Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, consideră că termenul de 2030 pentru obiectivul de a pregăti UE de apărare este unul târziu. În opinia sa, eforturile trebuie accelerate.

Oficiala este de părere că Federația Rusă nu încetează să escaladeze și să testeze reacțiile statelor Uniunii Europene, transmite Agerpres. În același timp, potrivit funcționarei de la Bruxelles, autorii anumitor acte de sabotaj ar fi recrutați chiar din unele ambasade.

„Atacuri hibride sunt o definiție cam vagă a ceea ce se întâmplă cu adevărat. Amenințările se intensifică. Trebuie să acționăm mai repede”, a spus Kaja Kallas.

Înalta reprezentantă a UE pentru politică externă a mai dezvăluit că anterior a propus crearea unui grup de experți, la nivel înalt, care să poată propune măsuri concrete pentru a accelera pregătirea europeană în domeniul apărării. Inițiativa s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea unor state membre, ceea ce ar fi determinat-o să anuleze prezentarea și lansarea grupului.

Articolul Kaja Kallas: 2030 este prea târziu pentru a pregăti UE de apărare. Cere accelerarea eforturilor apare prima dată în Realitatea.md.

Obiectivul de a menţine pe termen lung încălzirea climei globale sub pragul de +2°C în raport cu perioada preindustrială, o limită fixată prin Acordul de la Paris, „este mort”, a declarat marţi James Hansen, fostul climatolog-şef de la NASA. James Hansen a publicat în această săptămână alături de mai mulţi oameni de ştiinţă un studiu care a ajuns la concluzia că anumite fenomene ce stau la baza schimbărilor climatice au fost subestimate, scrie Agerpres.

Potrivit analizei lor asupra situaţiei actuale şi conform previziunilor lor, „obiectivul de 2°C este mort”, a declarat James Hansen, marţi, în cadrul unei prezentări.

Unul dintre scenariile ambiţioase formulate de GIEC – Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei, mandatat de către ONU -, ce mizează pe o scădere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră, ce ar putea face posibilă menţinerea procesului de încălzire sub acest prag, a devenit „astăzi imposibil”, a adăugat expertul american.

Cauza ar fi, explică el, consumul mondial de energie, care „creşte şi va continua să crească”, cu „o parte majoritară a energiei ce provine încă din combustibili fosili”, principalii emiţători de gaze cu efect de seră.

Pe lângă tranziţia energetică prea lentă, cercetătorul american şi echipa lui subliniază în studiul lor „o lipsă de realism în evaluarea climei”, estimând că aceasta din urmă este mai sensibilă la emisiile de gaze cu efect de seră decât se crede în prezent.

În analiza lor, James Hansen şi colegii săi au analizat, de asemenea, rolul jucat de o schimbare a reglementărilor din sectorul maritim în 2020, ale cărei efecte asupra climei ar fi fost minimalizate, după părerea lor.

Acea schimbare s-a tradus printr-o reducere a emisiilor de sulf, care reflectă lumina soarelui în spaţiu şi participă astfel la răcirea atmosferei terestre.

Cercetătorii estimează, de asemenea, că AMOC (Sistemul de circulaţie Atlantic-Meridional), un sistem de curenţi oceanici care joacă un rol major în reglarea climei, va înceta „în următorii 20-30 de ani”, în principal ca urmare a topirii gheţii.

O astfel de dispariţie ar duce la „probleme majore, mai ales la o creştere a nivelului mării de mai mulţi metri”, au avertizat autorii studiului, vorbind despre „un punct fără întoarcere”.

Potrivit previziunilor, temperaturile medii globale ar trebui să rămână egale sau să devină superioare pragului de +1,5°C în raport cu cele din perioada preindustrială în anii care vor urma, înainte să atingă pragul de +2°C până în 2045.

Adoptat în urmă cu aproape zece ani de majoritatea ţărilor lumii, Acordul de la Paris, din care Washingtonul a anunţat recent că se va retrage pentru a doua oară, vizează menţinerea creşterii temperaturii medii globale „mult sub pragul de 2°C” în raport cu nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor pentru a limita această încălzire la 1,5°C.

Toate aceste măsuri au ca obiectiv limitarea semnificativă a celor mai catastrofale consecinţe ale schimbărilor climatice.

Clima de pe Terra s-a încălzit deja cu 1,3°C, în medie, iar pragul de 1,5°C a fost depăşit pentru prima dată în ultimii doi ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Obiectivul de a menține încălzirea globală cu 2 grade „este mort” apare prima dată în Realitatea.md.

Noua ediție a Constituției este tipărită de către agenția de stat Moldpres. Redacția conține noile articole privind aderarea Moldovei la UE, dar și prevederile care stabilesc că limba de stat este româna.

„Moldpres editează un tiraj al Constituției Republicii Moldova în limba română, dar și o ediție bilingvă – română/rusă. Ediția va fi utilă pentru funcționarii publici, autoritățile locale, juriști, tineri, precum și alte categorii de cetățeni”, transmite purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Noua ediție a Constituției Moldova poate fi procurată începând cu sfârșitul săptămânii. Legea Supremă va fi disponibilă în rețelele de distribuție ale Moldpres.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 20 octombrie 2024, majoritatea moldovenilor care au participat la referendumul privind integrarea europeană au acceptat includerea în Constituție a obiectivului de aderare la UE.

Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului republican constituțional pe 31 octombrie 2024, apoi decizia magistraților a fost publicată într-o ediție specială a Monitorului Oficial.

Articolul Noua Constituție, scoasă de sub tipar! Unde și când puteți cumpăra ediția cu articolele despre integrare europeană apare prima dată în Realitatea.md.

„Obiectivul nostru este să facem așa, încât Moldova să fie pregătită pentru aderare până în 2030. Până acum mesajele au fost încurajatoare, chiar dacă nimeni nu ne spune o dată clară”. Promisiunea a fost făcută de președinta Maia Sandu, în cadrul conferinței finale de presă a Summitului Comunității Politice Europene (CPE) care a avut loc pe 1 iunie 2023 la Bulboaca.

„Comunitatea Politică Europeană este mai largă decât UE. Aici am discutat subiecte care țin de toată comunitatea. Ieri și azi, am vorbit despre aspirațiile către UE. Obiectivul nostru este să facem așa, încât Moldova să fie pregătită pentru aderare până la sfârșitul deceniului. Vom lucra și pe partea de eforturi și vom convinge statele UE că Republica Moldova poate să devină suficient de pregătită pentru aderare către 2023. Până acum mesajele au fost încurajatoare, chiar dacă nimeni nu ne spune o dată clară. Depinde de noi să muncim mult, să fim uniți, așa cum am arătat pe 21 mai (Moldova Europeană), să dezbatem propaganda, inclusiv azi am vorbit cum împreună putem să o combatem mai eficient”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că Chișinăul și-a anunțat intenția de aderare la UE și speră ca până la sfârșitul acestui an să înceapă negocierile de aderare.

Într-o rezoluție adoptată pe 19 aprilie, membrii Parlamentului European (euro-deputații) recomandă că negocierile de aderare la UE cu Republica Moldova trebuie să înceapă până la sfârșitul anului 2023. Acest lucru trebuie să se întâmple după îndeplinirea celor nouă etape identificate de Comisia Europeană.

Între timp, Parlamentul European solicită guvernului moldovean să continue cu hotărâre agendei de reforme privind democrația și statul de drept, să avanseze în direcția implementării depline a Acordului de Asociere cu UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, să abordeze problema crimei organizate și a criminalității internaționale și transnaționale grave și să continue eforturile de creștere a securității energetice a țării.

Un alt punct în rezoluția Parlamentului European vizează sancționarea imediată a celor implicați în încercările de destabilizare a Republicii Moldova.

Articolul O dată? Maia Sandu promite: Obiectivul este să facem așa, încât Moldova să fie pregătită de aderare până în 2030 apare prima dată în Realitatea.md.

Experiență nemaipomenită pentru pompierii din Capitală. Alături de angajații unei baze petroliere din Chișinău, au participat în cadrul exercițiului tactic de teren pe teritoriul obiectivului. Astfel, potrivit scenariului un incendiu a izbucnit pe teritoriul unei baze petroliere pe rampa de încărcare auto cu produse petroliere la ora.

Angajații obiectivului au intervenit la lichidarea incendiului cu forțele proprii, iar în cel mai scurt timp la fața locului au ajuns 2 echipaje din cadrul Detașamentului Salvatori și Pompieri Ciocana din cadrul IGSU, care au simulat localizarea și lichidarea arderii cu apă şi spumogen.

Pe parcursul aplicațiilor tactice salvatorii Inspectoratului au lichidat focare improvizate pe 4 sectoare de luptă, printre care incendiul la rampa de descărcare auto a produselor petroliere, focare de vegetaţie uscată la rampa calea ferată şi arderea la rezervorul cu combustibil.

„Aplicațiile au drept scop verificarea nivelului de pregătire a forțelor primare de intervenție, antrenarea personalului de conducere a obiectivului la stingerea unui incendiu, lichidarea consecințelor situațiilor excepționale şi modul de folosire a mijloacelor de primă intervenţie până la sosire pompierilor și salvatorilor din cadrul IGSU”, se arată în comunicat.

Responsabilii menționează că prin astfel de acțiuni se verifică modul de funcţionare a instalaţiilor automate de semnalizare şi stingere a incendiilor şi mijloacelor de primă intervenţie din dotare a obiectivelor de importanță majoră pe teritoriul Republicii Moldova.

Exercițiile tactice în domeniul protecției civile sunt organizate anual, conform planului de desfăşurare a exerciţiilor tactice de specialitate.

Articolul FOTO Bază petrolieră din Chișinău, „asaltată” de pompieri. Ce s-a ÎNTÂMPLAT apare prima dată în Realitatea.md.