Serviciul de securitate SBU al Ucrainei a anunţat miercuri, 12 august, că forţele Kievului au atacat trei nave de război şi alte instalaţii într-un atac cu drone şi rachete asupra bazei navale ruseşti de la Novorossiisk de la Marea Neagră, relatează știrileprotv.ro.

Un comunicat al SBU pe Telegram a precizat că două dintre nave, fregatele Amiral Essen şi Amiral Makarov, transportau rachete ruseşti Kalibr. A treia era o navă de patrulare.

„Atacul asupra acestei baze are o semnificaţie strategică”, se arată în comunicat.

„SBU reduce sistematic capacitatea Rusiei de a controla Marea Neagră şi de a-şi folosi forţele navale pentru a purta războiul împotriva Ucrainei”, se mai arată în comunicat.

Ucraina a lovit oraşul-port rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră, într-un atac masiv cu drone în noaptea de marţi spre miercuri, atac care, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a ţintit acolo baza navală rusă, în timp ce surse ruseşti vorbesc de asemenea despre avarierea a două terminale pentru exportul de cereale, au relatat miercuri agenţiile Reuters şi EFE.

De partea rusă, guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, regiune unde se află oraşul Novorossiisk, a declarat că un val masiv de atacuri ucrainene a vizat zona şi a ucis cel puţin două persoane, inclusiv un copil de 8 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ucraina susține că a lovit trei nave de război rusești în atacul asupra bazei navale din Novorossiisk apare prima dată în Realitatea.md.

Planul de evacuare elaborat de Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a permis ca 115 nave şi circa 2.500 de marinari să părăsească Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz începând de marţi, conform unui bilanţ publicat vineri, 26 iunie curent, de această organizaţie din cadrul ONU responsabilă cu securitatea navigaţiei maritime, relatează g4media.ro.

„Deşi am suspendat evacuarea ieri (după un atac asupra unei nave), unele nave continuă să tranziteze partea de sud a Strâmtorii Ormuz”, a adăugat secretarul general al OMI, Arsenio Dominguez.

Planul OMI prevede evacuarea în total a aproximativ 11.000 de marinari la bordul a circa 600 de nave rămase blocate în Golf în urma războiului declanşat pe 28 februarie de SUA şi Israel împotriva Iranului, ţară care a închis strâmtoarea ca represalii.

Evacuarea navelor se realizează pe două rute separate, una în apropierea coastei Iranului şi cealaltă în apropierea coastei Omanului, în coordonare cu autorităţile acestor ţări. Ruta navigabilă folosită de obicei înainte de război rămâne impracticabilă din cauza minelor instalate acolo de Iran.

Operaţiunea de evacuare a fost însă suspendată joi, după un atac cu un proiectil asupra unei nave. Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC), armata ideologică a Republicii Islamice, a ameninţat în aceeaşi zi că va răspunde prin „măsuri adecvate” oricărei tentative de traversare a strâmtorii fără autorizaţia sa prealabilă.

OMI a obţinut garanţii de securitate pentru a se asigura că navele nu vor fi atacate, a reafirmat secretarul general al acestei organizaţii, care a asigurat că operaţiunea de evacuare va fi reluată de îndată ce vor fi „obţinute confirmări suplimentare în acest sens”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Circa 2.500 de marinari şi 115 nave au ieşit din Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz apare prima dată în Realitatea.md.

Iranul a declarat joi, 23 aprilie, că a primit primele venituri din taxele de tranzit percepute în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute strategice la nivel global.

Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct important de tranzit, prin care trece aproximativ o cincime din hidrocarburile mondiale, devenind o sursă majoră de tensiune de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie.

În pofida armistițiului intrat în vigoare pe 8 aprilie, situația rămâne tensionată, în condițiile în care Iranul a blocat strâmtoarea, iar Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene.

În acest context, autoritățile de la Teheran anunță primele încasări din noile taxe.

„Primele venituri din taxele de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz au fost depuse în contul Băncii Centrale”, a declarat Hamidreza Hajibabaei, vicepreședintele parlamentului iranian, potrivit agenției de știri Tasnim, citat de MediaFax.

Anterior, pe 30 martie, presa de stat iraniană a relatat că comisia de securitate a parlamentului a aprobat aceste propuneri privind taxele de tranzit. Cu toate acestea, nu este clar dacă a avut loc un vot final în plenul parlamentului asupra acestor măsuri.

Pe plan extern, presiunile diplomatice continuă, în contextul în care președintele american Donald Trump solicită Iranului redeschiderea Strâmtorii Ormuz. De cealaltă parte, Teheranul condiționează reluarea negocierilor de ridicarea blocadei americane, în vederea obținerii unui sfârșit durabil al conflictului.

În paralel, Regatul Unit a găzduit în această săptămână personal militar din aproximativ 30 de țări, pentru discuții privind formarea unei misiuni internaționale. Inițiativa vizează crearea unei misiuni conduse de Regatul Unit și Franța, care să asigure protejarea navelor comerciale ce tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Taxe în Strâmtoarea Ormuz: Iranul confirmă primele încasări apare prima dată în Realitatea.md.

Iranul va permite trecerea a nu mai mult de 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz în urma armistițiului cu o durată de două săptămâni pe care l-a convenit cu SUA, a declarat joi agenției ruse de presă TASS un oficial iranian de rang înalt, relatează Agerpres.

Ca represalii în urma războiului declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, Iranul a permis de atunci doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz.

Aceasta are în porțiunea sa cea mai îngustă o lățime de numai 34 de kilometri între Iran și Oman și este un coridor prin care este transportat circa 20% din petrolul mondial, fiind de asemenea o rută cheie pentru transportul altor produse esențiale, precum îngrășămintele chimice.

Peste 200 de nave au rămas blocate în Golful Persic în urma închiderii Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul a acceptat să o deblocheze prin armistițiul convenit convenit în noaptea de marți spre miercuri cu SUA pentru o perioadă de două săptămâni, timp în care vor căuta o ieșire negociată din război.

Totuși, Iranul a amenințat miercuri cu retragerea din înțelegerea privind armistițiul și cu blocarea din nou a strâmtorii dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Iranul va permite trecerea a numai 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernul iranian a fost de acord să permită trecerea a 20 de nave comerciale sub pavilion pakistanez prin Strâmtoarea Ormuz, anunță antena3.ro.

Informația a fost confirmată duminică dimineață de guvernul de la Islamabad și prezentată drept „un pas către pace” în contextul eforturilor de mediere întreprinse de țara asiatică în conflictul din Orientul Mijlociu.

Vicepreședintele și ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, a precizat că înțelegerea cu Iranul va permite tranzitarea a două nave pe zi pe această rută maritimă strategică, unde comerțul global a fost restricționat de la începutul ostilităților, la sfârșitul lunii februarie.

„Acesta este un gest binevenit și constructiv din partea Iranului și merită recunoaștere. Este un vestitor al păcii și va ajuta la instaurarea stabilității în regiune”, a spus ministrul pakistanez într-un mesaj postat pe rețelele de socializare.

Premierul pakistanez a vorbit cu președintele iranian înaintea anunțului privind permisiunea de trecere a navelor prin Ormuz

El a adăugat că măsura „va consolida eforturile noastre colective în această direcție” și a estimat că „dialogul, diplomația și acest tip de măsuri de consolidare a încrederii sunt singura cale de urmat”.

Ridicarea parțială a blocadei maritime împotriva Pakistanului vine la câteva ore după ce prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a avut o lungă conversație telefonică cu președintele iranian Masud Pezeshkian.

În timpul convorbirii de sâmbătă, Teheranul a insistat asupra necesității de a „construi încredere” ca o condiție prealabilă pentru avansarea discuțiilor asupra propunerii de pace în 15 puncte avansată de Statele Unite și transmisă prin guvernul de la Islamabad.

Capitala pakistaneză îi găzduiește duminică pe miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului pentru două zile de consultări pentru a coordona o posibilă soluție la criză care să împiedice escaladarea conflictului din Golf, amintește presa internațională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Iranul lasă 20 de nave comerciale să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Islamabad: „Un semn de pace” apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul britanic Keir Starmer a decis, deocamdată, să nu trimită nave de război britanice pentru redeschiderea Strâmtoarea Ormuz, în ciuda apelului lansat de președintele american Donald Trump pentru o intervenție comună menită să evite agravarea crizei economice generate de blocajul petrolier, scrie mediafax.ro.

Guvernul de la Londra ia în calcul însă trimiterea unor drone de vânătoare de mine, dar nu este pregătit să desfășoare fregate sau alte nave militare în zonă. Decizia vine în contextul avertismentelor Iranului, care a precizat că orice stat implicat într-o misiune împotriva sa va fi considerat parte a conflictului.

Ministrul britanic al Energiei, Ed Miliband, a declarat că Executivul „analizează intens” opțiunile pentru redeschiderea rutei maritime, esențială pentru transporturile globale de petrol, fără a garanta însă o implicare militară directă a Regatului Unit.

Reținerea Londrei este împărtășită și de alte state aliate, printre care Franța, Germania și Coreea de Sud, care au semnalat că nu sunt pregătite să răspundă imediat cererii lui Trump. Parisul a menționat că va menține o poziție „defensivă și protectoare”, iar Berlinul s-a arătat sceptic față de extinderea misiunii navale europene Aspides în Strâmtoarea Ormuz.

Tensiunile au escaladat după blocarea ieșirii petrolului de către Iran și loviturile americane asupra insulei Kharg, principal centru petrolier iranian. Prețul petrolului a urcat la 106 dolari pe baril, iar analiștii estimează că Brent Crude ar putea ajunge la 110 dolari la deschiderea piețelor.

Refuzul Londrei de a trimite nave de război riscă să adâncească tensiunile dintre Keir Starmer și Donald Trump, relația dintre cei doi fiind deja afectată după criticile liderului american legate de lipsa sprijinului pentru atacurile inițiale ale SUA. Trump intenționează să anunțe în această săptămână o coaliție de state dispuse să escorteze nave prin Strâmtoarea Ormuz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Premierul britanic refuză să trimită nave în Strâmtoarea Ormuz, în pofida presiunii lui Trump apare prima dată în Realitatea.md.

Armata Statelor Unite a folosit un avion militar secret, deghizat în aeronavă civilă, în timpul primului atac aerian asupra unei nave suspectate de trafic de droguri, atac soldat cu 11 morți, în luna septembrie, potrivit unei investigații publicate de The New York Times, citată de MediaFax.

Conform surselor citate, aeronava implicată în operațiune a fost vopsită și echipată astfel încât să pară civilă, iar muniția ar fi fost transportată în interiorul fuselajului, nu sub aripi, pentru a-i ascunde caracterul militar. Scopul utilizării acestui tip de avion ar fi fost apropierea de ambarcațiune fără a stârni suspiciuni, înainte de declanșarea atacului aerian, mai arată investigația.

Articolul menționează că o astfel de practică ar putea constitui o încălcare gravă a legilor conflictelor armate, întrucât dreptul internațional umanitar interzice combatanților să se deghizeze în civili pentru a induce în eroare adversarul și a-l ataca prin surprindere. Generalul-maior în retragere Steven J. Lepper, fost judecător al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat că, dacă aeronava a fost mascată intenționat pentru a păcăli echipajul navei să creadă că nu este în pericol, acțiunea ar putea fi calificată drept crimă de război.

„Ascunderea identității este un element al perfidiei. Dacă aeronava nu poate fi identificată ca aparat de luptă, nu ar trebui să se angajeze în activități de luptă”, a explicat Lepper.

Potrivit investigației, după prima lovitură aeriană, forțele americane ar fi lansat o a doua salvă asupra navei deja avariate, ucigând supraviețuitorii aflați la bord. Experți citați în material au calificat acest dublu atac drept o posibilă crimă de război, în contextul în care ținta ar fi fost deja neutralizată.

Administrația președintelui Donald Trump a anunțat pe 2 septembrie prima lovitură din această campanie, susținând că nava aparținea traficanților de droguri, însă Washingtonul nu a prezentat până în prezent dovezi publice care să confirme implicarea ambarcațiunii în trafic de stupefiante.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din septembrie, Statele Unite desfășoară o campanie de atacuri aeriene împotriva unor ambarcațiuni din Caraibe și Pacific, prezentate ca fiind legate de rețelele de trafic de droguri, operațiuni care ar fi provocat peste 100 de morți. După incidentul din septembrie, armata americană ar fi renunțat la utilizarea aeronavelor deghizate, optând pentru aparate militare ușor identificabile sau pentru drone, mai arată investigația.

Articolul Investigație: SUA ar fi folosit un avion mascat civil într-un atac aerian. Acuzații de crimă de război apare prima dată în Realitatea.md.

În Grecia are loc o grevă în domeniul transportului public pe 1 mai. Drept urmare, navele rămân în porturi, iar orarul transportului public riscă să fie modificat.  

Pe parcursul zilei, pot interveni modificări în graficul de circulație a autobuzelor, troleibuzelor, metroului și trenurilor. Atenționarea a fost emisă de către diplomația română.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cetățenii care călătoresc în Grecia pot accese aplicația digitală mAIGreece. Platforma a fost creată de Ministerul elen al Turismului, disponibilă și în română.

Ambasada Moldovei din Grecia se află în Atena, str. G. Bakou 20. Diplomații pot fi contactați la numărul de telefon +30210699 0665 sau prin e-mailul grecia.mfa.gov.md.

Articolul Grevă a transportului public în Grecia. Navele stau în porturi, iar orarul transportului terestru poate fi modificat apare prima dată în Realitatea.md.

Armata chineză a început luni o nouă rundă de exerciţii militare în apropiere de Taiwan, afirmând că este vorba despre un avertisment faţă de „actele separatiste ale forţelor de independenţă ale Taiwanului”, şi nu a precizat data la care acestea s-ar putea încheia, atrăgând criticile guvernului de la Taipei, relatează Reuters.

Taiwanul guvernat în mod democratic, pe care China îl consideră propriul său teritoriu, a fost în alertă pentru mai multe exerciţii militare de la discursul preşedintelui Lai Ching-te de săptămâna trecută cu ocazia zilei naţionale, discurs condamnat de Beijing după ce Lai a declarat că China nu are dreptul să reprezinte Taiwanul, chiar dacă s-a oferit să coopereze cu Beijingul.

Comandamentul Teatrului de Est al armatei chineze a declarat că exerciţiile „Joint Sword-2024B” au loc în Strâmtoarea Taiwan şi în zonele de la nord, sud şi est de Taiwan.

„Exerciţiul serveşte, de asemenea, ca un avertisment sever faţă de actele separatiste ale forţelor de independenţă din Taiwan. Este o operaţiune legitimă şi necesară pentru protejarea suveranităţii statului şi a unităţii naţionale”, se arată într-un comunicat publicat atât în chineză, cât şi în engleză.

Comandamentul a publicat o hartă care arată nouă zone din jurul Taiwanului în care au loc exerciţiile – două pe coasta de est a insulei, trei pe coasta de vest, una la nord şi trei în jurul insulelor controlate de Taiwan de lângă coasta chineză.

Navele şi aeronavele chineze se îndreaptă spre Taiwan în „proximitate din direcţii diferite”, concentrându-se pe patrule de pregătire pentru luptă maritimă şi aeriană, blocarea porturilor şi zonelor-cheie, atacarea ţintelor maritime şi terestre şi „capturarea în comun a superiorităţii globale”, a precizat comandamentul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, nu a anunţat niciun exerciţiu cu trageri reale sau nicio zonă de interdicţie de zbor. În 2022, la scurt timp după ce preşedinta Camerei Reprezentanţilor a SUA de atunci, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul, China a tras rachete deasupra insulei.

În cadrul unor operaţiuni rare, paza de coastă a Chinei a înconjurat Taiwanul şi a organizat patrule de „aplicare a legii” în apropierea insulelor offshore ale Taiwanului, potrivit presei de stat chineze.

Articolul China a început o nouă rundă de exerciţii militare în apropiere de Taiwan apare prima dată în Realitatea.md.

Turcia a anunțat marți, 2 ianuarie curent, că nu va permite ca două nave britanice vânătoare de mine destinate Ucrainei să tranziteze apele sale în drum spre Marea Neagră, deoarece ar încălca un pact internațional privind traversarea strâmtorilor sale în timp de război.

Marea Britanie a anunțat luna trecută că va transfera două nave vânătoare de mine ale Marinei Regale către Marina ucraineană, pentru a contribui la consolidarea operațiunilor maritime ale Ucrainei în războiul cu Rusia.

Turcia, membră a NATO, și-a informat aliații că nu va permite navelor să folosească strâmtorile sale Bosfor și Dardanele cât timp continuă războiul din Ucraina, a transmis marți direcția de comunicare a președinției turce.

Când Rusia a lansat invazia în Ucraina în 2022, Turcia a declanșat convenția Montreux din 1936, blocând de fapt trecerea navelor militare pentru părțile aflate în război. Pactul scutește navele de a se întoarce la bazele de origine.

Turcia a pus în aplicare convenția în mod imparțial și meticulos pentru a preveni escaladarea în Marea Neagră, a mai declarat președinția.

Ankara a menținut legături atât cu Kievul cât și Moscova pe tot parcursul războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Turcia anunță că va bloca trecerea navelor vânătoare de mine trimise de Marea Britanie Ucrainei apare prima dată în Realitatea.md.

Zece ţări din nordul Europei membre ale Forţei Expediţionare Comune (JEF) au decis marţi, 28 noiembrie curent, să activeze o „clauză de apărare” care prevede desfăşurarea de mijloace militare suplimentare pentru a proteja infrastructura submarină din Marea Baltică, după mai multe incidente.

„Aceasta include capacităţi maritime şi aeriene care vor fi desfăşurate în centrul regiunii JEF, constituind o contribuţie militară la protecţia infrastructurii submarine esenţiale”, au indicat miniştrii apărării ai celor zece ţări într-un comunicat, la sfârşitul unei reuniuni. „Este prima dată când o clauză de apărare este activată de către JEF”, au precizat ei, indicând că aceste activităţi ar urma să înceapă „la începutul lui decembrie”.

JEF este o coaliţie de 10 ţări condusă de Regatul Unit, din care fac parte Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia şi Suedia, asociate în jurul problemelor operaţionale de apărare din nordul Europei.

„Este vorba despre supraveghere maritimă, aproximativ douăzeci de nave de război vor fi desfăşurate în Marea Baltică, dar şi în zone din Atlanticul de Nord pentru a lua în considerare situaţia de securitate şi pentru a proteja mai bine infrastructura submarină crucială”, a declarat ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, la postul naţional SVT.

El a subliniat că este vorba de a face faţă „unei situaţii de securitate foarte gravă în lume şi în special în vecinătatea noastră”. „Trebuie să fim capabili să realizăm acest tip de operaţiuni pentru a ne apăra infrastructura vitală, dar şi pentru a trimite un semnal Rusiei”, a adăugat ministrul suedez.

Ţările membre ale JEF au convenit în octombrie să întărească securitatea în Marea Baltică, după ce un gazoduct submarin finlandez a trebuit să fie închis din cauza unei scurgeri cauzate de o intervenţie „externă”.

Poliţia finlandeză a stabilit în cele din urmă că pagubele au fost cauzate aparent de ancora, găsită la locul incidentului, unei nave comerciale chineze care părăsise ulterior zona. Dar acest incident a stârnit speculaţii după exploziile care au avariat în septembrie 2022 cele două conducte de gaz submarine Nord Stream care transportau gaze ruseşti în Europa de Vest, în mijlocul unui conflict cu Moscova pe fondul războiului din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 10 țări trimit nave de război în Marea Baltică. „Trebuie să apărăm infrastructura şi să trimitem un semnal Rusiei” apare prima dată în Realitatea.md.

O parte din produsele petroliere contractate de Departamentul american al Apărării prin intermediul unor furnizori din Grecia şi din Turcia ar putea fi de origine rusă, în ciuda sancţiunilor occidentale, relevă o investigaţie a cotidianului The Washington Post (WP).

Produsele petroliere ruseşti interzise urmează un traseu ocolitor către un furnizor militar american. Înainte de a se îndrepta spre Grecia, transportul face un ocol de sute de kilometri până la o instalaţie de depozitare a petrolului din Turcia. După mai multe schimbări de proprietate, combustibilul este vândut apoi unei rafinării greceşti care deserveşte armata americană, potrivit cotidianului american.

Combustibilul rusesc este transportat din porturile ruseşti de la Marea Neagră – Novorossisk, Kavkaz, Taman, Tuapse – către Turcia prin strâmtoarea Bosfor  Combustibilul nu mai este marcat ca fiind rusesc atunci când ajunge în Grecia. Acolo, combustibilul este rafinat şi amestecat într-o rezervă cumpărată în parte de armata americană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După ce ţările occidentale au anunţat anul trecut interdicţii asupra petrolului rusesc, ca răspuns la invazia din Ucraina, o rafinărie grecească care deserveşte armata americană a acţionat rapid pentru a se adapta. În câteva luni, le-a spus investitorilor că a încetat să mai accepte petrolul interzis şi că a găsit în schimb alte surse.

Dar a existat un motiv pentru care petrolul rusesc, cel puţin pe hârtie, a putut fi eliminat atât de uşor din lanţul de aprovizionare, arată WP. Produsele petroliere care proveneau din Rusia au continuat să ajungă, de fapt, la rafinăria Motor Oil Hellas din Marea Egee, Grecia, a constatat investigaţia The Washington Post, care a analizat datele privind transportul maritim şi tranzacţiile comerciale.

Astfel, petrolul rusesc a urmat o nouă rută, la sute de kilometri distanţă, prin intermediul unei instalaţii de depozitare a petrolului din Turcia, un traseu ce a permis să fie ascunsă amprenta Rusiei, deoarece proprietatea produselor a trecut de mai multe ori de la un proprietar la altul înainte de a ajunge în Grecia.

Potrivit estimărilor WP, depozitul de la Dörtyol, Turcia, a primit pe mare 5,4 milioane de barili de păcură în ultimii doi ani, cantitate care, cu excepţia a 1,9 milioane de barili, a provenit din Rusia. De la intrarea în vigoare a sancţiunilor Uniunii Europene, în februarie, au fost livrate 2,7 milioane de barili de petrol rusesc către Dörtyol. În aceeaşi perioadă, 4,2 milioane de barili de păcură au fost transportate de la terminal către Motor Oil Hellas. Aceste transporturi reprezintă cel puţin 56% din toată păcura pe care rafinăria grecească a primit-o pe mare.

The Washington Post nu a putut preciza proporţia exactă a cantităţii de păcură de origine rusă prezentă în produsele achiziţionate de Pentagon. Pentru rafinarea acestor produse sunt folosite mai multe ingrediente care nu pot fi toate urmărite în timpul producţiei, arată publicaţia.

Se ştie însă că, din martie 2022, când Statele Unite au impus sancţiuni privind interzicerea petrolului rusesc, Pentagonul a încheiat noi contracte cu Motor Oil Hellas în valoare de aproape un miliard de dolari.

Între timp, aproximativ 69% din transporturile trimise către Dortoyl au fost de origine rusă, a raportat Post, citând datele Project on Government Oversight.

„În timp ce unele transporturi către Motor Oil Hellas ar putea respecta peisajul în evoluţie al sancţiunilor şi embargourilor, dinamica pune Pentagonul într-o poziţie incomodă: Pe de o parte, guvernul american trimite miliarde de dolari în armament în Ucraina pentru a se apăra împotriva invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin, iar pe de altă parte, este posibil să cumpere produse care conţin combustibili fosili ruşi, principalul motor economic al maşinăriei de război ruseşti”, a declarat grupul de monitorizare.

Experţii spun că Rusia a zădărnicit probabil încercările Occidentului de a restrânge veniturile de război prin restricţionarea comerţului său cu produse energetice. Anul trecut, Moscova ar fi format o flotă secretă de „petroliere fantomă” pentru a ascunde originea petrolului său. Între timp, unii experţi spun că petrolul rusesc este probabil vândut cu mult peste plafonul de preţ de 60 de dolari pe baril impus de Occident, în parte datorită acestei flote-fantomă, precum şi a costurilor de transport maritim umflate care pot ascunde adevărata sumă plătită de clienţi, a scris Financial Times.

Pentagonul a declarat pentru WP că nu ştia despre originea rusă a produselor petroliere, deoarece responsabilitatea pentru respectarea sancţiunilor revine contractorilor, în special companiei Motor Oil Hellas. Agenţia însăşi nu dispune de instrumente pentru a controla furnizorii, a arătat Pentagonul.

În ceea ce o priveşte, rafinăria Motor Oil Hellas a declarat că societatea „nu cumpără, procesează sau comercializează petrol sau produse ruseşti” şi că „toate importurile sale sunt certificate ca fiind de origine nesancţionată”.

Departamentul Trezoreriei SUA a trimis, însă, solicitări către 30 de proprietari a aproximativ o sută de nave suspectate că transportă petrol rusesc contrar plafonului de preţ convenit de statele occidentale, reaminteşte WP.

Articolul Pentagonul se aprovizionează cu petrol rusesc interzis, potrivit unei investigaţii apare prima dată în Realitatea.md.

O forţă operaţională amfibie formată din mii de marinari şi puşcaşi marini americani se îndreaptă spre Israel, unde vor fi poziţionaţi la bordul unor nave de război în cazul în care conflictul de acolo cu Hamas se extinde. Despre acest lucru au declarat doi oficiali americani din domeniul apărării citaţi de The Washington Post. Pentagonul a desfăşurat două portavioane – şi navele de sprijin ale acestora – în estul Mediteranei după atacurile Hamas asupra Israelului.

Grupul amfibiu Bataan, care numără peste 4.000 de marinari şi puşcaşi marini, se va alătura unei flote americane în creştere în largul coastelor Israelului, care va include două portavioane şi navele de escortă asociate acestora.

Unitatea expediţionară 26 de puşcaşi marini, din Camp Lejeune, Carolina de Nord, este desfăşurată împreună cu grupul operativ amfibiu şi antrenată pentru o gamă largă de misiuni, inclusiv unele operaţiuni speciale.

USS Bataan şi USS Carter Hall, două dintre navele de război care transportă personal din cadrul unităţii, se aflau luni în Golful Oman, după ce au părăsit recent Kuweitul, urmare a atacului Hamas din 7 octombrie. Cea de-a treia navă asociată unităţii, USS Mesa Verde, se afla în Marea Mediterană cu planuri de a se îndrepta spre coasta israeliană, au declarat oficialii din domeniul apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, a vorbit luni cu omologul său israelian, Yoav Gallant, şi şi-a reiterat angajamentul de a „continua să accelereze asistenţa în domeniul securităţii şi să prevină escaladarea conflictului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh.

Pentagonul a desfăşurat două portavioane – şi navele de sprijin ale acestora – în estul Mediteranei după atacurile asupra Israelului.

Navele au rolul de descurajare, pentru a se asigura că nu se extinde conflictul, dar aduc o cantitate semnificativă de putere într-o regiune care găzduieşte deja o serie de nave, avioane şi trupe americane.

PORTAVIONUL USS FORD

Portavionul Gerald R. Ford, împreună cu navele de sprijin, a sosit în estul Mediteranei la începutul săptămânii trecute.

USS Ford, care a fost pus în funcţiune în 2017, este cel mai nou portavion al Statelor Unite şi cel mai mare portavion din lume, cu peste 5.000 de marinari la bord.

Portavionul, care are un reactor nuclear, poate găzdui peste 75 de aeronave militare, inclusiv avioane de luptă precum avioanele de vânătoare F-18 Super Hornet şi E-2 Hawkeye, ce poate acţiona ca un sistem de avertizare timpurie.Are un arsenal de rachete, precum racheta Evolved Sea Sparrow, care este o rachetă sol-aer cu rază medie de acţiune, folosită pentru a contracara dronele şi avioanele.

Racheta cu cadru aerian rulant de pe Ford este folosită pentru a ţinti rachete anti-navă, împreună cu sistemul de armament Mk-15 Phalanx, care este folosit pentru a trage gloanţe care străpung blindajul. Ford are, de asemenea, radare sofisticate ce pot ajuta la controlul traficului aerian şi al navigaţiei.

Navele de sprijn includ crucişătorul cu rachete ghidate din clasa Ticonderoga Normandy şi distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh-Burke Thomas Hudner, Ramage, Carney şi Roosevelt. Acestea transportă capacităţi de luptă sol-aer, sol-suprafaţă şi de luptă antisubmarin.

PORTAVIONUL EISENHOWER

Pentagonul a ordonat grupului de atac al portavionului Dwight Eisenhower să se deplaseze în estul Mediteranei. Va dura între o săptămână şi o săptămână şi jumătate pentru a ajunge în regiune.

Portavionul cu propulsie nucleară, pus în funcţiune în 1977, a desfăşurat pentru prima dată operaţiuni în timpul invaziei Irakului în Kuweit.

Portavionul, cunoscut şi sub numele de „Ike”, are 5.000 de marinari şi poate transporta până la nouă escadrile de avioane, precum avioane de luptă, elicoptere şi cele capabile să desfăşoare operaţiuni de informaţii, supraveghere şi recunoaştere. La fel ca Ford, portavionul Ike va fi însoţit de alte nave, precum crucişătorul cu rachete ghidate Philippine Sea şi distrugătoarele cu rachete ghidate Gravely şi Mason.

Navele se concentrează pe protecţia lor şi a portavionului şi, deşi pot efectua operaţiuni ofensive, nu sunt cele mai potrivite pentru a acţiona ca un sistem de apărare antirachetă pentru Israel, care dispune deja de sisteme sofisticate.

Articolul VIDEO Mii de marinari şi puşcaşi marini americani se îndreaptă spre Israel. Ce aduc portavioanele desfăşurate de SUA apare prima dată în Realitatea.md.

Proiectul Kremlinului de a instala o bază navală în Abhazia, regiune separatistă pro-rusă din Georgia, intervine după pierderi militare grele suferite de Marina Rusă în Marea Neagră, dar scoate de asemenea în evidenţă reafirmarea ambiţiilor Rusiei în această regiune.

Aslan Bjania, liderul pro-rus al Abhaziei, a afirmat joia trecută că Marina Rusă va dispune de un punct de ancorare permanent la Oceamcire, la Marea Neagră. Kremlinul nu a comentat deocamdată asupra acestei informaţii difuzate intens în presa rusă.

AFP oferă o privire de ansamblu asupra mizelor strategice şi geopolitice ale acestui anunţ surprinzător.

1. O bază în stadiu embrionar

Baza de la Oceamcire, în sudul Abhaziei, nu poate servi drept veritabilă bază operaţională, scrie AFP. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un centru de reflecție din Statele Unite, imagini prin satelit arată infrastructuri portuare „limitate” şi „o coastă înconjurătoare formată din plaje de nisip”, nepotrivite pentru construcţii.

Prin urmare, locul este „neadecvat pentru a deveni o bază primară a Flotei Ruse la Marea Neagră”. În schimb, Moscova ar putea să-l dezvolte pentru „a utiliza portul Oceamcire drept o bază auxiliară în viitor”, precizează ISW.

Tomas Baranec, specialist în Caucaz pentru centrul de reflecție slovac Strategic Analysis, confirmă că portul Oceamcire nu poate primi nave mari. „Ar trebui adâncit, ceea ce ar lua timp”, afirmă el.

2. Marina rusă, slăbită

Ucraina şi-a înmulţit atacurile împotriva bazelor flotei ruse care staționează în Crimeea, peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014. Kievul a revendicat distrugerea de sisteme antiaeriene, a unui şantier naval şi a două nave de război. La sfârşitul lunii septembrie, Ucraina a lovit de asemenea puternic cartierul general din Sevastopol al Flotei Ruse din Marea Neagră.

Aceste noi lovituri amintesc de umilitoarea distrugere a crucişătorului Moskva, nava-amiral rusă pe care ucrainenii au scufundat-o în aprilie 2022 în Marea Neagră.

„Ruşii sunt foarte îngrijoraţi de aceste atacuri, în timp ce încep să-şi retragă navele din Marea Neagră spre Marea Azov. Este exact ceea ce vor ucrainenii”, remarca acum câteva zile Phillips O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews din Scoţia.

„Multe nave ruseşti au încasat lovituri, fie în largul mării, fie la ţărm. De aici nevoia de a le îndepărta cât mai repede posibil de Ucraina”, constată la rândul său Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei Mediteraneene de Studii Strategice.

3. Marea Neagră, supraexpusă

De la declanşarea invaziei ruse, la 24 februarie 2022, niciunul dintre cei doi beligeranţi nu a putut utiliza în mod real Marea Neagră, în principal din cauze geografice. „Marea Neagră este o mare mică”, subliniază fostul amiral Ausseur, subliniind întărirea sistemelor de supraveghere drept mijloace de atac dinspre uscat.

„Astăzi, în Marea Neagră nu mai există nicio navă de război ucraineană sau rusă. Pentru că ea este detectată, urmărită şi luată în vizor dacă se doreşte. Acesta este primul război în care lucrurile au ajuns în acest punct”, remarcă el.

De asemenea, aspectul strategic al zonei depăşeşte domeniul militar: pe aici Ucraina şi-a exportat vreme de aproape un an cerealele, în virtutea unui acord cu Moscova mediat de Turcia şi ONU.

Rusia s-a retras la 17 iulie din acest acord, denunţând piedici în faţa propriilor exporturi. De atunci, Kievul încearcă să deschidă un nou coridor, în pofida ameninţărilor ruse.

4. Capcană geopolitică

Un război scurt, dar sângeros a avut loc în august 2008 între Moscova şi Tbilisi, pe fondul tensiunilor legate de aspiraţiile pro-occidentale ale Georgiei. Guvernul georgian actual a calificat proiectul de bază rusă la Oceamcire drept „încălcare flagrantă” a suveranităţii Georgiei, însă a adoptat o poziţie mai suplă faţă de Rusia în ultimul timp.

Cu această bază, Rusia ar putea lansa atacuri împotriva Ucrainei dinspre un teritoriu în mare parte georgian. Dimpotrivă, „dacă Ucraina va îndrăzni să atace teritoriul georgian, aceasta va duce în mod inevitabil la tensiuni cu Tbilisi”, precizează Toma Baranec.

În afară de aceasta, Moscova, care desfăşoară deja soldaţi în Abhazia, „ar putea face presiune asupra Tbilisi, dacă Georgia îşi va manifesta din nou ambiţia de a adera la NATO”, subliniază Alex Petric, de la societatea britanică de informaţii Janes.

Georgia, o mică republică din Caucaz, a pierdut deja jumătate din accesul său la mare şi riscă o blocadă a ultimelor sale două porturi.

„Aceasta îi oferă Rusiei o pârghie pentru a menţine Georgia în neutralitate şi un mijloc de a-şi recâştiga un pic din influenţa pierdută în sudul Caucazului”, conchide Petric.

Articolul De ce vrea Putin o bază navală într-un teritoriu separatist al Georgiei? apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a lansat duminică dimineață, 17 septembrie curent, un atac combinat cu drone și rachete asupra Ucrainei, vizând în principal părțile sudice ale regiunii Odesa și lovind o instalație agricolă , au anunțat Forțele Aeriene ucrainene.

Rusia a lansat șase drone Shahed de fabricație iraniană și 10 rachete de croazieră, iar forțele ucrainene au distrus șase drone și șase rachete înainte ca acestea să își atingă ținta, au precizat Forțele Aeriene.

Situația din Odesa și din porturile sale a fost urmărită cu atenție de piețele de cereale, deoarece Kievul a declarat sâmbătă că două nave de marfă au sosit acolo pentru a folosi un coridor temporar pentru a naviga în porturile din Marea Neagră și a încărca cereale pentru piețele din Africa și Asia.

„Avioane de vânătoare, unități de rachete antiaeriene, grupuri mobile și alte mijloace de atac au fost implicate în respingerea atacului aerian”, a declarat Forțele Aeriene.

Amploarea pagubelor nu este cunoscut la ora transmiterii știrii și nu era clar ce instalație a fost lovită. Forțele aeriene au precizat doar că serviciile de urgență se aflau la fața locului.

Presa internațională a precizat că nu a putut verifica în mod independent informațiile și Rusia nu a făcut declarații pentru moment pe acest subiect.

Întregul teritoriu al Ucrainei a fost sub alertă de raid aerian timp de câteva ore.

Luna trecută, Ucraina a anunțat un „coridor umanitar” în Marea Neagră pentru ca navele blocate în porturile sale de la începutul războiului să plce și pentru a ocoli o blocadă de facto după ce Rusia a renunțat la un acord care permitea Kievului să exporte cereale.

Articolul Rusia se dezlănțuie, după ce două nave au spart blocada din Marea Neagră. A atacat regiunea Odesa cu drone și rachete apare prima dată în Realitatea.md.

Oficialii români au declarat joi, 3 august curent, că, în două zile, vor permite trecerea prin vamă a unui număr de până la 30 de nave care aşteaptă să intre în România din porturile ucrainene de la Dunăre, un semn că schimburile comerciale nu s-au oprit în pofida atacurilor ruseşti asupra porturilor ucrainene, transmite presa din România.

Traficul pe Dunăre este ultima rută prin care Ucraina poată să îşi exporte cerealele pe calea apelor, după ce Rusia a introdus luna trecută o blocadă de facto asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Înainte ca Rusia să se retragă din acordul privind coridorul din Marea Neagră, porturile de la Dunăre erau responsabile pentru aproximativ un sfert din exporturile de cereale ale Ucrainei. Cerealele sunt încărcate pe barje care ulterior trec prin apele teritoriale ale României până în Portul Constanţa.

Datele arată că atât Dunărea cât şi gurile de vărsare ale fluviului sunt aglomerate cu nave care încearcă să ajungă şi să iasă din porturile ucrainene.

„Încercăm să gestionăm aceste aglomerări cât mai bine putem pentru a decongestiona navigaţia pe Dunăre”, a spus Florin Uzumtoma, directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. „În două zile vom autoriza aproximativ 30 de nave, cel puţin 12, dacă nu 14, astăzi, iar restul mâine”, a mai spus Uzumtoma.

Număr record de nave venite din porturile interioare ale Ucrainei

Potrivit acestuia, în lunile mai şi iunie, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos a autorizat un număr record de nave care au venit din porturile interioare ale Ucrainei, fiind vorba de peste 477 de nave pe lună.

„Lunile mai şi iunie au fost luni de vârf şi ne aşteptăm ca şi în august să avem o lună de vârf, în pofida a tot ceea ce s-a întâmplat”, a apreciat Florin Uzumtoma.

La finele lunii iulie, directorul general al Comisiei Dunării, o organizaţie interguvernamentală care gestionează navigaţia pe Dunăre, a declarat pentru Reuters că ar putea fi nevoie ca porturile interioare ale Ucrainei să fie protejate de atacurile aeriene pentru a reface încrederea şi a asigura continuarea exporturilor de cereale.

Articolul România va autoriza intrarea a 30 de nave din porturile ucrainene de la Dunăre până la sfârșitul săptămânii apare prima dată în Realitatea.md.

Zeci de nave nu reuşesc să ajungă în Ucraina, la câteva zile după ce a fost prelungit acordul privind transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, iar ritmul este puţin probabil să se accelereze, din cauza inspecţiilor lente, dar şi a altor incertitudini, relatează agenția Reuters, care citează trei surse, precum şi date comerciale maritime.

Acordul susţinut de Naţiunile Unite, care permite trecerea în siguranţă a cerealelor prin trei porturi ucrainene, a fost prelungit la 17 mai pentru două luni – o perioadă mai scurtă decât este prevăzut în documentele iniţiale, încheiate anul trecut în vară.

Aproape 40 de nave de transport staţionau în jurul Istanbulului, în zonele care sunt folosite pentru inspecţii, arată o analiză a platformei pentru comerţ global Kpler. Aceste inspecţii sunt efectuate de o echipă comună ce include reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei şi Turciei, precum şi ai ONU.

Aproape trei sferturi dintre aceste nave făcuseră anterior escale prin acest coridor, precizează Kpler. „Este probabil că mai există şi alte nave care aşteaptă în afara acestor zone sau care sunt în prezent în drum spre zonele de inspecţie”, a declarat Alexis Ellender, analist principal al Kpler.

„Mă aştept ca Rusia să continue să încetinească inspecţiile”

La începutul acestei săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că a exclus efectiv portul său Pivdenni din acordul privind cerealele. Rusia nu a răspuns la acuzaţiile Kievului.

„Pivdenni a reprezentat 35% din transporturile prin acest coridor şi, până când nu va reporni încărcările, comerţul se va lupta să revină la nivelurile anterioare”, a precizat Ellender.

Ucraina a declarat săptămâna trecută că 62 de nave aşteptau să fie inspectate.

„Mă aştept să văd că Rusia va continua să încetinească inspecţiile. În prezent, permite doar unui număr limitat de nave să se deplaseze în două dintre cele trei porturi aprobate”, a declarat Arlan Suderman, economist şef pentru mărfuri la grupul de servicii financiare StoneX.

Inspecţiile sunt necesare pentru fiecare navă înainte ca aceasta să poată intra într-unul dintre cele trei porturi ucrainene vizate de acord, care în afară de Pivdenni mai include Odesa şi Ciornomorsk.

Mărimea transporturilor scade, deoarece situaţia e incertă

Durata medie a unei deplasări a fost estimată la puţin peste 28 de zile, potrivit furnizorului de analize de date spaţiale Spire.

Numărul de comenzi de marfă – cereri globale de nave disponibile pentru transportul de cereale din Ucraina – a ajuns la 376 în luna mai, faţă de 370 de comenzi pentru luna aprilie, potrivit unei analize separate a platformei de date maritime şi de mărfuri Shipfix.

Datele Shipfix au arătat că mărimea transporturilor a scăzut de la aproximativ 15.000 de tone în aprilie la puţin peste 10.000 în mai, deoarece situaţia incertă i-a determinat pe comercianţi să fie prudenţi în rezervări.

Precomenzile de marfă pentru luna iunie sunt estimate la 50 în prezent, a precizat Shipfix.

Articolul Transporturile de cereale din Ucraina pe Marea Neagră sunt blocate, în ciuda prelungirii acordului apare prima dată în Realitatea.md.

Aplicațiile de monitorizare în timp real a traficului maritim pe mările și oceanele lumii prezintă o concentrație neobișnuită de nave neidentificate în zona Mării Negre, unde avioanele militare rusești Su-27 au doborât o dronă americană de supraveghere MQ-9 Reaper, transmite Digi 24.

Din imaginile furnizate de aplicații precum Marine Traffic sau Vessel Finder, se observă o concentrație de cinci nave care, spre deosebire de celelalte aflate în regiune, nu pot fi identificate: lipsesc datele privind denumirea, clasa, tonajul, pavilionul etc.

Aplicațiile maritime precizează doar că navele sunt din categoria „Other type/Auxilliary” (alt tip/navă de tip auxiliar) sau „Tugs and Special Crafts” (remorchere sau nave speciale).

Oficialii americani presupun că Rusia ar fi recuperat deja câteva bucăți din drona de supraveghere americană doborâtă marți în Marea Neagră. Kremlinul a anunțat încă miercuri că va încerca să recupereze drona de supraveghere a SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu știu dacă vom reuși să o recuperăm sau nu, dar trebuie să o facem… Și cu siguranță vom încerca asta”, a declarat Nikolai Patrușev la televiziunea rusă de stat”, a declarat Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, pentru un post de televiziune din Rusia.

Forțele aeriene ale SUA au publicat o hartă cu locațiile și momentele interceptării, coliziunii și prăbușirii dronei MQ-9 Reaper, care a fost atacată de avioane Suhoi Su-27, decolate din Crimeea.

Drona americană a fost interceptată la aproximativ 90 de kilometri de coastele peninsulei Crimeea. Coliziunea dintre avionul rusesc și drona americană s-a produs la circa 100 kilometri de Crimeea, iar prăbușirea dronei – la aproximativ 150 de kilometri.

Articolul Ce se întâmplă în Marea Neagră? Concentrație bizară de nave neidentificate în zona unde s-a prăbușit drona americană apare prima dată în Realitatea.md.

La câteva luni de la embargoul impus de Uniunea Europeană asupra petrolului transportat pe mare din Rusia, aurul negru al Kremlinului continuă să ajungă la cumpărătorii din întreaga lume, scrie antena3.ro.

Rusia este unul dintre cele mai mari exportatori de motorină din lume. Anul trecut, 63% din aceste exporturi au fost direcționate către țările UE, conform Kplr (n.r., companie de audit).

În ceea ce privește țițeiul, Rusia a vândut o mulțime de barili care mergeau în Europa, cu destinația India și China.

Problema cu motorina și alte produse petroliere este că, de fapt, China și India sunt, la rândul lor, mari exportatori în lume.

Teoretic, Rusia ar trebui să sufere tot mai mult de pe urma embargoului impus de Uniunea Europeană.

Articolul O flotă misterioasă ajută Rusia să transporte petrol în întreaga lume. Cine deține navele „fantomă” apare prima dată în Realitatea.md.

Încercările Ministerului rus al Apărării de a consolida gruparea navelor din Marea Neagră, care a pierdut nava amiral a flotei, crucișătorul Moskva și mai multe nave mari de debarcare, s-au încheiat cu un fiasco, scrie moscowtimes.eu.

Turcia a refuzat să permită trecerea navelor flotei ruse din Pacific prin Bosfor și Dardanele, care așteptau permisiunea de a intra de peste nouă luni, relatează BBC News.

Crucișătorul de rachete „Varyag” și marea navă antisubmarin „Admiral Tributs” se aflau în Marea Mediterană din 2 februarie, dar au fost nevoite să se întoarcă în portul lor de origine din Vladivostok.

Duminică, 6 noiembrie, ambele nave au fost văzute de shippoterra în strâmtoarea Singapore îndreptându-se spre bazele lor rusești.

Cu două săptămâni înainte de începerea războiului din Ucraina, Turcia a permis accesul în Marea Neagră a șase nave de debarcare ale brigăzii 71 a Flotei Baltice Ruse: Kaliningrad, Minsk, Korolev, Pyotr Morgunov, Georgy Pobedonosets și Olenegorsky Miner. Ministerul rus al Apărării a susținut că au sosit pentru exerciții, care erau programate în perioada 13-19 februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, planurile de utilizare a flotei pentru aterizări în Odesa și lovituri de amploare pe teritoriul ucrainean au eșuat după ce armata ucraineană a lansat o serie de atacuri asupra navelor și asupra bazei aeriene din Saki, ale cărei avioane și radare asigurau siguranța operațiunilor maritime.

Trupele ruse au trebuit să părăsească Insula Şarpelui, cel mai apropiat punct de Odesa, precum şi un punct de sprijin din care să susţină o potenţială ofensivă din Transnistria.

Pe 29 octombrie, forțele ucrainene, folosind drone, au atacat parcarea Flotei Mării Negre din Sevastopol. Ministerul rus al Apărării a răspuns printr-o declarație despre suspendarea participării la acordul de cereale, în baza căruia porturile ucrainene au fost deschise pentru export de la începutul lunii august.

Dar demersul rusesc s-a dovedit a fi de scurtă durată: deja patru zile mai târziu, președintele Vladimir Putin a anunțat revenirea la acordul privind exportul de cereale.

Cert este că Rusia nu mai poate bloca porturile ucrainene: dacă la începutul războiului mai avea niște active militare în partea de vest a Mării Negre, acum „nu există nimic”, spune Yoruk Isik, cercetător din cadrul Institutului Orientului Mijlociu din Istanbul: „Comandanții flotei lor de la Marea Neagră au fost destituiți. Nu își pot scoate navele afară.”

„Cum vor aranja acest blocaj? Ishik este nedumerit. „Tot ce vedem astăzi este prăbușirea completă a forțelor armate ruse.”

Articolul Turcia refuză să lase navele de război rusești să intre în Marea Neagră apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul șef al Biroului de Reintegrare, Vladislav Kulminski, participă la inspectarea navelor în Bosfor, făcând parte din echipa ONU la Centru de Coordonare Comună (CCC). Despre asta scrie pe pagina de Facebook a Institutului pentru Inițiative Strategice IPIS din care a făcut parte anterior.

Bani.md scrie că CCC a fost înființat la Istanbul pe 27 iulie 2022 pentru a stabili un coridor umanitar maritim si supraveghea exporturilor sigure de griu, produse alimentare si îngrășăminte din Ucraina.

Acordul de lunea trecută – intermediat de ONU și Turcia – este preconizat pentru 120 de zile. Poate fi reînnoit dacă ambele părți sunt de acord.

Blocarea cerealelor din Ucraina a provocat o criză alimentară globală, produsele pe bază din grâu, cum ar fi pâinea și pastele, devenind mai scumpe, iar uleiurile de gătit și îngrășămintele crescând, de asemenea, la preț.

Conform termenilor acordului, Rusia a fost de acord să nu țintească porturile în timp ce transporturile sunt în tranzit, iar Ucraina s-a angajat să nu transporte arme. Turcia – sprijinită de Națiunile Unite – va inspecta navele, pentru a înlătura temerile Rusiei cu privire la contrabanda cu arme.

Vlad Kulminski, despre demisia sa din funcția de vicepremier pentru Reintegrare

Articolul FOTO Kulminski, fostul șef al Biroului de Reintegrare, participă în Bosfor la inspectarea navelor ucrainești cu cereale apare prima dată în Realitatea.md.

Încă patru nave cu cereale au ieșit din porturile ucrainene. Despre asta scrie presa locală în dimineața de duminică, 7 august curent, după ce Centrul de coordonare stabilit la Istanbul, care organizează transportul cerealelor ucrainene și verifică navele, a eliberat permisele.

A doua caravană de nave cu produse agricole ucrainene a părăsit porturile ucrainene ca parte a acordurilor de deblocare a exporturilor încheiate la 22 iulie curent. Cu o postare pe subiect a venit și ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, pe Twitter.

Oficialul raportează că navele de marfă uscată Mustafa Necati, Star Helena, Glory și Riva Wind au o încărcătură totală de 170.000 de tone de cereale.

The second caravan of s have sailed from Ukrainian ports. 4 bulk carriers MUSTAFA NECATI, STAR HELENA, GLORY & RIVA WIND have almost 170,000 tons of agricultural products on board. pic.twitter.com/foPeXMQFzA

— Oleksandr Kubrakov (@OlKubrakov) August 7, 2022

Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a clarificat că trei nave au părăsit Cernomorsk și încă una din Odesa.

Înainte de aceasta, doar patru nave au plecat din Odesa și Cernomorsk, mai întâi una, apoi încă trei.

Rusia blochează porturile ucrainene din februarie, dar pe 22 iulie părțile au convenit să reia aprovizionarea prin Turcia și ONU. Potrivit termenilor acordului, Rusia nu atacă obiectivele portuare implicate în transportul produselor agricole, iar Ucraina ghidează navele prin apele minate cu ajutorul navelor de război.

Primele nave au început să părăsească porturile în această săptămână.

Articolul Zeci de tone! Încă patru nave cu cereale au ieșit din porturile ucrainene apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul turc al apărării Hulusi Akar a declarat în seara zilei de joi, că alte trei nave care transportă cereale vor părăsi Ucraina vineri, 5 august, transmite Digi 24. 

„Plecarea celor trei nave este planificată datorită muncii intensive a Centrului Comun de Coordonare (CCC)”, a afirmat Akar, fără a preciza din ce porturi vor pleca navele.

O primă încărcătură de cereale exportate de Ucraina de la începutul invaziei ruseşti pe 24 februarie a părăsit portul Odesa luni.

După o inspecţie efectuată de experţi turci, ruşi şi ucraineni în largul portului Istanbul miercuri, 3 august, nava „Razoni” şi-a reluat drumul către destinaţia sa finală, Liban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Secretariatul CCC a menționat că inspecţia a marcat încheierea „fazei test” a operaţiunilor de aplicare a acordului internaţional semnat în iulie la Istanbul, în vederea soluţionării crizei alimentare mondiale.

Centrul cu sediul la Istanbul supervizează exporturile de cereale ucrainene şi monitorizează aplicarea strictă a acordului semnat la 22 iulie între Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU.

Războiul a blocat transporturile de cereale din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, contribuind la o creștere semnificativă a prețurilor la alimente.

Articolul Turcia: Alte trei nave cu cereale vor pleca vineri din Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski, însoțit de ambasadorii mai multor țări, a mers vineri la Odesa, în sudul țării, port care în urmă cu nici o săptămână era bombardat de ruși. De aici ar trebui să plece navele cu grâne destinate exportului, așa cum prevede acordul de la Istanbul, semnat separat de Rusia și Ucraina cu Națiunile Unite și Turcia.

Documentul prevede că navele cu cereale vor fi escortate de marina ucraineană în apele teritoriale, apoi de nave turcești.

Călătoria lui Vladimir Zelenski la Odesa a fost făcută publică după plecarea președintelui, pentru că orașul a fost vizat zilele trecute de rachete ale armatei ruse.

„Primele nave sunt aici încă de la începutul războiului. Aceasta este o navă turcească. Acest lucru arată faptul că portul funcționează. Suntem pe deplin pregătiți. Am trimis toate semnalele partenerilor noștri, ONU și Turcia, iar armata noastră garantează situația de securitate. Ministrul infrastructurii este în contact direct cu partea turcă și cu ONU. Așteptăm un semnal de la ei cu privire la când putem începe exporturile”, a declarat Vladimir Zelenski.

El a profitat de ocazie pentru a vizita și un spital din Odesa unde sunt tratați răniți de pe front. Printre ei, potrivit Președinției ucrainene, se numără și un cetățean spaniol care luptă pentru Ucraina în Legiunea Internațională.

17 nave ucrainene așteaptă să plece de la Odesa

Ucraina este gata să înceapă exporturile de grâu prin porturile de la Marea Neagră, conform acordului încheiat cu Rusia la Istanbul, dar încă nu a fost stabilită data la care pot pleca, a declarat vineri ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, citat de Reuters.

Oficialul a anunţat presa, în portul Odesa, că 17 nave sunt deja încărcate, iar alta este în curs de încărcare. El a adăugat că speră ca primele plecări să aibă loc înainte de sfârşitul săptămânii.

„După semnarea iniţiativei privind grâul de la Istanbul, partea ucraineană a efectuat toate pregătirile necesare pentru (…) navigaţia în Marea Neagră, ca să începem să ne exportăm produsele din grâu din porturile noastre”, a spus ministrul, care a fost unul din semnatarii acordului.

Moscova susţine însă că ucrainenii sunt cei care blochează navigaţia, prin minarea porturilor, numai că la o zi după semnarea acordurilor de reluare a navigației a atacat cu rachete chiar obiective din portul Odesa.

Rusia şi Ucraina sunt printre marii furnizori mondiali de grâu, iar înţelegerea din Turcia, mediată de ONU, ar trebui să contribuie la rezolvarea crizei alimentare internaţionale, care s-a accentuat după cinci luni de blocadă maritimă rusă a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, mai ales că și prețul cerealelor a crescut tocmai din această cauză.

Conform acordului de la Istanbul, livrările de grâu ar trebui permise prin porturile Odesa, Cernomorsk şi Pivdenîi. Kubrakov a afirmat că primele două dintre acestea sunt gata să înceapă livrările, iar cel de-al treilea ar trebui să fie pregătit în zilele următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FOTO Zelenski a părăsit „buncărul”. A mers la Odesa să inspecteze cele 17 nave cu grâne ce așteaptă să plece la export apare prima dată în Realitatea.md.

Marina ucraineană a anunţat luni că a reuşit să îndepărteze flota rusă la peste 100 kilometri de coasta ucraineană a Mării Negre, unde navele ruseşti efectuează de mai multe săptămâni o blocadă navală, informează agenţiile EFE şi AFP.

„Ca rezultat al acţiunilor noastre intense pentru a învinge forţele navale inamice, grupul de nave de război al Flotei Federaţiei Ruse în Marea Neagră a fost împins înapoi la o distanţă de peste 100 de kilometri de coasta ucraineană”, conform serviciului de presă al comandamentului naval al forţelor armate ucrainene, citat de Ukrinform.

„Încercând să recâştige controlul asupra părţii de nord-vest a Mării Negre, inamicul a fost forţat să-şi schimbe tactica: a desfăşurat sisteme de rachete Bal şi Bastion în Crimeea şi în regiunea Herson şi a redislocat forţe suplimentare în Insula Şerpilor”, pe care Rusia a ocupat-o din prima zi a invaziei, menţionează comandamentul naval ucrainean.

Ocupanţii ruşi au desfăşurat sisteme de rachete modernizate, staţii de război electronic şi alte echipamente în Insula Şerpilor, declarase la 1 iunie purtătorul de cuvânt al Comandamentului operaţional Sud al armatei ucrainene, Vladislav Nazarov, citat de publicaţia ucraineană Zerkalo nedeli, conform Agerpres.

Aceasta ar putea asigura forţelor ruse o posibilă desantare a grupurilor de recunoaştere şi de sabotaj pe coasta Odesei sau o bombardare masivă a acesteia, afirmase el, adăugând că, la ora actuală, nu sunt semne de pregătire pentru o debarcare a invadatorilor, dar nu sunt excluse încercări de apropiere şi de debarcare a unor grupuri de recunoaştere şi de sabotaj pe coastele Odesei sau la gurile Dunării.

Intensificarea activităţii Rusiei în Insula Şerpilor capturată face posibilă blocarea coastei ucrainene şi împiedică restabilirea comerţului maritim, inclusiv exportul de cereale ucrainene, notează la rândul său luni Ministerul britanic al Apărării, citat de Zerkalo nedeli.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Marina ucraineană ține la distanță flota rusă la peste o sută de km de coasta Ucrainei la Marea Neagră apare prima dată în Realitatea.md.