și ar limita inclusiv posibilitatea Elveției de a participa la exerciții și activități de instruire alături de NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Referendumul care poate schimba relația Elveției cu NATO. Ce se decide despre sancțiunile contra Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.

Summitul NATO de la Ankara, desfășurat în perioada 7-8 iulie 2026, a fost unul al trecerii de la angajamente la implementare. Dacă Summitul de la Haga din 2025 a stabilit obiectivul ca aliații să ajungă, până în 2035, la investiții de până la 5% din PIB pentru apărare și securitate, reuniunea de la Ankara a pus accent pe transformarea acestor angajamente în capacități concrete.

În 2025, aliații europeni și Canada au majorat investițiile pentru cerințele de bază ale apărării cu peste 139 de miliarde de dolari. La Ankara au fost anunțate noi achiziții de peste 50 de miliarde de dolari, iar prin inițiativa NATO Drone Edge aliații vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru contracararea sistemelor fără pilot. Alte 27 de miliarde de euro sunt destinate modernizării infrastructurii de stocare și distribuție a combustibilului, inclusiv prin noi facilități și conducte către partea de est a Alianței.

Declarația Summitului reafirmă angajamentul față de apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5 și definește Rusia drept o amenințare pe termen lung pentru securitatea euroatlantică. În același timp, NATO își consolidează capacitățile în domenii precum apărarea aeriană și antirachetă, sistemele fără pilot, intelligence, cyber și inteligența artificială. Mesajul politic este cel al unei „Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.

Pentru Republica Moldova, una dintre cele mai importante decizii de la Ankara este continuarea sprijinului pentru Ucraina. Aliații au promis 70 de miliarde de euro pentru echipamente militare, asistență și instruire în 2026 și și-au asumat menținerea unui nivel cel puțin echivalent în 2027. NATO afirmă explicit că securitatea Ucrainei contribuie la securitatea transatlantică.

Pentru Moldova, această abordare are o relevanță strategică directă. Capacitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul reprezintă, în condițiile geografice actuale, un factor esențial pentru securitatea țării.

În același timp, consolidarea flancului estic, a apărării aeriene și antirachetă și a capacităților de contracarare a dronelor are efecte asupra întregului spațiu de securitate din regiune.

Un parteneriat NATO – Moldova tot mai practic

Relația Republicii Moldova cu NATO a evoluat spre o cooperare tot mai practică, orientată spre dezvoltarea propriilor capacități de securitate și apărare. Principalul cadru actual este Programul de Parteneriat Individual Adaptat Republica Moldova–NATO 2025–2028 (ITPP), alături de Pachetul de Consolidare a Capacităților de Apărare.

Cooperarea vizează modernizarea sectorului de securitate și apărare, instruirea, apărarea cibernetică, comunicarea strategică și consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride. NATO desfășoară această cooperare cu respectarea neutralității constituționale a Republicii Moldova.

În 2026, dialogul cu Alianța s-a intensificat. Oficialii moldoveni au avut întrevederi cu secretarul general NATO Mark Rutte, cu președintele Comitetului Militar NATO și cu adjunctul secretarului general pentru Parteneriate, discuțiile vizând inclusiv consolidarea capacităților de apărare, reziliența și contracararea ingerințelor maligne.

Declarația finală a Summitului de la Ankara nu conține o referire nominală la Republica Moldova. Situația diferă de Declarația Summitului de la Washington din 2024, care saluta continuarea reformelor democratice și a integrării europene a Moldovei și exprima sprijin pentru dezvoltarea capacităților sale de securitate și apărare.

Nici Declarația de la Haga din 2025 nu conținea o referire nominală la Moldova. Absența acesteia de la Ankara trebuie privită în contextul documentului, care este mult mai scurt și se concentrează pe apărarea colectivă, dezvoltarea capabilităților, sprijinul pentru Ucraina și adaptarea Alianței la noul mediu de securitate.

În acest context, indicatorii practici ai cooperării NATO-Moldova sunt mai relevanți decât apariția țării într-un document final de summit.

Miza pentru Chișinău

O parte importantă dintre deciziile adoptate la Ankara vizează indirect și Republica Moldova. Pe lângă sprijinul pentru Ucraina, este relevant accentul pus pe amenințările hibride, cyber, intelligence, noile tehnologii și reziliență.

Presiunea asupra Republicii Moldova se manifestă în mare măsură sub pragul unui conflict militar convențional – prin ingerințe externe, dezinformare, atacuri cibernetice și exploatarea vulnerabilităților societale. Tocmai aceste domenii se regăsesc printre prioritățile cooperării NATO-Moldova.

Pentru Chișinău, semnificația Summitului de la Ankara depășește astfel absența unei referiri nominale în declarația finală. O Ucraină capabilă să reziste, un flanc estic mai bine apărat și capacități europene de apărare mai puternice contribuie la securitatea Republicii Moldova. Miza este utilizarea instrumentelor de parteneriat existente pentru consolidarea capacității de apărare, anticipare și reziliență, în concordanță cu interesul național și statutul constituțional al țării.

Acesta este un rezumat. Găsiți materialul integral, semnat de expertele Elena Mârzac și Rodica Panța ​(pag. 8), precum și alte subiecte similare, în revista Security Nexus.

Security Nexus este o revistă trimestrială de analiză strategică și politici de securitate, lansată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Aceasta are ca misiune să ofere informații riguroase și analize strategice de înaltă calitate în domeniul securității și să stimuleze dezbateri informate, bazate pe date, expertiză și înțelegerea contextului strategic.

Articolul Summitul NATO de la Ankara: ce înseamnă pentru Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Un elicopter militar rusesc Mi-8 a intrat pentru scurt timp miercuri, 23 septembrie, în spațiul aerian al Poloniei, venind dinspre exclava rusă Kaliningrad, a anunțat Comandamentul Operațional al armatei poloneze. Incidentul a dus la ridicarea de la sol a avioanelor de luptă, iar forțele de apărare antiaeriană au fost puse în stare de alertă, scrie Reuters.

Potrivit armatei poloneze, elicopterul a rămas în spațiul aerian al țării timp de 42 de secunde și a pătruns până la aproximativ 300 de metri în interiorul teritoriului polonez.

„Avioanele de luptă au fost ridicate de la sol, iar forțele și mijloacele terestre au rămas în stare de pregătire. Natura incidentului arată că Rusia testează din nou nivelul de pregătire al apărării noastre aeriene”, a transmis Comandamentul Operațional pe X.

Ambasada Rusiei la Varșovia nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta incidentul.

Polonia se află de mai mult timp într-o stare de alertă ridicată în fața posibilelor încălcări ale spațiului său aerian, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al mai multor incidente similare produse în regiune.

Săptămâna trecută, premierul Donald Tusk a lansat un nou avertisment grav în Parlamentul de la Varșovia: potrivit informațiilor serviciilor de informații, planurile Rusiei includ atacuri hibride cu drone și rachete asupra țărilor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. Șeful guvernului spune că următoarele luni ar putea aduce „evenimente grave” și noi provocări la adresa statelor NATO de pe flancul estic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Panică în Polonia! Un elicopter rusesc a intrat în spațiul aerian al țării. Au fost ridicate avioane de luptă apare prima dată în Realitatea.md.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a declarat că „nu este foarte probabil” ca Rusia să atace o ţară NATO „în următorii unu-doi ani”, dar România trebuie să fie pregătită. De asemenea, şeful statului nu crede că Rusia este cu adevărat pregătită să pună capăt războiului şi apreciază că preşedintele Donald Trump „are dreptate” că Europa trebuie să se implice mai mult în propria apărare.

Nicuşor Dan a declarat, la CNN, că nu crede că Rusia ar putea ataca un stat NATO. Întrebat dacă crede că Rusia ar merge atât de departe, şeful statului a afirmat:

„Nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiţi”, notează News.ro, transmite Digi24.

De asemenea, şeful statului nu crede că Rusia este cu adevărat pregătită să negocieze pentru încheierea războiului.

„În acest moment, nu. Însă trebuie să continuăm ambele demersuri: să sprijinim Ucraina şi să impunem sancţiuni Rusiei”, a mai declarat Nicuşor Dan.

El apreciază că „liderii politici înţeleg această ameninţare la adresa Europei şi că sporesc cheltuielile pentru apărare”:

„Încep să coopereze mai mult. Înţeleg că trebuie să reechilibrăm efortul în raport cu Statele Unite. O lungă perioadă de timp, Statele Unite au asigurat apărarea Europei sau au contribuit la aceasta, iar din punct de vedere economic, contribuţia respectivă nu a fost proporţională. Iar aici, preşedintele Trump are dreptate: trebuie să reechilibrăm această contribuţie”.

Nicuşor Dan participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care are loc la New York.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Nicuşor Dan, despre riscul unui atac rusesc asupra NATO: Nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani apare prima dată în Realitatea.md.

Țările membre ale NATO dispun de toate opțiunile de care au nevoie pentru a contracara atacurile hibride din partea Rusiei, a declarat luni secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, citat de Reuters, transmite Agerpres.

”(Președintele rus Vladimir) Putin știe foarte bine că nu va putea să ne dividă. Și dispunem de toate opțiunile de răspuns de care avem nevoie atunci când vine vorba despre atacuri hibride”, a spus Rutte într-o conferință de presă la Bruxelles.

Pe de altă parte, înalta oficialitate NATO a subliniat că lovitura rusă efectuată duminică asupra unui tren în Ucraina, în apropiere de frontiera cu Polonia, arată cât de disperat a devenit Vladimir Putin.

”Rusia este tot mai nechibzuită pe măsură ce își continuă războiul teribil contra Ucrainei”, a afirmat Mark Rutte.

Compania feroviară ucraineană Ukrzalizniția a relatat că o dronă rusească a lovit locomotiva unui tren care circula de la Kiev la Varșovia, la doar doi kilometri de granița cu Polonia. Echipajul trenului, care transporta peste 200 de persoane, a fost avertizat din timp despre amenințare și, datorită acestui fapt, nimeni nu a fost rănit.

Kievul, care a denunțat o creștere semnificativă a provocărilor rusești la frontiera dintre Ucraina și NATO, bănuiește că atacul rus a vizat trenul ce îi transporta pe reprezentanții europeni.

Ministerul Apărării rus a confirmat duminică atacul asupra infrastructurii feroviare din vestul Ucrainei, susținând că această infrastructură a fost folosită pentru a transporta arme din Europa către Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mark Rutte, avertisment după atacul rusesc de lângă Polonia: Dispunem de toate opțiunile de răspuns apare prima dată în Realitatea.md.

Locuitorii din județul Tulcea, România, au primit joi mesaje Ro-Alert. Cetățenii au fost avertizați că pot cădea obiecte periculoase.

Alerta a fost emisă după ce în apropiere de Insula Șerpilor, la hotarul României cu Ucraina, a fost observat un grup de drone. În aer au fost ridicate avioanele militare ale NATO.

Două aeronave F-18 şi un elicopter IAR 330 au fost mobilizate pentru intervenție în jurul orei 15:00, informează news.ro. Circa 50 de minute mai târziu, populației i-au fost transmise mesajele cu îndemnul de a rămâne în încăperi sau a merge în adăposturi și în locuri sigure.

Ulterior, Ministerul Apărării Naţionale din România a informat că nu au fost raportate pătrunderi în neautorizate ale dronelor în spațiul aerian național.

Articolul Avioane NATO, ridicate în aer în apropiere de Insula Șerpilor. Locuitorii din Tulcea au primit mesaje Ro-Alert apare prima dată în Realitatea.md.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană va răspunde atacurilor hibride atribuite Rusiei, după ce Germania a acuzat oficial Moscova pentru incidentul cu drone de la aeroportul din Leipzig . Von der Leyen se va întâlni miercuri, 2 septembrie, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta un răspuns coordonat, scrie antena3.ro.

Șefa Comisiei Europene și-a exprimat „solidaritatea deplină” cu Germania, după ce autoritățile de la Berlin au anunțat luni că Rusia se află în spatele incidentului petrecut în august.

„Vom menține Uniunea Europeană unită în fața acestor acțiuni tot mai grave și mai intense”, a transmis von der Leyen pe X. „Guvernul german a luat măsuri ferme. Iar mesajul este clar: atacurile hibride nu vor rămâne fără un răspuns clar”, a adăugat ea.

Întâlnirea dintre von der Leyen și Mark Rutte a fost stabilită într-un termen scurt, a confirmat marți purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho. Discuțiile vor avea loc și în contextul în care UE și NATO încearcă să își consolideze cooperarea în domeniul apărării.

Un oficial NATO a declarat pentru Euronews că principala temă va fi coordonarea mai strânsă în fața amenințărilor hibride.

Mark Rutte a transmis la rândul său că NATO este alături de Germania și că „dovezile sunt clare” în ceea ce privește responsabilitatea Rusiei.

„NATO va continua să își întărească capacitatea de descurajare și apărare a tuturor aliaților împotriva oricărei amenințări, inclusiv a acțiunilor ostile precum cele văzute la Leipzig și în alte zone ale Alianței”, a spus el.

Kaja Kallas: „În mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia recurge tot mai des la incidente hibride care implică inclusiv acțiuni fizice, cu scopul de a intimida statele europene și de a le determina să reducă sprijinul pentru Ucraina.

„Nu vor reuși”, a spus Kallas după o reuniune a miniștrilor Apărării desfășurată în Wicklow, Irlanda.

Ea a adăugat că riscurile sunt tot mai mari și că „în mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”.

Ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a declarat că sprijinul pentru Ucraina și menținerea presiunii asupra Rusiei vor rămâne priorități ale președinției irlandeze a Consiliului UE. Aceasta a amintit de incidente raportate recent de România, Letonia, Estonia și Germania, unde au fost semnalate incursiuni sau amenințări atât în spațiul aerian, cât și pe teritoriul statelor respective.

România și Estonia au raportat marți noi incursiuni cu drone. Tot marți, mai multe dispozitive explozive improvizate au fost găsite în apropierea unei termocentrale pe cărbune din Germania.

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a avertizat că Europa trebuie să se pregătească pentru noi operațiuni hibride rusești.

„Testează permanent acest prag, încearcă să vadă unde este linia roșie”, a spus Pevkur, adăugând că statele europene trebuie să își păstreze „mintea foarte limpede” în fața acestor provocări.

Precizăm că, marți, 1 septmebrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul a anunțat că Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

Germania închide ultimul consulat rus și „Casa Rusă” de la Berlin. Rusia îi promite un răspuns „pe măsură”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Întâlnire de urgență Von der Leyen – Mark Rutte: UE și NATO pregătesc răspunsul după noile atacuri ale Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia a fost ținta unor noi acte de sabotaj. Potrivit lui, este vorba inclusiv despre incendii provocate.

În cadrul unui discurs ținut la Gdańsk, premierul de la Varșovia a menționat că inclusiv România se numără printre țările care au fost ținta unor acte de sabotaj rusesc. Declarațiile au fost făcute la evenimentul de comemorare a 87 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Polonia este victima a numeroase provocări. Cel mai probabil, am avut din nou de-a face cu acte de sabotaj, cu doar câteva zeci de ore în urmă, care au implicat incendii provocate. Acte de sabotaj, subversiune și provocări au vizat Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia în numeroase ocazii, România, Danemarca și, cel mai recent, Germania.

Da, în scurt timp vom afla că serviciile ruse au organizat provocarea cu drona de la Leipzig. Poate că atunci Germania, Franța, Italia și Spania, toate fără excepție, toate națiunile și toți liderii lumii libere, vor înțelege că, în fața răului, nimeni nu poate fi lăsat singur. Trebuie să o spunem cu voce tare și clar: lunile următoare, toamna și iarna care ne așteaptă, ar putea fi decisive nu doar pentru independența Ucrainei, ci și pentru securitatea Poloniei și a întregii lumi libere”, a spus Tusk.

Prim-ministrul polonez a avertizat că Rusia ar putea escalada războiul din Ucraina şi provoca NATO, scrie Antena3. În opinia oficialului, nici o ipoteză și nici un eventual scenariu nu trebuie exclus.

Articolul „Următoarele șase luni vor fi decisive”. Tusk anunță că se pregătește de provocările Rusiei împotriva NATO apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmă că prezența Alianței Nord-Atlantice în Arctica reprezintă amenințare directă la adresa securității țării sale. Oficialul susține că întărirea prezenței NATO în regiune va crește tensiunile cu Moscova.

În februarie, Alianța Nord-Atlantică a lansat misiunea Arctic Sentry (Santinela Arctică), pentru consolidarea prezenței în Nordul îndepărtat, scrie Agerpres. Rusia dispune în Arctica de o flotă militară, inclusiv de submarine cu arme nucleare, și consideră că regiunea este în sfera sa de interes, unde dezvoltă și o rută comercială maritimă către Asia.

Moscova a protestat deja împotriva misiunii Arctic Sentry, iar Lavrov consideră că exercițiile militare ale Alianței în regiune sunt agresive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„O astfel de activitate militară în Nordul Îndepărtat amenință direct securitatea Rusiei. Riscul de incidente care ar putea declanșa o confruntare armată cu consecințe potențial dezastruoase este în creștere”, afirmă ministrul rus.

Kremlinul are cea mai mare prezență militară și cea mai extinsă infrastructură militară în Arctica, regiune bogată în resurse minerale, unde și China a început în ultimii ani să își intensifice activitățile, în mare parte în parteneriat cu rușii.

Articolul Lavrov: NATO în Arctica va amenința direct securitatea Rusiei. „Riscul unei confruntări armate este în creștere” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Nicușor Dan, mesaj ferm despre Rusia, în Fox News: România nu va aștepta să fie pusă la încercare apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul NATO pregătește o vizită în Ucraina. Când va ajunge acolo Comitetul militar al Alianței apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rutte dă asigurări Bulgariei că va activa Articolul 5 dacă Iranul va ataca. Șeful NATO a vorbit cu premierul de la Sofia apare prima dată în Realitatea.md.

Regimul de la Teheran nu exclude că va ataca ține militare din Europa, dacă SUA va escalada războiul din Orientul Mijlociu, a relatat Financial Times, cu referire la surse din Iran. Gardienii Revoluției au evaluat un asemenea scenariu.

Ținte ar putea deveni obiective americane din sud-estul Europei, precum Bulgaria, care luna trecută a aprobat folosirea bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer, informează Mediafax. Și Cipru ar putea fi atacat, după ce bazele britanice de acolo au fost utilizate de forțele americane.

Alte scenarii ar fi atacarea unui cabluri submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz, în cazul unei escaladări. Teheranul consideră că reluarea ofensivei ar fi o chestiune evidentă, însă nu se cunoaște deocamdată când se va întâmpla acest lucru.

NATO a anunțat, în context, că este pregătită să înfrunte orice amenințare şi că „va face întotdeauna ceea ce este necesar pentru a-şi apăra toți aliații”, relatează news.ro. Oficiali din cadrul Alianței au amintit, în context, despre interceptarea unor rachete îndreptate spre Turcia, lansate de către regimul iranian anterior.

Articolul Iranul nu exclude să atace baze americane din Europa, dacă Trump va continua războiului. Reacția NATO apare prima dată în Realitatea.md.

O dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei a fost interceptată și doborâtă de avioane de luptă aparținând unei țări partenere din NATO, au anunțat autoritățile militare letone.

Potrivit armatei, alerta aeriană a fost declanșată după detectarea aparatului de zbor. Înainte de interceptarea dronei, autoritățile au îndemnat populația din întreaga țară să evite deplasările și să se adăpostească.

Deși armata nu a precizat inițial originea dronei, aceasta a anunțat ulterior că aparatul de zbor a intrat în spațiul aerian leton în urma activităților de război electronic desfășurate de Rusia în regiunea Balvi.

Primele informații sugerează că ar putea fi vorba despre o dronă ucraineană care și-a schimbat traiectoria din cauza interferențelor electronice.

Autoritățile nu au precizat ce țară a participat la operațiunea de interceptare. În prezent, statele membre ale NATO asigură prin rotație misiunile de supraveghere a spațiului aerian din Estonia, Letonia și Lituania.

Incidentul are loc în contextul în care atât Rusia, cât și Ucraina folosesc pe scară largă drone în războiul declanșat în februarie 2022, iar statele aflate la granița cu Rusia și-au consolidat măsurile de securitate pentru a preveni eventuale încălcări ale spațiului aerian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alertă în Letonia: o dronă care a pătruns în spațiul aerian a fost doborâtă de avioane ale unui stat partener din NATO apare prima dată în Realitatea.md.

Ţările europene nu sunt suficient pregătite pentru a contracara atacurile cu drone lansate de Rusia şi nu pot atribui în mod clar în prezent aceste atacuri, conform unui studiu realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), transmit știrileprotv.ro.

Studiul IISS, la care a participat Fundaţia Hanns Seidel din Germania, a constatat că statele europene nu au putut atribui în mod clar Rusiei atacurile cu drone, de exemplu cele asupra aeroporturilor sau a instalaţiilor militare sensibile.

Studiul a analizat 144 de incidente survenite între august 2024 şi februarie 2026 în 12 state membre NATO şi Irlanda.

„Acest raport estimează că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfăşurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV)”, arată studiul.

„Principala noastră concluzie este că arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă ameninţării, în pofida faptului că NATO, Uniunea Europeană şi guvernele naţionale acordă mai multă atenţie acestei probleme: detectarea este neuniformă, autorităţile legale sunt divizate, opţiunile de răspuns sunt adesea disproporţionate, iar atribuirea rămâne prea lentă pentru a susţine descurajarea la timp” se arată în studiu.

Studiul afirmă că atribuirea atacurilor rămâne o provocare cheie pentru guvernele europene.

„Un motiv pe care ni l-au sugerat oficialii europeni ca parte a cercetării noastre este că guvernele relevante s-au concentrat pe răspunsul naţional mai degrabă decât să facă o legătură între incidentele din întreaga Europă”, se arată în studiu.

„Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de ameninţare hibridă”, a declarat Klaus Holetschek, preşedintele Fundaţiei Hanns Seidel.

NATO întărește flancul estic

NATO întărește flancul estic și trimite în țara noastră mai multe aeronave capabile să distrugă aceste amenințări aeriene.

Dronele care intră pe teritoriul nostru vor putea fi distruse cu mitralierele atașate celui mai modern elicopter din dotarea Armatei Spaniei.

De altfel, Alianța Nord-Atlantică lansează un nou concept de apărare aeriană, care se va axa pe eliminarea amenințărilor, de la drone la rachete.

Spania își mută forțele militare dislocate în baza din Lituania în România, la Mihail Kogălniceanu. Ibericii înlocuiesc Forțele Aeriene ale Italiei și ale Marii Britanii.

Cei aproximativ 180 de militari spanioli aduc cu ei șapte avioane F-18M Hornet, trei elicoptere NH-90 și o aeronavă de realimentare în aer A400M.

Sisteme Triton pentru monitorizarea dronelor maritime

Totodată, două sisteme Triton, specializate în detecția și monitorizarea dronelor maritime, sunt folosite în Portul Constanța. Sunt poziționate în zona digurilor de nord și sud și nu afectează siguranța navigației.

Potrivit autorităților, sistemele pot naviga autonom mai bine de 30 de zile, folosindu-se de energia solară și eoliană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Studiu: Europa nu este suficient pregătită pentru atacurile cu drone atribuite Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Sondaj: Cum s-a schimbat în ultimul an opinia ucrainenilor despre UE și NATO apare prima dată în Realitatea.md.

Vladimir Putin este tot mai aproape să atace o țară NATO, avertizează serviciile secrete americane — aceleași care au anticipat cu luni înainte atacul asupra Ucrainei. Potrivit The Wall Street Journal, oficialii americani cred că un atac ar putea avea loc între această toamnă și 2029, scenariile variind de la un atac cibernetic până la o invazie terestră, transmite antena3.ro.

Evaluările apar într-un moment în care armata SUA se confruntă cu stocuri reduse de muniție importantă, după livrările masive către Ucraina și conflictul cu Iranul. Printre armele vizate se numără rachetele cu rază lungă de acțiune și cele antiaeriene Stinger.

Anterior, SUA estimau că Putin nu va ataca NATO cât timp războiul din Ucraina continuă. Evaluarea s-a schimbat la începutul acestui an, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra liderului rus pentru a obține o victorie.

„Întrebarea este cum ar răspunde Statele Unite”

Liderii americani și europeni observă tot mai multe semne că Rusia testează reacția NATO, inclusiv rachete de croazieră ajunse în Polonia și drone pătrunse în România.

„Un obiectiv al Rusiei a fost întotdeauna să pună la îndoială credibilitatea NATO și să separe Statele Unite de aliații lor”, a declarat Heather Conley, cercetătoare la American Enterprise Institute.

Temerea oficialilor este că Putin ar putea deveni mai periculos pe măsură ce ajunge într-o situație fără ieșire în Ucraina — de la un atac cibernetic asupra unui stat NATO până la o incursiune limitată pe flancul estic.

Cel mai grav scenariu

O incursiune terestră limitată este considerată puțin probabilă, dar riscul ar putea crește. Un asemenea atac ar putea declanșa Articolul 5 al NATO, însă în cazul atacurilor cibernetice sau hibride, aplicarea articolului rămâne neclară — așa cum s-a întâmplat și în 2007, când Estonia a gestionat bilateral atacurile cibernetice rusești.

NATO a reacționat printr-o declarație a colonelului Martin O’Donnell: „Analizăm permanent și ne pregătim pentru numeroase scenarii […] suntem pregătiți să descurajăm și să ne apărăm atunci când este necesar.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Controverse privind stocurile de muniție

Oficialii americani sunt îngrijorați și de nivelul redus al stocurilor de interceptoare Patriot, SM-3 și THAAD. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a respins aceste informații, iar Casa Albă a declarat că armata are muniție „mai mult decât suficientă”.

Un raport CSIS estimează că SUA au folosit între 1.060 și 1.430 de rachete Patriot în conflictul cu Iranul, rămânând cu aproximativ 870 în arsenal. „Pentagonul este acum foarte îngrijorat de ce înseamnă toate acestea pentru situația din Pacificul de Vest și pentru China”, a spus Mark Cancian, autor al raportului.

Articolul Putin ar putea ataca o țară NATO în această toamnă. Ce au aflat serviciile de informații americane apare prima dată în Realitatea.md.