Fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a fost numit consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, transmite BANI.MD.

Potrivit sursei citate, informația a apărut pe profilul său de LinkedIn, confirmând astfel noul său rol în cadrul celei mai importante instituții financiare din România. Armașu va lucra alături de cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din Europa, Mugur Isărescu, care conduce BNR din anul 1990.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Octavian Armașu a fost demis din funcția de guvernator al BNM la data de 21 decembrie 2023, cu votul a 81 de deputați. Revocarea a fost propusă după audierile organizate de Parlament cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. A doua zi, Parlamentul Republicii Moldova a numit-o guvernatoare a BNM pe Anca-Dana Dragu căreia i-a fost acordată cetățenia Republicii Moldova.

VIDEO Demisie răsunătoare la sfârșit de an! Octavian Armașu, înlăturat de la conducerea BNM

Articolul Fostul guvernator al BNM are o nouă funcție. Va lucra alături de cel mai longeviv guvernator de bancă apare prima dată în Realitatea.md.

Membrii Platformei Naționale a Forumului Societății Civile și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la procedura de demitere a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, de către Parlament, imediat după audierea parlamentară, în cadrul ședinței plenului Parlamentului din 21 decembrie 2023. Au enumerat motivele într-o declarație comună.

VIDEO Demisie răsunătoare la sfârșit de an! Octavian Armașu, înlăturat de la conducerea BNM

Declarație privind revocarea din funcție a Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei

• Este un caz de ingerință politică gravă, fără precedent în Republica Moldova, în activitatea autorității monetare, fiind subminat principiul de independență a băncii centrale, care este un element fundamental al Acquis-ului comunitar și o condiție indispensabilă pentru stabilitatea macro-financiară a țării.
• O audiere parlamentară nu este suficientă pentru a clarifica toate circumstanțele și a formula în mod clar motivele revocării din funcție a Guvernatorului, fiind necesare investigații independente și profesioniste pe caz.
• Modul cum a fost derulată audierea parlamentară a relevat caracterul tendențios al întrebărilor, comentariilor și acuzațiilor unor deputați, fiind ignorat specificul mandatului Guvernatorului.
• Decizia de revocare din funcție imediat după o asemenea audiere relevă faptul că aceasta a fost una formală, cu scop de discreditare și „executare publică” a Guvernatorului, și nu pentru o elucidare obiectivă a problemelor și acuzațiilor invocate.
• Nu a fost publicată nici o investigație a Parlamentului care să clarifice în mod clar motivele revocării din funcție a Guvernatorului, iar nota informativă pe 4,5 pagini anexată la Proiectul hotărârii Parlamentului privind revocarea Guvernatorului BNM este, cel puțin, insuficientă în acest sens.
• Nu au avut loc consultări publice cu privire la acuzațiile/problemele invocate de Parlament în adresa activității BNM.
• Faptul că noul candidat a fost propus imediat a doua zi după revocarea Guvernatorului confirmă caracterul regizat al audierii publice din 21 decembrie, organizată anume cu scopul demiterii Guvernatorului.
• În general, pe parcursul ultimilor ani, BNM a avut parte de evaluări bune în exercitarea mandatului său, atât de la FMI, cât și de la Comisia Europeană, fiind în special apreciată reforma bancară care a urmat după „furtul miliardului” și care a eliminat practic toate precondițiile pentru asemenea fraude bancare în viitor.

În declarația comună se face apel către Parlament să se abțină de la ingerințe politice în activitatea autorității monetare. „Or, s-a creat un precedent extrem de periculos pentru stabilitatea macro-financiară a țării prin care orice altă guvernare ar putea revoca Guvernatorul BNM după bunul plac”.

Noua conducere a BNM este îndemnată să fie independentă și rezilientă eventualelor presiuni politice, precum și să consolideze independența instituției care „a fost șifonată grav” în cadrul ședinței Parlamentului din 21 decembrie 2023.

DOC Anca Dragu, „noua șefă a BNM” a primit cetățenia Republicii Moldova, în ziua demiterii lui Octavian Armașu

La fel, se face apel către comunitatea internațională, în special Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, să monitorizeze minuțios activitatea BNM și eventualele ingerințe politice asupra acestei instituții, iar suportul financiar să fie condiționat de consolidarea independenței autorității monetare.

FMI: Demiterea bruscă a guvernatorului BNM pune la îndoială corectitudinea procesului

Organizații semnatare, membre ale Platformei Naționale a Societății Civile a Parteneriatului Estic:

1. Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
2. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
3. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
4. Institutul pentru Politici Publice (IPP)
5. Asociația Terra-1530
6. Eco-Tiras
7. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
8. Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare “LID Moldova”
9. Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă
10. Pro-Europa (Comrat)

Lista este actualizată în funcție de organizațiile care au aceeași opinie și dorința de a se alătura declarației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarația comună a cel puțin 10 organizații: Parlamentul a șifonat grav independența BNM apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul președinte de țară, socialistul Igor Dodon, a comentat numirea noii guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, propusă de președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, Parlamentului. S-a întâmplat în ședința de vineri, 22 decembrie curent, o zi mai târziu de la demiterea lui Octavian Armașu din această funcție.

Potrivit lui Igor Dodon, numirea este una „abuzivă” și „antistatală”.

Mai mult, dă de înțeles că ar putea fi anulată de socialiști sau de „următorul șef de stat”.

Amintim că Octavian Armașu a fost revocat din funcție în seara zilei de 21 decembrie 2023, cu votul a 81 de deputați: PAS, BCS și neafiliați. Revocarea a fost propusă după audierile organizate de Parlament cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. A doua zi, Parlamentul, deja doar cu 58 de voturi, a numit-o guvernatoare a BNM pe Anca-Dana Dragu căreia i-a fost acordată cetățenia Republicii Moldova ieri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Noua guvernatoare a BNM nu-i este pe plac lui Dodon, chiar dacă socialiștii au susținut demiterea lui Armașu apare prima dată în Realitatea.md.

Revocarea lui Octavian Armașu de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în cadrul ședinței Parlamentului de joi, a stârnit un val de critici pe rețelele de socializare. Politicieni și experți spun la unison că argumentarea deputaților a fost „subțire și neclară”.

O opinie în acest sens vine de la primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban. Acesta scrie că „Octavian Armașu este un bun specialist în domeniu și sunt împotriva la asemenea acțiuni, care demonstrează încă o dată că avem un stat capturat”.

Demisia răsunătoare la sfârșit de an nu a trecut nici pe lângă fostul premier Ion Chicu. Liderul PDCM a criticat aflarea lui Armașu la cârma BNM, însă modul în care l-au demis parlamentarii, l-a șocat pe fostul prim-ministru.

„În 11 luni ale anului 2023, statul nostru a plătit din buget dobânzi și comisioane o sumă uriașă – 5,05 miliarde lei. Este aproape de 2 ori mai mult decât suma achitată pe tot anul 2022. Aici, un „merit deosebit” îi aparține dlui Armașu, care a majorat absolut eronat rata de bază la 21,5%.

Cât privește temeiul utilizat de gruparea criminală PAS pentru a-l demite ieri, evident – este un fals. Spre deosebire de Maia Sandu, Recean și Grosu, care au fost participanți la pregătirea furtului miliardului în 2014, dl Armașu lucra atunci în sectorul privat – nu avea nimic cu acea crimă”, a scris Chicu pe Facebook.

Amintim că guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a fost demis din funcție joi seara, 21 decembrie 2023, cu votul a 81 de deputați prezenți în sală. Mai devreme, Octavian Armașu fusese audiat și printre principalele acuzații care i s-au adus a fost că nu a luat măsuri pentru a proteja instituția de angajați implicați în susținerea intereselor beneficiarilor fraudei bancare, în special a grupului condus de oligarhul și fugarul Ilan Șor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Octavian Armașu a deținut funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) din 30 noiembrie 2018. Are peste 20 de ani de experiență în sectorul financiar – economic. Înainte de a deveni guvernator al BNM, a ocupat funcția de Ministru al finanțelor (2016-2018).

VIDEO Demisie răsunătoare la sfârșit de an! Octavian Armașu, înlăturat de la conducerea BNM

Articolul „Argumentarea este subțire și neclară!” Experți și politicieni despre revocarea din funcție a guvernatorului BNM apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a fost demis din funcție joi seara, 21 decembrie 2023, cu votul a 81 de deputați prezenți în sală: BCS, PAS, neafiliat. S-a întâmplat după ce președintele Parlamentului, Igor Grosu, a solicitat introducerea pe ordinea de zi, la revenirea în sală după pauză, pe la ora 19:00, a unui proiect în acest sens cu nr. 480.

Mai devreme, Octavian Armașu fusese audiat și printre principalele acuzații care i s-au adus a fost că nu a luat măsuri pentru a proteja instituția de angajați implicați în susținerea intereselor beneficiarilor fraudei bancare, în special a grupului condus de oligarhul și fugarul Ilan Șor.

„BNM nu pune pe deplin în aplicare decizia de judecată pe cazul grupului Șor (Decizia Curții de Apel Chișinău din 13.04.2023) definitivă și executorie, din cauza unor incoerențe funcționale, instituționale, dar și din cauza suspiciunii de protecție din partea beneficiarilor fraudei. Conducerea BNM a neglijat în repetate ori solicitările din partea organelor de urmărire penală în cazul fraudei bancare. Aceste fapte sunt consemnate în raportul Procuraturii Generale din 22.03.2022 adresat Consiliului Suprem de Securitate, dar și ultimului răspuns primit din partea Procuraturii la 05.12.2023. Au fost invocate dificultăți de cooperare, acces îngrădit la informații și registre, inclusiv electronice. Procuratura Anticorupție a fost nevoită să recurgă la măsuri dure de percheziții și ridicare forțată a dovezilor de la BNM și de la angajații acesteia”, au constat deputații.

Guvernatorul BNM a admis pasivitatea lichidatorului BEM. „Cu siguranță frauda bancară a avut loc. Asta nu pune nimeni la îndoială. Frauda bancară constă în devalizarea a trei bănci, printr-o schemă frauduloasă. Eu detaliile toate nu le cunosc pentru că nu am supravegheat băncile atunci. Eu atunci activam în sectorul privat, iar acum asta ține de domeniul anchetei. Acuma să vă zic beneficiarii nu pot. Pentru că iarăși, eu nu am acces la ancheta pe care o fac procurorii”, s-a apărat Octavian Armașu.

Cu acest subiect s-a încheiat ședința Parlamentului. Deputații se vor întruni vineri, 22 decembrie 2023, pentru a discuta subiectele rămase, de la ora 10:00.

Octavian Armașu a deținut funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) din 30 noiembrie 2018. Are peste 20 de ani de experiență în sectorul financiar – economic. Înainte de a deveni guvernator al BNM, a ocupat funcția de Ministru al finanțelor (2016-2018).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Demisie răsunătoare la sfârșit de an! Octavian Armașu, înlăturat de la conducerea BNM apare prima dată în Realitatea.md.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, a făcut declarații șocante în urma audierilor guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu. Marian susține că conducerea BNM nu a luat măsuri pentru a proteja instituția de angajați implicați în susținerea intereselor beneficiarilor fraudei bancare, în special a grupului condus de Ilan Șor.

Deputatul PAS afirmă că aceste constatări necesită acțiuni urgente și subliniază că situația legată de Guvernatorul BNM nu poate rămâne neschimbată. Deputatul spune că discuții suplimentare vor fi purtate în cadrul fracțiunii pentru stabilirea acțiunilor viitoare.

„În rezultatul audierilor de azi din comisie și din plenul parlamentului care au arătat probleme grave în activitatea conducerii BNM, sabotare în recuperarea banilor, angajarea și menținerea în funcție a unor oameni implicați în frauda bancară, și obstrucționarea anchetei, vă solicităm demisia, domnule Octavian Armașu”, a scris Radu Marian pe Facebook.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Schimbări majore la BNM? Radu Marian: Vă solicităm demisia, domnule Octavian Armașu apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a prezentat marți, 14 noiembrie, Raportul asupra inflației cu numărul 4, în care a evidențiat că în luna octombrie inflația a revenit în intervalul de variație țintit de BNM, atingând valoarea de 6.3%.

Conform raportului, inflația a continuat să scadă pe tot parcursul anului curent. Această dinamică a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv urmare a deciziilor de politică monetară anterioare, cererea internă modestă, aprecierea ratei de schimb, diminuarea tarifelor la energia electrică și gazul natural.

Banca Națională va continua să promoveze o politica monetară  stimulativă pentru încurajarea cererii interne, totodată va urmări realizarea obiectivului său de menținere a inflației pe termen mediu în limita intervalului de variație a țintei de 5%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Inflația a revenit în intervalul de variație țintit de BNM apare prima dată în Realitatea.md.

În această duminică, 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, Banca Națională (BNM) își deschide ușile pentru publicul larg. „Sunt onorat să vă felicit în numele Băncii Naționale a Moldovei cu prilejul Zilei  Independenței Republicii Moldova”, a urat moldovenilor Octavian Armașu, guvernatorul BNM.

Astfel, publicul larg este așteptat în vizită la Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru a admira colecția de monede comemorative și  pentru a afla detalii despre semnele de siguranță a leului moldovenesc, dar și despre cum ar putea face parte din echipa băncii centrale.

Evenimentul sprijină sentimentul civic al publicului, legat de leul moldovenesc și alte valori istorice ale țării noastre. Astfel, vizitatorii vor face o incursiune în istoria monedei naționale, care în acest an împlinește 30 de ani de la punerea sa în circulație. Ei vor afla care sunt elementele de siguranță ale leului moldovenesc și cum poate fi verificată autenticitatea  bancnotelor,  iar în final copiii vor primi câte un „Îndrumar de educație financiară”.

„Este o dată istorică ce inspiră optimism și încredere pentru țara noastră și cetățenii ei. În cei 32 de ani, am avut înțelepciunea să depășim multe provocări. Acum e nevoie să pășim cu mândrie și perseverență în viitor și să nu ezităm să punem umărul  la  realizarea  reformelor și consolidarea eforturilor noastre pentru un trai mai bun aici, în țara noastră. La mulți ani, Republica Moldova!”, este mesajul de felicitare a lui Octavian Armașu.

Ziua ușilor deschise face parte din comunicarea transparentă și prietenoasă a Băncii Naționale către public despre activitatea sa desfășurată cu dedicație pentru cetățeni.

Articolul Ziua ușilor deschise la Banca Națională! Guvernatorul: „Este o dată istorică ce inspiră optimism și încredere” apare prima dată în Realitatea.md.

Ce se întâmplă cu banii ținuți la saltea, ce viitor are criptomoneda în Republica Moldova și cum contribuie Banca Națională a Moldovei (BNM) la procesul de integrare europeană al țării? La toate aceste întrebări a răspuns guvernatorul BNM Octavian Armașu, în cadrul primei ediții a podcastului „Dă sens banilor”, moderat de Liliana Barbăroșie.

„Toată reforma bancară care a fost făcută, în mare măsură ne-a adus implementarea acelorași principii care sunt în directivele europene, ce ține de sectorul financiar bancar. Privind înainte, ne ambiționăm să mergem mai departe”, a menționat guvernatorul BNM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lui Octavian Armașu, următorul obiectiv al BNM în acest sens este aderarea la SEPA (Zona Unică de Plăţi în Euro), ceea ce îi va permite sistemului nostru financiar să fie conectat la sistemul unic european de plăți.

Interviul integral poate fi vizionat mai joi.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

— Suntem la primul podcast din seria  „Dă sens banilor”, vom răspunde astăzi, în mod special, la întrebările presei, dar pentru că Republica Moldova este într-un moment important din istoria sa, se pregătește de lansarea negocierilor de aderare la UE, am să vă întreb întâi de toate dacă BNM se implică în acest proces de integrare și cum anume?

Octavian Armașu: Da, cu siguranță ne implicăm și este una din prioritățile BNM chiar în planul nostru strategic recent aprobat. Dincolo de planuri, avem și acțiuni concrete. Deci, toată reforma bancară, care a fost realizată în mare măsură, ne-a adus implementarea acelorași principii care sunt în directivele europene ce țin de sectorul financiar-bancar: principiile BASEL (pachetul european de reglementare și supraveghere bancară), legislația AML (legislație în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului), toate acestea ne duc mai aproape de cadrul european din domeniul financiar-bancar. Și privind înainte, noi ne ambiționăm să mergem mai departe. Bunăoară următorul nostru obiectiv este aderarea la SEPA, astfel ca sistemul nostru financiar să fie conectat la sistemul unic european de plăți și asta, iarăși, va facilita atât tranzacțiile între persoane fizice din Republica Moldova și UE, cât și cele ale agenților economici. Instituțional, noi suntem parte la mai multe comisii guvernamentale, unde se fac evaluările la ceea ce mai avem de făcut. În opinia mea, noi atâta timp cât am implementat acordul de asociere, deja am reușit foarte mult să facem în aproximarea legislației noastre la acea din UE.

— S-au împlinit în aceste zile 32 de ani de la fondarea BNM, iar o instituție media, RUPOR.MD, vrea să afle de la guvernatorul BNM: care a fost cea mai mare provocare pe timpul mandatului dumneavoastră?

Octavian Armașu: Mandatul unui guvernator este plin de provocări și ele se schimbă în funcție de situația economică, situația politică, deci provocările vin din ambele părți. Una din cele mai mari provocări a fost întărirea independenței Băncii Naționale, care e un lucru greu și din punct de vedere politic, și instituțional. Este complicat să impunem în Republica Moldova independența BNM atâta timp cât poate nu toată lumea înțelege beneficiile acestei independențe. Dar noi avem răbdare, explicăm la toți de ce este necesară și cum cetățenii beneficiază de la această independență.

O altă provocare pe parcursul mandatului meu a fost reforma bancară, dar mai cu seamă apărarea ei. Poate nu toată lumea cunoaște, dar BNM a fost supusă unor atacuri foarte urâte, în special în anul 2020, ca urmare a intereselor celor care au fost, să zicem așa, eliminați din sectorul bancar ca urmare a reformei. Respectiv, noi am ținut piept. Eu cred că oamenii din echipa BNM sunt niște eroi care chiar au apărat interesul public.

Acuma provocarea cea mare este situația economică. Dacă mă întrebați ce nu mă lasă să dorm noaptea, asta este situația macroeconomică din țară. Ea se schimbă permanent: dacă anul trecut noi luptam cu inflația, cu consecințele războiului, anul acesta cred că cea mai mare provocare este faptul că suntem într-o recesiune adâncă, și noi, ca bancă națională, prin instrumentele monetare încercăm să ajutăm economia să iasă cât mai repede din această recesiune.

— În toată această perioadă de luptă cu creșterea inflației, BNM a ținut în prim-plan, pe lângă obiectivul stabilității prețurilor sau a stabilității economiei, și educația financiară. Noi facem educație financiară, inclusiv prin acest produs, de aceea vă întreb: când o bancă centrală îndeamnă oamenii să dea sens banilor, ce ar trebui să se înțeleagă, de fapt?

Octavian Armașu: În primul rând, se are în vedere ca oamenii să aibă niște cunoștințe elementare în domeniul gestiunii finanțelor. Fiecare familie ia decizii economice: când să investească, când să pună bani deoparte, cât să cheltuie, să-și facă planuri de viitor. Și iată lucrurile acestea este bine să fie făcute cu un nivel minim de cunoștințe și cât se poate de conștient.  Și cel mai interesant e că de la această beneficiază nu doar persoana respectivă sau familia, dar beneficiază întreaga societate. Atunci când omul mai pune bani deoparte pentru, să zicem, perioada când va ieși la pensie, atunci el face economii, el se gândește la investiții, iar de aceste investiții beneficiază economia, deci astfel lucrează cercul economic și beneficiază toți. Și noi vrem să educăm acest spirit la cetățeni.

— Să mai menționăm un moment important: moneda națională în acest an, mai exact pe 29 noiembrie,  împlinește 30 de ani. Cum credeți că s-a descurcat leul în timpul crizelor, dar mai ales în timpul crizelor suprapuse din ultimii ani? Poate aveți și o previziune –  cum va merge leul mai departe?

 Octavian Armașu: Bine, dacă vorbim de leu ca monedă națională, ca mijloc de plată, el s-a descurcat și cred că se va descurca și mai departe. Ne este problema în leu, în stabilitatea leului.  Cred că problema cea mare este cum ne afectează pe noi situația monetară, situația economică și ce trebuie să facem noi ca să ajutăm economia cel puțin la momentul actual. Asta este problema cea mare. Dar dincolo de asta, tot ce avem noi construit în sistemul financiar ne asigură o stabilitate atât a sistemului financiar, cât și o stabilitate monetară. Avem suficiente rezerve valutare și rezerve în bănci avem, deci eu nu văd probleme pentru sănătatea leului moldovenesc.

— De la începutul anului leul s-a întărit în raport cu dolarul american cu 7%  și 5% în raport cu moneda euro. Exportatorii, oamenii care trăiesc din remiteri, cei care sunt cel mai tare afectați de această întărire a leului, probabil v-ar întreba de ce se întâmplă asta, de unde această tărie a leului, ce rol joacă BNM în această întărire și ce va fi mai departe?

Octavian Armașu: Bineînțeles că oamenii sunt afectați de această apreciere, în special exportatorii. Vreau să explic care sunt cauzele: cauza cea mai importantă este recesiunea. Deci intrările de valută în Republica Moldova au rămas mai mult sau mai puțin constante, chiar au fost și suplinite de finanțările pe care le primește Guvernul. Problema cea mare este pe partea de cerere. Deci, fiind în recesiune, noi suntem într-o cerere foarte mică pentru importuri de diverse bunuri: fie bunuri de consum, fie bunuri pentru investiții, dar cererea este foarte mică. Respectiv, nu există cerere pentru valută, pentru a plăti aceste importuri. În situația când oferta este mai mult sau mai puțin constantă, iar cererea s-a redus semnificativ, noi avem un dezechilibru. Acest dezechilibru duce la aprecierea leului. BNM sigur că face intervenții în piață. Rezultatul acestui dezechilibru este că avem permanent exces de valută pe piața valutară și BNM face intervenții pentru a procura acest exces. Însă, BNM nu poate să se opună tendinței, care, să zicem așa, este susținută de situația economică. Noi putem doar să atenuăm volatilitățile care apar în piață pentru că piața noastră este mică, nu are „adâncime suficientă”, deci apar volatilități. Dar să ne opunem tendinței noi nu putem, noi întotdeauna o lăsăm să se ajusteze în direcția în care îi dictează piața. Asta facem și acuma și unica soluție pentru a rezolva această problemă este relansarea economiei cât mai curând posibil: dacă se relansează economia, se relansează consumul, se relansează importurile și va crește cererea de valută și vom avea o revenire la normalitate cu cursul de schimb.

— Urmează o întrebare trimisă de BANI.MD în legătură cu asta:  cât de periculoase pentru economie sunt variațiile leu-euro și care sunt prognozele?

Octavian Armașu: Bine, orice variație aduce anumite probleme, pentru că variațiile aduc o volatilitate, lucrurile astea se includ în prețuri, agenții economici le evaluează ca riscuri și le includ în marja lor, în prețuri, din cauza asta costurile cresc la unii agenți economici. Deci, volatilitatea cursului este o problemă pentru economie. Rezervele BNM sunt mai mult formate din dolari americani și moneda de intervenție care o folosim iarăși este dolarul american, respectiv și moneda de referință este dolarul american. Față de dolarul american noi avem o volatilitate mai mică, iar cursul pentru euro se formează în funcție de cursul care este între dolar și euro pe bursele europene, respectiv, volatilitatea din piața europeană se cumulează cu volatilitatea leului față de dolar și avem o volatilitate mai mare la euro – asta este construcția de astăzi. Noi permanent analizăm potențial oportunitatea de a trece de la dolar la euro ca valuta de intervenție, ca să diminuăm aceste volatilități pe euro, dar aceasta depinde de foarte mulți factori, nu putem privi lucrurile foarte simplu. Noi trebuie să avem în vedere și structura importurilor, și a exporturilor, și valuta în care aceste importuri/exporturi se fac, și în ce valută se fac remiterile, în ce valută cumpărăm energia. Deci, noi urmărim lucrurile acestea și probabil că la un moment dat, când ponderea euro va crește suficient de mult, deși ea deja este destul de mare, vom analiza oportunitatea să trecem la euro ca valută de intervenție. Și asta va reduce volatilitatea euro-leu, dar va crește volatilitatea dolarului față de leu și atunci vom avea problemă pe altă parte. Deci, noi urmărim tendințele macroeconomice, structura comerțului și în funcție de asta vom lua o decizie.

— Vorbim în continuare despre rezervele valutare, care o duc din bine în mai bine și o întrebare pe care ne-a expediat-o InfoMarket în legătură cu asta sună așa: rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei au atins în acest an o serie de noi maxime istorice. În ce măsură depășesc normele stabilite de FMI și ce rol au jucat în depășirea șocurilor și crizelor existente și în menținerea încrederii în moneda națională și în economia națională în ansamblu?

Octavian Armașu: Să pornim de la cât de mari pot fi rezervele? Nu există o limită maximă a rezervelor valutare. Există o limită minimă, care să asigure continuitatea și posibilității țării de a finanța importurile pe câteva luni, de regulă se iau trei luni. Mai sunt și alți indicatori, mai complecși, care măsoară și stabilesc nivelul minim al rezervelor.  Nivel maxim – nu există așa ceva. Deci, putem avea rezerve de câte avem noi nevoie și de câte are nevoie economia.

Rezervele și-au jucat rolul lor pozitiv în anul 2022, în special în momentul când s-a declanșat războiul și am avut un șoc puternic în sectorul bancar. E de înțeles că noi am văzut un val foarte mare de refugiați care au intrat peste noapte în Republica Moldova, lumea puțin s-a panicat și la noi pentru că explodau obuzele chiar în Odesa și am observat că oamenii s-au speriat, unii și-au retras depozitele și le-au schimbat în valută. Bine, este de înțeles acest comportament, dar rezervele noastre valutare și rezervele de lichidități pe care le dețin băncile ne-au ajutat să depășim această fază. Practic în două-trei săptămâni piața s-a calmat și lucrurile au revenit la normal. Dar în aceste două-trei săptămâni sectorul bancar a pierdut din depozite, iar noi am fost nevoiți să recurgem la vânzarea valutei din rezerve. Nici pe departe nu ne-am apropiat de un indicator critic, deci rezervele au fost suficient de mari ca noi să acoperim cererea de valută și oamenii să se calmeze. În spatele a ceea ce este valuta națională, depozitele, stau rezervele băncii naționale care le asigură. În felul acesta cel mai recent am văzut cum această „pernă de salvare”, care sunt rezervele valutare, ne-au ajutat să depășim o criză. Acum rezervele iarăși sunt în creștere. Nu-mi place să privim la aceasta ca la niște recorduri noi pe care le batem. Deci, explicația faptului că aceste rezerve cresc e aceeași problemă despre care am vorbit mai devreme – acel dezechilibru din economie din cauza faptului că consumul este foarte slab. Respectiv, cum am zis: pentru că avem exces de valută, noi suntem nevoiți să facem intervenții valutare aproape în fiecare zi și să procurăm valută în rezerve și astfel rezervele cresc. O altă sursă de creștere a rezervelor sunt finanțările externe pe care le primește Guvernul. Și aceste finanțări, iarăși, nimeresc în rezerve. Trebuie să înțelegem că în momentul în care rezervele valutare cresc, BNM emite și lichidități noi pe piață și ele trebuie gestionate eficient, ca să nu creeze alte probleme în economie.

— În continuare, din nou un subiect complicat,  vorbim acum despre inflație și rate – marile provocări ale anului trecut. Ca să facă față inflației, toate băncile centrale, de peste tot, nu doar din Moldova, s-au văzut nevoite să crească ratele. Cum ați văzut misiunea BNM în toată această perioadă?

Octavian Armașu: Noi am intervenit prompt cu instrumentul pe care îl avem – instrumentul de politică monetară. Deci, imediat ce noi am văzut valul inflaționist, care deja se simțea în vara anului 2021, dar nu era legat nici de criza energetică, nici de războiul din Ucraina, noi vedeam un val generat de recuperarea rapidă post-pandemică, deci acea recuperare rapidă susținea o cerere mai puternică și această cerere exercita presiuni inflaționiste. Respectiv, ca răspuns la aceste presiuni inflaționiste din partea cererii, noi am început  din vara anului 2021 treptat să majorăm rata de bază. Însă după aia a urmat criza energetică din toamna anului 2021, cu șocurile sale, după care a urmat războiul, cu șocuri noi pentru economia noastră, cu toate vulnerabilitățile care s-au materializat într-o creștere rapidă a prețurilor. Răspunsul nostru a fost iarăși cu instrumentele de politică monetară noi este clar că nu puteam să oprim aceste șocuri care veneau din afară. Ele nu pot fi oprite fiind generate în afară într-o țară expusă, ele nu pot fi oprite prin politică monetară. Ce putem face noi prin politică monetară, asta am și făcut, am prevenit efectele de runda a doua sau diverse spirale inflaționiste generate de aceste șocuri. Iată noi asta am reușit să prevenim. Și practic, da, șocul inflaționist a fost mare, el a atins apogeul la peste 34% în octombrie anul trecut, dar deoarece noi am reușit să temperăm procesele de runda a doua, inflația după asta a început să se diminueze și acum este pe o tendință descendentă foarte fermă, care ne duce spre ținta inflației în trimestrul IV al anului curent.

— În ultimele luni, creșterea inflației s-a temperat și BNM și-a relaxat politica monetară – s-ar putea spune că se revine la un fel de normal. Cum vor arăta, însă, lucrurile în continuare: ce inflație va așteptați să existe la sfârșitul lui 2023? Ce se va întâmpla cu dobânzile -cheie? Cu creșterea economică?

Octavian Armașu: Previziunile noastre sunt că inflația va reveni în coridor în trimestrul VI, anul curent, și politica monetară va fi orientată să mențină inflația în acest coridor. Provocarea cea mare pe care o vedem noi este că recesiunea este mai profundă decât ne-am așteptat, respectiv viteza cu care scade inflația este ceva mai mare decât, să zicem, prognoza noastră anterioară pe care am făcut-o la începutul anului și asta ne face să răspundem cu o relaxare mai devreme a politicii monetare, în scopul de a susține recuperarea economică. Această scădere rapidă a inflației, mai rapidă decât ne-am așteptat, se explică prin  acea recesiune adâncă pentru că cererea este foarte slabă și noi trebuie să o resuscităm, deci facem ce putem cu ajutorul instrumentelor de politică monetară. Atât în perioada când crește inflația, cât și când scade inflația politica monetară nu poate face nimic decât poate îndrepta procesele în direcția potrivită. Dar este foarte important ca politica monetară să fie susținută de politici fiscale adecvate. Eu vorbesc despre politica fiscală contra-ciclică pentru că politica fiscală prociclică doar agravează problemele. De asta noi permanent pledăm pentru un dialog permanent cu guvernul pentru a racorda aceste două politici și a atinge obiectivele ce țin nu doar de inflație, dar și de activitatea economică și de interesul cetățenilor.

— În ultimele patru ședințe ratele au fost coborâte la 10,00%. De ce ezită, pe de altă parte, băncile comerciale să reducă ratele? Este un lucru care deranjează banca centrală?

Octavian Armașu: Transmisia monetară întotdeauna se produce cu o întârziere, deci ea nu are loc imediat. Acesta este fenomenul pe care îl observăm, deci răspunsul la relaxarea ratei de bază vine cu ceva întârziere. El mai întâi vine pe ratele la depozite și aceasta se observă foarte bine, după aia cu întârziere vine și diminuarea ratei la credite. Ceea ce noi vedem e că în lunile aprilie și mai ratele la credite au început să scadă , sperăm că o să meargă și mai departe în jos pentru că într-un final să ajungă acolo unde trebuie. Și ratele joase la credite vor veni să susțină recuperarea economică.

— O întrebare pe care v-o pun jurnaliștii de la site-ul Noi.md în legătură cu ratele sună în felul următor: Dacă e să luăm în considerare faptul că aproape întreaga inflație din Republica Moldova, după cum a recunoscut BNM și conducerea țării, este importată, n-ar fi corect să reducem brusc ratele în economie, ceea ce va permite și reducerea semnificativă a cheltuielilor de deservire a datoriei de stat?

Octavian Armașu: Serviciul datoriei de stat este un lucru important, dar, iarăși, noi trebuie să înțelegem că primordial este să gestionăm inflația și să asigurăm stabilitatea macrofinanciară. Acest lucru este mult mai important decât dobânzile pe care le plătește Guvernul la datoria internă. De ce? Pentru că inflația îi afectează pe cetățeni și, în primul rând, pe cei mai vulnerabili. De ce este important? Pentru că oricare ar fi costurile publice noi trebuie să asigurăm combaterea eficientă a inflației și aducerea cât mai repede la țintă, în interesul cetățenilor. Cetățenii nu vor simți atât de mult o creștere a dobânzilor la VMS-uri precum vor simți, de exemplu, diminuarea inflației. De aceea, aceasta trebuie să fie prioritatea. Noi ce am făcut prin majorarea ratei de bază, de fapt am prevenit efectele secundare și ne-am asigurat că după acel șoc inflația nu rămâne persistentă, ci revine la normalitate. Dacă noi nu mergeam cu aceste măsuri de politică monetară, care de altfel sunt dureroase nu numai pentru Guvern, dar și pentru agenții economici, dacă nu veneam cu aceste măsuri eu cred că astăzi nu aveam acest trend descendent al inflației. Inflația era să rămână înaltă, poate chiar și mai înaltă. Haideți să ne uităm în regiune, noi avem exemple de acest fel în alte țări.

— Octavian Armașu: Jurnaliștii de la site-ul REALITATEA.MD au trimis următoarea întrebare: ați fost acuzat anterior de către Guvern că BNM poartă cea mai mare vină pentru inflația care atinsese la sfârșitul anului 2022 nivelul de 34%. Cum răspundeţi la această acuzaţie?

Octavian Armașu: Ne-au fost aduse multe acuzații: că intervenim prea dur, după aia că intervenim prea puțin, dar, mă rog, așa este la noi mediul socio-cultural, să-i spun așa, nu am să comentez. E dreptul oricui să ne critice, noi ascultăm cu atenție criticile, dar încă o dată o să reiterez: noi am făcut ceea ce trebuia să facă o bancă centrală în această situație, am fost deschiși cu cetățenii, noi am explicat oamenilor ce îi așteaptă, cu toate că și pentru acest lucru am fost criticați, le-am spus deschis că vine un val mare de inflație. Noi am fost onești, le-am spus oamenilor că o să luăm măsuri dureroase. Într-adevăr, pentru foarte mulți ele au fost dureroase și le-au simțit, dar până la urmă am reușit să stăpânim inflația și să o aducem pe un trend descendent. Acum am să reiterez că politica monetară nu poate face minuni, ea nu poate de una singură să rezolve toate problemele. Numaidecât, politica monetară trebuie să fie însoțită și de o politică fiscală coordonată și lucrul acesta l-am auzit la mai multe forumuri – politica monetară nu poate face de una singură minuni, ea trebuie să meargă mână în mână cu politica bugetar-fiscală. Care este politica bugetar-fiscală, care este impulsul fiscal, este el adecvat ciclului economic, este adecvat ciclului inflaționist? Aceste lucruri trebuie să fie subiect de discuții între BNM și Guvern și noi de fiecare dată încercăm să aducem subiectul acesta în discuții cu Guvernul.

— Urmează o întrebare sosită de la agenția internațională Reuters, care ar vrea să afle părerea dvs. despre cum poate fi făcut eficient tandemul politicii monetare și bugetare din Moldova în contracararea viitoarei deflații?

Octavian Armașu: Foarte bună întrebare și, din ce am discutat cu reprezentanți din mai multe țări, nu doar pe noi ne frământă întrebarea asta, chiar și în țările cu economii avansate și cu clasă politică mult mai matură, aceleași probleme apar când pe partea fiscală nu prea se ține cont de ciclul economic și atunci se ajunge în diverse situații cu supraîncălzirea economiei sau, din contra, cu recesiuni. E o problemă dificilă pentru toată lumea, dar deocamdată altă rețetă nu a fost inventată. Rețeta este o politică fiscală coordonată cu cea monetară și unul din instrumentele de racordare a politicii fiscale la ciclul economic ar fi o regulă fiscală contra-ciclică. În mai multe țări există, nu putem zice că ea este o panacee, oricum ea cere o abordare conștientă și din partea politicului, dar oricum este un instrument care ne-ar ajuta într-o anumită măsură.

— De ce nu a fost implementat acest lucru până acum în Republica Moldova?

Octavian Armașu: Nu s-a ajuns încă să se ocupe serios de acest subiect. Noi avem o regulă fiscală destul de simplă și ea este mai mult axată pe a menține un anumit nivel de cheltuieli și de deficit, deci  este mai mult o abordare conservativă față de politica fiscală, ceea ce nu este rău în esență, dar nu răspunde la gestionarea eficientă a ciclului economic.

— Ar trebui să explicăm simplu că ar obliga guvernul să nu aibă un deficit prea mare.

Octavian Armașu: Ar impune o regulă ca deficitul să fie sincronizat cu ciclul economic. Atunci când e recesiune, e bine să fie o politică fiscală mai expansionistă, atunci când avem o economie supraîncălzită și avem proces inflaționist, e bine să fie un deficit bugetar mai mic, adică o politică fiscală mai restrictivă ca să nu susținem procesele inflaționiste și să nu supraîncălzim economia. Acesta este un lucru simplu la prima vedere, dar este un pic mai complicat de efectuat la nivel economic, dar și mai complicat  – la nivel politic. Asta ne-ar ajuta foarte mult în condițiile în care Republica Moldova are o economie foarte mică, deschisă și foarte volatilă. Eu cred că acest instrument ne-ar ajuta foarte mult pe noi.

— Vizitând R. Moldova în această primăvară, directorul Departamentului European al Fondului Monetar Internațional (FMI), Alfred Kammer, spunea că întrucât a fost afectată de inflație mai devreme decât restul Europei și Banca Națională a luat măsuri de politică monetară mai devreme decât băncile centrale din restul Europei, există posibilitatea ca Republica Moldova să iasă mai devreme din criză față de restul Europei. Se întâmplă deja acest lucru, sunt motive de optimism?

Octavian Armașu: Aici trebuie mai întâi să convenim asupra noțiunii de criză. Dacă e vorba de inflație, probabil că da, mai devreme decât alții vom reveni la țintă. Deci ce observ eu, în Europa procesele inflaționiste încă nu au avut o amplitudine atât de mare ca în Republica Moldova, dar sunt mai persistente și este mai dificil pentru Banca Centrală Europeană și să readucă inflația la țintă prin politica monetară. La noi, în schimb, inflația a avut o amplitudine mai mare, iar procesul inflaționist a pornit mai devreme și noi mai repede am reușit să o oprim. Din punctul de vedere al inflației, probabil că noi mai repede ca Europa o să ieșim. Dar dacă vorbim de ciclu economic, de creștere economică, noi încă suntem în recesiune. În Europa, chiar fiind sub potențial, oricum nu este în stare de recesiune, creșterea economică e mai slabă decât ar trebui, dar nu este în recesiune. De aceea, pentru noi provocarea următoare nu mai este inflația, dar ieșirea din recesiune. Așa cum am mai zis anterior că o să susținem prin politică monetară recuperarea economică. De ce a fost la noi valul acesta mai devreme? De ce acest ciclu s-a pornit mai devreme și s-a stins mai rapid? Noi am intrat în aceste crize suprapuse cu o economie destul de mică și deschisă, cu multe vulnerabilități, în special pe domeniul energetic. Fiind vulnerabili și deschiși la șocuri, aceste șocuri repede s-au propagat în economie. Acum următorul lucru ce s-a întâmplat  e războiul. Noi avem, ca pondere în comerț, față de Ucraina, Belarus și Rusia probabil cea mai mare expunere în raport cu celelalte țări din regiune. Acest lucru ne-a afectat. Ucraina este în vecinătatea noastră imediată, noi avem foarte multe lanțuri de aprovizionare cu Ucraina, unele s-au rupt și au creat șocuri suplimentare, altele s-au restabilit, dar asta este altă problemă – toate aceste șocuri au venit simultan, ele s-au suprapus și s-au transformat într-un val inflaționist foarte puternic, respectiv, ele s-au propagat mai devreme decât în Europa și cred că o să reușim și să ieșim mai repede. Dar precum am mai spus, rămâne provocarea cea mare – să ieșim din recesiune.

— Iar revista Bănci & Finanțe, pornind de la premisa că inflația este o taxă asupra sărăciei, vă întreabă: ce ar trebui făcut, în afară de politica monetară a BNM, în stat pentru ca acest impozit să nu fie atât de împovărător pentru majoritatea populației Republicii Moldova?

Octavian Armașu: Nu am altceva să vă spun decât ca la carte: da, în primul rând inflația subminează situația economică a păturilor social-vulnerabile, deci, în primul rând trebuie să răspundem la această provocare. Trebuie să oprim procesele inflaționiste și noi aproape că suntem acolo. În al doilea rând, trebuie majorate veniturile acestor pături ale populației și cea mai bună și mai sustenabilă cale de majorare a veniturilor este să creștem productivitatea în economie, productivitatea muncii. Atunci o să crească sustenabil și veniturile populației. Ca să crească productivitatea, sunt necesare multe ingrediente. Este un efort care poate nu dă roade imediat, dar el trebuie făcut și aici sunt necesare investiții pentru a tehnologiza industria și economia, pentru a mări productivitatea muncii și pentru a face mai eficientă economia noastră și mai competitivă, educație numaidecât și restul:  infrastructură nemijlocit și tot ceea ce ține de mediul de afaceri și justiție. După cum ați observat, nimic nou sub soare, aceleași lucruri, aceleași deziderate care întotdeauna erau anunțate acum rămân valabile. Trebuie să mergem cu reforme, cu îmbunătățirea climatului de afaceri și crearea condițiilor pentru o creștere sustenabilă a economiei.

— O întrebare în mai generală sosită de la Jurnal TV, care vă solicită să vă pronunțați asupra unui subiect social, dar și economic. Ea sună așa: În condițiile scăderii veniturilor reale ale populației, reducerii consumului și a diminuării PIB-ului cu aproape 6% către finele anului 2022, când ar putea reveni cetățenii la nivelul de trai cel puțin echivalent cu cel din 2021 și cât ar trebui să constituie creșterea economică în următorii doi ani pentru ca Republica Moldova să depășească deficiențele provocate de războiul ruso-ucrainean, criza economică post-Covid și inflația care a subțiat veniturile cetățenilor încă din 2022?

Octavian Armașu: Într-adevăr, sarcina imediată, ca să rezolvăm aceste probleme, este să ieșim din recesiune. Previziunile noastre arată că noi vom avea creștere pozitivă în trimestrele III și IV ale anului viitor și sperăm foarte mult să se realizeze aceste lucruri. Cel puțin mă bucură că avem semne bune în ce ține de agricultură, care este un factor important în creșterea economică și susținerea consumului populației, precum și în mărirea veniturilor populației. Previziunile noastre arată că, chiar dacă noi în trimestrele III – IV, având creștere pozitivă, suntem încă sub potențial, la mijlocul anului 2024, în a doua jumătate, noi vom ajunge la nivelul de echilibru al ritmului de creștere. Când vorbesc de echilibru, este un ritm de creștere a produsului intern brut (PIB) care nu generează procese excesive inflaționiste, adică nu pune presiune pe inflație. Deci, acesta este acel echilibru, acel potențial de creștere pe care noi trebuie să-l atingem: el dă un echilibru bun între creșterea economică, creșterea veniturilor populației și menținerea stabilității prețurilor. Acest potențial poate fi mărit? Eu cred că da, exact prin aceleași lucruri pe care le-am mai spus: prin sporirea productivității muncii, tehnologii noi, investiții, mediu de afaceri, educație și altele.

— La începutul lunii martie, premierul Dorin Recean lansa programul 373, de sprijinire a antreprenorilor. În linii mari, e vorba despre subvenționarea, din partea guvernului, a creditelor luate de antreprenori. Și Mold-Street.com vă întreabă în legătură cu acest program: Cum apreciază BNM intenția Guvernului de a încuraja și creditarea în valută din contul resurselor bugetare prin intermediul Programului 373? Aceasta în contextul în care BNM descurajează creditarea în valută manifestată printr-o politică a rezervelor minime obligatorii mult mai aspră?

Octavian Armașu: Într-adevăr, noi descurajăm intermedierea în valută, dar nu o interzicem. Ea există, ea își are locul său, deci trebuie să înțelegem că pentru mulți agenți economici este un beneficiu finanțarea în valută, deoarece ei au venituri în valută sau anumite expuneri în valută. Pentru ei este mult mai benefică finanțarea în valută decât în lei. Faptul că și acest segment de antreprenori este susținut prin programul guvernamental nu ne creează impedimente sau probleme. Programul, din câte înțeleg, susține și finanțarea în lei și finanțarea în valută. După cum am spus, dezideratul principal este să luptăm cu recesiunea, să readucem economia la creștere și, în condițiile în care acest program va susține acest deziderat, cred că trebuie salutat.

— O întrebare de la Business Pages: De ce volumul creditelor noi și al noilor depozite a scăzut brusc în aprilie – cu peste 20%? Care ar putea fi consecințele pentru bănci și întregul sistem financiar? Credeți că această tendință va continua?

Octavian Armașu: E prematur să numim aceasta o tendință. Noi o privim ca o fluctuație și această scădere cu 20% este în luna aprilie față de martie 2023. Aici ar putea să se suprapună mai multe lucruri –  deci, în luna aprilie noi am avut multe sărbători, respectiv, acest lucru iarăși are impact asupra procesului de creditare și asupra altor procese. Eu nu m-aș grăbi să o numesc o tendință, cu atât mai mult că, dacă privim cumulativ de la începutul anului față de aceeași lună a anului 2022, totuși, avem o mică creștere a creditelor noi și cred că trebuie să urmărim mai departe cum vor evolua lucrurile. Adevărul este că noi acum suntem într-o situație în care vrem să susținem procesul de creditare, noi am mai diminuat recent rata de bază și sperăm foarte mult că acest lucru se va reflecta cât de curând în rate mai mici la credite, ceea ce va relansa procesul de creditare.

— Agenția de presa INFOTAG v-a expediat o întrebare despre colaborarea cu FMI: Moldova are o oportunitate reală de a primi finanțare de la FMI în cadrul noului instrument de împrumut al Fondului. Dar pentru aceasta, Moldova trebuie să îndeplinească trei condiții: să propună un pachet de reforme care să abordeze problemele pe termen lung asociate cu impactul negativ al schimbărilor climatice; să aibă un program paralel cu FMI pentru cel puțin 18 luni; datoria publică sustenabilă. Potrivit guvernatorului BNM, care dintre ele este cel mai dificil pentru Moldova?

Octavian Armașu: Eu nu văd o problemă cu programul FMI, pentru că noi avem acum un program activ cu FMI și el cred că are o perioadă care acoperă minimul necesar. La fel, nu văd vreo problemă cu nivelul datoriei publice, pentru că noi suntem încă sub 40 la sută ca datorie publică față de PIB, ceea ce este un nivel destul de confortabil și ne permite ca Guvernul să mai poată atrage împrumuturi pentru a finanța reformele și investițiile publice. Probabil cea mai dificilă va fi partea cu politicile. Eu, pentru că răspund de ce face Banca Națională, pot să vă spun că Banca Națională chiar în anul acesta se va angaja într-un proiect în care vom implementa principiile de green financing și, deci, vom beneficia de asistență tehnică din partea IFC (International Finance Corporation)  și vom implementa anumite instrumente, cum ar fi taxonomia verde și instrumentele de supraveghere legate de finanțarea verde, iar aceasta ne va ajuta să creăm un element important de infrastructură pentru asigurarea finanțării proiectelor „verzi” din Republica Moldova.

— Clubul Presei Economice vrea să afle de la BNM: Cum s-a schimbat geografia transferurilor de bani către Moldova din străinătate și din țara noastră în străinătate pe fondul suspendării transferurilor de bani din Federația Rusă de către multe sisteme și al prezenței unui număr mare de refugiați ucraineni în republică, care sunt noile tendințe?

Octavian Armașu: Partenerii noștri tradiționali din Uniunea Europeană au rămas să domine în ceea ce ține ponderea transferurilor în Republica Moldova și din Republica Moldova, deoarece sunt principalii noștri parteneri de comerț și în rândul țărilor europene pe primul loc se află România, care are cea mai mare pondere în comerțul cu Republica Moldova din toate țările europene. Deci, aici avem o stabilitate și lucrurile continuă treptat să evolueze. Avem o anumită evoluție în ceea ce ține de relațiile cu Ucraina. Cum am zis anterior, unele lanțuri de aprovizionare s-au întrerupt, în schimb au apărut altele: noi am ajuns să fim o filieră de aprovizionare a Ucrainei cu produse petroliere, respectiv, sunt și fluxuri financiare prin Republica Moldova legate de acest lucru, ceea ce este ceva mai nou. În schimb, au dispărut altele mai vechi, unele produse pe care le importam din Ucraina acum nu se mai importă. E mai mare schimbarea în ceea ce ține de relația cu țări cum ar fi Federația Rusă și Belarus. Acolo, fiind impuse sancțiuni, au diminuat semnificativ și relațiile comerciale, respectiv și transferurile în scopuri de afaceri. Avem o creștere oricum a transferurilor persoanelor fizice din Federația Rusă în Republica Moldova. Este foarte greu să ne pronunțăm cu exactitate asupra naturii acestui fenomen, pentru că transferuri sunt foarte multe și, ca să le înțelegem, trebuie să le ridicăm pe toate ca să analizăm. Ele preponderent se fac prin companii internaționale de plăți și, de regulă, în dolari sau euro, respectiv, mai trec prin filtrele AML ale băncilor din vest. Această creștere a transferurilor în favoarea persoanelor fizice din Federația Rusă spre Republica Moldova o explicăm parțial prin faptul că mai mulți cetățeni moldoveni care se aflau în Federația Rusă în momentul în care s-a declanșat Războiul și când au fost impuse aceste sancțiuni dure și-au acumulat economiile și acum treptat le transferă acasă, în Republica Moldova, probabil considerând Republica Moldova un loc mai sigur decât ceea ce este astăzi Federația Rusă.

— Schimbăm fila și discutăm despre procesul de preluare de către BNM a competențelor de supraveghere a pieței de asigurări și de creditare nebancară de la CNPF. Ce trebuie să se întâmple după asta, la ce trebuie să se aștepte cetățenii după 1 iulie, când are loc acest transfer?

Octavian Armașu: Acest transfer în sine este un proces foarte complex. Noi de la 1 iulie o să preluăm supravegherea și primul lucru pe care îl vom face e că ne vom axa pe dezvoltarea cadrului de reglementare și supraveghere, în special în sectorul de asigurări. Acest lucru este impus și de agenda noastră de integrare europeană și de angajamentele pe care ni le-am asumat față de partenerii străini, bunăoară în cadrul proiectului Twinning pe care îl realizăm cu sprijinul Băncii Naționale a României, Băncii Naționale a Lituaniei și Băncii centrale a Regatului Țărilor de Jos. În cadrul acestui proiect Twinning noi trebuie să aducem legislația din domeniul asigurărilor în conformitate cu directivele Uniunii Europene. Aceasta vom face imediat ce are loc transferul: o să vedem ce avem de făcut, ce a reușit să facă CNPF (Comisia Națională a Pieței Financiare) și o să ne angajăm cu echipa să finalizăm lucrul. Dincolo de aceasta, pe partea de asigurări noi ne propunem ca obiectiv strategic să ne asigurăm că avem o transparență în acest sector, ceea ce ține de acționari, management și felul cum se gestionează fluxurile de bani, AML ș.a.m.d. Să impunem o guvernanță corporativă la cele mai înalte standarde, așa cum prevăd, de fapt, și directivele europene. Și sunt sigur că asta va aduce beneficii cetățenilor, pentru că asta urmează să protejeze mai bine stabilitatea sectorului, dar și interesele cetățenilor și sperăm printr-o transparență și o reglementare mai bună a sectorului să aducem jucători mai serioși pe piața asigurărilor din Republica Moldova, să aducem investitori de calitate din UE.

— Limitarea gradului de îndatorare a populației și menținerea unui nivel adecvat de lichidități – acestea sunt 2 din 6 priorități ale procesului de supraveghere bancară, pe care și le-a stabilit BNM pe anul în curs. De ce anume aceste măsuri, dar mai ales „gradul de îndatorare” este ceva ce îngrijorează în acest moment BNM? Vă întreb la fel în legătură cu faptul că de curând BNM va fi singura entitate / autoritate care va supraveghea acest sector al creditării.

Octavian Armașu: Într-adevăr, supraîndatorarea cetățenilor ar fi un fenomen destul de periculos și problematic și pentru cetățeni, dar și pentru stabilitatea financiară a statului Republica Moldova. De aceea, anul trecut au fost implementate acele reglementări cu denumirea „creditare responsabilă”, ele au fost implementate în paralel de către sectorul bancar, de către BNM, dar și în sectorul nebancar de către CNPF. Ele vin, în primul rând, să asigure că cetățenii nu sunt supraîndatorați și în felul acesta cetățeanul nu este expus la riscuri, dar nici sectorul financiar, care îl creditează pe acest cetățean,  nu are riscul de a ajunge în situația în care să nu poată să-și recupereze creditele. Aici să aduc claritate: deci, vorbim nu doar de protecția consumatorului, ci aceste reglementări au un scop mult mai larg, de asigurare a stabilității financiare în țară, protejând și cetățeanul în același timp. Ele au fost implementate anul trecut, deja sectoarele s-au adaptat: curând va fi un an de când în sectorul bancar există aceste reglementări și în toamnă va fi primul an de când sectorul nebancar activează cu aceste reglementări.

Evident, la prima etapă aceste reglementări noi au avut un impact de temperare a ritmului de creditare, dar eu cred că într-un an-doi ar putea să fie o perioadă de adaptare, în care industria se adaptează la condițiile noi, după care toată economia, dar și cetățenii se vor învăța să beneficieze din plin de posibilitatea de creditare fără a ajunge în situații de supraîndatorare. După un an de funcționare a acestor reglementări, eu nu cred că trebuie să ne facem griji mari despre posibila supraîndatorare, cel puțin în sectorul bancar cu siguranță. Noi nu am avut problema această nici până la implementarea acestor reglementări, poate existau cazuri izolate în sectorul bancar, dar acum, după implementarea acestor reglementări, în sectorul bancar nu trebuie să avem problemele și sper că la fel stau lucrurile și în sectorul nebancar, dar vom vedea asta după 1 iulie, când vom prelua supravegherea.

— Pe final, domnule guvernator, vă propun câteva întrebări scurte, cu răspunsuri la fel de scurte. Care e cea mai mare confuzie despre BNM pe care ați auzit-o?

Octavian Armașu: Probabil faptul că lumea crede că BNM stabilește cursul de schimb al leului moldovenesc față de alte valute. Încă o dată vin să afirm că piața la noi stabilește cursul, el este liber și se stabilește în funcție de cerere și ofertă.

— Dacă avem niște bani în plus, unde putem investi în Republica Moldova?

Octavian Armașu: Dacă nu știți unde îi puteți investi, îi puteți pune la un depozit la bancă și până căutați o oportunitate mai bună de investiție, fie în imobile, fie într-o afacere, fie în altceva, banii pot rămâne pe depozit și să vă genereze unele venituri.

— Acum e mai bine să iei credit de la bancă sau să depui banii la bancă?

Octavian Armașu: Depinde de situația fiecăruia și de scopurile pe care și le propune. Și ce are pe agendă: dacă cineva se pregătește de o investiție, probabil că trebuie să acumuleze un anumit capital înainte de a se lansa și atunci când este gata să facă investiția. Dacă este necesar, poate să mai împrumute bani de la bancă. Dar, în general, noi toți trebuie să ne învățăm că este bine să facem și anumite economii, pentru a realiza diverse scopuri: dacă trebuie să cumpărăm un imobil, trebuie să facem economii ca să putem face măcar plata inițială, dacă cresc copiii, trebuie să acumulăm bani ca să le putem să le dăm o educație și, de ce nu, e bine să acumulăm bani ca să avem rezerve atunci când vom ajunge la pensie. Noi deocamdată nu avem o infrastructură de pensii private, dar eu sper foarte mult că o să apară și ea cu timpul. Și pe lângă direcțiile de investiții despre care am vorbit, eu cred că cea mai bună investiție oricum rămâne în educație și propria creștere profesională, această investiție niciodată nu dă rezultate negative, întotdeauna aduce beneficii și bunăstare. Și aceasta ar fi recomandarea mea pentru toți tinerii: să investească în educație și propriile cunoștințe.

—  În ce e mai bine să faci economii: în lei sau în altă valută?

Octavian Armașu: În lei, desigur.

— De ce Moldova se împrumută de la FMI?

Octavian Armașu: Moldova se împrumută de la FMI și de la alți donatori – parteneri de dezvoltare, pentru că ei oferă finanțări în condiții concesionale, adică în condiții mai bune decât ceea ce oferă piața, la rate mai mici. Și partea bună a acestor finanțări mai este că ele, de regulă, vin cu politici, deci nu doar bani, dar și reforme, recomandări, analize, cu asistență tehnică, care ne ajută să utilizăm acești bani eficient și să ne dezvoltăm ca țară.

— Ce viitor are criptomoneda?

Octavian Armașu: Eu cred că nu are un viitor bun, pentru că deocamdată tot ce a făcut acest instrument e că a arătat că este un instrument perfect pentru spălare de bani, pentru alte lucruri netransparente, și, pe lângă asta, este un fel de piramidă în care câștigă cel care a intrat la timp și pierde cel care nu a ieșit atunci când trebuie. Dar asta nu are nimic în comun cu economia reală. Deci, în spatele acestor criptomonede nu sunt procese economice, iar banii investiți acolo nu aduc dezvoltare economică.

— Cum să ajungi să lucrezi la Banca Națională?

Octavian Armașu: E foarte simplu: pe pagina BNM (www.bnm.md) permanent sunt afișate locuri vacante, pentru care noi organizăm concursuri. Puteți să vă documentați care sunt cerințele minime pentru a obține o poziție sau alta și să participați la concurs. Angajarea la noi se face prin concurs, foarte transparent și ne străduim să fim cât se poate de corecți cu toți candidații care participă la aceste concursuri.

— Cum ați interpreta expresia: banii ținuți la saltea sunt mâncați de inflație.

Octavian Armașu: Literalmente: banul ținut la saltea nu generează niciun venit, respectiv, el nu compensează faptul că avem inflație. Inflația oricum există, prețurile oricum continuă să crească, iar banul care stă la saltea rămâne în urma acestei creșteri de prețuri, deci e bine să fie pus măcar la un depozit, ca să obțină ceva dobândă și să compenseze acest lucru.

— De la ce vârstă începi să economisești ca să fii independent financiar?

Octavian Armașu: Economisești de atunci de când poți să-ți permiți acest lucru.  Trebuie să ai suficiente venituri ca să-ți acoperi cheltuielile curente și după asta poți să te gândești la economii.

— Când vom putea plăti cu smartphone-ul peste tot în Moldova?

Octavian Armașu: Eu deja plătesc cu smartphone-ul. Dincolo de asta, noi suntem acum în procesul implementării unei noi soluții, care se numește Instant payments și sperăm la începutul anului viitor deja să lansăm primele soluții pentru cetățeni, care să poată să facă transferuri instant (imediate), tehnologic cât se poate de simple, probabil cu utilizarea telefonului mobil va fi soluția cea mai bună.

Articolul VIDEO Octavian Armașu, despre sănătatea leului moldovenesc: Nu văd probleme apare prima dată în Realitatea.md.

Rata anuală a inflației a ajuns, în ianuarie 2023, la 27,3%, după ce în decembrie 2022 a scăzut la 30,2% de la 31,4% în noiembrie 2022.

Decelerarea va continua într-un ritm și mai rapid, astfel încât inflația medie anuală va fi de 13,7 la sută în 2023 și de 5,5 la sută în 2024.

Rata inflației a început să scadă încă de la sfârșitul anului trecut, datorită măsurilor anterioare de politică monetară ale BNM,care au redus puternic intensitatea și șocul valului inflaționist. Scăderea ritmurilor de creștere a prețurilor reglementate, a celor la produsele alimentare, și, parțial, la combustibili, dar șidescreșterea inflației de bază au contribuit la conturarea unui proces dezinflaționist pronunțat.

Trecerea pe pantă descendentă a inflației a determinat Banca Națională a Moldovei să micșoreze, deja de două ori, ratele de referință, cu 1,5 p.p. în decembrie 2022 și cu 3,0 p.p. în februarie 2023, rata de bază la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt fiind stabilită de BNM la 17,00 la sută anual.

În prezentarea primului raport asupra inflației din 2023, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a menționat că prin deciziile luate anul trecut, chiar dacă pe alocuri dure, Banca Naționala și-a atins scopul principal, și anume inversarea traiectoriei inflației.

„BNM va face tot posibilul ca inflația să revină în coridor, iar rezultatele vor putea fi simțite de toți cetățenii Republicii Moldova”, a spus
guvernatorul BNM.

Printre factorii care vor influența inflația aflată în decelerare se numără cererea internă și externă modestă, ajustările recente de tarife pentru energia electrică, precum și temperarea continuă a creșterii prețurilor la produse alimentare și la petrol pe piața internațională.

BNM va continua să monitorizeze cu atenție evoluțiile interne și externe, ca să intervină cu măsurile necesare.

Articolul VIDEO Prognozele BNM se confirmă. Rata inflației este în scădere a treia lună consecutiv apare prima dată în Realitatea.md.

Într-o scrisoare expediată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu către deputați, acesta se arată indignat unele prevederi din politica bugetar fiscală pentru anul 2023, scrie Bani.md.

Armașu și-a manifestat nemulțumirea în privința majorării impozitului de la 3 la 7% pentru dobânzile la depozitele bancare. Acest lucru ar descuraja dorința cetățenilor de economisire, înrăutățirea bilanțurilor financiare a băncilor, dar și diminuarea creditelor acordate economiei și sporirea economiei neobservate, se arată în scrisoarea lui Armașu publicat de canalul de Telegram INDEX.

Totodată, guvernatorul BNM susține că accizelor la tutun și alcool ar putea duce la ascunderea veniturilor reale de către producători, respectiv diminuarea încasărilor bugetare.

Șeful băncii centrale s-a referit și la prognoza Ministrului Finanțelor cu privire la creșterea economică.

„Creșterea economică este prea optimistă. Există un risc major ca veniturile prognozate pentru anul 2023 să fie supraevaluate. În cazul riscurilor menționate a spori și riscul creșterii deficitului bugetar, ceea ce va spori la majorarea presiunilor inflaționiste”.

În ceea ce privește majorarea impozitului pe dobânzile depozitelor bancare, în emisiunea Rezoomat de la Rlive, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi susținea că: „Prin această măsură se poate stimula și piața de capital. Trebuie să existe o abordare sinceră față de impozitare. În discuția cu toți actorii pe care am avut-o, ținând cont de mai mulți factori, majorarea nu va fi la 12%, ci la 7%. Astfel vom păstra un echilibru între avantaje și dezavantaje. Trebuie să ținem că impozitarea pe VMS este de 12% și ar fi fost să fie bine ca impozitarea depozitelor să fie uniformă. Nu poți avea un stat cu servicii bune, dacă nimeni nu va plăti impozite”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BNM critică politica bugetar fiscală pentru anul 2023. Ce spune Octavian Armașu apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat cu un discurs la cea de-a opta ediție a forumului economic Moldova Business Week care se desfășoară sub genericul „Moldova – destinație de relocare a afacerilor și soluție pentru lanțul de aprovizionare regională”.

În deschiderea evenimentului, șeful Băncii centrale a accentuat că întrunirea este actuală și necesară în condițiile în care toată lumea caută soluții pentru ieșirea din impasul în care s-au pomenit toate țările, mai întâi din cauza pandemiei și apoi a războiul din Ucraina. În ultima perioadă, țara noastră, economia noastră și sistemul nostru bancar trecând printr-o serie de șocuri în care băncile moldovenești și-au demonstrat reziliența.

„În tot acest timp, sistemul bancar din Moldova a rămas și este în continuare stabil, fiind o parte importantă a asigurării securității statului. Sistemul bancar a asigurat economia cu lichidități suficiente și accesibile, care au permis relansarea economiei în perioada post-pandemică și care au fost o parte importantă din creșterea economică record de anul trecut, de 13,9%. La începutul războiului, sistemul bancar autohton a făcut față tuturor solicitărilor de lichidități, devenind unul din elementele de asigurare a stabilității interne”, a declarat Armașu.

Potrivit guvernatorului, această stabilitate și reziliență a sistemului bancar este, în mare parte , consecința reformelor din ultimii ani. Printre cele mai importante fiind: aplicarea principiilor Basel III, modificarea procedurilor de redresare și rezoluție a băncilor și practicarea celor mai avansate practici în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Toate acestea rezultând cu o verificare completă a acționarilor băncilor, din sistem fiind eliminați cei care nu corespund exigențelor din domeniu.

„Aceste acțiuni au permis nu doar creșterea rezilienței și stabilității sectorului bancar, dar au dezvoltat și un mediu legal și operațional pentru investitorii atât locali, cât și de peste hotare. Reformele au fost efectuate în colaborare cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Astfel, legislația națională a devenit una foarte omogenă cu directivele europene și legislația internațională relevantă”, a adăugat șeful BNM.

Moldova Business Week din acest an reunește experți și factori de decizie locali și internaționali, care analizează vectorii ce au accelerat afirmarea Moldovei drept un important hub economic de aprovizionare în noua realitate regională. Evenimentul se desfășoară în perioada 15-16 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Guvernatorul BNM la Moldova Business Week: Șocurile demonstrează că avem un sector bancar puternic și rezilient apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a felicitat poporul moldovenesc cu ocazia Zilei Independenței din perspectiva „financiară”, precizând că „în toți acești 31 de ani de funcționare a sistemului bancar autohton, Moldova a avut de învățat lecții grele, a acumulat cunoștințe și experiență, iar dificultățile ne-au testat puterea de rezistență”.

„La 27 august Republica Moldova marchează 31 de ani de independență. Este un eveniment cu o semnificație aparte, un moment istoric crucial, care a creat oportunități și premise pentru dezvoltarea unui stat suveran și democratic. Suntem recunoscători celor care au avut curajul și au luptat pentru ca noi să trăim în libertate și să ne putem exprima propriile opinii. Această zi reprezintă o bună ocazie pentru evaluarea succeselor obținute, pentru trasarea căilor de dezvoltare și identificarea noilor obiective. În perioada de independență a Republicii Moldova și de funcționare a sistemului bancar autohton am avut de învățat lecții grele, am acumulat cunoștințe și experiență, dificultățile ne-au testat puterea de rezistență”, spune Armașu.

Guvernatorul BNM, totuși, afirmă că, „astăzi, suntem într-un continuu proces de reformare a sistemului bancar, pe care îl vom realiza cu tenacitate și responsabilitate”.

„Fiecare dintre noi, prin aportul său, poate contribui la edificarea unui sistem bancar puternic, transparent și competitiv, susținând astfel economia Republicii Moldova. Cu ocazia Zilei Independenței, ziua națională a Republicii Moldova, sunt onorat să vă adresez sincere felicitări, urări de bine,  prosperitate și pace. La mulți ani, Republica Moldova!”, conchide Armașu.

Precizăm că, astăzi se împlinesc 31 de ani de când Republica Moldova a devenit ca stat independent, suveran, neutru și indivizibil, deși avem o regiune separatistă în regiunea de est a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ceva și despre bani. Guvernatorul BNM felicită cetățenii de Ziua Independenții din perspectiva financiară apare prima dată în Realitatea.md.

Rata de bază se va reduce în funcție de cum vor evolua condițiile, de cum va fi rata inflației. Dacă trendul va fi unul sustenabil, Moldova urmează să treacă la relaxarea politicii monetare, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Raportului asupra inflației.

Articolul BANI.MD Când va fi relaxată politica monetară? Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, explică apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a câștigat 1,917 mil. de lei – salariul BNM și venituri din dobânzile la depozitele bancare – mai mult cu 22% decât în anul 2020, potrivi declarației de avere, scrie BANI.MD. 

Octavian Armașu împreună cu soția Elena Armașu au șapte depozite bancare și au adunat din dobânzi – 21,3 mii de lei. Soția guvernatorului, care este angajată la reprezentanța Bayer în republica Moldova a ridicat un salariu de 980 mii de lei. Guvernatorul mai are două conturi curent în euro – 43,3 mii de euro la OTP Bank, un cont curent în lei – 112,7 mii de lei la aceeași, două depozite bancar la maib – 706,9 mii de lei, un depozit în dolari – 16,9 mii și trei conturi curente la maib – 35,7 mii de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernatorul BNM împreună cu soția Elena Armașu au încasat 48,200 mii de euro de pe urma înstrăinării a patru imobile.

Octavian Aramașu, împreună cu soția dețin în proprietate 173 de terenuri agricole, iar de pe urma dării în chirie a acestora au încasat, în anul 2021, 300 mii de lei.

Familia Armașu deține un apartament cu o suprafața de 103 metri pătrați care costă puțin peste 2 milioane de lei și o vilă în sumă de 279 mii de lei.

Soția guvernatorului conduce on Volvo XC60 cu o valoare indicată de 44,7 mii de euro.

Articolul BANI.MD: Cum și-a gestionat banii anul trecut șeful BNM, Octavian Armașu apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a Moldovei (BMM) salută adoptarea deciziei Consiliului European prin care Republica Moldova obține statutul de țară candidată pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

BNM este determinată și în continuare să depună toate eforturile pentru a contribui în mod eficient la realizarea priorității naționale de integrare europeană a Republicii Moldova.

„S-a produs un salt enorm în parcursul european al țării noastre. Mă bucur pentru acest vot de încredere din partea Uniunii Europene oferit Republicii Moldova. Este un vot care ne dă de înțeles că trebuie să muncim și mai mult, să impulsionăm procesul de dezvoltare și modernizare, să aducem acasă inovațiile. BNM a reușit în ultimii ani să își consolideze capacitățile și să apropie sectorul bancar de  standardele UE. Vom continua să întărim stabilitatea și funcționarea sectorului bancar, să consolidăm credibilitatea acestuia”, remarcă Octavian Armașu, guvernatorul BNM.

Astfel, în perioada următoare, BNM își va orienta eforturile pentru menținerea stabilității macroeconomice și fortificarea sectorului financiar, inclusiv prin armonizarea în continuare a legislației financiare cu normele UE. În acest parcurs european, BNM beneficiază de sprijinul constant și valoros al partenerilor săi din UE.

Una dintre principalele condiții economice pe care o țară candidată la aderare trebuie să o satisfacă este existența unei economii de piață funcționale, precum și a capacității de a face față presiunii concurențiale de piața UE. Altă condiție este existența capacității de a-și asuma obligațiile de stat membru al UE, între care adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare. De asemenea, este necesar ca țara candidată să adopte acquis-ul UE și să asigure implementarea efectivă a acestuia prin structuri administrative și judiciare adecvate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context, BNM participă activ în dezvoltarea și menținerea unui sector financiar-bancar puternic, stabil și competitiv, menit să contribuie la dezvoltarea unei economii de piață funcționale – factor esențial pe calea integrării europene.

În acest parcurs de mai mulți ani al Republicii Moldova, BNM a fost un participant constant la schimbările interne de ordin legislativ, instituțional și funcțional destinate să contribuie la realizarea criteriului economic de aderare la UE, asigurând astfel o apropiere mai mare a Republicii Moldova de UE. BNM a promovat în permanență și continuă să promoveze alinierea la cele mai bune practici ale UE.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Republicii Moldova, precum și cea a Georgiei și a Ucrainei, subliniind că viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în UE. Totodată, Consiliul European a decis să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țară candidată pentru aderare la UE. În acest context, Consiliul European a menționat că progresul fiecărei țări către UE va depinde de meritele proprii în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

Articolul BNM salută decizia Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderare la UE apare prima dată în Realitatea.md.

Prim-ministra Natalia Gavrilița susține că prețurile în Republica Moldova cresc din motiv că „avem un anumit tip de consum și avem resurse limitate. Consumăm produse la care au crescut preturile”. Este vorba de produsele alimentare și produsele energetice.

„Daca e să luăm consumul unei familii medii, 45% din venituri sunt direcționate pentru produsele alimentare. Or, atunci când am vorbit de exemplu cu delegația unor reprezentanți ai Congresului SUA, ei au spus că în SUA nu includ produsele alimentare în indicele inflației, pentru că preturile sunt prea volatile și oricum SUA are peste 8% inflație. Ceea ce nu s-a mai văzut de 50 de ani”, a declarat Gavrilița în cadrul emisiunii „În Profunzime”.

Prim-ministra a anunțat că la moment autoritățile lucrează la diverse strategii care vor ajuta la introducerea unor reforme pe termen scurt în beneficiul cetățenilor pentru a depăși greutățile.

Datele pentru luna mai arată că inflația în luna mai a ajuns la 29,05%.

BNM urmărește să aducă inflația la plus, minus 1,5% de la ținta inflației de 5% pe termen mediu.

Inflația este galopantă pe plan mondial. Se datorează creșterii prețurilor materiei prime, produselor alimentare și resurselor energetice alături de perturbarea lanțurilor de aprovizionare. În acest sens băncile centrale și a-u revizuit ascendent anticipările inflaționiste pentru trimestrele viitoare și ca răspuns au menținut o politică monetară anti inflaționistă.

Contextul regional și cel internațional dezechilibrează conjunctura economică autohtonă și pune presiuni pe inflație pe canalul de import. Moldova are o dependență sporită de piețele internaționale ceea ace face să fie mai vulnerabilă.

Guvernatorul, Octavian Armașu a declarat că cel mai înalt nivel al inflației urmează să fie atins în septembrie sau octombrie și ar putea depăși nivelul de 35%.

 Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Natalia Gavrilița explică de ce a explodat inflația: Consumăm produse la care cresc prețurile apare prima dată în Realitatea.md.

Provocările politicii monetare, realitatea post-pandemică și consecințele economice ale războiului din Ucraina au fost discutate la conferința internațională cu tema „Politica monetară într-o nouă realitate europeană”, găzduită astăzi de banca centrală a Poloniei (Narodowy Bank Polski).

Evenimentul a fost organizat în premieră pentru băncile centrale și a reunit oficiali din țările cuprinse între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, în cadrul inițiativei „Trei Mări” care cuprinde 12 state membre ale Uniunii Europene. La conferință au participat și șefii băncilor centrale ale Ucrainei și Georgiei, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

Evenimentul și-a propus o destinație inovatoare, oferind o platformă pentru împărtășirea experiențelor, perspectivelor și ideilor referitoare la provocările de politică monetară cu care se confruntă băncile centrale în condițiile actuale.

Cele trei sesiuni de dezbateri au vizat impactul sever al crizei COVID și efectul devastator  al războiului din Ucraina asupra inflației atât la nivel regional, cât și la cel global.

„Toate băncile centrale se confruntă cu aceleași dileme și toate caută soluțiile cele mai potrivite pentru economiile lor. Nu există o rețetă universală. Pentru fiecare bancă centrală este o responsabilitate foarte complexă, în funcție de particularitățile de țară. În acest sens, BNM depune toate eforturile ca să ia măsurile cele mai adecvate”, menționează Octavian Armașu.

Inițiativa „Trei Mări” a fost lansată de Croația și Polonia în anul 2015 ca o platformă a țărilor membre UE din Europa Centrală și de Est pentru a stimula cooperarea în regiune, a accelera procesele de modernizare a infrastructurii de transport și digitală și a consolida independența energetică. Membrii acestei inițiative sunt: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Austria, Slovenia, Croația, România și Bulgaria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Octavian Armașu a participat la conferința internațională „Politica monetară într-o nouă realitate europeană” apare prima dată în Realitatea.md.

În ultima perioadă guvernarea a dus critici dure cu privire la țintirea inflației de către Banca Națională a Moldovei. Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că banca centrală ar fi întârziat că deciziile pe care le-a luat și că îi revine o parte din vină pentru creșterea prețurilor. Însă cel mai curios este că la Guvern a fost înaintat un proiect de lege care consolidează independența BNM, dar și exclude implicarea factorului politic în deciziile instituției.

Astfel, potrivit proiectului de lege, se propune:

1.Consolidarea cadrului legal aplicabil activității Băncii Naționale a Moldovei, ținând cont de standardele internaționale aplicabile băncilor centrale;

2.Ajustarea cadrului legal pertinent procedurilor administrative desfășurate de Banca Națională, astfel încât rigorile aplicabile activității administrative a Băncii Naționale să fie corelate, deopotrivă, particularităților mandatului Băncii Naționale și imperativelor de asigurare a garanțiilor atribuite participanților la asemenea proceduri. În acest sens, proiectul vine cu reglementări specifice, care țin cont de statutul și obiectivele urmărite de Banca Națională în calitate de autoritate de rezoluție, autoritate ce realizează licențierea și supravegherea băncilor, a prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică, precum și de specificul sectoarelor reglementate și supravegheate de Banca Națională.

3.Îmbunătățirea cadrului legal aferent activității bancare, unităților de schimb valutar, precum și consolidarea rolului Băncii Naționale a Moldovei în exercitarea atribuțiilor sale de bază.

Politicienii vor avea interzis să dea instrucțiuni BNM

Totodată, proiectul de lege spune că potrivit standardelor internaționale aplicabile statutului și activității unei bănci centrale, drepturile terților de a da instrucțiuni băncii centrale sunt incompatibile cu principiul independenței acesteia și pot perima realizarea mandatului băncii centrale. În același timp, participarea terților în cadrul ședințelor organelor de decizie a băncii centrale este limitată/restricționată, întru neadmiterea influențelor/ ingerințelor în procesul decizional.

Autorul proiectului, care este Banca Națională a Moldovei, spune că Proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative (în continuare – proiectul de lege) a fost elaborat în vederea consolidării cadrului legal aferent băncii centrale și domeniului financiar, ținând cont și de recomandările Fondului Monetar Internațional. Cert este că dacă proiectul de lege va fi aprobat în forma propusă, acesta va întări și mai mult independența băncii centrale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Una caldă, alta rece! BNM își consolidează independența în timp ce guvernarea îl critică pe Armașu apare prima dată în Realitatea.md.

MOLDOVALIVE.MD:

La ce ar trebui să se aștepte piața de la politica monetară a BNM până la sfârșitul anului 2022?

Banca Națională va utiliza toate instrumentele de politică monetară și va aplica toate măsurile necesare pentru a aduce într-un termen mediu inflația la nivelul de 5 la sută anual. În contextul economic al Republicii Moldova, acest nivel creează condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea economică și bunăstarea cetățenilor. Este obiectivul nostru principal și toate instrumentele BNM sunt utilizate exact pentru a atinge acest nivel de 5 la sută, ținând cont de modul în care va evolua situația în piață. în funcție  de evoluțiile economice ulterioare  vom ajusta corespunzător și instrumentele de politică monetară.

În prezent, prin politica monetară restrictivă BNM creează condiții care să încurajeze comportamentul de economisire în detrimentul celui de consum imediat. Este evident că inflația înaltă încetinește creșterea economică și erodează din puterea de cumpărare a cetățenilor.  În condițiile unei politici monetare restrictive, din partea guvernului este necesară o politică fiscală expansionistă care să aibă o componentă socială puternică  pentru a-i susține anume pe oamenii mai vulnerabili.

DESCHIDE.MD:

În parlament a fost creată o comisie de anchetă care va trebui să stabilească dacă deciziile de politică monetară ale BNM au fost corecte și luate la timp. În același timp, BNM este criticată de politicieni că nu ar trebui să comunice despre prognoza inflației, dar să anunțe despre ceea ce face și să propună soluții. Ce aveți de spus la acest subiect?

Reiterez că în calitate de guvernator al Băncii Naționale sunt deschis să vin în parlament și să explic deciziile de politică monetară de atâtea ori de câte ori va fi nevoie.

Banca Națională promovează o politică monetară care este cât se poate de transparentă. De aceea, noi suntem onești cu societatea și vorbim deschis despre  tot ce face BNM, inclusiv despre analizele, prognozele și instrumentele pe care le aplică. Scopul acțiunilor BNM este cel enunțat mai sus – să readucem inflația la ținta de 5%. Absolut toate băncile centrale care activează în regim de țintire a inflației comunică pieței prognozele de inflație și noi facem același lucru pentru a ancora așteptările inflaționiste pe termen mediu. Noi anunțăm și explicăm pieței  deciziile de politică monetară – majorăm ratele de bază, rezervele obligatorii și vom face acest lucru  atâta timp cât va fi necesar, luând în considerare situația economică.

Instrumentele de politică monetară nu vor funcționa dacă participanții din piață nu vor avea încredere în modul în care se aplică acestea și în strategia BNM de a atinge obiectivul stabilit de lege. De aceea, noi explicăm publicului strategia băncii centrale. Aceasta presupune și o evaluare a situației curente. Voi remarca aici că situația actuală este de așa o natură că țara noastră se confruntă cu un val de șocuri inflaționiste externe pe care nicio bancă centrală nu le poate opri prin politică monetară. Utilizând instrumentele de politică monetară,  vrem ca economia să absoarbă mai repede aceste șocuri și să revină la echilibru, adică la ținta de 5 la sută.

Voi mai sublinia că încrederea în banca centrală este un element important al stabilității financiare, al stabilității a tot ce se numește bunăstarea țării și a fiecărui cetățean în parte. Noi toți trăim în acest mediu economic. Sistemul financiar funcționează în interesul cetățenilor și atâta timp cât există încredere în acest sistem, economiile și bunăstarea oamenilor se află în siguranță.

NEWSMAKER.MD:

Ce părere are Octavian Armașu despre acuzațiile sunătoare ale PAS precum că Banca Naționala a început să majoreze rata de bază cu întârziere?

Voi reconfirma că sunt gata să revin în parlament să explic toate deciziile BNM. Este firesc ca deciziile de politică monetară să fie discutate, este firesc să existe diferite opinii, inclusiv e posibil ca guvernul să nu fie de acord cu deciziile de politică monetară, mai ales, că BNM și guvernul au obiective diferite și privesc lucrurile în mod diferit. BNM se uită în perspectivă mai lungă, guvernul are obiective pe termen mult mai scurt, respectiv faptul că apar păreri diferite e ceva firesc. Problema este alta – aceste divergențe de opinii încep să fie exploatate sub aspect politic și în spațiul public sunt lansate mesaje care seamănă discordie între instituții – între banca centrală și guvern. Vreau să afirm încă o dată că BNM optează pentru o conlucrare strânsă între instituțiile statului, respectiv guvern-BNM, parlament-BNM. Optează și realizează această conlucrare, de altfel, fapt prevăzut și de lege. Totodată, urmărim ca  BNM să nu fie influențată din exterior atunci când ia decizii, păstrându-și independența.

Voi menționa că țara noastră este într-o situație fără precedent – trebuie să dăm ripostă unui val inflaționist resimțit la nivel internațional și acum este important ca instituțiile statului să interacționeze eficient pentru a diminua efectele acestei crize.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

NOI.MD:

Cum poate BNM, în conformitate cu legea, să controleze inflația în fața unui volum mare de importuri semnificativ mai scumpe? Ce neajunsuri din partea conducerii BNM condiționează o inflație înaltă în țară? Dacă președintele Republicii Moldova are dreptate și BNM nu poate controla inflația, nu ar fi timpul să schimbăm Legea BNM și să stabilim alte sarcini, mai realiste, pentru principala bancă a țării? De exemplu, să organizăm un sistem eficient de finanțare a dezvoltării industriei în țară?

Voi reaminti că avem șocuri inflaționiste din exterior care nu au la origine politica monetară a BNM. Ele sunt provocate de anumite evenimente din afara Republicii Moldova. Ele au pornit cu problemele create de criza pandemică și acum au fost amplificate de războiul din Ucraina. Prin politica monetară nu pot fi oprite aceste șocuri inflaționiste, dar asta nu înseamnă că obiectivul principal al BNM legat de stabilitatea prețurilor și-a pierdut actualitatea. Mandatul BNM se aplică pentru a readuce inflația la țintă. Adică noi trebuie să oprim cât mai repede propagarea efectelor acestui val de scumpiri și să prevenim creșterile galopante sau cum le numim noi, profesioniștii, efectele de runda a doua și să readucem cât mai repede inflația la țintă. În prezent, majoritatea băncilor centrale își aplică mandatul de asigurare a stabilității prețurilor anume în acest mod.

Politica monetară și strategiile de politică monetară sunt foarte complexe și prevăd instrumente foarte complicate, modelări econometrice, dezbateri în interiorul BNM și doar ulterior se ajunge la o decizie. Ca să ei anumite decizii trebuie să ai și anumite cunoștințe și experiență în domeniu. Toate băncile centrale au exact aceleași instrumente ca BNM și în lupta cu inflația se aplică exact aceleași instrumente clasice.

CLUBUL PRESEI ECONOMICE:

Ce pași și compromisuri dificile este pregătită să facă BNM la recomandările FMI și la ce noi instrumente să recurgă pentru a răspunde crizei, a reduce inflația, a menține stabilitatea financiară, a stabiliza cursul de schimb, a menține suficiente rezerve valutare pentru a face față șocurilor actuale și posibile viitoare?

Banca Națională are cu FMI o conlucrare benefică. Datorită acestei colaborări, am realizat reforma bancară din ultimii ani care a întărit sectorul de la 2014 încoace. Acum vedem cu toții rezultatele – avem un sistem bancar puternic, stabil, în care lumea are încredere și care își îndeplinește funcțiile.

În ceea ce ține de deciziile de politică monetară, avem și susținerea FMI care are o experiență bogată în acest sens. De aceea, eu cred că deciziile noastre sunt foarte bine echilibrate, calculate, noi analizăm o multitudine de riscuri atunci când luăm deciziile.

CAPITAL MARKET:

S-a adaptat economia la condițiile actuale de piață? Cât de confortabile sunt aceste condiții pentru agenții economici, astfel încât aceștia să dezvolte afaceri, să crească potențialul de export al țării urmare politicii monetare dure?

Economia este în proces de adaptare și ajustarea se va finaliza atunci când se va ajunge la o inflație în coridorul de 5% +-1,5 puncte procentuale. Iată atunci vom putea spune că toate devierile interne din economie s-au ajustat și economia este într-un echilibru nou. Până atunci suntem în tranziție, în proces de ajustare care, da, este dureros, dar este necesar pentru a evita o inflație persistentă, și, respectiv, o situație mai gravă în viitor.

REALITATEA.MD:

BNM a majorat rata de bază la 18,5 pentru a stimula economisirea. Or, băncile aplică o dobândă medie de 11% în condițiile unei inflații de 30%. În ce valută să își țină oamenii economiile?

BNM a majorat rata de bază la 18,5 cu scopul ca rata la depozite să continue să crească. Tot cu această miză sunt și deciziile noastre de majorare a rezervelor obligatorii. În felul acesta vrem să stimulăm economisirea, să determinăm băncile să facă depozitele în lei mai atractive prin creșterea de rate. Am avut la acest subiect discuții cu reprezentanții băncilor.  În prezent, sectorul bancar este rezilient și economiile cetățenilor sunt în siguranță. Datele statistice arată că deponenții preferă în continuare să dețină depozitele în moneda națională, ceea ce reflectă încrederea populației în aceasta.

RADIO CHIȘINĂU:

În contextul creșterii inflației , și respectiv a prețurilor, în ultima perioadă ați fost audiat de câteva ori în plenul parlamentului și în comisie economie, buget și finanțe. Considerați că aceasta ar fi un semnal pentru ca să vă dați demisia? Vi s-a sugerat sau vi s-a spus franc că ar trebui să lăsați fotoliul de guvernator al BNM? Și cât de benefic pentru sistemul financiar ar fi o eventuală plecare a Dvs.?

Mi-am asumat responsabilitatea să desfășor activitatea de guvernator al băncii centrale și voi face tot posibilul pentru a realiza acest mandat cu profesionalism și angajament civic. În lege sunt foarte clar prescrise condițiile în care guvernatorul poate fi demis. Aceste reguli au fost stabilite anume ca în situații precum sunt cele de astăzi, Banca Națională, Comitetul executiv al BNM, și nu doar guvernatorul, să aibă libertatea de a lua decizii profesionale, fiind imparțiali și protejați de presiunile politice. Astfel, legiuitorul a stabilit mecanisme de protecție, care în ultimă instanță să asigure stabilitatea financiară a țării și să funcționeze pentru binele societății.

RUPOR.MD:

Cum a influențat creditarea politica monetară a BNM pe care unii o califică drastică și fără compromisuri, există riscul că o parte din cei care se creditau la bănci să treacă la companiile de microfinanțare?

Politica monetară a băncii centrale uneori poate fi drastică și dureroasă, dar trebuie să înțelegem că e necesar să facem ca această inflație importată să fie un fenomen temporar. Vom menține politica monetară restrictivă atâta timp cât va fi necesar ca să readucem inflația la nivelul țintei de 5 %. Când vom vedea că presiunile inflaționiste scad și traiectoria economiei duce spre echilibru, BNM va începe să relaxeze politica monetară. Acum e nevoie să plătim acest preț pentru ca mai târziu să nu plătim unul mult mai mare. Ne dorim să evităm scenariul în care inflația devine una persistentă și atunci va fi mult mai costisitor de readus inflația în coridor.

În ceea ce privește companiile de microfinanțare, există  o diferență de abordare de business între bănci și companiile respective. Cei doi regulatori – BNM și CNPF -au convenit să fie implementate regulile de creditare responsabilă, fapt ce va alinia regulile de joc pentru ambele sectoare. Pentru sectorul bancar regulamentul nou intră în vigoare pe 1 iulie 2022. Urmează să vedem ce decizie va lua CNPF-ul, sper să nu întârzie prea mult.

BANI.MD:

Acordul cu FMI, ce v-a plăcut și ce nu ați fi semnat? Cum ați explica cetățenilor de rând importanța acestui acord?

Cred că este un acord foarte bun. În premieră cu foarte multe obiective, care pleacă în mare măsură și dincolo de sectorul financiar. Este un program axat pe buna guvernanță în instituțiile statului, ceea ce cred că este un lucru foarte important la etapa actuală. Altceva este implementarea. Este important ca autoritățile să implementeze aceste obiective. Mă bucur că în pofida greutăților și crizelor prin care trecem, toate autoritățile statului și-au manifestat dorința și intenția de a nu amâna reformele. Acestea și-au exprimat angajamentul de a continua realizarea agendei de reforme și cred că este un lucru foarte bun și plauzibil.

INFOMARKET:

Faptul că până acum o singură bancă rămâne în proprietatea acționarilor moldoveni (și nu este una dintre băncile de importanță sistemică) reprezintă un risc pentru securitatea financiară a statului? În cazul unei alte crize financiare globale, prioritățile acționarilor străini se pot schimba nu în favoarea Moldovei… Cât de probabil este ca acționarii străini să părăsească piața și ce se va întâmpla cu sistemul bancar moldovenesc într-o astfel de situație?

Noi nu vedem riscuri. Atâta timp cât acționarii corespund criteriilor de potriviți și adecvați, nu facem deosebire între acționarii locali și cei internaționali. Toți au loc în piață și ar fi important să fie competitivi și să presteze servicii de calitate cetățenilor, să asigure elementele de stabilitate financiară. Cât despre o eventuală plecare a investitorilor din sectorul bancar autohton, nu credem că investitorii vor abandona băncile și investițiile și vor pleca de aici. Investitorii din sectorul bancar al Republici Moldova au experiență de activitate în crize financiare din mai multe țări, știu cum să depășească aceste crize, ce linii de comportament să adopte și observăm că această experiență acum funcționează și în piața noastră.

PUBLIKA.MD:

Ce măsuri întreprinde Banca Națională a Moldovei pentru a contracara tranzacții pe site-uri neautorizate de pariuri sportive care activează ilegal pe teritoriul Moldovei, atât prin intermediu sistemelor de plăti electronice, dar și cardurilor bancare? Ce sume au fost oprite care ar urma să fie transferați pe site-uri ilegale?

Au fost sau nu făcute solicitări la MasterCard și Visa pentru a opri plăți de pe carduri bancare? Datele analizei făcute de organizația neguvernamentală Legal Business Monitor arată că peste jumătate de miliard de lei a ajuns în piața gri a jocurilor de noroc din ţara noastră în 2020. Situația s-a îmbunătățit din martie 2021 după intervenția statului, însă o analiză făcută de Legal Business Monitor arată că, de la începutul anului 2022, numărul jucătorilor moldoveni pe site-uri ilegale a crescut cu peste 60%.

BNM consideră importantă lupta cu activitățile neautorizate și interzise de legislație, iar blocarea site-urilor la care vă referiți țin de competența altor autorități. BNM atrage atenția asupra faptului că prestarea serviciilor de plată nu trebuie asociată cu  jocurile de noroc.

Aș vrea să adaug că după ce au fost făcute modificări la unele acte normative, necoordonate cu BNM, inclusiv la reglementările privind activitatea prestatorilor de servicii de plată, Banca Națională a identificat mai multe dificultăți în aplicarea acestor prevederi și a înaintat amendamente.

LOGOS.PRESS.MD:

În ce măsură bugetul public național aprobat pentru 2022 poate fi numit proinflaționist. Cât de relevant este pericolul pentru a se repeta la noi în țară criza finanțelor publice manifestată în 1998, 1999?

Banca Națională face prognoza inflației trimestrial, iar informațiile sunt actualizate în funcție de evoluția situației și datele disponibile la zi. Astăzi trăim o nouă realitate și, respectiv, aceasta nu poate fi comparată cu anii 1998-1999. Acum avem un sector bancar bine reformat, cu acționariat transparent și sănătos, un sector deja testat – care s-a dovedit puternic în fața pandemiei și în perioada declanșării războiului din Ucraina.

Și situația din sectorul public este total diferită față de perioada de atunci, atât prin eficiența colectării impozitelor, cât și prin accesul mult mai bun la finanțare.

Articolul INTERVIU Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu apare prima dată în Realitatea.md.

Ziua profesională este, în mod tradițional, o zi care ne readuce cu gândul la punctul de pornire spre ceea ce am voit să realizăm, ce am realizat și spre ce aspirăm. Revenim la experiența trăită pentru a vedea ce mai este de făcut în țara noastră, pentru cetățeni, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

„Am reușit, în ultimul timp, să trecem peste incertitudinile care au pus la încercare întreaga lume. Suprapunerea crizelor internaționale recente cu particularitățile locale ne-a pus în fața unor provocări continue care mențin activitatea din toate domeniile într-un regim de alertă. Un regim de înfruntare a riscurilor. În acest sens, domeniul bancar a ținut piept dificultăților datorită deciziilor luate la timpul potrivit și realizării acestora, datorită reformelor din ultimii ani și, cel mai important, implicării fiecăruia dintre dumneavoastră nu numai la niveluri profesional, civic, dar și în înțeles pur uman”, a punctat Armașu.

Reformarea continuă. Este o înaltă responsabilitate pe care v-ați asumat-o și o manifestați zi de zi pentru a fi alături de oameni și a le propune servicii sigure, avantajoase și moderne.

„Ne dorim să fim mai puternici. Să dezvoltăm un sector bancar inovator, bazat pe digitalizare, într-o economie de piață sănătoasă și concurență loială.  Voi reconfirma că Republica Moldova nu are altă soluție decât să îmbrățișeze un parcurs de inovații și modernizare continuă. Există un mare potențial”, a mai spus Armașu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mesajul guvernatorului BNM, Octavian Armașu către angajații bancari: Ne dorim să dezvoltăm un sector inovator apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a participat la conferința „Transformarea digitală și incluziunea financiară”, care s-a desfășurat la Chișinău.

În deschiderea evenimentului, guvernatorul a declarat că subiectul discutat rezonează cu prioritățile băncii centrale: digitalizarea și incluziunea financiară. Octavian Armașu a subliniat că cele două crize recente – pandemia și războiul din Ucraina – au impus abordări noi pe partea de securitate informațională. În acest sens, BNM s-a conformat rapid noilor tendințe și, alături de instituțiile statului, caută soluții de răspuns mai adecvat la noile provocări.

Șeful băncii centrale a adăugat că serviciile financiare urmează acest trend global de digitalizare, numărul de actori si servicii digitale financiare fiind în creștere.

„Deseori inovațiile merg mult mai repede decât reglementările și aici regulatorii caută soluții cum să creeze condiții pentru dezvoltarea inovațiilor. Digitalizarea sistemului financiar-bancar național este necesară, s-a rămas în urmă, dar există potențial mare”, a precizat Octavian Armașu.

Potrivit guvernatorului BNM, similar cu multe alte țări, inovarea în Fintech în Moldova începe primordial din partea domeniului de plăți:

„Acestea prezintă cele mai mari posibilități, dar și tehnologiile din plăți în alte țări sunt segmentul cel mai inovator din FinTech. În derulare, proiectele BNM care pun un fundament solid la tot ce urmează să fie construit în materie de plăți sunt două: transpunerea PSD2 (Payments Systems Directive 2) și proiectul național de plăți instant”.

Astfel, BNM întreprinde măsurile necesare pentru a dezvolta infrastructura de plăți în țara noastră, care va permite implementarea unor noi instrumente de plăți, a spus Octavian Armașu. În acest context, guvernatorul BNM și-a exprimat speranța că vor fi atrași investitori în sectorul Fintech din Republica Moldova.

„Republica Moldova nu are altă soluție decât să îmbrățișeze un parcurs de inovații. Acest parcurs poate fi realizat dacă există o cooperare între regulatori, instituțiile statului, investitori și participanții pieței. Adică noi putem realiza acest parcurs dacă îl implementăm cu instituții ale statului puternice și în condiții atractive pentru investitorii noi”,  a subliniat Octavian Armașu.

Totodată, șeful băncii centrale a vorbit despre rolul deosebit pe care îl are educația financiară în societate, care are drept scop și ținerea în concordanță a dezvoltării serviciilor financiare sub aspect digital cu pregătirea consumatorilor de a beneficia pe deplin de aceste servicii moderne.

Cea de-a doua ediție a conferinței „Transformarea digitală și incluziunea financiară” a fost organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham), în perioada 19-20 mai 2022. Evenimentul și-a propus să ofere o platformă de interacţiune între părţile interesate în transformarea digitală, concentrându-se pe nevoile comunităţile de afaceri şi pe perspectiva acesteia de a asigura o schimbare reală şi profundă pentru a se adapta mai bine la noua paradigmă a realității.

Articolul Octavian Armașu, guvernator BNM: Republica Moldova nu are altă soluție decât să îmbrățișeze un parcurs de inovații apare prima dată în Realitatea.md.

Prețurile vor atinge nivelul maxim în trimestrul trei – 31%. Or, nivelul prețurilor ar putea ajunge la 37%, dacă situația se deteriorează, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, la prezentarea Raportului asupra inflației.

Potrivit guvernatorului, inflația la sfârșitul anului curent va atinge nivelul de 28,8%. În anul 2024 inflația va reveni în coridorul prognozat de BNM – 6%.

„Războiul din Ucraina a avut influență mare asupra creșterii prețurilor, în condițiile în care Republica Moldova are relații economice strânse cu Ucraina”, a precizat Armașu.

Conflictul din țara vecină a influențat prețul alimentelor. În același timp, războiul a influențat și creșterea galopantă a prețurilor la carburanți urmare a sancțiunilor impuse de Occident Federației Ruse pe fundalul renunțării la petrolul rusesc.

„Republica Moldova este dependentă de comerțul cu Ucraina, respectiv majorarea prețurilor a fost mai mare. Ponderea importurilor este de 9,3%, iar exporturile constituie 2,95%”, a punctat Armașu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Creșterea prețurilor va atinge 31% în trimestrul trei al anului apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul VIDEO Guvernatorul BNM este gata să vină în fața Parlamentului. Ce spune Octavian Armașu despre invitația deputaților apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, va fi chemat săptămâna viitoare în Comisia economie, buget și finanțe la audieri, pentru a da explicații ce majorează frecvent rata dobânzilor, precum și care este motivul creșterii inflației, iar ulterior va fi invitat și în plenul Parlamentului pentru a fi la fel audiat. Cu o asemenea propunere a venit la ședința de astăzi, 12 mai a Parlamentului, deputatul PAS Dumitru Alaiba.

Armașu urmează să fie audiat pentru a informa deputații despre măsurile întreprinse de către Banca Națională a Moldovei în contextul situației financiare dificile la nivel național și a inflației, care este în creștere.

Opoziția parlamentară a susținut inițiativa și chiar au propus audierea și a prim-ministrei Natalia Gavrilița, a ministrului Economiei, Sergiu Gaibu, precum și cel al Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, pentru a cunoaște ce măsuri urmează să întreprindă Executivul pentru depăși și atenua această situație financiară dificilă din țara noastră.

Precizăm că, Biroul Statistic a anunțat că inflația în Republica Moldova a ajuns în luna aprilie la 27,07%. Prețul la produsele alimentare au crescut cu 30,17%, mărfuri nealimentare cu 19,13% și servicii prestate populației cu 34,40%.

Articolul Invitație din partea deputaților pentru Armașu. Va fi audiat în Comisia economie, buget și finanțe, apoi și în plen apare prima dată în Realitatea.md.