În luna octombrie, mai multe zone din Chișinău au fost supuse unor cercetări arheologice care aduc noi informații despre istoria Capitalei. Activitățile au fost realizate de echipa de arheologi a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.

La situl Chișinău I („Pruncul”) au fost identificate trei complexe arheologice, două gropi menajere și urmele unei locuințe adâncite, datate în prima epocă a fierului (sec. XII–X a. Chr.), aparținând culturii Chișinău – Corlăteni. Materialele descoperite, fragmente ceramice, oase de animale și obiecte din bronz, oferă informații valoroase despre cele mai timpurii așezări din zona orașului.

În zona Bisericii „Buna Vestire” – Nucleul Istoric al Chișinăului, în apropierea monumentului arhitectural inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat, au fost descoperite patru morminte de copii, parte a cimitirului istoric aferent bisericii vechi, datat în secolele XVII–XVIII. Această descoperire contribuie la aprofundarea cunoașterii istoriei urbane și spirituale a Chișinăului de altădată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primăria Capitalei susține cercetarea și promovarea patrimoniului istoric local, în parteneriat cu Asociația Națională a Tinerilor Istorici și Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural, prin proiecte dedicate educației și memoriei orașului:<

• „Identitățile Chișinăului”, proiect de cercetare interdisciplinară, ajuns în 2025 la ediția a VIII-a;
• „Monografia Chișinăului”, o lucrare amplă despre evoluția orașului din 1436 până în prezent, în cinci volume;
• Programul „Moștenire”, instalarea însemnelor comemorative dedicate personalităților marcante ale Capitalei;
• Cercetarea arheologică a văii râului Bîc, care prevede muzeificarea vestigiilor istorice din zona Teatrului „Eugene Ionesco”.

De asemenea, primăria a anunțat că sprijină elaborarea unei serii de manuale dedicate istoriei orașului, destinate elevilor din ciclurile primar, gimnazial și liceal (clasele III–XII).

Articolul FOTO Pagini necunoscute din istoria Chișinăului, scoase la lumină de arheologi apare prima dată în Realitatea.md.

Lista dvs. de verificare pentru vacanță seamănă mai degrabă cu un roman polițist, în care obiectele uitate joacă rolul răufăcătorilor gata să vă saboteze escapada perfectă? Poate fi extrem de frustrant să realizezi că ai uitat ceva acasă după ce ai ajuns la destinație. Dar ghiciți ce? Acest lucru este destul de comun. Conform unui sondaj, nouă din zece americani recunosc că au avut propriile momente „Home Alone”.

Deci, ce lasă oamenii în urmă mai des? Rezultatele arată că aproximativ o treime și-au uitat încărcătorul de telefon (34%), împreună cu articolele de toaletă și produsele de înfrumusețare (32%). Mai mult de un sfert (27%) au fost nevoiți să cumpere o nouă cremă de protecție solară în vacanță, în timp ce 18% au uitat să își ia medicamentele!

Studiul, comandat de Crystal Geyser Alpine Spring Water și realizat de Talker Research, arată că 37% dintre americani devin mai uituci atunci când călătoresc. Este ca și cum trecerea frontierelor de stat declanșează un fel de câmp de forță care șterge memoria, făcând ca, în medie, trei obiecte să fie uitate la fiecare călătorie.

Din păcate, 42% dintre turiști și turiști consideră că aventurile lor sunt afectate negativ de aceste produse esențiale uitate. Aceștia sunt nevoiți să pornească în căutări secundare, cheltuind mai mulți bani (27%) și mulțumindu-se cu produse alternative (25%), toate acestea în timp ce nu se simt în cea mai bună formă (10%).

Dar nu vă temeți! Călătorii noștri neînfricați învață din aventurile lor nefericite. Un procent impresionant de 89% spun că sunt mai pregătiți ca niciodată în această vară, înainte de a pleca la drum, datorită necazurilor lor anterioare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Orice persoană care pleacă în vacanță uită acasă, în medie, trei obiecte apare prima dată în Realitatea.md.

Cea mai scumpă sticlă de whisky din istorie, diamante de milioane de dolari sau haine purtate de vedete. Toate au fost vânate de colecționari la licitații în anul care stă să se încheie. Acestea au depășit toate așteptările în materie de preț.

Anul acesta, casa Christie’s a vândut la o licitație în Geneva o nestemată de o frumusețe rară. Are și un nume: „Albastru Regal”. Prețul de achiziție a fost și el deosebit – 44,6 milioane de dolari, scrie protv.ro.

Max Fawcett, reprezentantul casei de licitații Christie’s

 „E cel mai mare diamant albastru viu, de o puritate impecabilă, care e scos la licitație. Are o tăietură în formă de pară, ceea ce înseamnă că forma este complet nemodificată și are o culoare foarte intensă, cea mai mare saturație de culoare dată de Institutul Gemologic din America”.

O altă bijuterie care s-a făcut remarcată este un inel cu un diamant de aproape 12 carate. Tot la Geneva, cineva a fost dispus să-l cumpere cu aproape 23 de milioane de dolari.

La mare căutare anul acesta au fost și obiectele care le-au aparținut cândva starurilor internaționale.

Un ceas Rolex purtat în anii ’70 de actorul Marlon Brando a fost vândut cu peste 5 milioane de dolari.

Pianul la care Freddie Mercury a compus hituri precum „Bohemian Rhapsody” a fost adjudecat la o licitație, la Londra, pentru 1.742.000 de lire sterline.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt colecționar a obținut, pentru 635.000 de lire sterline, coroana și celebra mantie roșie purtate de solistul trupei Queen în timpul unui turneu în anii ’80.

A fost o luptă strânsă și pentru un faimos pulover din lână roșie, decorat cu oițe, al prințesei Diana. A fost adjudecat pentru mai bine de 1,1 milioane de dolari.

Joanna Osbourne, co-fondatoarea companiei de articole vestimentare „Warm & Wonderful”

 „Cred că prima dată când l-a purtat a fost atunci când era logodită. Era încă Lady Diana Spencer. Îl purta pentru că avea un simț al umorului și i s-a părut un cadou amuzant”.

O sumă peste așteptări a fost dată și pentru o sticlă de whisky scoțian dintr-o serie limitată – 2,7 milioane de dolari. Astfel a stabilit recordul pentru cea mai scumpă băutură alcoolică vândută vreodată la licitație.

Whisky-ul a fost maturat timp de 60 de ani în butoaie de stejar, iar un expert căruia i s-a permis să deguste licoarea a descris-o ca având „un buchet bogat, cu aromă de fructe uscate și mirodenie, cu gust de lemn”.

S-au făcut tranzacții importante și în lumea artei. Tablouri semnate de Rembrandt, care nu mai fuseseră văzute în public de aproape două secole, au fost vândute la o licitație pentru 14 milioane de dolari.

Ultimul portret realizat de Gustav Klimt înainte de moarte, intitulat „Doamna cu evantai”, a fost adjudecat pentru aproape 109 milioane de dolari.

Articolul Cele mai scumpe obiecte vândute la licitație în 2023. Whisky, capa lui Freddie Mercury și puloverul prințesei Diana apare prima dată în Realitatea.md.

Parlamentul găzduiește expoziția de mixed media „Frontiere”, dedicată evenimentelor din 7 aprilie 2009. Vizitatorii instituției parlamentare vor avea ocazia să vadă diferite obiecte și documente recuperate din clădire după evenimentele de atunci.

În premieră sunt expuse mai multe lucruri salvate din incendiu – un microfon, un covor roșu, telefoane de birou, instalații audio și video și un drapel. Un capitol aparte al expoziției îl constituie cel al documentelor care au fost salvate, dar care păstrează urmele incendiului. Documentele aparțin Arhivei Parlamentului. În timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3000 de dosare, care conțineau informații din perioada 1946-2009. Este vorba de stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare, dosare personale ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului.

De asemenea, expoziția conține o serie de fotografii ce prezintă evenimentele din 7 aprilie 2009, precum și mai multe lucrări realizate de artista multimedia Valeria Barbas. Pictorița, care este și curatorul expoziției, a realizat lucrările pe parcursul a două decenii, fiind inspirată de diverse evenimente socio-politice. „Proiectul expozițional „Frontiere” relevă o retrospectivă a evenimentelor cruciale care au marcat şi au zdruncinat Republica Moldova pe parcursul celor treizeci de ani de independență, având drept axă de referință data de 7 aprilie 2009. Expoziţia prezintă în premieră o colaborare fructuoasă între diverse medii de filieră istorică şi ale artei contemporane. Aceasta îşi găseşte expresia în conceptul frontierelor, privit în diverse perspective, fie geografice, istorice, fie de natură interioară, umană”, a menționat artista Valeria Barbas.

Expoziția care marchează simbolic 14 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009 va putea fi vizitată la Parlament până pe data de 10 aprilie. Ulterior, expoziția va fi găzduită de Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Articolul 7 aprilie 2009: Ce a reușit Parlamentul să salveze în urma „revoluției”? FOTO apare prima dată în Realitatea.md.

Există anumite obiecte care aduc energii pozitive în viața ta. Acestea te ajută să rămâi mereu optimistă și astfel să fii mult mai atrăgătoare pentru cei din jurul tău. Nu doar arta Feng Shui vorbește despre importanța așezării obiectelor în casă.

Articolul Obiecte care aduc noroc în dragoste. Ce să ai în casă și în geantă ca să atragi iubirea în viața ta apare prima dată în Realitatea.md.

Germania interzice de astăzi, 3 iulie, vânzarea de obiecte de plastic de unică folosinţă: farfurii, tacâmuri, pahare sau beţişoare de urechi. Prin această măsură, Germania aplică o directivă europeană destinată să protejeze oceanele de poluare.

Noua lege, votată în luna septembrie 2020 şi care a intrat în vigoare astăzi, interzice în mod special „beţişoarele de urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, beţişoarele pentru amestecat, beţele pentru baloane şi paharele”.

În plus, anumite ambalaje din polistiren, utilizate drept recipiente pentru produse alimentare, sunt şi ele vizitate de această interdicţie. De asemenea, proiectul de lege prevede de asemenea ca administraţiile publice să dea întâietate produselor fabricate din materiale reciclate la licitaţiile pentru furnizarea de consumabile.

Directiva europeană privind materialele plastice de unică folosinţă se bazează pe legislaţia existentă a UE în materie de deşeuri, dar o depăşeşte prin faptul că stabileşte norme mai stricte pentru acele tipuri de produse şi de ambalaje care se află printre primele zece articole poluante ca frecvenţă a apariţiei pe plajele europene.

Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosinţă pentru care există alternative. În plus, sunt introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător.

Produsele din plastic de unică folosinţă sunt fabricate integral sau parţial din materiale plastice şi, de regulă, sunt destinate a fi utilizate doar o dată sau pentru o perioadă scurtă înainte să fie aruncate. Unul dintre principalele obiective ale directive este reducerea cantităţii de deşeuri de plastic generate.

Conform noilor norme, până în 2021 vor fi interzise, printre produsele din plastic de unică folosinţă, farfuriile, tacâmurile, paiele, beţele pentru baloane şi beţişoarele pentru urechi.

Omenirea a produs 367 milioane de tone de plastic în 2020. Producţia mondială de deşeuri e în creştere

În 2020, din cauza crizei sanitare, producţia mondială de plastic a scăzut cu 0,3% comparativ cu 2019, însă ceea ce este îngrijorător că de la debutul erei industriale şi până în prezent au fost înregistrat doar trei scăderi.

Potrivit datelor comunicate luna trecută de Asociaţia Europeană a Producătorilor de Plastic, la nivelul întregii planete, „cu 367 milioane de tone de plastic produse în 2020, faţă de 368 milioane de tone în 2019, a fost vorba de cea de a treia scădere mondială înregistrată după război, după cea intervenită în 1973, în momentul primului şoc petrolier, şi cea din 2008, din cauza crizei financiare subprime”, a declarat directorul general de la PlasticsEurope, Eric Quenet.

Pe de altă parte, producţia mondială de deşeuri din plastic ar putea creşte cu 41% până în 2030, iar cantitatea de deşeuri prezentă în oceanele lumii ar putea să se dubleze, până la 300 milioane de tone, avertizează asociaţia pentru protecţia animalelor WWF.

Fenomenul poluării globale cu plastic se îndreaptă spre „un punct critic ireversibil”, potrivit unui studiu publicat zilele trecute. Statele membre UE au convenit să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui să conţină, până în 2025, cel puţin 25% material reciclat, iar până în 2030 cel puţin 30%.

Articolul DECIS! Obiectele de plastic de unică folosinţă, INTERZISE în Germania apare prima dată în Realitatea.md.